intoxicatia cu raticide anticoagulante

Toxicologie

Intoxicatia cu raticide anticoagulante

Raticidele cumarinice cele mai utilizate in tara noastra sunt:

warfarina (ratitox), oxicumarin, dicumarol, cumaclor, lanirat

Unele preparate pe baza de anticoagulante pot contine si o sulfamida cu

eliminare lenta care inhiba bacteriile producatoare de vit K de la niv tubului dig al rozatoarelor. . Aceste produse sunt livrate sub

forma de pulveri sau de lichide concentrate pt a fi preparate sub forma de momeli .

Etiologie-consumul momelilor preparate pt rozatoare de catre caini,pisici si porci-consumul cadavrelor intoxicate (intoxicatie orizontala)

Sursele de toxic:

sunt in special momelile utilizate pentru combaterea rozatoarelor si

cadavrele animalelor moarte prin intoxicatia cu derivati cumarinici, precum si plantele care contin cumarina (sulfina, trifoiul, vinarita), mai ales cand sunt supuse actiunii unor mucegaiuri.

Sunt receptive la derivati cumarinici toate speciile de mamifere si pasari, cele mai expuse fiind carnivorele si suinele. Intoxicatia este favorizata de afectiunile hepatice, renale si de carenta in vitamina K indusa prin tratamentele prelungite cu antibiotice si chimioterapice.

Factorii care influenteaza toxicitatea:

deficitul de vit K (in hipovitaminoza K, in terapia prelungita cu antibiotice si sulfamide)

-hepatopatii care perturba formarea factorilor coagularii, prezenta altor

toxice care maresc permeabilitatea capilara (ANTU) sau care modifica coagulabilitatea -administrarea unor medicamente care maresc efectul anticoagulant

-adm unor hormoni care cresc afinitatea receptorilor pt unele anticoag (steroizi, ACTH) -traumatismele si manoperele chirurgicale -insuficienta renala -consumarea de unele plante

Mecanismele de actiune: Patrunderea in organism a derivatilor cumarinici are loc pe cale digestiva. Absorbtia are loc indeosebi in intestin, fiind favorizata de pH-ul alcalin. Metabolizarea se face lent (in decurs de 2-4 zile) in ficat.

Actiunea principala a derivatilor cumarinici este inhibitia sintezei hepatice de

protrombina, prin interferenta cu vitamina K.

Warfarina inhiba si sinteza factorilor VI, IX si X ai coagularii.

Bishidroxicumarina, in doze toxice produce si leziuni vasculare, ale tesutului limfoid si ale maduvei hematogene.

Derivatii cumarinici reduc aglutinarea plachetelor sanguine.

Efectul final = sindrom hemoragipar.

De obicei este necesara o perioada de latenta de 24-96 ore pentru instalarea actiunii anticoagulante maxime.

Hemoragiile pot avea loc in orice regiune, dar cel mai frecvent afecteaza mucoasele, pielea si

organele interne. Sunt predispuse la hemoragii tesuturile lezate

anterior sau expuse la traumatisme.

-1 interfereaza sinteza factorilor coagularii la niv ficatului

2 inhiba functionarea vit K necesara sintezei factorilor de coagulare

3 reduc adezivitatea plachetelor sangvine, dar nu au efect asupra trombilor deja constituiti

4 cresc permeabilitatea capilara

Tablou clinic:-F acuta:urmare a ingestiei unei doze mari de toxic-F cronica:urmare a expunerii la doze mici si repetate

F acuta: F cronica: semnele clinice apar dupa 12-24-

48h si se manifesta printr-un sindrom hemoragipar (hemoragii cutanate la cele mai usoare loviri, mai ales

la niv articulatiilor membrelor, a proeminentelor osoase, in zonele decubitale)

apar hematoame subcutanate sau intramusculare. Hematoamele pot fi prezente si la niv capului,urechilor, glob ocular.

Abatere,tulb in mers,dureri articulare,ataxie

- slabire insotita de anemie,hemoragii

jetaj spumos fin aerat, dispnee dat colectiei

hemoragice din pulmon, semne fizice care confirma

prezenta lichidului in aleveole si bronhii

hematoame cu sg necoagulat

La bovine se produce avort.-

Modificari anatomo patologic Sunt caracteristice sindromului hemoragipar. In functie de forma

clinica, se constata aparitia de hematoame de diferite dimensiuni si hemoragii intracavitare cu sange necoagulat sau hemoragii discrete generalizate sub mucoase, sub seroase si subcutanate.

In formele cu evolutie indelungata apar necroze hepatice centrolobulare, insotite de icter generalizat.

La examenul clinic putem observa:

-temperatura mai scazuta decat cea normala -deshidratare -hemoragii la nivelul cavitatii bucale -timpul de reumplere capilara peste 3 sec -materii fecale hemoragice -durere la palparea lojelor renale,  -rinichiul marit in volum la palpare,  - timpul de coagulare peste 20min

Cum actioneaza toxicul asupra animalelor: Toxicul inhibă enzimele responsabile pentru ciclul metabolic al

vitaminei K, având drept consecință reducerea producției anumitor factori de coagulare a sângelui. Trebuie menționat faptul că aceste produse nu au efect asupra factorilor de coagulare prezenți în circulația sangvină, astfel încât se poate sesiza un decalaj de timp între momentul intoxicației și apariția problemelor de sângerare. Lipsa factorilor de coagulare face ca animalul intoxicat să sângereze până la moarte deoarece sângele nu mai poate coagula. Cumarinele de primă generație pot induce moartea animalelor intoxicate în urma ingestiei unei singure doze de toxină într-o cantitate mai mare sau în urma ingestiei mai multor doze, mai mici în decursul a mai multor zile. De

obicei,semnele clinice sunt observate la 3-5 zile după expunere.

Cumarinele de a doua generație și derivații de indandionă provoacă intoxicații în urma ingerării unei singure doze. De asemenea, cumarinele de a doua generație prezintă un risc mult mai mare de toxicitate decât cele de primă generație, dacă câinele sau pisica mănâncă un șoarece sau un șobolan otrăvit. Odată ce simptomele au apărut, tratamentul este mai dificil, mai costisitor și prognosticul este defavorabil în comparație cu situațiile în care tratamentul este inițiat imediat după ingestie.

În cazul în care o femelă care-și alăptează cățeii sau pisoii este otrăvită, aveți în vedere ca puilor să li se verifice capacitate de coagulare, deoarece otrava poate trece în lapte

Diagnostic Se stabileste pe baza aspectelor clinice si lezionale, coroborate cu

datele anamnetice si rezultatele analizelor de laborator. Pentru examenul de laborator

se trimit probe de: ficat, continut gastric, furaje si momeli, minim cate 100g

Identificarea warfarinei se face prin cromatografie in strat subtire.

Principiul metodei:

Warfarina este extrasa din proba de analizat cu acetona, dupa care extractul respectiv se purifica, se concentreaza si se spoteaza pe

placa cromatografica, unde warfarina este pusa in evidenta cu ajutorul unor reactivi de culoare specifici.

Pt determinarea warfarinei din momeli a fost omologata metoda spectofotometrica,

metoda fiind aplicata la momeli cu un continut de cel putin 0,025% warfarina.

-aflatoxicoza acuta- intalnita rar;

-hipovitaminoza K- intalnita mai ales la pasari si suine, secundar tratamentelor prelungite cu antibiotice si chimioterapice introduse in hrana;

-dizenteriile infectioase (parvoviroza la caine, dizenterie treponemica la suine, enterotoxiemii anaerobe) si parazitare (coccidioze).

Tratament:

-se indeparteaza toxicul de la poata de intrare

-vit K1-Etamsilat, Adrenostazin – care au efect rapid.

- Vit K poate produce socul anafilactic. NU se asociaza cu hidrocortizon

hemisuccinat pt ca hormonii steroizi favorizeaza hemoragia.

- analeptice cardio-

resp si calmante.

Anim trebuie ferite de traumatisme si adapostit intr-un loc cu t° constanta,fara curenti de aer, pe un pat de paie

Intoxiactia cu raticide anticoagulante la pisica

Raticidele se gasesc pe piata sub diferite forme comerciale incepand de la grausor pana la momeli imbibate cu diverse substante atragatoare pentru animalele carnivore. Otravurile anti-soareci continand metaldehida au un gust placut cainilor si pisicilor.

Compozitia raticidelor:

-brodifacoum

-substante apetisante si ademenitoare pentru rozatoare

Caracteristicile raticidelor

-ucide soarecii si sobolanii de orice specie. Este eficace si impotriva rozatoarelor rezistente la anticoagulante de uz comun.

-este o momeala in mod particular studiata petru a fi usor acceptata, preferata de soareci si sobolani chiar in prezenta altor alimente.

-cauzeaza soarecilor si sobolanilor moartea la 2-3 zile dupa ingurgitare si din aceasta cauza nu atrage suspiciunea celorlalte rozatoare din colonie

-prosul are o actiune anticoagulanta afectand proprietatea de coagulare a sangelui, neutralizand vitamina K1, blocand formarea protrombinei.

-simptomele de intoxicatie dupa inghitirea unei doze puternice sunt tipice anticoagulantelor: apatie, paloare, hemoragii interne si externe, urme de sange in urina si fecale, timp indelungat de coagulare a sangelui.

Se observa:-deshidratare 10%,

-hemoragii la nivelul cavitatii bucale sub forma unor petesii pe gingii, comisuri.-timpul de reumplere capilara 3 secunde,- mucoasa bucala si conjunctivala albe portelanii

la analizele biochimice reies urmatoarle:

-creatinina > 10 (VALOARE MAXIMA ADMISA 1,8), uree > 300 (VALOARE MAXIMA ADMISA 82), Hb <5 (VALOARE MINIMA ADMISA 8)

Tratament: Prima masura care se ia in cazul animalelor care au inghitit

momeli este evacuarea continutului stomacal prin provocarea vomei si apoi lavaje gastrice intense.

Animalele afectate trebuie manevrate cat mai putin si adapostite in locuri linistite, pentru a minimaliza traumele. Adrninistrarea sedativelor este utila in acest scop.

Curativ se urmareste suplinirea factorilor coagularii deficitari. Acest obiectiv poate fi indeplinit eficient doar prin transfuzie de sange integral, recoltat de la un animal sanatos

Citratat 0,5 1%, administrat i.v. in doza de 20 ml/kg, jumatate rapid iar restul lent, perfuzabil,cu o viteza de 2 ml/rninut.

Se mai pot utiliza:

-vitamina K (fitomenadiona) in doza de 1 mg/kg/zi, timp de 4-6 zile, de preferat sub forma de suspensie 5% in glucoza 5% si sarurile

de calciu in dozele uzuale, vitamina C in doze mari.

Bibliografie: 1. Ioan Oroian - Pesticide, dezinfectie, dezinsectie, deratizare,

Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006,   2. Iustin Ghizdavu - Entomologie agricola speciala - Daunatori

polifagi, Editura Academicpres, Cluj-Napoca, 2004,   3. I. Ghizdavu, P. Pasol, I. Palagesiu, B. Bobirnac, C. Filipescu, I.

Matei, T. Georgescu, T. Baicu, Al. Barbulescu - Entomologie agricola, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997.

4.curs de toxicology

5.Internet