img_0002

Locke a sustinut cb statul nu ar trebui sd se amestece ?n practicarea liberda reiigiei. Locke nu era primul englez care a sugerat tolerarea sectelorprotestante; totugi, puternicele argumente pe care le-a prezentat in favoa-rea toleranlei au dus la creqterea sprijinului public pentru aceast[ idee.Mai mult, L,ocke a extins principiul toleranlei qi la necreqtini: ,,... nicipiginii, nici mahomedanii nu ar trebui privali de drepturile civile alenaliunii din cauza religiei 1or". Totugi, Locke nu-i trata cu aceeaqi toleranlipe catolici, fiindcd ei dau ascultare unui potentat aflat ?n strdindtate, qi nicipe atei. Dupd standardele actuale, el ar fi considerat foarte intolerant, darcorect este s6-l judecdm in contextul epocii in care a trdit. De fapt, argu-mentele prezentate in favoarea toleranlei religioase au fost mult mai con-vir:rgitoare pentru cititorii lui decit excepliile pe care le-a menlionat. Astdzi,parfial datoritd scrierilor lui Locke, toleranfa religioasi se extinde gi asu-pra grupurilor inilial excluse de el.

O importanld gi rnai mare a avut opera lui Locke Doud tratate despreguvernare (1689), in care a prezentat ideile fundamentale ale democralieiconstitulionale liberale. Cartea aceasta a influenfat profund gindirea politicddin lumea vor-bitorilol de englezi. Locke credea cu tdrie cd fiecare fiin!6urnani posedd drepturi naturale qi cd acesteavizau nu numai viafa qi liber-tatea personall, dar gi proprietatea. Scopul principal al guverndrii, a af,rrmatLocke, este acela de a proteja persoana qi proprietatea particularf,. Acestpunct de vedere a tbst uneori denumit ,,teoria guvernului paznic de noapte".

Respingind noliunea de drept divin al regilor, Locke a suslinut c[guvernele sint investite cu autoritate numai cu consimfdmintul celorguvernafi. ,,Libertatea omului in societate nu este supusd altei puterilegiuitoare decit cea stabili6 prin consens in cadrul nafiunii..." Locke asuslinut cu t[rie ideea de contract social. Nofiunea a derivat in parte dinscrierile unui filozof englez precedent, Thomas Hobbes (1588-1679). Dar,in timp ce Hobbes folosea ideea pentru a justifica absolutismul, in opinialui Locke contractul social era revocabil:

...Ori tle ctte ori legiz,titorii indrdznesc sit conJiste sau sd distrugdproprietatea oamenilor, sau sd inrobeascd printr-un act arbitrar, ei intrdin conJlict ('Lr poporul, care este scutit de orice supunere de aici incolo,avfnd posibilitatea sii recurgd la refugiul pe care Domnul l-a ldsat tuturoroamenilor impotriva

./brlei Si violenlei.De asemeneo, ,,... poporul dispune de puterea suprem6 de a inl[tura

sau schimba legiuitorii cind crede cd actul legislativ nu justificd ?ncrede-rea acordatf, acestora..." Pledoaria lui Locke in formarea dreptului larevolu{ie i-a influenlat profund pe Thomas Jefferson qi pe ceilallirevoluqionari americarti.

Degi era de acord cu principiul separf,rii puterilor, Locke aprecia c[legislativul ar trebui sd fie superior executivului (gi prin urmare qi puterii

186

l

.1

I

judecdtoregti, care rprobabilitbf ile, credrminat sd contesteneconstitu!ionale.

Degi Locke a crta subliniat clar c[ untrebuie sd nesocotears6-i priveze de drepproprietate ?n mod leidee a fost exprimatinu se perceapd impc

Afirmaliile de rpractic toate ideileacestui eveniment. ieste covirgitoare. Idtmai ales in Franfa, urSi a Declarayiei Drep,qi Thomas Jeffersonenglez le-au precedaurmare, mi s-a p6rut