hegel fenomenologia spiritului - cdn4.libris.ro fenomenologia spiritului - prezentare de... · a....
Post on 06-Sep-2019
46 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Copert6: tonul Ardeleonu'Paici
Tehnoredoct ct,:e': Rodico Boocd
@ 2ol5 Edituro Poideio
Piolo Unirii nr. 1, sector 3
Bucuregti, Romdnio
tel.: O21.316.82.1O
e-moil: office@Poideio.ro
www.Poideio.ro
www.codouriolese.ro
hezentqre deDrqgot Popescu
Hegel
Wiritului
Referent gllnfific:qcqd. Alexqndru Surdu
palfrsla
Ludwig Siep, Der Weg des Phiinomenologiedes Geistes, Suhrhomp, Frqnhfurt qm
Moin,2OOO
t48 149
Cuprins
Prefofo .............. fl
lntroducereq ............................................... 19
l. Certitudineo sensibild, odic6Aceostq gi Pdrereo ,.....2)
ll. Percepfio, odicd Lucrul 9i lluzio ....28
lll. For!6;i intelect, fenomen;i
lumeo ruprosensibild ........................ 33
lV. Adevdrul certitudinii de sine..........45
V. Certitudine ;i odevdr ol roliunii....58
Vl. Religiq. ......98
VIl. Religio. ....136
Vlll.Cunoogtereo obsolutd ................... 145
[n loc de incheiere.... .........146
Bibliogrofie ..........................147
A. Con;tiinfo
l. Certitudineq sensibil6,odic6 Aceosto g P6rereo
Ne gdsim in punctulde plecore oldez-uoltdrii core ne vo conduce in cele dinurmd lo cunoogtereo qbsolutd. Lq qcest
nivel originor, cunoo;tereq este denumit6de Hegel a nemijlocitului,deoarece in eqnu intervine nimic de nqturq gdndirii. inoceostd ipostozd nu se concepe. Totugi, incbsenlo gdndului, orice discurs se blocheo-z6; expunereo este constrdnsd s6 inoin-teze pe doud plonuri, ceeo ce este desem-not prin doud expresii corocteristicez ,,furuns" 1i ,,filr es". Docd conptiinlo insd;i estedoor receptivd, docd nu o ojuns lq sdn-duri ;i nu poote do reomo nici de eo insdgi,
nici de obiectul ei, pentru o o descrie votrebui cq noisd ne instqldm in pozilio corepermite o descriere. fi noi descoperim cdoici congtiinlo este Eu pur. De fopt, Eule*e mqi mult o structurd formold (osuprocdreiq Hegel nu insistd, deoqrece erocunoscutd din filosofiq lui Fichte), in timpce congtiinlo este formd ;i conlinut intre-fesute. A;odor, con;tiinlo ;i Eul nu suntidentice in generol, ci numoi coincid inmomentul certitudinii sensibile in sensul
cd,lipsitd de structuri, cu un conlinut bogqt
dor neorgonizot (olcdtuit exclusiv din sen-
zo!ii), con;tiinfo este obstroctd' Este dificil'
cq s6 zicem o;o, sd intrdm in pieleo unei
osemeneo congtiin!e:
,con$iinlo este Eu, nimic moi mulL un pur
Acesto; individul singulqr cunoo;te purul
Acestq, adicd singularul (FS 6a; PhA6E.)'
Nu poote fivorboincd despre o certitu-
dine in qdevdrotul sens ql cuvdntului'
oceoslo presupundnd o octivitqte preolo-
bil6, qbsentd lq ocest nivel. Certitudineo
con;tiinfei o descoperim insd noi, tn modo-
litoteo specificd prin core eq se roporteoz6
lo obiectul cunoogterii ei. O modolitqte
instobild,in cqre Eul;i lucrulse suslin reci-
proc. Din punctul de vedere ol con;tiinlei
(fur es), lucrurile stou moi simplu: obiectul
este stqbil, Eul o simpli cunoafiere o
obiectului. Pentru con;tiinld obiectul este
esenliol, cunoo;tereo nu. Obiectul certitu-
dinii sensibile este Acesto, simplo prezenld
oiciliocum.Aici incepe diolectica certitudinii sensi-
bile, seriq modificdrilor, o peripeliilor core
vor duce Io depdgireo ei. Diolectico ocestei
certitudini e o diolecticd o lui Aici ;i Acum'
lor rezultotul ei, o tpunem de pe ocum'
esle universolul.ln primd inston!6, Aici ;i
Acum sunt opuse universolului: ,,Acum
rl;te noapte"vizeqzd nu noopteo, ci aceastd
noopte, volobilitqteo enunlului fiind strict
limitotd lq eo. Limbojul forleozd ins6
oporilio uniuersolului: degi nu ni'l repre-
zentdm (c6ci uizdm o onume noopte), ilexprimdm (spundnd cd este).rCo fiind unlrniversol noi f exprimdm sensibilul', (FS
65; PhA 65). Noopteo s-q trqnsformqtintre timp in qmioz6, qdevdrul enunluluis< intunecqt, deoqrece acum esteqmiq-26, nu moi este noopte. Dupd cum se vede,noopteo nu mqi este, s-o tronsformqt inottcevo; ocuminsdeste indiferent fo!6 denoopte sou zi. Tocmoi pentru cd este indi-ferent fqtd de ele este un uniuersol,litoc-moi universolul este exprimot de limboj.Cdnd spun ocumeuvizez un ocum qnume,ior limbojul, fiinlo in genere, foptul c6cevo este. Limbojul ne controzice deci ;ine obligd sd rdsturndm roportul originordintre cunoo;tere gi obiect: certitudineo ein cunoofiere;i nu in obiect. Certitudineoiese din domeniul obiectului ;i intrd peterenul Eului. Obiectul este ol meu,cdci ecunoscut de mine. Acumexprimd pdrereomeo despre obiect. Diolecticq lui ocumeste insolitd de ceo o lui qici, impreundcu cqre rdsturnoreo este justificotd. Fiindonologd, renunldm lo prezentoreo ei.
Agodor, perspectivo s-q schimbqt. Eul,cu vedereo, ouzul ;icu celelolte ore priori-tqte. Acum gi oici rdmdn in continuore:ocum e zi fiindcd eu vdd cd e zi. Un olteu, pe un qlt meridion, vo vedeo ins6 c6e noopte. Problemo persistd, certitudineoeste iqr ruinqtd. Eulinsd se qfirmd si el couniversql:
,cdnd spun Eu, acest Eu singular, spun ingenere tofi Eu" (FS 67; PhG 66).
Prin urmqre,,ti obiectul ;i Eul sunt uni-
versole" (lbidem; PhG ot). Aceostd desco-
perire qnuleozd qtotputernicio lui Aici ;i
Acum. Obiectul;i Eulnu moisunt opuse'
Docd eu intuiesc c6 qcum este zi, pentru
mine esLe zi ;i obiectul nu md controzice;
nu mqi sunt nevoit sd foc comporolii pen-
tru o vedeo docd constotdrile fdcute
corespund $ sd constot odeseo cd nu cores-
pund. Simplo qrdtore o luiocum este sufi-
cientd, ii recunooltem infdfi;oreo protei-
cd, de q nu moifiintimp ce este' Ardtoreo
(indicoreo) luiAcum nu este un fopt sim-
plu, ci ore trei momente:1' eu il indic pe
Acum,ocesto fiind ofirmqt co odevdrul'
dor deio el q fost (c6ci nu te pofi scdldo
de doud ori in oPo oceluio;i rdu' cum
spuneo bdtrdnul Herodit, zir Obscurul' dqr
core nu este chior qto greu de lnfeles)'
ostfel cd 2. odev6ruldevine cevo ce ofost'
un odevdr core in ocest moment este
suprimot, de;i uolobil c&ndvo (este cunos-
cutd foimooso suprimore hegeliond ' Auf'
heben,disporilie 9i pdstrore iot-o funclio-
n6nd intdio oord oici) el 3' nu este; ol
doileo odevdr, fiind Io rdndul luisuprimot'
neintoorcem lo primul: Acum esfe' Gne-
uo nepreuenit or puteo s6 intrebe lo ce
bun qceostd mi;core pentru o descrie un
fopt ot&t de simplu (;i util) co indicoreo
o cevo? tnsd prin qceostd intrebqre el or
rdmdne in copcono certitudinii sensibile'
core nu descoper6 niciodqtd cd qctul de
o indico, oricdt de simplu 9i originor or p6-
reo, nu este decdt un rezultot, nu un
odeudr obsolut, cd prin indicore nu sto-trilim existenlo unor obiecte exteriooreirfividuole, pentru simplulfopt cd nu lepr.tem exprimo, ci numoi o unui Aici ;i ornuiAcum in ve;nicd schimbore.
top related