gramat rca limb !l eng le ze - cdn4.libris.ro limbii engleze... · chestiunile tratate in acest...
Post on 06-Feb-2018
232 Views
Preview:
TRANSCRIPT
rcA!l
GRAMATLIMB
ENG LE ZE
cl EElITIE LITEFIA
Prefaii
Pronuntie qi ortografie
1 Articolele. Articolul a/an
. Articolul the
. Articol zerolAbsent5 a articolului
2 Substantivele
. Genul substantivelor
. Pluralul substantivelor
. Substantivelecompuse
. Substantivele numdrabilesi non-numdrabile
. Substanlivele colective
3 Pronumele personale
4 Posesivele
. Adjectivele posesive
. Pronumele posesive
5 Genitivul. Formarea genitivului
. Omisiuneasubstantivului
. Genitiv sau atribut substantivalcu of)
6 Pronumele reflexive 5i reciproce
- Pronumele reflexive
. Pronumele reciproce
7 Demonstrativele
t Adjectivele 5i pronumele nehotirite! Numeralele
l0 -\djectivele- Atributele adjectivale
- -\djectivele cu functiede nume predicativ
. Ordinea adjectivelor
- Adjectivele substantivizate
- -{djectivele compuse
I I Comparativele si superlativele
- Comparativele si superlativeleregulate
- Comparativele gi superlativeleneregulate
12 Verbele
. Lista verbelor neregulate
13 Auxiliarele be, have, do
.Be
. Have
.Dol4
vll
1
11
11
l415
20
20
22
26
112
113
t20
t20
L23
726
131
t32
134
135
136
740
151
156
1.62
163
t64168
168
771
L72
t73
774
L75
t79
181
183
185
188
189
190
191
193
195
28,,.).)
39
46
46
48
52
52
53
54
57
57
59
63
67
84
93
93
94
95
96
99
t02
t02
108
15
Modurile, timpurile gi aspectele
. Infinitivul $i baza verbalS
. Imperativul
. Subjonctivul
. Prezentul
. Exprimareatrecutului
. Exprimareaviitorului
. Exprimareacondifionalului
Substantivul verbal
9i participiul prezent
. Substantivul verbal (sau gerunziul)
. Verb + gerrnzitsau verb + infinitiv?
. Participiul prezent
. Verb + bazi verbalS
sau verb + participiu prezent?
Auxiliarele modale
. Formele verbelor modalegi funcliile lor
. Exprimarea probabilitS[ii
. Exprimarea capaciti[ii, a obligaliei,a permisiunii, a sfatului etc.
. Can
. Could
. May
. Might
. Must
. Ought to
. Shall
. Should
. will
. Would
. Dare si need
16
I
i
17 Diateza pasivd
. Constructiapasivului
. Diateza activd si diateza
. Corespondenla cu limba
. Complementul de agent
. Pasivul verbelorcu doui complemente
18 Verbele cu particule
19 Adverbele
24 Question /a.qs gi r[spunsurile eliptice
. Question tags(interogatiile confi rmative)
. Rdspunsurile si reluSrileeliptice
25 Propozi\iile subordonate
. Subordonateleatributive(= relative)
. Subordonatelecompletive
. Subordonatele infinitivale
. Subordonatele participiale
. Subordonatele circumstanliale
26 Vorbirea directS si indirecti. Vorbire directi sau indirectS?
. Ordinea cuvintelor
. Timpurile
199
199
pasiv[ 200
romdni 201
202
281
281
. Formarea adverbelor
. Funclia adverbului
. Locul adverbului gi utilizlrile sale
20 Prepozitiile
2l Conjunc(iile. Conjunctiile coordonatoare
. Conjunc[iile subordonatoare
22 Structurile verbale
. Verbele cu doui complemente
. Construc[iile verb + verb
. Make, have, get;i let:structurile cauzativ e si rezultative
23 Structurapropozitiei. Propozitiile afirmative. Propoziliilenegative. Propoziliile interogative
. Propoziliile intero-nepiative
. Propoziliile exclamative
Complementele circumstan{ialede timp gi de loc 310
Pronumele personale, posesivele
203
205
2t2272
215
215
230
248
248
250
259
259
261
263
268
268
27\
272
276
276
284
290
290
296
297
299
300
306
306
308
308
311
3r4
321
321
JLJ
JZI
343
si demonstrativele
27 Exprimarea duratei:for, since qi ago
28 Data;i ora
. Data
. Ora
Cheia exerci[iilor
Indice
vt
Chestiunile tratate in acest capitol:
. pronun[ia sunetelor limbii engleze: tabelul sunetelor consonantice'
tabelul sunetelor vocalice (vocale, diftongi gi triftongi)
. accentuarea qi intonalia
. diferentele intre enfleza britanici ;i engleza americanS: diferenfe
de pronunfie gi accentuare, de ortografie;i de vocabular
I Pronuntia sunetelor limbii engleze
Pentru a indica pronunfia englezeascd., in lucrare am folosit uneori simboluriledin AFI (alfabetul fonetic internafional).
Pentru fiecare sunet englezesc vei 85si in tabelele de mai jos exemple de cuvinte
englezegti, urmate de cuvinte romAnegti conlindnd un sunet similar. Cind nu existd
un echivalent in romAnS, se di o explicafie.
r Sunete consonantice
dinte
fragil
fat, effect, physics, euphemism fald
Chiardatd;:cuvl
hol
i I h aspirat: cu c6teva rare excepfii (vezi lista :| ! p. I 1), este totdeauna pronuntat in englezS. i.ti - Atenfie insS: nu adduga h peste tot, fiindc5 !j p.onunlia poate schimba sensul unui cuv6nt: !i ut * hat, is # his etc. !
happy, alcohol, yahoo
lkl I clean, kick I culoarerl. in pozitie inifial5, k nu se pronunti in {a{a lui n: knee, knife, knit, knock, knot, know etc.
' Reline de asemenea cd in anumite cuvinte engleze$ti ch se pronun{5 [k]: chemical,ehemist, cholera, cholesterol, psychiatric, psychic, schedule (pronun[ie american5,vezi p. 81 etc.
Sunt cazuri in care I nu
se pronuntd (vezi cuvinteie
almond. calm, half, walk etc.).&indscul
liliac
moma
ttl
lml
lnl
lip, pill
mummy, ham
nothing, pen, know
lnl ring, song aproximativ cain cuv2intul ldngd
Ipl paper, nap postu
. in Marea Britanie, r nu se pronun[5 totdeauna,
warm, r,vodt, worst etc. in pozilie linald, r nu s,
cu un alt cuvAnt care incepe cu o vocalS: houra hctfl; ear [kor] + the car is hlue lde korr lz b
.R Lrl se pronuntd insd in toate cazurile in unel
lrl I red, write Acest sunet nu are echivalent in limba romAni:
se pronunti orientAnd virful limbii spre cerulgurii. dar fara a-l atinge totu$i.
Asa se intamplS in cazul cuvintelor iron,pronun[i decdt pentru a face leglLura
aoal + 6 hour and a half [an auer ond
u; i.
r!5ri anglofone, mai ales in Statele Unite
sos
$iret
tartind
ceas
Atentie: cuvintele care tncep
cu psy- se pronuntd lsar-]rn engleza,
lsl
L[
ttI
Iql
sauce, science, psycholoEiy
ship, smash, nation
tip, bottom, boat, cute
chips, batch
tel thick, thought, arithmetic, bath
Ai grij5 sI pronunti corectaceste dou5 sunete carenu existl in limba rom6n5.Ambele se pronuntl plas6nd
vdrful limbii ?ntre dintii de susqi cei de jos, dar sunetul [0]se apropie dels/din romanS,iar sunetul [d] delzidin limbanoastrS.
Ia
Idl this, though, although, with
Ir vague, giive, of 0aq
I,Z zip, physics, criticism, dessert fa20
J pleasure, usually Jar
/' loch Acest sunet nu existd decAt in anumite cuvintesco[iene. Nu are echivalent in romAnS: se pronuntd
din fundul gAtului, ca Bach in Eiermand sau ,, jota"
in spaniola.
Pentru pronun[ia lui -s ca marcl de plural ([s], fzl,lrz],vezip.22.
r Sunete vocalice
Vocalele englezegti sunt fie lungi, fie scurte. Vocalele lungi sunt indicate foneticprin douS puncte: [ol], [st] etc.
i I Atenlie, lungimea sunetelor nu are totdeauna corespondent in ortolrafie: i| : de exemplu, look se pronunf5 cu [u] scurt, in timp ce move se pronun!5 :
: - cu [u] lung. TotuEi, e adev5rat cX [i] lung corespunde adesea unui grup :i........*.*::.1'.'-1'g::i*]l:..... ...... j
Diftongii ;i triftongii sunt grupuri de sunete frecvent folosite in limba englezd.
Diftongul este o combinalie de doul sunete: un sunet vocalic gi unul semivocalic(sv + v sau v + sv), iar triftongul este o combina[ie intre un sunet vocalic ;i doulsunete semivocalice (sv + v + sv).
in tabelul de mai jos sunt prezentate mai intii vocalele simple, urmate de diftongi,enumerarea incheindu-se cu lista triftongilor. Tabelul prezint\. sunetele vocalice
aga cum sunt ele rostite ?n pronunlia standard a limbii engleze. Unele vocale,
de exemplu, se pronunti diferit in Statele Unite sau in Scofia.
Sunet flrd corespondent in romAnd
Este vorba
despre
un sunet
intermediar
intre ial ti/ei deschise.
Ia
A$a cum aratS exemplele
alSturate, sunetul [A]nu corespunde neapSratgrafiei u. Reline cI literao se pronuntl la fel de
des [,r] (sau [sl] dacl este
vorba de un sunet lung).
latrl out, loud, around, south, how, cow,
now, brown, ploughCa,,sau",,,au€ust", grupul respectiv
pronunfAndu-se ca un sinpur sunet
leel share, hair, bear, where Diftong firl corespondent in limba romin5
lerl eight, able, late, make, main, day, say,
bathe
urel
Io<r.I only, home, phone, alone, also, go, no,
know, low, show, slow, coat, road, toe,
soul
Combinatie intre un /o/ inchis si un /u/
Ia
Ai grijl sI faci clar diferenlaintre toate sunetele redateprin /ol. De exemplu:not hl I nought [q:] * note.
lrel ear, beer, beard, hear, here, idea, theatre Combinatie intre un /i/ lung urmat
de un /e/ deschis scurt
lcrl boy, soil rot
loel sure, tour, poor Combina[ie intre /u/ urmat de /e/ deschis scurt
larel fire, higher
Triftongii sunt forma(i dintr-un diftong urmat
de [e]. Avem deci trei sunete vocalice rostite
unul dupi altul.
laoel hour, shou,er, flour
lerel player
Ieoe] lower
lrrel lawyer
+ Toate aceste exemple aratd clar cd aceea;i literi (sau acelaEi grup de litere)
se poate pronunta in diverse feluri, Ia fel cum unul gi acelaqi sunet se poate
scrie diferit in diverse cuvinte.
a I Aten[ie Ia omografele cu pronunlii diferite. De exempiu: ia a a row [reo] (un rdnd, un;ir) I a row lraa) (o dkputd) :i a tear [tle] (o locrimd) I to tear lteel b rupe, o sfi;ia) :! the wind [wrnd] bdntul) # to wind [warnd] (a tnfd;ura, a rdsuci) i
+ Terminalia -ed se pronuntS [d] dupd o vocal5, [d] sau [t] dupl o consoanS $i hdldupS literele d 5i t: named [nermd], rolled [reold], popped [popt], asked [orskt],nodded ['nndrd], adopted [e'doptrd].
Retine cd se dubleazd .orrounu cdnd cuvAntul se termind intr-o ionsoanl precedatd de o vocald
accentuati (vezi Accentuareap: 6i,:,in erremplelerde,maijoi:este,subliniat5,silaba accentuatd:
to stqo + stoppcd;rto egui!:--r''equjpped.ete., ;' ': ', , : ':.': ' ;
# to develop - developed
2 Accentuare si intonatie
r Accentuarea
Engleza este o limbS cu accent tonic; silabele se pronunfd cu intensitate diferit5,creAndu-se deosebiri insemnate fa[5 de romdn5, unde locul accentului nu este fixgi nu se pot da reguli precise de accentuare.inenglezd.se disting, pe de o parte,
accentele propoziliei, pe de alta, accentele cuvintelor.
--+ in interiorul unei propozifii: cuvintele ,,care au semnificafie" sunt accentuate,in comunicarea oral5, pe cdnd cuvintele mai pulin importante sub aspectulsemnificatiei nu sunt accentuate:
Acestea sunt ni;te reguli generale. in realitate, poate fi accentuat orice cuvintdin propozifielfrazd, asupra cdruia dorim sI insistlm. Unele,,cuvinte gramaticale"(prepozifii, pronume, verbe auxiliare etc) au deci doui pronunfii posibile duplcum sunt sau nu accentuate (vocalS tare sau schwa). De exemplu, pronumele
monosilabic them este de regulS neaccentuat; in acest caz, them se pronun!5
ldeml (schwa). DacS dorim insl sd insistdm asupra acestui cuv6nt, il pronunf5m
[dem] (vocalS tare). La fel se int6mpld cu and = [end] sau [end]; are = [e]sau [o:]; does = [dez] sau [d,rz]; of = [ev] sau [ov] etc.
--+ in interiorul unui cuvAnt (accent tonic): cuvintele accentuate inpropozi\ielfrazd,care au mai mult de o silabd, prezintd. doud tipuri de accente tonice, qi anume un accentprimar (silaba mai puternic accentuati in exprimarea orald) qi un accent secundar(silaba mai slab accentuati). Cuvintele de mai mult de doud silabe (polisilabice)
au totdeauna un accent primar, un accent secundar Ei una sau mai multe silabe
neaccentuate. Tocmai aceastd alternanfd di limbii engleze un caracter ritmat (ritmuleste binar, fiind vorba despre alternanla regulati a silabelor accentuate 9i neaccentuate).
Accentul primar este marcat in foneticd printr-un apostrof plasat in fafa silabeipurtdtoare a acestui accent, pe c6nd accentul secundar apare ca un indice:information [,rnfe'merJen].
substantive
verbe
adjective
comparative
superlative
adverbe
pronume posesive, demonstrative, interogativeforme negative contrase ale auxiliarelorprepozifii aflate in pozitie final5 in propozi\ie/
frazd (vezi p.208)
articolepronume personale
pronume reflexive
verbe auxiliareprepozitii
conjunctiiadjective posesive, demonstrative, interogative
rerbe terminate in doui consoane(reguli care nu se aplici in cazul substantivelor)
to infoga [rn'fcrm]to present [prlzent] I a plesent f'prezent]to recomlQcnd [,reke'mend]to reeerl [n'kc:dl I a record l'rekcrdl
cuvinte terminate in -ee sau -eer to agree le'qrirl. volunteer l.vnlon'tra]
cwinte terminate in -elle sau -ette aouarelle I akwa'rell. cioarette I sroe'ret]
cwinte terminate in -esque nicturesoue I nrkt[:'resk]
cuvinte terminate in -oo sau -oon tattoq Ite'tur], balloon [be'lurn]
cuvinte terminate in -ian, -ion sau -iousItalian Eteljenl, inforsation [,rnfe'merJen],oblivious Ie'blwres]
cuvinte terminate in -ic sau -icseconomic [,i:ke'nomrk],mathe44tics [.meOe'mretrks]
cuvinte terminate in -graphy sau -gnpher biqgraphy lbar'ogrefi], pholqEirapher Ife'togrsfe]
adjective in -ible(-ible = doud silabe in exprimarea oral[: lebel])
resoonsible Irlsponsebal]
cuvinte terminate in -ity sau -itive responsibility In,sponse'brlrtr], sensitive ['sensrtw]
cuvinte terminate in Jogy aoology Ie'poledgr]
adjective terminate in -ous Eienerous ['dgeneres]
Iati cSteva reguli de accentuare (este vorba despre reguli generale; desigur,
existl excep{ii):
AdSugarea anumitor sufixe, numite ,,sufixe slabe", nu modificd locul accentuluiprimar: econqmic + economical; glgnerous + gignerously etc. Principalele
sufixe slabe sunt -able, -acy, -al, -ally, -ar, -dom, -ed, -er, -es, -est, -ful, -ing,
-less, -ly, -ment, -ness, -or, -s, -ship, -y.
+ Substantivele compuse (vezi p.26) sunt in general accentuate pe primul cuvint:blackbird ['blrek,bsld], basketball game ['borskrtbcrl,germl, searchlight
['ssrtl,lart] etc. Insi adjectivele compuse (vezi p.99) sunt adesea accentuatepe al doilea cuvant, cu exceptia cazalui cind sunt urmate de o silabS accentuati:second-hand [,sekend'hrend] - a second-hand car ['sekend,hrend'ko:].
top related