ftabel amendamente pentru bp. 649/2017 proiectul de lege...
Post on 10-Sep-2019
7 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
1
FTABEL AMENDAMENTE
PENTRU
Bp. 649/2017 – Proiectul de lege privind Codul administrativ
Nr.
crt.
Proiectul Codului administrativ
Bp. 649/2017 Propuneri de amendamente Justificare
1. L E G E
privind Codul administrativ al României
2. PARTEA I
DISPOZIȚII GENERALE
3. Titlul I
Dispoziţii generale
4. Obiectul de reglementare
Art. 1(a1)
Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor
administraţiei publice, statutul personalului din cadrul
acestora, răspunderea administrativă și serviciile publice, precum și regulile specsifice privind
proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor
administrativ-teritoriale.
CD
Art. 1(a1)
Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor
administraţiei publice, statutul personalului din cadrul
acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind
proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor
administrativ-teritoriale. (Guvern)
Din considerente de redactare, este necesară
delimitarea expresiilor „serviciile publice” şi
„răspunderea administrativă’ printr-o virgulă,
pentru claritatea normei.
Înaintea articolului 1 se adaugă un nou articol,
articolul 10, care va avea următorul conținut:
”Art. 10 Izvoarele dreptului administrativ
(1) Sunt izvoare ale dreptului administrativ legea
şi principiile generale ale dreptului.
(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică
dispoziţiile legale privitoare la situaţii
asemănătoare, iar când nu există asemenea
dispoziţii, principiile generale ale dreptului”.
Motivare:
Aderăm la ideea că dreptul administrativ reprezintă
dreptul comun pentru relațiile social construite în
jurul procesului de aplicare a legii și a celorlalte acte normative cu putere de lege. Dreptul
administrativ este, pe de o parte, o ramură de drept
de sine stătătoare și, pe de altă parte, o ramură a
științei dreptului. Deoarece el privește relațiile de putere publică între autoritățile administrației
-
2
Grup parlamentar PSD
Initiator deputat Ioan Dirzu
publice, aflate în regim de putere publică, precum și între autorități și persoane ca subiecte de drept
administrativ, el se distinge de dreptul civil și
implicit de izvoarele de drept civil.
Dacă pentru dreptul civil cutuma și uzanțele
profesionale pot și trebuie să reprezinte izvoare de drept, pentru dreptul administrativ însă acestea ar
aduce o insecuritate juridică, aspect sesizabil și
până la intrarea în vigoare a prezentului Cod. Raporturile juridice de drept administrativ trebuie
să se bucure de principiul predictibilității, al
continuității și al caracterului unitar al
administrației publice. Izvoarele de drept administrativ sunt independente și diferite și trebuie
evidențiate în mod distinct.
5. Autorităţile administraţiei publice centrale
Art. 2(a3)
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt:
Guvernul, ministerele, alte organe centrale de
specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor,
autorităţile administrative autonome.
Autorităţile administraţiei publice centrale
Art. 2
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt:
Guvernul, ministerele, alte organe centrale de
specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor,
autorităţile administrative autonome.
(2) Organizarea și funcționarea structurilor de
specialitate înființate pentru exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt
stabilite prin Constituția României sunt reglementate
prin lege specială.
CD
(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor de
specialitate înfiinţate pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt
stabilite prin Constituția României sunt reglementate
prin lege specială.
(3) Prefectii, instituţiile prefectului şi serviciile
deconcentrate sunt autorităţi ale administraţiei
publice subordonate autorităţilor administraţiei
publice centrale şi care îşi desfăşoară activitatea la
nivel local.
Motivație:
Constituţia României stabileşte două forme ale
administraţiei publice şi anume: administraţia
publică centrală de specialitate şi respectiv,
administraţia publică locală, iar Instituţia
-
3
Grup parlamentar PSD
Initiator deputat Ioan Dirzu
Prefectului nu se regăseşte, conform prezentului proiect de Cod Administrativ, ca autoritate a
administraţiei publice în nici una dintre cele două
forme.
6. Autorităţile administraţiei publice locale
Art. 3(a4)
Autorităţile administraţiei publice locale sunt:
consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi
preşedinţii consiliilor judeţene.
CD
Se modifică:
Art.3 Autoritățileadministrațieipublice locale sunt:
consiliile locale, primarii, consiliilejudețene.
Inițiatori: Senator: Dinică Silvia, Senator
Presadă Florina, Senator
Grupparlamentar USR
„CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:
ARTICOLUL 122
(1) Consiliuljudeţeanesteautoritateaadministraţieipubli
cepentrucoordonareaactivităţiiconsiliilorcomunaleşi
orăşeneşti, învederearealizăriiserviciilorpublice de
interesjudeţean. (2) Consiliuljudeţeaneste ales
şifuncţioneazăîncondiţiilelegii.”
Președințiiconsiliilorjudețene nu constituie o
autoritateaadministrațieipublice locale
recunoscutăînConstituție.
7. Domeniul de aplicare
Art. 4(a5)
Prezentul Cod se aplică în activitatea autorităţilor şi
instituţiilor administraţiei publice, în raporturile dintre autorităţile şi instituţiile administraţiei publice,
precum şi în raporturile acestora cu alte subiecte de
drept public sau privat.
CD
8. Titlul II
Definiţii generale aplicabile administraţiei publice
9. Definiţii generale
Art. 5
În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de
mai jos au următoarele semnificații:
Definiţii generale
Art. 5
În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de
mai jos au următoarele semnificații:
La art.5, pentru o redactare unitară a termenilor
definiţi, este necesar ca toate substantivele să fie
redactate cu articol hotărât.
Totodată, se impune completarea literei yy), având
-
4
a) actul administrativ – actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis sau adoptat de o
autoritate sau instituție publică, în regim de putere
publică, în baza sau în vederea executării legii, care
dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;
b) actul administrativ normativ -actul administrativ care cuprinde reguli generale de conduită,
impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un
număr nedeterminat de subiecți;
c) actul administrativ individual - actul administrativ care creează, modifică sau stinge drepturi și
obligațiiîn beneficiul sau în sarcina unei/unor
persoane determinate;
d) administraţia publică - totalitatea activităţilor
desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de
prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii
interesului public;
e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică,
de organizare a executării și de executare în concret a
legii şi de prestare de servicii publice, în scopul
satisfacerii interesului public național/general;
f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare
a executării și de executare în concret a legii şi de
prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii
interesului public local;
g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului județean - totalitatea compartimentelor
funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale;
primarul, consilierii personali sau personalul din
a) actul administrativ – actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis sau adoptat de o
autoritate sau instituție publică, în regim de putere
publică, în baza sau în vederea executării legii, care
dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;
b) actul administrativ normativ - actul administrativ care cuprinde reguli generale de conduită,
impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un
număr nedeterminat de subiecți;
c) actul administrativ individual - actul administrativ care creează, modifică sau stinge drepturi și
obligațiiîn beneficiul sau în sarcina unei/unor
persoane determinate;
d) administraţia publică - totalitatea activităţilor
desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de
prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii
interesului public;
e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică,
de organizare a executării și de executare în concret a
legii şi de prestare de servicii publice, în scopul
satisfacerii interesului public național/general;
f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare
a executării și de executare în concret a legii şi de
prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii
interesului public local;
g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului județean - totalitatea compartimentelor
funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale;
primarul, consilierii personali sau personalul din
în vedere faptul că nu toate serviciile sociale sunt de utilitate publică. În acest sens, completarea este
esenţială în vederea clarificării şi stabilirii în mod
concret a sferei serviciilor sociale.
-
5
cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din
cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul,
vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul
public nu fac parte din aparatul de specialitate;
h) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de
drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în
condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de
dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru
furnizarea în comun a unor servicii publice;
i) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a
autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese,
treburile publice, în condiţiile legii;
j) autoritate publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de
putere publică pentru satisfacerea unui interes public;
k) autoritate a administraţiei publice - autoritate
publică care acţionează pentru organizarea executării
sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea
serviciilor publice;
l) activităţile de administraţie social-comunitară -
acţiunile prin care se concretizează relaţia
autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat
care au atribuţii în sfera activităţilor social-
comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale;
m) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat
între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute
cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din
cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul,
vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul
public nu fac parte din aparatul de specialitate;
h) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de
drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în
condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de
dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru
furnizarea în comun a unor servicii publice;
i) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a
autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese,
treburile publice, în condiţiile legii;
j) autoritatea publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de
putere publică pentru satisfacerea unui interes public;
k) autoritatea administraţiei publice - autoritate
publică care acţionează pentru organizarea executării
sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea
serviciilor publice;
l) activităţile de administraţie social-comunitară -
acţiunile prin care se concretizează relaţia
autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat
care au atribuţii în sfera activităţilor social-
comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale;
m) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat
între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute
-
6
la lit.bbb), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă,
pe de altă parte;
n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de
domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu
public descentralizat într-o perioadă de timp dată;
o) aleși locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean,
vicepreședinții consiliului județean și consilierii
județeni; în exercitarea mandatului lor aleșii locali
îndeplinesc o funcție de autoritate publică;
p) autorităţi deliberative la nivelul unităților
administrativ-teritoriale - consiliile locale ale
comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor și consiliile județene;
q) autorităţile executive la nivelul unităților
administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul
general al municipiului Bucureşti şi preşedintele
consiliului judeţean;
r) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care
dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul
legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în
activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin
lege;
s) competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de
lege, care conferă autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a
defăşura, în regim de putere publică şi sub propria
la lit.bbb), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă,
pe de altă parte;
n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de
domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu
public descentralizat într-o perioadă de timp dată;
o) aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean,
vicepreședinții consiliului județean și consilierii
județeni; în exercitarea mandatului lor aleșii locali
îndeplinesc o funcție de autoritate publică;
p) autorităţile deliberative la nivelul unităților
administrativ-teritoriale - consiliile locale ale
comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor și consiliile județene;
q) autorităţile executive la nivelul unităților
administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul
general al municipiului Bucureşti şi preşedintele
consiliului judeţean;
r) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care
dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul
legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în
activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin
lege;
s) competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de
lege, care conferă autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a
defăşura, în regim de putere publică şi sub propria
-
7
responsabilitate, o activitate de natură administrativă;
t) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare
corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice
locale de către autorităţile administraţiei publice
centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele
stabilite de către acestea din urmă;
u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege
în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor
administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi
mijloacele necesare;
v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit
legii de autorităţi ale administraţiei publice locale,
împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor
dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică
în parte;
x) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de
lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial;
y) compartimentul funcţional - structură
organizatorică constituită în cadrul autorităților
administrației publice centrale, instituțiilor publice de
interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului,
respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii
publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu
atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei
autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă
un compartiment funcţional;
z) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi
celelalte organe de specialitate ale administraţiei
responsabilitate, o activitate de natură administrativă;
t) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare
corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice
locale de către autorităţile administraţiei publice
centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele
stabilite de către acestea din urmă;
u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege
în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor
administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi
mijloacele necesare;
v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit
legii de autorităţi ale administraţiei publice locale,
împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor
dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică
în parte;
x) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de
lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial;
y) compartimentul funcţional - structură
organizatorică constituită în cadrul autorităților
administrației publice centrale, instituțiilor publice de
interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului,
respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii
publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu
atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei
autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă
un compartiment funcţional;
z) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi
celelalte organe de specialitate ale administraţiei
-
8
publice centrale către structuri proprii de specialitate
din unitățile administrativ-teritoriale;
aa) demnitarii - persoane care exercită funcţii de
demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit
Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative;
bb) descentralizarea - transferul de atribuţii
administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul
administraţiei publice din unităţile administrativ-
teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare;
cc) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri
care fac obiectul proprietăţii publice;
dd) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din
bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului,
respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale;
ee) economia de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului
producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de
beneficiari;
ff) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a
instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produce efecte juridice în temeiul
legii sau al actului administrativși care se constată
prin operaţiuni administrative;
gg) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul
realizării prerogativelor de putere publică de către
autoritățile și instituțiile publice;
hh) funcţia de demnitate publică - ansamblul de
atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin
învestire, ca urmare a rezultatului procesului
electoral, direct sau indirect, ori prin numire;
publice centrale către structuri proprii de specialitate
din unitățile administrativ-teritoriale;
aa) demnitarii - persoane care exercită funcţii de
demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit
Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative;
bb) descentralizarea - transferul de atribuţii
administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul
administraţiei publice din unităţile administrativ-
teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare;
cc) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri
care fac obiectul proprietăţii publice;
dd) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din
bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului,
respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale;
ee) economia de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului
producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de
beneficiari;
ff) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a
instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produce efecte juridice în temeiul
legii sau al actului administrativși care se constată
prin operaţiuni administrative;
gg) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul
realizării prerogativelor de putere publică de către
autoritățile și instituțiile publice;
hh) funcţia de demnitate publică - ansamblul de
atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin
învestire, ca urmare a rezultatului procesului
electoral, direct sau indirect, ori prin numire;
-
9
ii) instituţia publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează
servicii publice și care este finanțată din venituri
bugetare, în condițiile legii finanțelor publice;
jj) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de
drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de
utilitate publică;
kk) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi
exprimate de membrii unui organ colegial pentru
adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile
legii;
ll) majoritatea absolută - primul număr natural strict
mai mare decât jumătate din totalul membrilor în
funcție ai organului colegial;
mm) majoritatea calificată - primul număr natural
care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin
lege, la totalul membrilor în funcție ai organului
colegial sau la totalul membrilor organului colegial
stabilit în condițiile legii, după caz;
nn) majoritatea simplă - primul număr natural mai
mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la
o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii
cvorum-ului;
oo) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se
concentrează modul de organizare a tuturor resurselor
umane de la nivelul unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu
privire la raporturile ierarhice de
subordonare/supraordonare, precum și raporturile de
colaborare;
pp) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate
ii) instituţia publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează
servicii publice și care este finanțată din venituri
bugetare, în condițiile legii finanțelor publice;
jj) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de
drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de
utilitate publică;
kk) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi
exprimate de membrii unui organ colegial pentru
adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile
legii;
ll) majoritatea absolută - primul număr natural strict
mai mare decât jumătate din totalul membrilor în
funcție ai organului colegial;
mm) majoritatea calificată - primul număr natural
care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin
lege, la totalul membrilor în funcție ai organului
colegial sau la totalul membrilor organului colegial
stabilit în condițiile legii, după caz;
nn) majoritatea simplă - primul număr natural mai
mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la
o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii
cvorum-ului;
oo) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se
concentrează modul de organizare a tuturor resurselor
umane de la nivelul unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu
privire la raporturile ierarhice de
subordonare/supraordonare, precum și raporturile de
colaborare;
pp) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate
-
10
sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în
procesul de emitere și executarea actelor
administrative;
qq) personalul din administrația publică - demnitarii,
funcționarii publici,personalul contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la
nivelul autorităților și instituțiilor administrației
publice centrale și locale;
rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură
funcţională fără personalitate juridică şi fără
capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care
duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii locale, constituită
din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,
administratorul public, consilierii primarului sau
persoanele încadrate la cabinetul primarului şi
aparatul de specialitate al primarului;
ss) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de
drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă
care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale
dreptului administrativ;
tt) regimul de putere publică - ansamblul
prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor și
instituțiilor administraţiei publice, şi care le conferă
posibilitatea de a se impune cu forţă juridică
obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau
juridice, pentru apărarea interesului public;
uu) serviciul public - activitatea sau ansamblul de
sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în
procesul de emitere și executarea actelor
administrative;
qq) personalul din administrația publică - demnitarii,
funcționarii publici,personalul contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la
nivelul autorităților și instituțiilor administrației
publice centrale și locale;
rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură
funcţională fără personalitate juridică şi fără
capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care
duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii locale, constituită
din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,
administratorul public, consilierii primarului sau
persoanele încadrate la cabinetul primarului şi
aparatul de specialitate al primarului;
ss) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de
drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă
care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale
dreptului administrativ;
tt) regimul de putere publică - ansamblul
prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor și
instituțiilor administraţiei publice, şi care le conferă
posibilitatea de a se impune cu forţă juridică
obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau
juridice, pentru apărarea interesului public;
uu) serviciul public - activitatea sau ansamblul de
-
11
activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau
autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul
satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui
interes public, în mod regulat şi continuu;
vv) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de
specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale
administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în
concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor
sectoriale ale Guvernului;
xx) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare
şi organizare se stabilesc prin lege;
yy) standardele de calitate - ansamblul normativelor
de calitate în furnizarea unui serviciu public şi de
utilitate publică, stabilite prin acte normative;
zz) standardele de cost - costurile normative utilizate
pentru determinarea cuantumului resurselor alocate
bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin
acte normative;
aaa) unităţile administrativ-teritoriale - comune,
oraşe, municipii şi judeţe.
bbb) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat
între capitala României sau municipiile de rangul I ori
municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile
administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă.
CD
activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau
autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul
satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui
interes public, în mod regulat şi continuu;
vv) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de
specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale
administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în
concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor
sectoriale ale Guvernului;
xx) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare
şi organizare se stabilesc prin lege;
yy) standardele de calitate - ansamblul normativelor
de calitate în furnizarea unui serviciu public şi/sau de
utilitate publică, stabilite prin acte normative;
zz) standardele de cost - costurile normative utilizate
pentru determinarea cuantumului resurselor alocate
bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin
acte normative;
aaa) unităţile administrativ-teritoriale - comune,
oraşe, municipii şi judeţe.
bbb) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat
între capitala României sau municipiile de rangul I ori
municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile
administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă.
(Guvern)
Art. 5 lit. rr) se modifică și va avea următorul Propunem modificarea definiției primăriei [art. 5 lit.
-
12
cuprins
„rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a
subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură
funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care
duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi
dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită
din: primar, viceprimar, secretarul
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau
persoanele încadrate la cabinetul primarului şi
aparatul de specialitate al primarului;
(...)”
Grup parlamentar PSD
Deputat Calin Ion
rr)], prin eliminarea sintagmei „secretarul
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale” din
enumerare, pentru corelarea cu definiția aparatului
de specialitate [art. 5 lit. g)] din care face parte și
secretarul unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale.
Definiţii generale
Art. 5
g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului județean - totalitatea compartimentelor
funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,
precum și secretarul unității administrativ-
teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, precum și
secretarul unității administrativ-teritoriale,
preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia,
viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean,
administratorul public nu fac parte din aparatul de
specialitate;
Grup parlamentar PNL
Initiator senator Cătălin Dumitru Toma la
recomandarea ACOR Vrancea
Motivare
Funcția de secretar al unității administrativ-
teritoriale, trebuie să rămână ca și până în prezent
în afara aparatului de specialitate al primarului, din
următoarele considerente:
• Natura atribuțiilor unui secretar al UAT
trebuie să îl situeze în afara aparatului de
specialitate al primarului, acesta trebuie să aibă o poziție neutră față de toți factorii politici, pentru a
putea îndeplini cu obiectivitate atribuțiile de garant
al legalităţii actelor emise de autorităţi precum și celelalte responsabilități stabilite, în cele mai multe
cazuri, prin legi speciale.
• Însuşi titulatura funcției de secretar al
unității administrativ-teritoriale și nu de secretar al
primarului sau al primăriei îl plasează în afara
aparatului de specialitate al primarului.
Poate, dată fiind importanța funcţiei de secretar al
-
13
UAT un cuvânt important în numirea, revocarea acestuia, ar trebui să aibă ANFP și ar fi necesar
regândirea acestei titulaturi în sensul denumirii
acestuia ca ”Secretar General”, pornind de la
funcția de Secretar general al Instituției
Prefectului.
După litera dd) a articolului 5 se va adăuga o nouă
literă, dd)1 , și va avea următorul conținut:
” dd)1 drept administrativ - ramura dreptului public
care reglementează concret sau cu valoare de
principiu relațiile sociale din sfera administrației
publice, precum și pe cele de natură conflictuală
dintre autoritățile publice sau structuri private,
învestite cu autoritate publică, pe de o parte, și cei
vătămați în drepturile sau interesele lor legitime
prin acte administrative ale acestor autorități, pe de
altă parte;”
După litera ff) a articolului 5 se va adăuga o nouă
literă, ff)1, care va avea următorul conținut:
”ff)1 forță majoră - orice eveniment extern,
imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil. Sunt
considerate asemenea: fenomene sociale sau
naturale, inundațiile, cutremurele, catastrofele
naturale, trăznetele, revoluțiile, războaiele. În
sensul art. 172, alin. (4) și art. art. 216, alin. (3),
forța majoră trebuie dovedită și menționată în
preambulul actuluiadministrativ, sub sancțiunea
nulității totale.”
După litera nn) a articolului 5 se vor adăuga două
noui litere, nn)1
și nn)2 , care vor avea următorul
conținut:
”nn)1 maximă urgență - eveniment excepțional, cu
caracter nonmilitar, care prin amploare și
intensitate amenință viața și sănătatea populației,
mediul înconjurător, valorile materiale și culturale
Motivare
Raționae materie trebuie să fie definit în orice lege administrativă, împreună cu tipurile sale:
competență materială generală (Guvernul, consiliile
locale, prefectul, primarul, consiliul județean etc.) și competența materială exclusivă (ministerele
serviciile publice deconcentrate).
Rationae prsoanae este o altă competență
fundamentală și consecventă ce face obiectul
aplicării și interpretării corecte a normelor juridice
de drept administrativ.
În privința rationae loci, prevederea acestui tip de
competență înlătură orice fel de neclarități
ulterioare privind întinderea exercitării atribuțiilor
unor autorități publice.
În materia rationae temporis subliniem faptul că regula în ceea ce privește această competență o
reprezintă competența temporală nelimitată în timp,
existând și anumite organe administrative care, prin actul lor de înființare, au o competență temporală
limitată. Existența definirii conceptului se impune
pentru asigurarea acurateței legii administrative.
Pentru a da Codului administrativ valențele unei adevărate codificări, deci implicit necesitatea de a
crea o parte generală a codului, definirea dreptului
administrativ se impune ca piatră de temelie atât
pentru dezvoltarea dreptului substanțial cât și a celui procedural. În acest sens, definiția dată de
-
14
importante, iar pentru restabilirea stării de
normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și
acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și
managementul unitar al forțelor și mijloacelor
implicate. În sensul art. 172, alin. (4) și al art. 216,
alin. (3), maxima urgență trebuie dovedită și
menționată în preambulul actului administrativ, sub
sancțiunea nulității totale;
nn)2 organ al administrației publice - acea categorie
de organ public sau de agent privat autorizat de un
organ public, prin care se realizează activități din
sfera administrației publice, prin executarea legii și
prestarea de servicii publice în limitele legii;”
După litera ss) a articolului 5 se va adăuga o nouă
literă, ss)1, care va avea următorul conținut:
”ss)1 regim politic - ansamblul unitar și coerent
structurat al normelor juridice și al mecanismelor
constituționale, politice, social-economice,
ideologice, prin intermediul cărora se înfăptuiește
actul de guvernare și se realizează puterea politică;”
După litera u) a articolului 5 se va adăuga o nouă
literă, u)1, care va avea următorul conținut:
”u)1 competență materială - desemnează ansamblul
prerogativelor unei autorități publice, din punctul
de vedere al cuprinsului și al specificului lor. Există
două tipuri de competență materială:
i) competența materială generală - semnifică faptul
că prerogativele unei autorități sunt nemărginite din
punctul de vedere al întinderii și al specificului lor;
ii) competența materială specială - vizează anumite
segmente ale activității administrative ale
ministerelor, autorităților administrative autonome,
serviciilor publice deconcentrate, și altor organe ale
administrației publice prevăzute de lege;
După litera v) a articolului 5 se vor adăuga trei noi
profesorul Antonie Iorgovan se potrivește perfect naturii, scopului și obiectivelor prezentului cod iar
această preluare face legământ între opera
legislativă a maestrului Antonie Iorgovan, dreptul pozitiv și dreptul viitor. Este o onoare pentru noi,
chiar dacă, nemaifiind contemporan cu regretatul
profesor, să definim dreptul administrativ cu știința
de carte și precizia cu care a făcut-o Antonie
Iorgovan.
În literatura de specialitate se apreciază, cu temei,
că noțiunea de organ administrativ are patu
elemente constitutive, respectiv unul personal, mijloace financiare și materiale, care constituie
patrimoniul său, o anumită competență și
personalitate juridică, aceasta permițându-i să
acționeze în scopul pentru care a fost creat (E.
Bălan, Instituții administrative, 2008).
La nivelul autorităților administrației publice locale
s-a instituit de ceva ani o practică defectuasă de
organizare a ședințelor extraordinare de consiliu local cu conovcare "de îndată" în temeiul art. 39,
alin. 4 din Legea nr. 215/2001. Motivul este de a nu
le da suficient timp consilierilor, societății civile și
presei să citeasca proiectele de hotarare și de a nu supune proiectele in consultare publica conform
Legii nr. 53/2002.
Prin definirea termenilor de la art. 172, alin. (4) din prezentul Cod, respectiv ”maxima urgență” și
”forța majoră” asigurăm o claritate, pentur viitor,
privind situațiile în care se pot face convocările de îndată. .
Sigur, pentru nerespectarea conditiilor de fond
privind convocarea si a operatiunilor administrative
precedente adoptării actului administrativ care nu face obiectul reglementarii unei de maxima urgenta
-
15
litere, v)1
, v)2 și v)
3, care vor avea următorul
conținut:
”v)1 competența personală - este determinată de
calitatea persoanei sau a subiectului de drept în
funcție de care se stabilește incidența acțiunii
normei și a autorității;
v)2 competența temporală - este acel tip de
competență care evocă întinderea în timp a
prerogativelor unui organ administrativ;
v)3) competență teritorială - semnifică întinderea în
spațiu a prerogativelor unui organ administrativ,
exercitată la nivel național sau local, indiferent de
natura competenței sale materiale;”
Grup parlamentar PSD
Inițiator deputat Ioan Dîrzu
Art. 5
„g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor
funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,
precum și secretarul unității administrativ-
teritoriale; primarul, consilierii personali sau
personalul din cadrul cabinetului acestuia, precum și
secretarul unității administrativ-teritoriale, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali
sau personalul din cadrul cabinetului acestuia,
viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de
specialitate;”
Grup parlamentar PNL –
Inițiator senator Cătălin Dumitru Toma, la
recomandarea ACOR Vrancea
sau forta majora, acel act este lovit de nulitate totala si trebuie atacat de prefect.
Chiar si in cazul indeplinirii conditiilor de
convocare a sedintei de indata, mai exista o conditie cumulativa, aceea ca autoritatatea administratiei
publice locale in cauza sa aiba atributii expres
prevazute de lege pentru
reglementarea/contracararea/ prevenirea situatiei
de maximă urgenta/ forta majora.
Propuneri formulate de ACoR (adresa nr.
301/09.05.2018) Motivație:
-
16
Dată fiind importanța și complexitatea Codului administrativ care, complinit cu Codul finanțelor
publice locale, constituie construcția juridică pentru
organizarea și funcționarea administrației publice locale din România, față de prevederile proiectului
Codului administrativ elaborat împreună cu
structurile asociative ale autorităților administrației
publice locale, venim cu rugămintea ca să fie cuprinse următoarele prevederi referitoare la:
Punctul 2 – Secretarul unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale NU TREBUIE să fie parte a aparatului de specialitate al primarului
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau a
aparatului de specialitate al consiliului județean, după
caz, din multiple perspective: ar putea ca rapoartele elaborate de secretar să constituie fundamentul pentru
ceea ce aceeași persoană avizează ori
contrasemnează, după caz;
Lit.u) și lit.v.) al art.5 se modifică în felul următor: "Art.5b15)
u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin
lege în sarcina autorităţilor administraţiei publice
locale, pentru realizarea cărora acestea au drept
de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele
necesare; v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit
legii de autorităţi ale administraţiei publice locale,
împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, stabilite în mod expres și limitativ, cu stabilirea
resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie
pentru fiecare autoritate publică în parte;
Grup parlamentar UDMR Iniţiator senator Cseke Attila
Prin prezenta modificare se va pune în aplicare art.4
al Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la
Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin
Legea nr. 199 din 1997, respectiv se va realiza armonizarea cu prevederile art.122 al.5 din proiectul
de lege:" Autonomia locală garantează autorităţilor
administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu
excepţia celor date în mod expres în competenţa
altor autorităţi publice."
Art. 5 lit. g se modifică după cum urmeză:
a.) Atribuţiile funcţiei de secretar al unităţii
administrativ-teritoriale sunt prevazute în mod
-
17
g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean - totalitatea compartimentelor
funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale
Initiator:
Deputat PNL Roman Florin
Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Catalin
expres în Codula dministrativ; b.) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale
avizează pentru legalitate actele administrative;
c.) În conţinutul Codului administrativ instituţia juridică denumită secretar al unităţii administrativ-
teritoriale este reglementată individual (a se vedea
textul art. 5 lit. rr, unde se face referire la secretarul
unităţii administrativ-teritoriale separat de aparatul de specialitate).
Art. 5 lit. mm se modifică după cum urmeză:
mm) majoritatea calificată – primul număr natural
care este mai mare decât valoarea numerică rezultată
în urma aplicării fracţiei/procentului stabilit prin lege,
la totalul membrilor în funcţie ai organului colegial
Initiator:
Deputat PNL Roman Florin Deputat PNL Olar Corneliu
Senator PNL Toma Catalin
a.) Utilizarea sintagmei „sau” creează ambiguitate,
în lipsa unei prevederi exprese şi lasă loc de interpretare;
b.) Membrii în funcţie fac parte întotdeauna din
totalul membrilor organului colegial stabilit în
condiţiile legii; c.) Raportarea la „totalul membrilor organului
colegial stabilit în condiţiile legii” ar putea avea
efect negativ în situaţia în care, din diferite motive, sunt vacante temporar locurile unor membri ai
organului colegial.
Art. 5 - Necorelarea în cadrul definiției actului
administrativ a termenilor „emite” și „adoptă” cu
legi aplicabile - legea 554, legea achizitiilor, cod
fiscal - va duce la interpretari divergente in
practica Inițiator - Primăria Municipiului București
Din ce rezulta din sectiunea de dispozitii finale si
tranzitorii, Legea nr. 554/2004 nu se abroga, nici
macar in parte. Ce se intampla cu prevederile
contrare, precum, spre exemplu, noile definitii?
Se aplica art. 5 din Codul administrativ sau art. 2
din Legea nr. 554/2004?
La art. 5, dupa litera h) se introduc doua noi litere h1)
si h2) cu urmatorul cuprins:
h1) evaluator profesional al funcționarului public –
este persoana cu experienta in ocupatiile din
domeniul functiilor publice, ce detine competente specifice activitatii de evaluare, descrise in standardul
ocupational al evaluatorului si sunt certificati pentru
acest tip de activitati in evaluarea performanțelor
Aceste reglementări sunt necesare pentru a asigura
mai multă claritate în reglementările ce vizează
competențele specifice activității de evaluare profesională a funcționarilor publici.
-
18
profesionale, al competențelor profesionale, respectiv al evaluării necesarului de instruire profesională
h2) auto-evaluarea activității funcționarului public -
este un act profesional de analiză proprie a capacității profesionale in raport cu cerintele standardului
ocupației, urmarind obiectivele competentei: "stiu",
"pot sa fac", "am dovezi de competenta valide";
susținând efortul funcționarului de exprimare a nevoilor de dezvoltare profesionala individuală,
ajutând funcționarul si pe evaluatorul sa reduca rata
de esec in atingerea performanțelor profesionale și a necesarului de instruire profesionala, cu scop de
incurajare a funcționarului de a fi in cunostinta de
cauza in cadrul procesului de evaluare.
Initiator:
Deputat PNL Roman Florin
Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Cătălin
- eliminarea sintagmei „fără personalitate juridică”,
precum și secretarul unității administrativ teritoriale.
Forma propusă: „aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului judeţean – totalitatea compartimentelor
funcţionale, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale: primarul, consilierii
personali sau personalul din cadrul cabinetului
acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului
acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului
judeţean, administratorul public și secretarul unității
administrativ teritoriale nu fac parte din aparatul de specialitate”
AMR
- prin menținerea prevederilor actuale din art.77 al Legii nr.215/2001, se asigură
coroborarea acestei prevederi cu alte articole. din cod privind calitatea de secretar al unităţii
administrativ teritoriale, de natură a dovedi
neapartenenţa acestuia la aparatul de specialitate al primarului
- în acest sens, amintim calitatea de funcţie de conducere specifică, conform prevederilor art. 185(1) din proiectul Codului „până la
constituirea noului consiliu local, primarul sau,
în absenţa acestuia, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului,
cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor ce îi
revin, potrivit legii”. Astfel, secretarul unității
-
19
administrativ teritoriale este singurul funcţionar public căruia i se definesc, prin lege, atribuţiile
generale
- prevederile art. 280 din proiectul de cod potrivit căruia secretarul unității administrativ
teritoriale „asigură stabilitatea funcţionării
aparatului de specialitate al
primarului/consiliului judeţean, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale
între componentele din cadrul acestora”.
- art. 507 – potrivit căruia prefectul poate sesiza comisia de disciplină pentru secretarul
unităţii administrativ-teritoriale/ (dacă face parte
din aparat este subordonat primarului şi ca atare
nu poate fi sesizată decât comisia de disciplină din primăria din care face parte).
- atribuțiile din legi speciale, precum Legea nr.10/2001, Legea nr.18/1991, Legea nr.50/1990, Legea nr.60/1991, Legea 544/2002,
etc
- interdicţia din lege de a nu face parte dintr-un partid politic, specifică doar secretarului
unităţii administrativ teritoriale nu şi altor
funcţionari publici din aparatul de specialitate al
primarului/consiliului judeţean - capacitatea și competența secretarului unității administrativ teritoriale de a viza și
contrasemna actele administrative de autoritate ale autorităților administrației publice locale și
alte acte juridice, emise/adoptate în regim de
putere publică. Toate aceste argumente de text dovedesc
calitatea şi poziţia secretarului unităţii
administrativ teritoriale faţă de ceilalţi
funcţionari publici şi personal contractual din
-
20
aparatul de specialitate, cât şi în raport cu cele două autorităţi – primar/consiliul local, judeţean
- eliminarea tezei a doua „în exercitarea mandatului lor aleşii locali
îndeplinesc o funcţie de autoritate publică;”
Text propus:
„aleşi locali–primarul, viceprimarul, consilierii locali,
preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţii consiliului judeţean şi consilierii judeţeni”
AMR
- această menţiune, (precizare), o regăsim la lit.
„aa” , la definirea demnitarilor - „persoane care
exercită funcţii de demnitate publică, în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului
Cod şi altor acte normative”
- de completat
Text propus: „domeniul public al statului şi al unităţii
administrativ teritoriale este alcătuit exclusiv din
bunuri care fac obiectul proprietăţii publice”
AMR
- prin aceasta se asigură reglementarea coerentă
cu privire la titularul proprietăţii publice şi coroborarea cu normele constituţionale şi legale
în vigoare (vezi Codul civil)
-eliminarea „ca urmare a rezultatului procesului
electoral şi înlocuirea cu „în temeiul unui mandat
direct sau indirect, ori prin numire”
Text propus:
„funcţia de demnitate publică – ansamblul de atribuţii
şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi/sau alte acte normative, după caz, obţinute prin învestire„
AMR
- prin această formă se asigură şi coroborarea cu
prevederile de la lit „aa”–mandatul fiind
consecinţa, rezultatul unui proces-electoral
-înlocuirea sintagmei „structură funcţională”
Text propus: „instituţia publică – persoană juridică sau entitatea
care acţionează în regim de putere publică şi/sau
prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare, în condiţiile legii finanţelor
publice”
AMR
- de regulă, prin „structura funcţională” se
desemnează componentele unui aparat administrativ, element al unei organigrame,
precum: direcţii, servicii, birouri, etc, în acest
fel, putându-se crea numeroase confuzii pentru calificarea corectă a naturii juridice a
acesteia. În prezent, în legislaţie, noţiunea
comportă mai multe definiţii din punct de
vedere economic, juridic, etc
-înlocuirea noţiunilor ”resurselor umane” și „detalii
cu privire la”
- „stricto sensu” prin noţiunea de „resurse
umane”, în domeniul managementului,
-
21
Text propus: „organigrama – structură unitară, redată sub forma
unei diagrame logice, prin care se sistematizează şi se
concentrează modul de organizare a personalului de la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, după
caz, redând schematic raporturile ierarhice de
subordonare /supraordonare, precum și raporturile de
colaborare” AMR
definim nu numai personalul ci şi abilităţile şi competenţele acestora
- „detaliile” în fapt reprezintă diagramele care
redau schematic raporturile dintre structurile funcţionale, respectiv raporturile ierarhice de
subordonare şi supraordonare, colaborare
- eliminarea termenului „acea” şi „de regulă”
Text propus: „răspunderea administrativă –formă a răspunderii
juridice ce constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii
conexe, de natură administrativă, care, potrivit legii,
se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, norme ale dreptului administrativ”
AMR
- întrucât este o formă/ una din formele
răspunderii juridice, iar în contextul formulării „ansamblu de drepturi, obligaţii
conexe, de natură administrativă”, fapta
ilicită este o încălcare a normelor dreptului
administrativ ( a nu se confunda cu răspunderea patrimonială, materială care
poate fi specifică dreptului muncii)
Art. 5 În înţelesul prezentului Cod, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
...................................................
g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea
compartimentelor funcţionale, fără personalitate
juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; primarul, consilierii
personali sau personalul din cadrul cabinetului
acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii
personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului
judeţean, secretarul general al consiliului judetean și
administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate;
UNCJR
Propunem (re)introducerea denumirii funcției de
secretar general în locul aceleia de secretar (la
nivelul județelor aceasta a mai existat) pentru a
realiza distincția necesară și firească între o astfel
de funcție publică de conducere cu o importanță
incontestabilă în arhitectura administrației
publice locale și alte funcții cu denumiri
asemănătoare dar care se află la un alt nivel
administrativ [secretar(ă) dactilograf(ă), secretar
al unei comisii, al școlii, etc]. În practica
administrativă, denumirea funcției derutează
atât cetățenii cât și unele autorități/instituții
publice, nefiind percepute corect nivelul
administrativ și atribuțiile corespunzătoare
acestei funcții.
De altfel, o soluție similară a fost îmbrățișată de
prezentul Cod în ce privește reînființarea funcției
de secretar general al Instituției prefectului.
-
22
Apoi considerăm că este vădit necesar, eficient și
principial ca secretarul general al judetului să
rămână ca și până acum în afara aparatului de
specialitate al autorităților publice locale tocmai
pentru a-și putea exercita cu imparțialitate și
obiectivitate atribuțiile specifice conferite de Cod
și alte legi speciale În mod tradițional, prin
prisma rolului conferit și a atribuțiilor stabilite
de lege, secretarul uat a avut și are ca principală
misiune ”cenzurarea” cu rol consultativ, din
punct de vedere legal a actelor administrative
emise/adoptate de autoritățile administrației
publice locale (cu componență politică) –
președinte al consiliului județean. Secretarul uat
este singurul funcționar public (de conducere) de
la nivelul administrației publice judetene, cu un
statut profesional distinct, ale cărui atribuții sunt
reglementate expres prin lege organică (Cod) și
multe alte legi speciale și nu în ultimă instanță,
așa cum rezultă inclusiv din Proiectul Codului,
trebuie să asigure continuitatea actului
conducerii în situațiile de criză în funcționarea
autorităților publice locale până la soluționarea
democratică a acestora, în condițiile legii. A trece
în mod inexplicabil secretarul în aparatul de
specialitate al consiliului judetean, ar presupune
vulnerabilizarea acestei funcții, ar fi de natură să
știrbească în mod artificial și de neînțeles
autoritatea secretarului uat și ar presupune
golirea de conținut a unor atribuții conferite de
însăși Proiectul Codului dar și de alte acte
normative speciale. Astfel, pornind de la natura
atribuțiilor funcției de secretar al consiliului
județean, prevăzute de legislația în vigoare și
menținute prin prezentul proiect, respectiv:
-
23
- verificare a legalității nu numai a actelor emise de autoritatea executivă (primar,
președinte al consiliului județean), ci și a celor
adoptate de autoritatea deliberativă (consiliu
județean) a administrației publice locale – art.
281, alin. (1), lit. a) din prezentul proiect;
- asigurare a gestionării procedurilor administrative privind relația dintre cele
două autorități (deliberativă și executivă) ale
administrației publice locale, precum și între
acestea și prefect – art. 281, alin. (1), lit. c) din
prezentul proiect;
- atestare a actului constitutiv și statutului asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din
care face parte UAT în cadrul căreia
funcționează – art. 281, alin. (1), lit. h) din
prezentul proiect;
- alte însărcinări date atât de autoritatea executivă, cât și de autoritatea deliberativă –
art. 281, alin. (1), lit. o) din prezentul proiect;
- îndeplinirea funcției de ordonator principal de credite pentru activitățile curente, în
cazurile prevăzute de lege – art. 281, alin. (2)
din prezentul proiect;
- îndeplinirea unor acte notariale în UAT unde nu funcționează birouri ale notarilor publici,
în condițiile legii – art. 281, alin. (8) din
prezentul proiect,
Considerăm că se impune ca funcția de secretar
al unității administrativ-teritoriale să rămână în
afara aparatului de specialitate al primarului sau
al consiliului județean.
Secretarul UAT nu va putea fi verificat prin
Comisia de Disciplina a aparatului de specialitate
pentru ca un subaltern nu poate analiza
-
24
activitatea unui functionar public de conducere.
Din comisie nu pot face parte de asemenea,
consilieri locali care sa aprecieze asupra
activitatii unui functionar public.
Nu în ultimul rând, rugăm a se ține seama de
faptul că, neutralitatea secretarului uat inclusiv
prin plasarea sa în afara aparatului de
specialitate dar în proximitatea celor două
autorități ale administrației publice locale a fost
soluția îmbrățișată tradițional de legiuitorul
român, începând cu Legea comunală din aprilie
1864 și până în contemporaneitate (excepție
făcând perioada comunistă) dar și de legiuitorii
din alte state (Belgia, Ungaria, Olanda, Franța,
Luxemburg, Republica Moldova).
Art. 5 ...
lit. g) aparatul de specialitate al primarului,
respectiv al consiliului județean - totalitatea
compartimentelor funcţionale, fără personalitate
juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale precum și secretarul unității
administrativ-teritoriale; primarul, consilierii
personali sau personalul din cadrul cabinetului
acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii
personali sau personalul din cadrul cabinetului
acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului
judeţean, secretarul unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, administratorul public nu
fac parte din aparatul de specialitate;
ACOR
Dat fiind statutul secretarului unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, ca factor de continuitate și
stabilitate la nivelul colectivităților locale, având în
vedere importanța acestei funcții deoarece avizează
proiectele de acte administrative și contrasemnează
actele administrative, secretarul
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale NU
TREBUIE să fie parte a aparatului de specialitate al
primarului unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale sau a aparatului de specialitate al
consiliului județean, după caz, din multiple
perspective: ar putea ca rapoartele elaborate de
secretar să constituie fundamentul pentru ceea ce
aceeași persoană avizează ori contrasemnează, după
caz;
A se vedea faptul că la lit. rr) secretarul nu face
parte din aparatul de specialitate fiind serat
-
25
menționat!
10. Titlul III
Principiile generale aplicabile administraţiei
publice
11. Legalitatea
Art. 6(a7)
Autoritățile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul acestora au obligația de a
acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
CD
Legalitatea
Art. 6
(1)Autoritățile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul acestora au obligația de a
acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Prezumția de legalitate a actului administrativ
nu poate înfrânge obligația respectării
principiului legalității.
Grup parlamentar PSD
Initiator deputat Ioan Dirzu
Motivare:
Alineatul 2 oferă o garanție principiului legalității prevăzut chiar de art. 1, alin. (5) și art. 16 din
Constituție. Instituirea unei astfel de norme evită
situațiile în care autoritățile administrației publice adoptă acte administrative cu caracter normativ ce
derogă sau contravin legii sau unui alt act
administrativ cu caracter normativ cu o forță
juridică inferioară. În cazul unor suspiciuni temeinice cu privire la nelegalitatea actului
administrativ, până la atacarea actului la instanța
de contencios administrativ, cel ținut să îl aplice ar trebui să aibă dreptul de a respecta numai
prevederile legii în sens material.
12. Egalitatea
Art. 7(a8)
Beneficiarii activităţii autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice au dreptul de a fi trataţi în mod
egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu
obligaţia autorităţilor și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal, pe toţi beneficiarii,
fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.
CD
13. Transparenţa
Art. 8(a9)
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile administrației publice au
obligația de a informa și de a supune dezbaterii
Transparenţa
Art. 8
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile administrației publice au
obligația de a informa și de a supune consultării și
Motivare:
Pentru a garanta aplicarea în concret a principiului transparenței în administrația publică, este nevoie
să sancționăm dur nerespectarea condițiilor de
consultare, respectiv dezbatere publică precedente
-
26
publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor
administrative, precum și la datele și informațiile de
interes public, în limitele legii.
(2) Beneficiarii activităților administrației publice au
dreptul de a obţine informaţii de la autorităţile şi instituţiile administrației publice, iar acestea au
obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția
beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în
limitele legii.
CD
dezbaterii publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a
deciziilor administrative, precum și la datele și
informațiile de interes public, în limitele legii”.
(2) Nerespectarea procedurii de consultare și
dezbatere publică, precum și a oricăror alte
condiții de publicitate și transparență decizională,
atrage nulitatea totală a actului administrativ.
Grup parlamentar PSD
Initiator deputat Ioan Dirzu
adoptării sau emiterii actului administrativ. Actul administrativ adoptat sau emis fără respectarea
acestor operațiuni administrative fundamentale
trebuie să fie nul de drept. Astfel evităm adoptarea
unui buget local/ județean fără a fi respectată procedura consultării, publicității sau termenului de
contestație. De asemenea, evităm producerea de
efecte juridice a unei hotărâri de consiliu local/ județean pentru care s-a solicitat expres dezbatere
publică, dar nu s-a organizat. Administrația publică
trebuie să servească cetățeanul și interesul public. De aceea, este extrem de important ca actele
administrative, care sunt doar instrumente prin care
se organizează executarea legii sau se execută în
concret legea, trebuie să treacă prin filtrul controlului cetățenesc. Administrația publică din
România va evolua doar atunci când va înțelege să
pună cetățeanul în centrul activității sale.
Art. 8 – Transparența
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a
informa și de a supune consultării și dezbaterii
publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a
deciziilor administrative, precum și la datele și
informațiile de interes public, în limitele legii. Beneficiarii activităților administrației publice au
dreptul de a obține informații de la autoritățile și
instituțiile administrației publice, iar acestea au
obligația corelativă de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în
limitele legii
UNCJR
Potrivit legislației în vigoare, consultarea, alături
de dezbaterea publică a proiectelor, constituie
instrument de asigurare a transparenței
procesului decizional în administrația
publică.Atâta timp cât autoritățile și instituțiile
administrației publice au obligația corelativă
precizată, este evident că obligația respectivă este
a lor.
14. Proporţionalitatea
Art. 9(a10)
-
27
Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii
unui interes public, precum și echilibrate din punctul
de vedere al efectelor asupra persoanelor.
Reglementările sau măsurile autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice sunt inițiate,
adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării
nevoilor de interes public sau a problemelor, după
caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.
CD
15. Prioritatea interesului public
Art. 10)
Autorităţile și instituțiile administraţiei publice,
precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul
public naţional este prioritar faţă de interesul public
local.
CD
Satisfacerea interesului public
Art. 10)
Autorităţile și instituțiile administraţiei publice,
precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul
public naţional este prioritar faţă de interesul public
local. (Guvern)
Este necesar ca denumirea marginală a articolului
să fie corelată cu conținutul acestuia. Astfel, propunem ca denumirea să vizeze satisfacerea
interesului public.
Art. 10 se elimină.
Grup parlamentar UDMR
Iniţiator senator Cseke Atillo
Motivare
Acest articol consacră statul centralizat, etatist. În democraţiile consolidate drepturile şi interesele
individului sau a unui grup de persoane este
deasupra drepturilor şi intereselor statului (statul este compus din indivizi, drepturile şi interesele
acestora concordă la existenţa şi funcționarea
statului)
Autorităţile și instituțiile administraţiei publice,
precum și personalul din cadrul acestora au
obligația de a urmări satisfacerea interesului
public; interesul public naţional este prioritar faţă
de interesul public local.
UNCJR
Este necesar ca denumirea marginală a
articolului să fie corelată cu conținutul acestuia.
Astfel, propunem ca denumirea să vizeze
satisfacerea interesului public
16. Imparţialitatea
Art. 11(a12)
-
28
Personalul din administraţia publică are obligația de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism,
indiferent de propriile convingeri sau interese.
CD
17. Continuitatea
Art. 12 (a13)
Activitatea administrației publice se exercită fără
întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.
CD
18. Adaptabilitatea
Art. 13 (a14)
Autoritățile și instituțiile administrației publice au
obligația de a răspunde nevoilor societăţii.
CD
19. PARTEA A II-A
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ
20. Titlul I
Guvernul
21. Capitolul I
Rolul şi funcţiile Guvernului
22. Rolul Guvernului
Art. 14(b7)
(1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de
încredere acordat de Parlament în baza programului
de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii
interne şi externe a ţării şi exercită conducerea
generalã a administraţiei publice.
(2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul
asigură funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea
sistemului naţional economic şi social.
-
29
S
23. Funcţiile Guvernului
Art. 15(b8)
Pentru realizarea Programului de guvernare,
Guvernul exercită următoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea
strategiei de punere în aplicare a Programului de
guvernare;
b) funcţia de reglementare, prin care se asigură
elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar
în vederea realizării obiectivelor strategice;
c) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin
care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor
pentru care statul este responsabil;
d) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în
numele statului român, în condițiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său
de activitate;
e) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură
urmărirea şi controlul aplicării şi respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile
economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi
organismelor care îşi desfăşoară activitatea în
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
S
Art. 15 se modifică în felul următor:
"Art.15
Pentru realizarea Programului de guvernare,
Guvernul exercită următoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea
strategiei de punere în aplicare a Programului de
guvernare;
b) funcţia de implementare, prin care se
urmăreşte punerea în aplicare a Programului de
guvernare.
c) funcţia de reglementare, prin care se asigură
elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar
în vederea realizării obiectivelor strategice;
d) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin
care se asigură administrarea proprietăţii publice şi
private a statului, precum şi gestionarea serviciilor
pentru care statul este responsabil;
e) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în
numele statului român, în condițiile legii,
reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său
de activitate;
f.) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură
urmărirea şi controlul aplicării şi respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice
şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile
economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi
organismelor care îşi desfăşoară activitatea în
subordinea sau sub autoritatea Guvernului."
Grup parlamentar UDMR
Motivație
Programul de Guvernare trebuie pus în aplicare. În
acest sens, este nevoie de o nouă funcţie, funcţia de
implementare a Guvernului.
-
30
Iniţiator senator Cseke Attila
După litera a) a articolului 15 se adaugă o nouă literă,
litera a)1, și va avea următorul conținut:
”a)1 funcția de coordonare interinstituțională, prin
care se asigură creșterea capacității autorităților
centrale de elaborare, implementare și monitorizare
a politicilor și actelor normative;”
Grup parlamentar PSD
Inițiator deputat Ioan Dirzu
Motivație
Funcția de coordonare a Guvernului face parte din
tabloul fundamental al atribuțiilor autorității executive. Funcția de coordonare are o veche tradiție
în actele administrative cu caracter normativ ce
reglementează activitatea Guvernului, regăsindu-se în HG nr. 157/2005, HG nr. 402/2007, HG nr.
775/2005, HG nr. 1807/2006, HG nr. 561/2009 și
HG nr. 464/2016.
24. Capitolul II
Organizarea Guvernului
25. Secţiunea 1
Dispoziţii generale
26. Învestirea Guvernului
Art. 16(b9)
(1) Guvernul se organizează şi funcţionează în
conformitate cu prevederile constituţionale, având la
bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Guvernul este învestit de Parlament și își începe mandatul la data depunerii jurământului în fața
Președintelui.
S
27. Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului
Art. 17(b10)
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care
îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția
situației în care a intervenit reabilitarea.
c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția
situației în care a intervenit reabilitarea.
Grup parlamentar PNL
Iniţiator senator Cătălin Dumitru Toma
Motivație
Nu se poate confunda reabilitarea profesională cu
reabilitarea politică.
-
31
S
Litera c) a art. 17 se modifică și va avea următorul
cuprins: Pot fi membri ai Guvernului persoanele care
îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnări penale
Inițiator deputat PNL Leoreanu Laurențiu-Dan
Interzicerea ocupării unei funcții de ministru de
către o persoană care a suferit o condamnare penală.
Încadrularticolului 17 se introduce punctul d) cu
următorulconținut:
d) nu se află sub interdicția de 3 ani de a ocupa o
funcțiepublicăsau o
demnitatepublicăînurmastabiliriiuneistări de
incompatibilitatesau de conflict de interese, interdicțiestabilităîncondițiilelegiiprivindintegritateaî
nexercitareafuncțiilorșidemnitățilorpublice,
faptdoveditprindeclarațiepeproprierăspundere. Inițiator:
Florina-Raluca Presadă - Senator USR
Armonizarealegislațieipentrufuncțiilepublice,
condiția se regăseșteînprezentul cod
șipentruconsilieriilocali
28. Componenţa Guvernului
Art. 18(b11)
Guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri.
top related