ftabel amendamente pentru bp. 649/2017 proiectul de lege...

1

FTABEL AMENDAMENTE

PENTRU

Bp. 649/2017 – Proiectul de lege privind Codul administrativ

Nr.

crt.

Proiectul Codului administrativ

Bp. 649/2017 Propuneri de amendamente Justificare

1. L E G E

privind Codul administrativ al României

2. PARTEA I

DISPOZIȚII GENERALE

3. Titlul I

Dispoziţii generale

4. Obiectul de reglementare

Art. 1(a1)

Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor

administraţiei publice, statutul personalului din cadrul

acestora, răspunderea administrativă și serviciile publice, precum și regulile specsifice privind

proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor

administrativ-teritoriale.

CD

Art. 1(a1)

Prezentul Cod reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor

administraţiei publice, statutul personalului din cadrul

acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind

proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor

administrativ-teritoriale. (Guvern)

Din considerente de redactare, este necesară

delimitarea expresiilor „serviciile publice” şi

„răspunderea administrativă’ printr-o virgulă,

pentru claritatea normei.

Înaintea articolului 1 se adaugă un nou articol,

articolul 10, care va avea următorul conținut:

”Art. 10 Izvoarele dreptului administrativ

(1) Sunt izvoare ale dreptului administrativ legea

şi principiile generale ale dreptului.

(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică

dispoziţiile legale privitoare la situaţii

asemănătoare, iar când nu există asemenea

dispoziţii, principiile generale ale dreptului”.

Motivare:

Aderăm la ideea că dreptul administrativ reprezintă

dreptul comun pentru relațiile social construite în

jurul procesului de aplicare a legii și a celorlalte acte normative cu putere de lege. Dreptul

administrativ este, pe de o parte, o ramură de drept

de sine stătătoare și, pe de altă parte, o ramură a

științei dreptului. Deoarece el privește relațiile de putere publică între autoritățile administrației

2

Grup parlamentar PSD

Initiator deputat Ioan Dirzu

publice, aflate în regim de putere publică, precum și între autorități și persoane ca subiecte de drept

administrativ, el se distinge de dreptul civil și

implicit de izvoarele de drept civil.

Dacă pentru dreptul civil cutuma și uzanțele

profesionale pot și trebuie să reprezinte izvoare de drept, pentru dreptul administrativ însă acestea ar

aduce o insecuritate juridică, aspect sesizabil și

până la intrarea în vigoare a prezentului Cod. Raporturile juridice de drept administrativ trebuie

să se bucure de principiul predictibilității, al

continuității și al caracterului unitar al

administrației publice. Izvoarele de drept administrativ sunt independente și diferite și trebuie

evidențiate în mod distinct.

5. Autorităţile administraţiei publice centrale

Art. 2(a3)

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt:

Guvernul, ministerele, alte organe centrale de

specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor,

autorităţile administrative autonome.

Autorităţile administraţiei publice centrale

Art. 2

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale sunt:

Guvernul, ministerele, alte organe centrale de

specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor,

autorităţile administrative autonome.

(2) Organizarea și funcționarea structurilor de

specialitate înființate pentru exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt

stabilite prin Constituția României sunt reglementate

prin lege specială.

CD

(2) Organizarea şi funcţionarea structurilor de

specialitate înfiinţate pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt

stabilite prin Constituția României sunt reglementate

prin lege specială.

(3) Prefectii, instituţiile prefectului şi serviciile

deconcentrate sunt autorităţi ale administraţiei

publice subordonate autorităţilor administraţiei

publice centrale şi care îşi desfăşoară activitatea la

nivel local.

Motivație:

Constituţia României stabileşte două forme ale

administraţiei publice şi anume: administraţia

publică centrală de specialitate şi respectiv,

administraţia publică locală, iar Instituţia

3



Prefectului nu se regăseşte, conform prezentului proiect de Cod Administrativ, ca autoritate a

administraţiei publice în nici una dintre cele două

forme.

6. Autorităţile administraţiei publice locale

Art. 3(a4)

Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi

preşedinţii consiliilor judeţene.

CD

Se modifică:

Art.3 Autoritățileadministrațieipublice locale sunt:

consiliile locale, primarii, consiliilejudețene.

Inițiatori: Senator: Dinică Silvia, Senator

Presadă Florina, Senator

Grupparlamentar USR

„CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

ARTICOLUL 122

(1) Consiliuljudeţeanesteautoritateaadministraţieipubli

cepentrucoordonareaactivităţiiconsiliilorcomunaleşi

orăşeneşti, învederearealizăriiserviciilorpublice de

interesjudeţean. (2) Consiliuljudeţeaneste ales

şifuncţioneazăîncondiţiilelegii.”

Președințiiconsiliilorjudețene nu constituie o

autoritateaadministrațieipublice locale

recunoscutăînConstituție.

7. Domeniul de aplicare

Art. 4(a5)

Prezentul Cod se aplică în activitatea autorităţilor şi

instituţiilor administraţiei publice, în raporturile dintre autorităţile şi instituţiile administraţiei publice,

precum şi în raporturile acestora cu alte subiecte de

drept public sau privat.

CD

8. Titlul II

Definiţii generale aplicabile administraţiei publice

9. Definiţii generale

Art. 5

În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de

mai jos au următoarele semnificații:

Definiţii generale

Art. 5

În înţelesul prezentului Cod, termenii şi expresiile de

mai jos au următoarele semnificații:

La art.5, pentru o redactare unitară a termenilor

definiţi, este necesar ca toate substantivele să fie

redactate cu articol hotărât.

Totodată, se impune completarea literei yy), având

4

a) actul administrativ – actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis sau adoptat de o

autoritate sau instituție publică, în regim de putere

publică, în baza sau în vederea executării legii, care

dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;

b) actul administrativ normativ -actul administrativ care cuprinde reguli generale de conduită,

impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un

număr nedeterminat de subiecți;

c) actul administrativ individual - actul administrativ care creează, modifică sau stinge drepturi și

obligațiiîn beneficiul sau în sarcina unei/unor

persoane determinate;

d) administraţia publică - totalitatea activităţilor

desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de

prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii

interesului public;

e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică,

de organizare a executării și de executare în concret a

legii şi de prestare de servicii publice, în scopul

satisfacerii interesului public național/general;

f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare

a executării și de executare în concret a legii şi de


interesului public local;

g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al

consiliului județean - totalitatea compartimentelor

funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul

unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale;

primarul, consilierii personali sau personalul din

a) actul administrativ – actul unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis sau adoptat de o

autoritate sau instituție publică, în regim de putere

publică, în baza sau în vederea executării legii, care

dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;

b) actul administrativ normativ - actul administrativ care cuprinde reguli generale de conduită,

impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un

număr nedeterminat de subiecți;

c) actul administrativ individual - actul administrativ care creează, modifică sau stinge drepturi și

obligațiiîn beneficiul sau în sarcina unei/unor

persoane determinate;

d) administraţia publică - totalitatea activităţilor

desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii şi de


interesului public;

e) administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică,

de organizare a executării și de executare în concret a

legii şi de prestare de servicii publice, în scopul

satisfacerii interesului public național/general;

f) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare

a executării și de executare în concret a legii şi de


interesului public local;




unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și secretarul unității administrativ-teritoriale;

primarul, consilierii personali sau personalul din

în vedere faptul că nu toate serviciile sociale sunt de utilitate publică. În acest sens, completarea este

esenţială în vederea clarificării şi stabilirii în mod

concret a sferei serviciilor sociale.

5

cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din

cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul,

vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul

public nu fac parte din aparatul de specialitate;

h) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de

drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în

condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de

dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru

furnizarea în comun a unor servicii publice;

i) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a

autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul

colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese,

treburile publice, în condiţiile legii;

j) autoritate publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de

putere publică pentru satisfacerea unui interes public;

k) autoritate a administraţiei publice - autoritate

publică care acţionează pentru organizarea executării

sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea

serviciilor publice;

l) activităţile de administraţie social-comunitară -

acţiunile prin care se concretizează relaţia

autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat

care au atribuţii în sfera activităţilor social-

comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii

administrativ-teritoriale;

m) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat

între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute

cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din

cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul,

vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul

public nu fac parte din aparatul de specialitate;

h) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de

drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în

condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de

dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru

furnizarea în comun a unor servicii publice;

i) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a

autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul

colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese,

treburile publice, în condiţiile legii;

j) autoritatea publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de

putere publică pentru satisfacerea unui interes public;

k) autoritatea administraţiei publice - autoritate

publică care acţionează pentru organizarea executării

sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea

serviciilor publice;

l) activităţile de administraţie social-comunitară -

acţiunile prin care se concretizează relaţia

autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat

care au atribuţii în sfera activităţilor social-

comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii

administrativ-teritoriale;

m) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat

între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute

6

la lit.bbb), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă,

pe de altă parte;

n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de

domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu

public descentralizat într-o perioadă de timp dată;

o) aleși locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean,

vicepreședinții consiliului județean și consilierii

județeni; în exercitarea mandatului lor aleșii locali

îndeplinesc o funcție de autoritate publică;

p) autorităţi deliberative la nivelul unităților

administrativ-teritoriale - consiliile locale ale

comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul

General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale

municipiilor și consiliile județene;

q) autorităţile executive la nivelul unităților

administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor

administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul

general al municipiului Bucureşti şi preşedintele

consiliului judeţean;

r) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care

dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul

legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în

activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin

lege;

s) competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de

lege, care conferă autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a

defăşura, în regim de putere publică şi sub propria

la lit.bbb), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă,

pe de altă parte;

n) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de

domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu

public descentralizat într-o perioadă de timp dată;

o) aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean,

vicepreședinții consiliului județean și consilierii

județeni; în exercitarea mandatului lor aleșii locali

îndeplinesc o funcție de autoritate publică;

p) autorităţile deliberative la nivelul unităților

administrativ-teritoriale - consiliile locale ale

comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul

General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale

municipiilor și consiliile județene;

q) autorităţile executive la nivelul unităților

administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor

administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul

general al municipiului Bucureşti şi preşedintele

consiliului judeţean;

r) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care

dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul

legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în

activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin

lege;

s) competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de

lege, care conferă autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a

defăşura, în regim de putere publică şi sub propria

7

responsabilitate, o activitate de natură administrativă;

t) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare

corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice

locale de către autorităţile administraţiei publice

centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele

stabilite de către acestea din urmă;

u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege

în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor

administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi

mijloacele necesare;

v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit

legii de autorităţi ale administraţiei publice locale,

împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor

dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică

în parte;

x) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de

lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial;

y) compartimentul funcţional - structură

organizatorică constituită în cadrul autorităților

administrației publice centrale, instituțiilor publice de

interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului,

respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii

publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu

atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei

autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă

un compartiment funcţional;

z) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi

celelalte organe de specialitate ale administraţiei

responsabilitate, o activitate de natură administrativă;

t) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare

corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice

locale de către autorităţile administraţiei publice

centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele

stabilite de către acestea din urmă;

u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege

în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor

administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi

mijloacele necesare;

v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit


împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor

dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică

în parte;

x) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de

lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial;

y) compartimentul funcţional - structură

organizatorică constituită în cadrul autorităților

administrației publice centrale, instituțiilor publice de

interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului,

respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii

publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu

atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei

autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă

un compartiment funcţional;

z) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi

celelalte organe de specialitate ale administraţiei

8

publice centrale către structuri proprii de specialitate

din unitățile administrativ-teritoriale;

aa) demnitarii - persoane care exercită funcţii de

demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit

Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative;

bb) descentralizarea - transferul de atribuţii

administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul

administraţiei publice din unităţile administrativ-

teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare;

cc) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri

care fac obiectul proprietăţii publice;

dd) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din

bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului,

respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale;

ee) economia de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului

producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de

beneficiari;

ff) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a

instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produce efecte juridice în temeiul

legii sau al actului administrativși care se constată

prin operaţiuni administrative;

gg) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul

realizării prerogativelor de putere publică de către

autoritățile și instituțiile publice;

hh) funcţia de demnitate publică - ansamblul de

atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin

învestire, ca urmare a rezultatului procesului

electoral, direct sau indirect, ori prin numire;

publice centrale către structuri proprii de specialitate

din unitățile administrativ-teritoriale;

aa) demnitarii - persoane care exercită funcţii de

demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit

Constituţiei, prezentului Cod şi altor acte normative;

bb) descentralizarea - transferul de atribuţii

administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul

administraţiei publice din unităţile administrativ-

teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare;

cc) domeniul public este alcătuit exclusiv din bunuri

care fac obiectul proprietăţii publice;

dd) domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit exclusiv din

bunuri care fac obiectul proprietăţii private a statului,

respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale;

ee) economia de scară - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului

producţiei acestuia şi, implicit, al numărului de

beneficiari;

ff) faptul administrativ - acțiunea autorităților sau a

instituțiilor administrației publice, împrejurarea sau evenimentul care produce efecte juridice în temeiul

legii sau al actului administrativși care se constată

prin operaţiuni administrative;

gg) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul

realizării prerogativelor de putere publică de către

autoritățile și instituțiile publice;

hh) funcţia de demnitate publică - ansamblul de

atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin

învestire, ca urmare a rezultatului procesului

electoral, direct sau indirect, ori prin numire;

9

ii) instituţia publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează

servicii publice și care este finanțată din venituri

bugetare, în condițiile legii finanțelor publice;

jj) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de

drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de

utilitate publică;

kk) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi

exprimate de membrii unui organ colegial pentru

adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile

legii;

ll) majoritatea absolută - primul număr natural strict

mai mare decât jumătate din totalul membrilor în

funcție ai organului colegial;

mm) majoritatea calificată - primul număr natural

care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin

lege, la totalul membrilor în funcție ai organului

colegial sau la totalul membrilor organului colegial

stabilit în condițiile legii, după caz;

nn) majoritatea simplă - primul număr natural mai

mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la

o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii

cvorum-ului;

oo) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se

concentrează modul de organizare a tuturor resurselor

umane de la nivelul unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu

privire la raporturile ierarhice de

subordonare/supraordonare, precum și raporturile de

colaborare;

pp) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate

ii) instituţia publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează

servicii publice și care este finanțată din venituri

bugetare, în condițiile legii finanțelor publice;

jj) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de

drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de

utilitate publică;

kk) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi

exprimate de membrii unui organ colegial pentru

adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile

legii;

ll) majoritatea absolută - primul număr natural strict

mai mare decât jumătate din totalul membrilor în

funcție ai organului colegial;

mm) majoritatea calificată - primul număr natural

care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/ procentului stabilit prin

lege, la totalul membrilor în funcție ai organului

colegial sau la totalul membrilor organului colegial

stabilit în condițiile legii, după caz;

nn) majoritatea simplă - primul număr natural mai

mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la

o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii

cvorum-ului;

oo) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și se

concentrează modul de organizare a tuturor resurselor

umane de la nivelul unei autorități sau instituții publice, după caz, redând schematic detaliile cu

privire la raporturile ierarhice de

subordonare/supraordonare, precum și raporturile de

colaborare;

pp) operaţiunea administrativă - fapt material, de regulă sub formă de înscris, realizat de o autoritate

10

sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în

procesul de emitere și executarea actelor

administrative;

qq) personalul din administrația publică - demnitarii,

funcționarii publici,personalul contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la

nivelul autorităților și instituțiilor administrației

publice centrale și locale;

rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură

funcţională fără personalitate juridică şi fără

capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care

duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale, constituită

din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,

administratorul public, consilierii primarului sau

persoanele încadrate la cabinetul primarului şi

aparatul de specialitate al primarului;

ss) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de

drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă

care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale

dreptului administrativ;

tt) regimul de putere publică - ansamblul

prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor și

instituțiilor administraţiei publice, şi care le conferă

posibilitatea de a se impune cu forţă juridică

obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau

juridice, pentru apărarea interesului public;

uu) serviciul public - activitatea sau ansamblul de

sau instituție a administrației publice, care nu produce efecte juridice prin el însuși și intervine de regulă în

procesul de emitere și executarea actelor

administrative;

qq) personalul din administrația publică - demnitarii,

funcționarii publici,personalul contractual și alte categorii de personal stabilite în condițiile legii de la

nivelul autorităților și instituțiilor administrației

publice centrale și locale;

rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură

funcţională fără personalitate juridică şi fără

capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care

duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale, constituită

din: primar, viceprimar, secretarul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,

administratorul public, consilierii primarului sau



ss) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice ce constă în ansamblul de

drepturi şi obligaţii conexe, de natură administrativă

care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale

dreptului administrativ;

tt) regimul de putere publică - ansamblul

prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea realizării atribuţiilor autorităţilor și

instituțiilor administraţiei publice, şi care le conferă

posibilitatea de a se impune cu forţă juridică

obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau

juridice, pentru apărarea interesului public;

uu) serviciul public - activitatea sau ansamblul de

11

activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau

autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul

satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui

interes public, în mod regulat şi continuu;

vv) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de

specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale

administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în

concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor

sectoriale ale Guvernului;

xx) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale

municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare

şi organizare se stabilesc prin lege;

yy) standardele de calitate - ansamblul normativelor

de calitate în furnizarea unui serviciu public şi de

utilitate publică, stabilite prin acte normative;

zz) standardele de cost - costurile normative utilizate

pentru determinarea cuantumului resurselor alocate

bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale

în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin

acte normative;

aaa) unităţile administrativ-teritoriale - comune,

oraşe, municipii şi judeţe.

bbb) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat

între capitala României sau municipiile de rangul I ori

municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile

administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă.

CD

activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituție publică sau

autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul

satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui

interes public, în mod regulat şi continuu;

vv) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de

specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale

administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în

concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor

sectoriale ale Guvernului;

xx) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale

municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare

şi organizare se stabilesc prin lege;

yy) standardele de calitate - ansamblul normativelor

de calitate în furnizarea unui serviciu public şi/sau de

utilitate publică, stabilite prin acte normative;

zz) standardele de cost - costurile normative utilizate

pentru determinarea cuantumului resurselor alocate

bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale

în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin

acte normative;

aaa) unităţile administrativ-teritoriale - comune,

oraşe, municipii şi judeţe.

bbb) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat

între capitala României sau municipiile de rangul I ori

municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile

administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă.

(Guvern)

Art. 5 lit. rr) se modifică și va avea următorul Propunem modificarea definiției primăriei [art. 5 lit.

12

cuprins

„rr) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a

subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură

funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care

duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi

dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită

din: primar, viceprimar, secretarul

unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau



(...)”


Deputat Calin Ion

rr)], prin eliminarea sintagmei „secretarul

unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale” din

enumerare, pentru corelarea cu definiția aparatului

de specialitate [art. 5 lit. g)] din care face parte și

secretarul unității/subdiviziunii administrativ-

teritoriale.

Definiţii generale

Art. 5



funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,

precum și secretarul unității administrativ-

teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, precum și

secretarul unității administrativ-teritoriale,

preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia,

viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean,

administratorul public nu fac parte din aparatul de

specialitate;

Grup parlamentar PNL

Initiator senator Cătălin Dumitru Toma la

recomandarea ACOR Vrancea

Motivare

Funcția de secretar al unității administrativ-

teritoriale, trebuie să rămână ca și până în prezent

în afara aparatului de specialitate al primarului, din

următoarele considerente:

• Natura atribuțiilor unui secretar al UAT

trebuie să îl situeze în afara aparatului de

specialitate al primarului, acesta trebuie să aibă o poziție neutră față de toți factorii politici, pentru a

putea îndeplini cu obiectivitate atribuțiile de garant

al legalităţii actelor emise de autorităţi precum și celelalte responsabilități stabilite, în cele mai multe

cazuri, prin legi speciale.

• Însuşi titulatura funcției de secretar al

unității administrativ-teritoriale și nu de secretar al

primarului sau al primăriei îl plasează în afara

aparatului de specialitate al primarului.

Poate, dată fiind importanța funcţiei de secretar al

13

UAT un cuvânt important în numirea, revocarea acestuia, ar trebui să aibă ANFP și ar fi necesar

regândirea acestei titulaturi în sensul denumirii

acestuia ca ”Secretar General”, pornind de la

funcția de Secretar general al Instituției

Prefectului.

După litera dd) a articolului 5 se va adăuga o nouă

literă, dd)1 , și va avea următorul conținut:

” dd)1 drept administrativ - ramura dreptului public

care reglementează concret sau cu valoare de

principiu relațiile sociale din sfera administrației

publice, precum și pe cele de natură conflictuală

dintre autoritățile publice sau structuri private,

învestite cu autoritate publică, pe de o parte, și cei

vătămați în drepturile sau interesele lor legitime

prin acte administrative ale acestor autorități, pe de

altă parte;”

După litera ff) a articolului 5 se va adăuga o nouă

literă, ff)1, care va avea următorul conținut:

”ff)1 forță majoră - orice eveniment extern,

imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil. Sunt

considerate asemenea: fenomene sociale sau

naturale, inundațiile, cutremurele, catastrofele

naturale, trăznetele, revoluțiile, războaiele. În

sensul art. 172, alin. (4) și art. art. 216, alin. (3),

forța majoră trebuie dovedită și menționată în

preambulul actuluiadministrativ, sub sancțiunea

nulității totale.”

După litera nn) a articolului 5 se vor adăuga două

noui litere, nn)1

și nn)2 , care vor avea următorul

conținut:

”nn)1 maximă urgență - eveniment excepțional, cu

caracter nonmilitar, care prin amploare și

intensitate amenință viața și sănătatea populației,

mediul înconjurător, valorile materiale și culturale

Motivare

Raționae materie trebuie să fie definit în orice lege administrativă, împreună cu tipurile sale:

competență materială generală (Guvernul, consiliile

locale, prefectul, primarul, consiliul județean etc.) și competența materială exclusivă (ministerele

serviciile publice deconcentrate).

Rationae prsoanae este o altă competență

fundamentală și consecventă ce face obiectul

aplicării și interpretării corecte a normelor juridice

de drept administrativ.

În privința rationae loci, prevederea acestui tip de

competență înlătură orice fel de neclarități

ulterioare privind întinderea exercitării atribuțiilor

unor autorități publice.

În materia rationae temporis subliniem faptul că regula în ceea ce privește această competență o

reprezintă competența temporală nelimitată în timp,

existând și anumite organe administrative care, prin actul lor de înființare, au o competență temporală

limitată. Existența definirii conceptului se impune

pentru asigurarea acurateței legii administrative.

Pentru a da Codului administrativ valențele unei adevărate codificări, deci implicit necesitatea de a

crea o parte generală a codului, definirea dreptului

administrativ se impune ca piatră de temelie atât

pentru dezvoltarea dreptului substanțial cât și a celui procedural. În acest sens, definiția dată de

14

importante, iar pentru restabilirea stării de

normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și

acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și

managementul unitar al forțelor și mijloacelor

implicate. În sensul art. 172, alin. (4) și al art. 216,

alin. (3), maxima urgență trebuie dovedită și

menționată în preambulul actului administrativ, sub

sancțiunea nulității totale;

nn)2 organ al administrației publice - acea categorie

de organ public sau de agent privat autorizat de un

organ public, prin care se realizează activități din

sfera administrației publice, prin executarea legii și

prestarea de servicii publice în limitele legii;”

După litera ss) a articolului 5 se va adăuga o nouă

literă, ss)1, care va avea următorul conținut:

”ss)1 regim politic - ansamblul unitar și coerent

structurat al normelor juridice și al mecanismelor

constituționale, politice, social-economice,

ideologice, prin intermediul cărora se înfăptuiește

actul de guvernare și se realizează puterea politică;”

După litera u) a articolului 5 se va adăuga o nouă

literă, u)1, care va avea următorul conținut:

”u)1 competență materială - desemnează ansamblul

prerogativelor unei autorități publice, din punctul

de vedere al cuprinsului și al specificului lor. Există

două tipuri de competență materială:

i) competența materială generală - semnifică faptul

că prerogativele unei autorități sunt nemărginite din

punctul de vedere al întinderii și al specificului lor;

ii) competența materială specială - vizează anumite

segmente ale activității administrative ale

ministerelor, autorităților administrative autonome,

serviciilor publice deconcentrate, și altor organe ale

administrației publice prevăzute de lege;

După litera v) a articolului 5 se vor adăuga trei noi

profesorul Antonie Iorgovan se potrivește perfect naturii, scopului și obiectivelor prezentului cod iar

această preluare face legământ între opera

legislativă a maestrului Antonie Iorgovan, dreptul pozitiv și dreptul viitor. Este o onoare pentru noi,

chiar dacă, nemaifiind contemporan cu regretatul

profesor, să definim dreptul administrativ cu știința

de carte și precizia cu care a făcut-o Antonie

Iorgovan.

În literatura de specialitate se apreciază, cu temei,

că noțiunea de organ administrativ are patu

elemente constitutive, respectiv unul personal, mijloace financiare și materiale, care constituie

patrimoniul său, o anumită competență și

personalitate juridică, aceasta permițându-i să

acționeze în scopul pentru care a fost creat (E.

Bălan, Instituții administrative, 2008).

La nivelul autorităților administrației publice locale

s-a instituit de ceva ani o practică defectuasă de

organizare a ședințelor extraordinare de consiliu local cu conovcare "de îndată" în temeiul art. 39,

alin. 4 din Legea nr. 215/2001. Motivul este de a nu

le da suficient timp consilierilor, societății civile și

presei să citeasca proiectele de hotarare și de a nu supune proiectele in consultare publica conform

Legii nr. 53/2002.

Prin definirea termenilor de la art. 172, alin. (4) din prezentul Cod, respectiv ”maxima urgență” și

”forța majoră” asigurăm o claritate, pentur viitor,

privind situațiile în care se pot face convocările de îndată. .

Sigur, pentru nerespectarea conditiilor de fond

privind convocarea si a operatiunilor administrative

precedente adoptării actului administrativ care nu face obiectul reglementarii unei de maxima urgenta

15

litere, v)1

, v)2 și v)

3, care vor avea următorul

conținut:

”v)1 competența personală - este determinată de

calitatea persoanei sau a subiectului de drept în

funcție de care se stabilește incidența acțiunii

normei și a autorității;

v)2 competența temporală - este acel tip de

competență care evocă întinderea în timp a

prerogativelor unui organ administrativ;

v)3) competență teritorială - semnifică întinderea în

spațiu a prerogativelor unui organ administrativ,

exercitată la nivel național sau local, indiferent de

natura competenței sale materiale;”


Inițiator deputat Ioan Dîrzu

Art. 5

„g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor


unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale,

precum și secretarul unității administrativ-

teritoriale; primarul, consilierii personali sau

personalul din cadrul cabinetului acestuia, precum și

secretarul unității administrativ-teritoriale, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali

sau personalul din cadrul cabinetului acestuia,

viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de

specialitate;”

Grup parlamentar PNL –

Inițiator senator Cătălin Dumitru Toma, la

recomandarea ACOR Vrancea

sau forta majora, acel act este lovit de nulitate totala si trebuie atacat de prefect.

Chiar si in cazul indeplinirii conditiilor de

convocare a sedintei de indata, mai exista o conditie cumulativa, aceea ca autoritatatea administratiei

publice locale in cauza sa aiba atributii expres

prevazute de lege pentru

reglementarea/contracararea/ prevenirea situatiei

de maximă urgenta/ forta majora.

Propuneri formulate de ACoR (adresa nr.

301/09.05.2018) Motivație:

16

Dată fiind importanța și complexitatea Codului administrativ care, complinit cu Codul finanțelor

publice locale, constituie construcția juridică pentru

organizarea și funcționarea administrației publice locale din România, față de prevederile proiectului

Codului administrativ elaborat împreună cu

structurile asociative ale autorităților administrației

publice locale, venim cu rugămintea ca să fie cuprinse următoarele prevederi referitoare la:

Punctul 2 – Secretarul unității/subdiviziunii

administrativ-teritoriale NU TREBUIE să fie parte a aparatului de specialitate al primarului

unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau a

aparatului de specialitate al consiliului județean, după

caz, din multiple perspective: ar putea ca rapoartele elaborate de secretar să constituie fundamentul pentru

ceea ce aceeași persoană avizează ori

contrasemnează, după caz;

Lit.u) și lit.v.) al art.5 se modifică în felul următor: "Art.5b15)

u) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin

lege în sarcina autorităţilor administraţiei publice

locale, pentru realizarea cărora acestea au drept

de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele

necesare; v) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit


împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, stabilite în mod expres și limitativ, cu stabilirea

resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie

pentru fiecare autoritate publică în parte;

Grup parlamentar UDMR Iniţiator senator Cseke Attila

Prin prezenta modificare se va pune în aplicare art.4

al Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la

Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin

Legea nr. 199 din 1997, respectiv se va realiza armonizarea cu prevederile art.122 al.5 din proiectul

de lege:" Autonomia locală garantează autorităţilor

administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu

excepţia celor date în mod expres în competenţa

altor autorităţi publice."

Art. 5 lit. g se modifică după cum urmeză:

a.) Atribuţiile funcţiei de secretar al unităţii

administrativ-teritoriale sunt prevazute în mod

17

g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean - totalitatea compartimentelor


unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale

Initiator:

Deputat PNL Roman Florin

Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Catalin

expres în Codula dministrativ; b.) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale

avizează pentru legalitate actele administrative;

c.) În conţinutul Codului administrativ instituţia juridică denumită secretar al unităţii administrativ-

teritoriale este reglementată individual (a se vedea

textul art. 5 lit. rr, unde se face referire la secretarul

unităţii administrativ-teritoriale separat de aparatul de specialitate).

Art. 5 lit. mm se modifică după cum urmeză:

mm) majoritatea calificată – primul număr natural

care este mai mare decât valoarea numerică rezultată

în urma aplicării fracţiei/procentului stabilit prin lege,

la totalul membrilor în funcţie ai organului colegial

Initiator:

Deputat PNL Roman Florin Deputat PNL Olar Corneliu

Senator PNL Toma Catalin

a.) Utilizarea sintagmei „sau” creează ambiguitate,

în lipsa unei prevederi exprese şi lasă loc de interpretare;

b.) Membrii în funcţie fac parte întotdeauna din

totalul membrilor organului colegial stabilit în

condiţiile legii; c.) Raportarea la „totalul membrilor organului

colegial stabilit în condiţiile legii” ar putea avea

efect negativ în situaţia în care, din diferite motive, sunt vacante temporar locurile unor membri ai

organului colegial.

Art. 5 - Necorelarea în cadrul definiției actului

administrativ a termenilor „emite” și „adoptă” cu

legi aplicabile - legea 554, legea achizitiilor, cod

fiscal - va duce la interpretari divergente in

practica Inițiator - Primăria Municipiului București

Din ce rezulta din sectiunea de dispozitii finale si

tranzitorii, Legea nr. 554/2004 nu se abroga, nici

macar in parte. Ce se intampla cu prevederile

contrare, precum, spre exemplu, noile definitii?

Se aplica art. 5 din Codul administrativ sau art. 2

din Legea nr. 554/2004?

La art. 5, dupa litera h) se introduc doua noi litere h1)

si h2) cu urmatorul cuprins:

h1) evaluator profesional al funcționarului public –

este persoana cu experienta in ocupatiile din

domeniul functiilor publice, ce detine competente specifice activitatii de evaluare, descrise in standardul

ocupational al evaluatorului si sunt certificati pentru

acest tip de activitati in evaluarea performanțelor

Aceste reglementări sunt necesare pentru a asigura

mai multă claritate în reglementările ce vizează

competențele specifice activității de evaluare profesională a funcționarilor publici.

18

profesionale, al competențelor profesionale, respectiv al evaluării necesarului de instruire profesională

h2) auto-evaluarea activității funcționarului public -

este un act profesional de analiză proprie a capacității profesionale in raport cu cerintele standardului

ocupației, urmarind obiectivele competentei: "stiu",

"pot sa fac", "am dovezi de competenta valide";

susținând efortul funcționarului de exprimare a nevoilor de dezvoltare profesionala individuală,

ajutând funcționarul si pe evaluatorul sa reduca rata

de esec in atingerea performanțelor profesionale și a necesarului de instruire profesionala, cu scop de

incurajare a funcționarului de a fi in cunostinta de

cauza in cadrul procesului de evaluare.

Initiator:

Deputat PNL Roman Florin

Deputat PNL Olar Corneliu Senator PNL Toma Cătălin

- eliminarea sintagmei „fără personalitate juridică”,

precum și secretarul unității administrativ teritoriale.

Forma propusă: „aparatul de specialitate al primarului, respectiv al

consiliului judeţean – totalitatea compartimentelor

funcţionale, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale: primarul, consilierii

personali sau personalul din cadrul cabinetului

acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului

acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului

judeţean, administratorul public și secretarul unității

administrativ teritoriale nu fac parte din aparatul de specialitate”

AMR

- prin menținerea prevederilor actuale din art.77 al Legii nr.215/2001, se asigură

coroborarea acestei prevederi cu alte articole. din cod privind calitatea de secretar al unităţii

administrativ teritoriale, de natură a dovedi

neapartenenţa acestuia la aparatul de specialitate al primarului

- în acest sens, amintim calitatea de funcţie de conducere specifică, conform prevederilor art. 185(1) din proiectul Codului „până la

constituirea noului consiliu local, primarul sau,

în absenţa acestuia, secretarul unităţii

administrativ-teritoriale rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului,

cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor ce îi

revin, potrivit legii”. Astfel, secretarul unității

19

administrativ teritoriale este singurul funcţionar public căruia i se definesc, prin lege, atribuţiile

generale

- prevederile art. 280 din proiectul de cod potrivit căruia secretarul unității administrativ

teritoriale „asigură stabilitatea funcţionării

aparatului de specialitate al

primarului/consiliului judeţean, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale

între componentele din cadrul acestora”.

- art. 507 – potrivit căruia prefectul poate sesiza comisia de disciplină pentru secretarul

unităţii administrativ-teritoriale/ (dacă face parte

din aparat este subordonat primarului şi ca atare

nu poate fi sesizată decât comisia de disciplină din primăria din care face parte).

- atribuțiile din legi speciale, precum Legea nr.10/2001, Legea nr.18/1991, Legea nr.50/1990, Legea nr.60/1991, Legea 544/2002,

etc

- interdicţia din lege de a nu face parte dintr-un partid politic, specifică doar secretarului

unităţii administrativ teritoriale nu şi altor

funcţionari publici din aparatul de specialitate al

primarului/consiliului judeţean - capacitatea și competența secretarului unității administrativ teritoriale de a viza și

contrasemna actele administrative de autoritate ale autorităților administrației publice locale și

alte acte juridice, emise/adoptate în regim de

putere publică. Toate aceste argumente de text dovedesc

calitatea şi poziţia secretarului unităţii

administrativ teritoriale faţă de ceilalţi

funcţionari publici şi personal contractual din

20

aparatul de specialitate, cât şi în raport cu cele două autorităţi – primar/consiliul local, judeţean

- eliminarea tezei a doua „în exercitarea mandatului lor aleşii locali

îndeplinesc o funcţie de autoritate publică;”

Text propus:

„aleşi locali–primarul, viceprimarul, consilierii locali,

preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţii consiliului judeţean şi consilierii judeţeni”

AMR

- această menţiune, (precizare), o regăsim la lit.

„aa” , la definirea demnitarilor - „persoane care

exercită funcţii de demnitate publică, în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului

Cod şi altor acte normative”

- de completat

Text propus: „domeniul public al statului şi al unităţii

administrativ teritoriale este alcătuit exclusiv din

bunuri care fac obiectul proprietăţii publice”

AMR

- prin aceasta se asigură reglementarea coerentă

cu privire la titularul proprietăţii publice şi coroborarea cu normele constituţionale şi legale

în vigoare (vezi Codul civil)

-eliminarea „ca urmare a rezultatului procesului

electoral şi înlocuirea cu „în temeiul unui mandat

direct sau indirect, ori prin numire”

Text propus:

„funcţia de demnitate publică – ansamblul de atribuţii

şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi/sau alte acte normative, după caz, obţinute prin învestire„

AMR

- prin această formă se asigură şi coroborarea cu

prevederile de la lit „aa”–mandatul fiind

consecinţa, rezultatul unui proces-electoral

-înlocuirea sintagmei „structură funcţională”

Text propus: „instituţia publică – persoană juridică sau entitatea

care acţionează în regim de putere publică şi/sau

prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare, în condiţiile legii finanţelor

publice”

AMR

- de regulă, prin „structura funcţională” se

desemnează componentele unui aparat administrativ, element al unei organigrame,

precum: direcţii, servicii, birouri, etc, în acest

fel, putându-se crea numeroase confuzii pentru calificarea corectă a naturii juridice a

acesteia. În prezent, în legislaţie, noţiunea

comportă mai multe definiţii din punct de

vedere economic, juridic, etc

-înlocuirea noţiunilor ”resurselor umane” și „detalii

cu privire la”

- „stricto sensu” prin noţiunea de „resurse

umane”, în domeniul managementului,

21

Text propus: „organigrama – structură unitară, redată sub forma

unei diagrame logice, prin care se sistematizează şi se

concentrează modul de organizare a personalului de la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, după

caz, redând schematic raporturile ierarhice de

subordonare /supraordonare, precum și raporturile de

colaborare” AMR

definim nu numai personalul ci şi abilităţile şi competenţele acestora

- „detaliile” în fapt reprezintă diagramele care

redau schematic raporturile dintre structurile funcţionale, respectiv raporturile ierarhice de

subordonare şi supraordonare, colaborare

- eliminarea termenului „acea” şi „de regulă”

Text propus: „răspunderea administrativă –formă a răspunderii

juridice ce constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii

conexe, de natură administrativă, care, potrivit legii,

se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, norme ale dreptului administrativ”

AMR

- întrucât este o formă/ una din formele

răspunderii juridice, iar în contextul formulării „ansamblu de drepturi, obligaţii

conexe, de natură administrativă”, fapta

ilicită este o încălcare a normelor dreptului

administrativ ( a nu se confunda cu răspunderea patrimonială, materială care

poate fi specifică dreptului muncii)

Art. 5 În înţelesul prezentului Cod, termenii şi

expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

...................................................

g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea

compartimentelor funcţionale, fără personalitate

juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; primarul, consilierii


acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii

personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului

judeţean, secretarul general al consiliului judetean și

administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate;

UNCJR

Propunem (re)introducerea denumirii funcției de

secretar general în locul aceleia de secretar (la

nivelul județelor aceasta a mai existat) pentru a

realiza distincția necesară și firească între o astfel

de funcție publică de conducere cu o importanță

incontestabilă în arhitectura administrației

publice locale și alte funcții cu denumiri

asemănătoare dar care se află la un alt nivel

administrativ [secretar(ă) dactilograf(ă), secretar

al unei comisii, al școlii, etc]. În practica

administrativă, denumirea funcției derutează

atât cetățenii cât și unele autorități/instituții

publice, nefiind percepute corect nivelul

administrativ și atribuțiile corespunzătoare

acestei funcții.

De altfel, o soluție similară a fost îmbrățișată de

prezentul Cod în ce privește reînființarea funcției

de secretar general al Instituției prefectului.

22

Apoi considerăm că este vădit necesar, eficient și

principial ca secretarul general al judetului să

rămână ca și până acum în afara aparatului de

specialitate al autorităților publice locale tocmai

pentru a-și putea exercita cu imparțialitate și

obiectivitate atribuțiile specifice conferite de Cod

și alte legi speciale În mod tradițional, prin

prisma rolului conferit și a atribuțiilor stabilite

de lege, secretarul uat a avut și are ca principală

misiune ”cenzurarea” cu rol consultativ, din

punct de vedere legal a actelor administrative

emise/adoptate de autoritățile administrației

publice locale (cu componență politică) –

președinte al consiliului județean. Secretarul uat

este singurul funcționar public (de conducere) de

la nivelul administrației publice judetene, cu un

statut profesional distinct, ale cărui atribuții sunt

reglementate expres prin lege organică (Cod) și

multe alte legi speciale și nu în ultimă instanță,

așa cum rezultă inclusiv din Proiectul Codului,

trebuie să asigure continuitatea actului

conducerii în situațiile de criză în funcționarea

autorităților publice locale până la soluționarea

democratică a acestora, în condițiile legii. A trece

în mod inexplicabil secretarul în aparatul de

specialitate al consiliului judetean, ar presupune

vulnerabilizarea acestei funcții, ar fi de natură să

știrbească în mod artificial și de neînțeles

autoritatea secretarului uat și ar presupune

golirea de conținut a unor atribuții conferite de

însăși Proiectul Codului dar și de alte acte

normative speciale. Astfel, pornind de la natura

atribuțiilor funcției de secretar al consiliului

județean, prevăzute de legislația în vigoare și

menținute prin prezentul proiect, respectiv:

23

- verificare a legalității nu numai a actelor emise de autoritatea executivă (primar,

președinte al consiliului județean), ci și a celor

adoptate de autoritatea deliberativă (consiliu

județean) a administrației publice locale – art.

281, alin. (1), lit. a) din prezentul proiect;

- asigurare a gestionării procedurilor administrative privind relația dintre cele

două autorități (deliberativă și executivă) ale

administrației publice locale, precum și între

acestea și prefect – art. 281, alin. (1), lit. c) din

prezentul proiect;

- atestare a actului constitutiv și statutului asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din

care face parte UAT în cadrul căreia

funcționează – art. 281, alin. (1), lit. h) din

prezentul proiect;

- alte însărcinări date atât de autoritatea executivă, cât și de autoritatea deliberativă –

art. 281, alin. (1), lit. o) din prezentul proiect;

- îndeplinirea funcției de ordonator principal de credite pentru activitățile curente, în

cazurile prevăzute de lege – art. 281, alin. (2)

din prezentul proiect;

- îndeplinirea unor acte notariale în UAT unde nu funcționează birouri ale notarilor publici,

în condițiile legii – art. 281, alin. (8) din

prezentul proiect,

Considerăm că se impune ca funcția de secretar

al unității administrativ-teritoriale să rămână în

afara aparatului de specialitate al primarului sau

al consiliului județean.

Secretarul UAT nu va putea fi verificat prin

Comisia de Disciplina a aparatului de specialitate

pentru ca un subaltern nu poate analiza

24

activitatea unui functionar public de conducere.

Din comisie nu pot face parte de asemenea,

consilieri locali care sa aprecieze asupra

activitatii unui functionar public.

Nu în ultimul rând, rugăm a se ține seama de

faptul că, neutralitatea secretarului uat inclusiv

prin plasarea sa în afara aparatului de

specialitate dar în proximitatea celor două

autorități ale administrației publice locale a fost

soluția îmbrățișată tradițional de legiuitorul

român, începând cu Legea comunală din aprilie

1864 și până în contemporaneitate (excepție

făcând perioada comunistă) dar și de legiuitorii

din alte state (Belgia, Ungaria, Olanda, Franța,

Luxemburg, Republica Moldova).

Art. 5 ...

lit. g) aparatul de specialitate al primarului,

respectiv al consiliului județean - totalitatea

compartimentelor funcţionale, fără personalitate

juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii

administrativ-teritoriale precum și secretarul unității

administrativ-teritoriale; primarul, consilierii


acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii


acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului

judeţean, secretarul unității/subdiviziunii

administrativ-teritoriale, administratorul public nu

fac parte din aparatul de specialitate;

ACOR

Dat fiind statutul secretarului unității/subdiviziunii

administrativ-teritoriale, ca factor de continuitate și

stabilitate la nivelul colectivităților locale, având în

vedere importanța acestei funcții deoarece avizează

proiectele de acte administrative și contrasemnează

actele administrative, secretarul

unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale NU

TREBUIE să fie parte a aparatului de specialitate al

primarului unității/subdiviziunii administrativ-

teritoriale sau a aparatului de specialitate al

consiliului județean, după caz, din multiple

perspective: ar putea ca rapoartele elaborate de

secretar să constituie fundamentul pentru ceea ce

aceeași persoană avizează ori contrasemnează, după

caz;

A se vedea faptul că la lit. rr) secretarul nu face

parte din aparatul de specialitate fiind serat

25

menționat!

10. Titlul III

Principiile generale aplicabile administraţiei

publice

11. Legalitatea

Art. 6(a7)

Autoritățile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul acestora au obligația de a

acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

CD

Legalitatea

Art. 6

(1)Autoritățile și instituțiile administraţiei publice, precum și personalul acestora au obligația de a

acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Prezumția de legalitate a actului administrativ

nu poate înfrânge obligația respectării

principiului legalității.



Motivare:

Alineatul 2 oferă o garanție principiului legalității prevăzut chiar de art. 1, alin. (5) și art. 16 din

Constituție. Instituirea unei astfel de norme evită

situațiile în care autoritățile administrației publice adoptă acte administrative cu caracter normativ ce

derogă sau contravin legii sau unui alt act

administrativ cu caracter normativ cu o forță

juridică inferioară. În cazul unor suspiciuni temeinice cu privire la nelegalitatea actului

administrativ, până la atacarea actului la instanța

de contencios administrativ, cel ținut să îl aplice ar trebui să aibă dreptul de a respecta numai

prevederile legii în sens material.

12. Egalitatea

Art. 7(a8)

Beneficiarii activităţii autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice au dreptul de a fi trataţi în mod

egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu

obligaţia autorităţilor și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal, pe toţi beneficiarii,

fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.

CD

13. Transparenţa

Art. 8(a9)

(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile administrației publice au

obligația de a informa și de a supune dezbaterii

Transparenţa

Art. 8

(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile administrației publice au

obligația de a informa și de a supune consultării și

Motivare:

Pentru a garanta aplicarea în concret a principiului transparenței în administrația publică, este nevoie

să sancționăm dur nerespectarea condițiilor de

consultare, respectiv dezbatere publică precedente

26

publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor

administrative, precum și la datele și informațiile de

interes public, în limitele legii.

(2) Beneficiarii activităților administrației publice au

dreptul de a obţine informaţii de la autorităţile şi instituţiile administrației publice, iar acestea au

obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția

beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în

limitele legii.

CD

dezbaterii publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a

deciziilor administrative, precum și la datele și

informațiile de interes public, în limitele legii”.

(2) Nerespectarea procedurii de consultare și

dezbatere publică, precum și a oricăror alte

condiții de publicitate și transparență decizională,

atrage nulitatea totală a actului administrativ.



adoptării sau emiterii actului administrativ. Actul administrativ adoptat sau emis fără respectarea

acestor operațiuni administrative fundamentale

trebuie să fie nul de drept. Astfel evităm adoptarea

unui buget local/ județean fără a fi respectată procedura consultării, publicității sau termenului de

contestație. De asemenea, evităm producerea de

efecte juridice a unei hotărâri de consiliu local/ județean pentru care s-a solicitat expres dezbatere

publică, dar nu s-a organizat. Administrația publică

trebuie să servească cetățeanul și interesul public. De aceea, este extrem de important ca actele

administrative, care sunt doar instrumente prin care

se organizează executarea legii sau se execută în

concret legea, trebuie să treacă prin filtrul controlului cetățenesc. Administrația publică din

România va evolua doar atunci când va înțelege să

pună cetățeanul în centrul activității sale.

Art. 8 – Transparența

(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a

informa și de a supune consultării și dezbaterii

publice proiectele de acte normative, și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a

deciziilor administrative, precum și la datele și

informațiile de interes public, în limitele legii. Beneficiarii activităților administrației publice au

dreptul de a obține informații de la autoritățile și

instituțiile administrației publice, iar acestea au

obligația corelativă de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în

limitele legii

UNCJR

Potrivit legislației în vigoare, consultarea, alături

de dezbaterea publică a proiectelor, constituie

instrument de asigurare a transparenței

procesului decizional în administrația

publică.Atâta timp cât autoritățile și instituțiile

administrației publice au obligația corelativă

precizată, este evident că obligația respectivă este

a lor.

14. Proporţionalitatea

Art. 9(a10)

27

Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii

unui interes public, precum și echilibrate din punctul

de vedere al efectelor asupra persoanelor.

Reglementările sau măsurile autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice sunt inițiate,

adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării

nevoilor de interes public sau a problemelor, după

caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.

CD

15. Prioritatea interesului public

Art. 10)

Autorităţile și instituțiile administraţiei publice,

precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul

public naţional este prioritar faţă de interesul public

local.

CD

Satisfacerea interesului public

Art. 10)


precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul

public naţional este prioritar faţă de interesul public

local. (Guvern)

Este necesar ca denumirea marginală a articolului

să fie corelată cu conținutul acestuia. Astfel, propunem ca denumirea să vizeze satisfacerea

interesului public.

Art. 10 se elimină.

Grup parlamentar UDMR

Iniţiator senator Cseke Atillo

Motivare

Acest articol consacră statul centralizat, etatist. În democraţiile consolidate drepturile şi interesele

individului sau a unui grup de persoane este

deasupra drepturilor şi intereselor statului (statul este compus din indivizi, drepturile şi interesele

acestora concordă la existenţa şi funcționarea

statului)


precum și personalul din cadrul acestora au

obligația de a urmări satisfacerea interesului

public; interesul public naţional este prioritar faţă

de interesul public local.

UNCJR

Este necesar ca denumirea marginală a

articolului să fie corelată cu conținutul acestuia.

Astfel, propunem ca denumirea să vizeze

satisfacerea interesului public

16. Imparţialitatea

Art. 11(a12)

28

Personalul din administraţia publică are obligația de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism,

indiferent de propriile convingeri sau interese.

CD

17. Continuitatea

Art. 12 (a13)

Activitatea administrației publice se exercită fără

întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

CD

18. Adaptabilitatea

Art. 13 (a14)

Autoritățile și instituțiile administrației publice au

obligația de a răspunde nevoilor societăţii.

CD

19. PARTEA A II-A

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ

20. Titlul I

Guvernul

21. Capitolul I

Rolul şi funcţiile Guvernului

22. Rolul Guvernului

Art. 14(b7)

(1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de

încredere acordat de Parlament în baza programului

de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii

interne şi externe a ţării şi exercită conducerea

generalã a administraţiei publice.

(2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul

asigură funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea

sistemului naţional economic şi social.

29

S

23. Funcţiile Guvernului

Art. 15(b8)

Pentru realizarea Programului de guvernare,

Guvernul exercită următoarele funcţii:

a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea

strategiei de punere în aplicare a Programului de

guvernare;

b) funcţia de reglementare, prin care se asigură

elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar

în vederea realizării obiectivelor strategice;

c) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin

care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor

pentru care statul este responsabil;

d) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în

numele statului român, în condițiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său

de activitate;

e) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură

urmărirea şi controlul aplicării şi respectării

reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile

economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi

organismelor care îşi desfăşoară activitatea în

subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

S

Art. 15 se modifică în felul următor:

"Art.15

Pentru realizarea Programului de guvernare,

Guvernul exercită următoarele funcţii:

a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea

strategiei de punere în aplicare a Programului de

guvernare;

b) funcţia de implementare, prin care se

urmăreşte punerea în aplicare a Programului de

guvernare.

c) funcţia de reglementare, prin care se asigură

elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar

în vederea realizării obiectivelor strategice;

d) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin

care se asigură administrarea proprietăţii publice şi

private a statului, precum şi gestionarea serviciilor

pentru care statul este responsabil;

e) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în

numele statului român, în condițiile legii,

reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său

de activitate;

f.) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură

urmărirea şi controlul aplicării şi respectării

reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice

şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile

economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi

organismelor care îşi desfăşoară activitatea în

subordinea sau sub autoritatea Guvernului."

Grup parlamentar UDMR

Motivație

Programul de Guvernare trebuie pus în aplicare. În

acest sens, este nevoie de o nouă funcţie, funcţia de

implementare a Guvernului.

30

Iniţiator senator Cseke Attila

După litera a) a articolului 15 se adaugă o nouă literă,

litera a)1, și va avea următorul conținut:

”a)1 funcția de coordonare interinstituțională, prin

care se asigură creșterea capacității autorităților

centrale de elaborare, implementare și monitorizare

a politicilor și actelor normative;”


Inițiator deputat Ioan Dirzu

Motivație

Funcția de coordonare a Guvernului face parte din

tabloul fundamental al atribuțiilor autorității executive. Funcția de coordonare are o veche tradiție

în actele administrative cu caracter normativ ce

reglementează activitatea Guvernului, regăsindu-se în HG nr. 157/2005, HG nr. 402/2007, HG nr.

775/2005, HG nr. 1807/2006, HG nr. 561/2009 și

HG nr. 464/2016.

24. Capitolul II

Organizarea Guvernului

25. Secţiunea 1

Dispoziţii generale

26. Învestirea Guvernului

Art. 16(b9)

(1) Guvernul se organizează şi funcţionează în

conformitate cu prevederile constituţionale, având la

bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Guvernul este învestit de Parlament și își începe mandatul la data depunerii jurământului în fața

Președintelui.

S

27. Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului

Art. 17(b10)

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care

îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;

b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;

c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția

situației în care a intervenit reabilitarea.

c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția

situației în care a intervenit reabilitarea.

Grup parlamentar PNL

Iniţiator senator Cătălin Dumitru Toma

Motivație

Nu se poate confunda reabilitarea profesională cu

reabilitarea politică.

31

S

Litera c) a art. 17 se modifică și va avea următorul

cuprins: Pot fi membri ai Guvernului persoanele care

îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;

c) nu au suferit condamnări penale

Inițiator deputat PNL Leoreanu Laurențiu-Dan

Interzicerea ocupării unei funcții de ministru de

către o persoană care a suferit o condamnare penală.

Încadrularticolului 17 se introduce punctul d) cu

următorulconținut:

d) nu se află sub interdicția de 3 ani de a ocupa o

funcțiepublicăsau o

demnitatepublicăînurmastabiliriiuneistări de

incompatibilitatesau de conflict de interese, interdicțiestabilităîncondițiilelegiiprivindintegritateaî

nexercitareafuncțiilorșidemnitățilorpublice,

faptdoveditprindeclarațiepeproprierăspundere. Inițiator:

Florina-Raluca Presadă - Senator USR

Armonizarealegislațieipentrufuncțiilepublice,

condiția se regăseșteînprezentul cod

șipentruconsilieriilocali

28. Componenţa Guvernului

Art. 18(b11)

Guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri.

ftabel amendamente pentru bp. 649/2017 proiectul de lege...

Documents