77

ISTORIA

TOLERANTE1 RELIGIOSE

iN RO1VUNIA

EDITIUNEA II, REVEDUTA NI ADAUEL

1

DE

BOGDAN PETRICEfell-HAJDO,

LIPENTIATt IN DREPTrI, VECHIII PROFESORE DE ISTORIÄ

STATISTICI LA LICEULt DE 1.40, DIRECTDRELE ARCHIVEI ISTORICE A

ROMÄNIEI, MEhIBRULO ADIlislÄRIT LEGISLATIVE.

1BUCIJRE S C

TIPOGRIFIA LUCRiTORILOR ASSOCIATI12 PASSAGIDIt ROMANI!, 12

1868

S

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

TOLERANTEI RELIGIOSEIN ROMÀNIA--

DE

BOGDAN PETRICETCU-HAJDO

LICENTIATÙ IN DREPTÙ, VECHIII PROFESORE DE ISTORIi klI

STATISTICI LA LICEIIIt DE IAA DIRECTORELE ARCHIVEI ISTORICE A

ROMANIEI, MEMBRULtr ADUN/1111 LEGISLATIVE.

EDITIIINEA II, REVEVITTA. kilt ADATISI.

qi

BUCURESOT

TYPOGRAPHIA LUCRITORILOR ASSOCIATT12 PASAGIIIL RONAN 12

1868.

www.dacoromanica.ro

Prima editiune a acestuT opuscola apparuse in colónnele 4i-aruluT Románulii, de uncle l'a reprodusti apoi Inteo traducereprescurtata f6ia francesa La revue de la _Romanie.

Mal mult1 amid ins. istanda assupra necessitatil unel editiunTseparate, nol crOuranall de mill*, satisfac6ndd acésta ma-gulit6re cerere;.de a remania din no tt scrierea n6stra, fitcAnd'oastd-feld mal demna de indulgintea attentiune, ca care fuseseprimita.

B. P. H.

www.dacoromanica.ro

INTkODUCERE

www.dacoromanica.ro

Mesagiulti Domnescn, prin care s'a deschisti la 3 Ianuarid 1868sesiunea ParlamentuluT Ron-aun; furtun6sele desbaterT, urmate fnacésta privinta atatt in Camera, precum i In Senatt ; In fine, A-dresa, ambelorn Adunaff Legislative In respunst la Discursuld Tro-nuluT ; atinsera t6te i fi.-care pe randt, mal multti sad maT pu9inti,maT pe scurtn sét maT pe largti, cestiunea toleranteT religi6se In Ro-mania, anume din puntult de vedere istorict.

Suntemtt datorT a reprodnce aci maT antêit de t6te InsegT cuvin-tele SuveranuluT, cad an' servitn apoT dreptt basa i dreptt stofn,pentru Jupta parlamentaria, data In momentuln intermediart dintrecitirea Mesagiulul gi votarea AdregeT

c Vint acum la un, cestiune , ce In pale din urmn a devenittif6rte delicata : cestiunea Israelitilorti. Cu acésta ocasiune repetti

e declaratiunea, ce In maT multe randur1 a Montt guvernulti men.«Daca natiunea romana In alte timpurT nu s'a abatutn de ia.princi-c piele de umanitate gi de tolerant5 re1igi6sa, ea nu va incepe asta-41,

alt XIX-lea secolt , suptd domnirea mea, a viola aceste sautec principie . . .

LAsandif la un, parte t6te discutiunile, pentru i contra, violintIgi moderate, din stanga, din drépta sét din vre-unuld din cele nenu-merate centrulete aga numite libere i independintY, ne vomt mar-gini a aborda d'a dreptuln resumatuln i conclusiunea lorli, adecaultima forma , sub care ele at aparutn la lumina din Intunericultiurnelort.

Senatultil de gi mai bntranti prin etimologia i prin vrtstt, legal

www.dacoromanica.ro

8 --

a membrilord set, Wu In acésta singura Imprejurare un saltd detinerete,,grabindu-se a respunde celd d'antOid in urmatoruld modd :

(Vomq da atentiunea n6stra, cea mat scrupul6sd cestItnii delicatee a strainilord de rituld israilteand , immigrati In téra ; cestiune

care nu este nict decum suscitata de vend, persecutiune religi6sa,

e cad acésta n'ar fi demnd nict de traditiunile n6str natiopalt inmateria de toleran, nicI de secoluld In care traimtl, nict de rem-

( nun liberal t luminatd aid Mariet V6stre.»De aci Camera uu. numal nu crelu de cuviinta. de a reman ca-

tult de pu9ind mat iii urma Senatulut , ci Mica din contra, voindda .da ul proba, cumca n'a Intargiatri fu zadard ifard sport'', a matadaust pe id pe colea ate unii adjeciivd la cele spuse deja fu Adrésacelut-l-altd corpri legislativil, i anume

cincatt se atinge de cestiunea cea delicata a staiini.lord de rittie israelitd immigratt in téra, cart at gasitti in Romania, In t6te epo-c cele, ud, depling toleranta pentru cultulti lord, gi de care se bucurac gi astql in t6ta plenitudinea ; ca represintany al natiunit , vomti

pune atentiunea cea mat p6trun4Otóre spre a da acestet cestiuilte ul solutiune satisfacatória, etc.»

Din t6tg lucrarile parlamentarie ale une ere , Mesagiuld Prim-ciard i Respunsurile Puteril Legislative se traducti in genere celed'afitEd gi de preferinta in limbele straine , se publica prin 4iarie,se espediazd'prin- note diplomatice, In fine sé impragtia in teta Eu-ropa, consklerandu-se casua, espositiune complecta, degi laconica, asituatiunit interne gi esterne , politice gi administrative, a Statubilrespectivil.

Aga dar, multumita celord tret pasage relative la Israeliy, t6td.lumea civilisatrs va afla , ség celd pu9ind se presupune a fi 6re-cumdat6re s afle, ca toleranta religi6sa este in Romania nu numalactualitate a secolulul , ci and ua sacra mogtenire lasata de stra-mogl, u consecinta a trecutului nationald, na traditiune istorica.

Îns intrebarea este, capetele cele diplomatice din strainatate ,dispuse mat totd-d'a-una prin efectuld proprid lord esperiinte de anu se pré Internet°, pe afirmatiunI oficiale, vord bine-voi ele 6re sért_nu de a acorda und crepm'entd dogmaticd Geld triple asertiunl din-add° AU° parlamentarie ?

www.dacoromanica.ro

_ 9

Intrebarea este, daca el nu ne volt Muni mal de graba de a fiimpina prin interesa momentula a sustiné Cu ori-ce prett ultesa, ce li se va puté paré neargumentata §i supusa controversa?

Intrebarea este, dad, amain celt naturalmente sceptict alt 6-menilort de Start , nu va voi crun'-va a se convinge elt insu§T princoprinsult istoria n6stre despre pretinsult spiritt de tolerant/ sitRomlnilorti c din t6te epoeele » §i c din alte tinzpuri », §i apa a-tuna ? . . . . atuncI ce facemt nol ?

Top istoricil strainI a Romania , singurI cunoscuti in Europa,Gebliardy,, Engel , Wolf, Ubicini, Valliant , Quinet r etc. etc. , s'adpreocupatt esclusivamente de trecutult politicti alt natiunfl n6s-tre, fara sa fi adunatt destule mi416ce, sét p6te chiarti ftra a fiavutd intentiunea de a atinge macart in trècatt cestiunile social°,

carora limpejire critica , pentru ofi-ce VIA din lume, este tocmalpartea cea mal grea, cea mai spin6sa, cea mai obosit6re a studiululistorict.

Astt-felt, in de§ertt diplomatil §i publicistil Europa' art cauta int6t6 operele de ma susil, vechl §i note, francese §i germane, vre-uaproba despre toleranla religi6set tradilionald,» cu care ne faliratinol in Mesagiun Tronula §i in ambele Adrese ale ParlamentulaRomânt ; numile principilort, u1 cronologia mal ruultt sét mai pu-9inti confusa, descrierea batalielorti, mentiunea unort tractate inter-nationale §i Maim capetelort, ét6, tott ce se p6te gasi acolo, §i ne-mict mai multti de catt atata.

Pe candti inamicfl no§tri, cari sunt desta la numtrti §i a caroraabilitate, esercitata prin ua indelungata gimnastica, scie de minune aprofita de orl-ce ocasiune in defav6rea viitorula rornanesct, ne vorilasvèrli in fa9a acusatiunea de netolerant1 religi6s1, atribuindu-nibarbarismun v6cula de miTloct ; credetl Ore, c'o sa ne justificeratt §i simplunumai protestatiunile çatichetice din procesele velbaleale juneld nostru Parlamentt ?

Pe calla Israelitil §i organele lort vorti striga pe t6te tonurile§i in t6te limbele, ca nu frauda comerciala, nu vagabondagiult, nucolonisarea priq sate, nu invasiuuea sistematica; nu relele economice,ci numai ura contra sinagoga ne-ar fi inslemnatt pe nol la t6te mt-surele preventive §i restrictive , cate sunt necesario de a se lua in a-

www.dacoromanica.ro

10

costa privinta ; credetl Ore, c'o sa adjunga cele treI pasage de malsust spre a desminti formidabila bateria de calomnie poliglote ?

Eta de ce datoria cea maI imperi6sa a und istorica gi publicistaromana , in momentula de fa96 , este de a demonstra prin luminafaptelort autentice realitatea secolard tolerante religióse a strabuni-lora gi parintilora nosti.i , umplênda asta-felti macara in parte la-cuna sociall, lásata de voe sét ara voe de cata, scriitoril occidentall,gi mangaindu-se in fundulti consciintei de a fi concursa , dupa gra-dula fortelora séle, la atingerea scopuld cele adev/ratti ala sciinteiistorice, care este miro de a age4a politica.fia-care poport1 pe fun-damentulti propritt nationala, ce'l este predestinata in concertula u-manitatil.

Ne-ama pogori fusa pré-josa, daca in studiulti nostru ne-amti mar-gini numaI cu incidentulif israelita, particolarisanda gi micgorandticestiunea cea mare gi general/ a tolerantd religi6se in Romania.

Ceea ce ne preocupa pe n'A gi ceea ce se pare a interesa tOta Eu-ropa, nu este una casa momentana, ci esistinta faptuluI constanta ,cumca in téra nóstra niel o religiune, niel una culta, nici d. ere-dinta , n'ara fi fosta niel na data espusa bicIule persecutiunil.

D. deputata Apostolianu , ale carea opiniuni politice sunt fórterare-ori ale n6stre; a atinsti totugI dreptti la anima acesta punta devedere , faduda in Camera, cu ocasiunea desbateriI proiectule deAdresa, urmat6rea luminosa observatiune

t In tratatele n6stre cu malta Porta este stipulata anume, ca niele una musulmana sa nu se p6ta stabili in Ora gi niel u/ giamil sae nu se p6t1 fnfiinta pe pamêntultiamstru , gi totugY eti nu cre411, ele strabunii nostri, duda ati stipulata acésta , aa fostti migcatl dee simtimêntulti religiosa, ci de acela ala conservaril nationale. ,

Prin urmare , scrierea nóstra, o se tinteze a imbraerga, in sensulacela mal vasta, istoria intréd a toleranteI religi6se in Romania,petreanda inteua revista complecta atitudinea strabuna, atálilde dineolo precum gi de dinc6ce de Milcovti , in privinta tuturorticonfesiunilora ara deosebire : protestantI, catolicT, armed, mahome-tanI, 'Arel', e chiard eretici egiti din sinulti ortodoxiei.

Nume asta-fela Europao sa p6ta dobéndi III convingere deplina,cuma III natiune ca a n6stra., sa fi fosta ea age4ata pe malurile Se-

www.dacoromanica.ro

11

nel, a'arti fi alungatti pe Hugheuoti, in Spania n'allí fi raleellritti peMauff, in Anglia n'aril fi produsq pe Puritani, In Crermanta n'art fidatt nascere Anabaptistilort , §i pe terma Dungril nu se va apucanici ul datA de a goni legea MI MoTse. . . .

www.dacoromanica.ro

RELIGIUNEA ROMANULUI

www.dacoromanica.ro

Frenologia se incérca a precisa pe =mild omulal ul manifestareesteri6ra a plecaril naturale spre bigotismd, observandd Ott d'ul data,ca la uniY semnuld este mai desvoltatd, la altI mai reclust, la.uaséma lipsesce cu totuld.

Aplicandd apol acésta conclusiune WM, pop6re intrege, sciintalul Gall gi a WI Spurzheim nu se sfiesce a stabili ua diferinta chIardintre deosebitele natiunï, considerate ca unitatI, constatanbill, bung,6ra, ca la IndianI gi la NegritenI indicele bigotismu. luI este maimare decatd la cele-l-alte némufl.

Nu seinad , daca frenologia merita séd nu de a figura iq rênduldsciintelord ; dar ceea ce soimd , este ca, nationalitatea romana nu nepreSinta nicl o apparinta. de acea bossa , (lac% ne-ard fi permisd a ojudeca dui)/ date istorice.

Luandd t6te pop6rele crestine, unuld cate unuld, de la GeorgianIdin muntiI Caucasulul §i p6ng la capdtulti Mandel*, nu vetI gag nicIunuld, absolutamente niel unuld, care A, nu fi scosti din sinuld setimacard und singurd sfantd.

Nu se afla in lume unti calendarti destuld de voluminosd, pentru caA p6ta enumera muele de NemtI, FrancesI, Italiani, Spanioli, Olan-desï, Englesl, ScotlandesI, Muscall, PolonI, Boeml, etc. etc., earls'ad invrednicitri cu gramada de a dolAndi fara dificultate cate lintlocti de on6re pintre cheruvimI §1 serafiml.

4c6sta fabul6s1 gi.anormala inmultire a imperatiel ceruluI era ulconsecinta logica a bigotismuluY pop6relort, ce cautad cu ua avidi-tate t asionata und maI mare numerti de obiecte de veneratiune ma-terial., desfetandu-se cu und felt de furia in procesiunl , in genu-

www.dacoromanica.ro

16

nessiunT , In flagelatiunT , sub patronagiula unuT nume , in fa9a unelimaginT, dinaintea unuT scheletd , a unul fragmenta de osa, a unuT

petectil de Estofa.

Indianuld , nemullmitil de pu9inatatea divinitatilorti séle, re-cur.ge la mi4locu1ti de a le-multiplica prin gruparea a ul suC/, de ca-peta pe corpula unui singurtt 4eil. Devotiunea europeanga a inven-tata u alta resursa mal pu9ina complicata, dar fondula revine in-tocmaI acelagI !

Este una üsü stereotipd de a acensa casta clericall de nascerea gifntaratarea feluritelorti acces6rie superstiti6se ale diferitelort re-ligiunT.

Acésta se chlama a lua efectula drepta causa.13igotismu1a, mal multa séa mal pu9inil, este scristi In Insagl na-

tura intima a pop6relord, incâtti puterea mal in tinsa séti mai restrInsa,a claseI sacerdotale In sfnula una* natiunT a atárnata tota-dé-una dela gradulti mal mare séa maI mica a acelel predispositiunl primor-diale.

Caracteruld Indianilorii a c9ata pe brahminT, érd nu brahminiIaa'creata caracterulti Indianilorti, de gi mal in nrma, fiinda deja uldata cre.t.1, brahminfi aú gasitii, negregitti, folosula lora' de a mantinécaracterulti

Tota aga In Spania 5mneputinta cleruluI a fosta una productd alanatural nationale, pe duda In Anglia spiritula mal practica i malegoistica ala Normancjilora retinea generalmente pe preutT.in mar-ginile unul rola secundara.

El bine, din t6te popórele crestine, numaï i mima Románil, dinmonientulti de dada apara pe scena istorieT ca ul nationalitate se-parata gi pána In ora de astalT, n'al" data nascere niel undf d'anta.

Factuld este &data, i totugI nol, provocáma pe orI-cine de a neda ul singura desmintire.

SantiT nostri aga numitT nationall" , santula I6nna de la Sucha ,santa Parasceva de la Iayi, santa Hotel de la Curtea de Argegt ,aü fosta Bulgarl, SerbT, GrecT.

In secolula de fa91 biserica ortodossa cauonisá pe una stareth dbla Bémta, numita Paisia, carele asta-felti s'ara puté numém.gi elapintre cel de maY susa ; trebue se marturima msa, cu tata parerea

www.dacoromanica.ro

17

de red, cdniel acesta nu apartine nationalitdp romIne , ftindd undMuseald, ndscutd In Rusia gi poreelitd dupd pdrintI Velideovskie.

Se mai pretinde, cum cd ail fi fostd Románd und Santt Nicodemt,pe care D. Bolliacti flti face contimpurand ca Radu Negruld (1); ardtrebui inse a decide maI Anteid de t6te ceild putind epoca acestaproblematict principe, pe care cronologia nóstrd hid strdmutd mereddin secolti in secold, ceea ce aruncd , negregitd, o obsepritate gi malmare assupra imaginarilord sfintI roma clin timpultrsed.

Und Nicodemd a fostd , in adevdra , egumend ald monastirilordunite Tismana i Vodita, din Romdnia cea mid., sub Vladislavd-voddgi sub nepotuld sed Mircea celd Mare; nieI o datd inse numele luinu este precesd in documentele posteri6re de vre-und titlu de sane-titate, ci simplu numal se dice : popl Nicodemti ». (2)

Biserica n6strd, a posedatil. in diferite timpurl bArbatl marI, ilustriprin sciintd gi prin moralitate , precum , de esemplu , mitropolituldDosofteit , creatoruld poesia romane. literarie ski fuel maI binemitropolituld Iacobú Stamati , naseutd porcard din muntii Ardélu-

, asemenea celebrula augurd Attius Nevins din epoca luI Tar-quinid (3), gi carele, Intocinaf ca i acela, rddicindu-se, numal prinfnveldturdi prin virtute, din stalia ciobInésed p6nd la culmea ierar-chid spirituale , a fostd nut' adeveratti scutd aid poporula contradesfrAula despoticil gi oligarchicd (4) ; dar niel ud datd n'a trecutdprin mintea strdmogilord nostri tentatiunea de a sfinti aceste somi-tdy eclesiastice, pe call bigotismulti din off-ce alta Ord s'ard fi grd-bitti a'l ageda dal mal curéndd gi cdtti mal apr6pe d'a-drépta Ta-tdluI, multd ma pe susd de atdtIa cardivali în.felul.d lui Carolü Bor-romeo, intratI in raid Ma vola gi fard. scirea lui Vumneded.

Nu ne-ad lipsitti, de asemenea, pusnid, eremitI, aseeticI, dueêndduit viétd nu mal pu9ind dug gi nu mg puçinti contemplativd, decumse crede a fi fostd .acea a tuturorti sfintilord, egitl In primiI secoll alcregtinismula din funduld Tebaidet

Astd-feld a fostd, fntre altil, acad. sdhastru Daniild, ce tab, In-tend peseerd de la Voronetd, gi pe care Stefand celti Mare fla consulta

Monastirile inchinate, Bueuresel, 1862, p. 10.Venelin , Cris6ve daco-ronzeine (rusesee) Petersb., 1840, p. 6, 27. etc.Dionys. Halicarn., lib. M. § 70, ed. Kiessling.Vep artieluld d-luI Cog eilnicianu in Romeinta Literaria.

2

www.dacoromanica.ro

18

in afacerile cele mg grave ale Statuldi, primindd in respunsti con-siliele cele maI patriotice , build 6.rd : .e nu te Inclina TurculuI, citedu de te luptd » (1).

Memoria acestord eroI ai abnegatiunil religi6se remase eternd intraditiunea poporuluI, had niel u data pOrintiI nostri nu s'atiditd de a le decreta cu uá mdnd profand aureola sfinteniet

Afard de acésta, in t6t1Ronidnia Dundrénd nu se gdsesce una sin-gurd satd, ald cdruia, nume sd flIt luatd din nomenclatura sfintilord,precum in Francia, de pildd, statistica ne ingird uIt sutd gépte-4ecl-gi una de localitItY, numite Saint-Arnand, Saint-Affrique, Saint-Ca-lais, Saint-Donat, Saint-Gobain, etc. etc.; fdra a mai vorbi de Spa-nia gi de Italia.

Numal in Ardéld ne intimpina din cdndti in anal cdte und siltuletdcu nume de San-Petru, San-Mihaid, San-Paulti ; dar origina acestuYbotezd anormalti nu este niel de cum ronalnéscd, ci simplu ud traduc-tiune literarid a denumirilord maghiare : Szent-Mihdlytelke, Szent-Péter, Szent-Pal.

Sunt vr'o cjece localitati clise San-Craid , unguresce Szent-Király,dupre numele regeld Stefand, cu a cdruia memorid Romanii n'ad ceface , fiindti und principe curatd maghiard gi und sfantd curatd ca-tolicd.

In uneldlocuui insd, neplIcerea natural a nationalitAtil de a croisfinti fOrti trebuintd a indemnatti pe ArdelenI de a nu'l admite niticlilard in numile cello traduse alle satelord , modificAndO arbitrari-amente &ent-la,noshegye in Nueeti1, Szent-A gota in Agnita, SzentErsébet in Gusturil; gi aga mal departe

Acéstä repulsiune firésca a poporului romInd contra a totd ce com-pune pestrituld cortegid ald bigotismultfi a fost unica.fantand a mo-destiei cleruld nostru, cdruia nu I-ard fi lipsitti, de sicurti, niel ca-pacitatea, niel dorinta niel tentatiuuea de aVI atribui.gi eld atrIgit-t6rele privilegie gi beneficie aleetagruel sacerdotale din Occidinte.

Pe la inceputulti secolului XVI, calla patriarculd Nifonti, obicI-nuitd cu spirituld superstitiosd ald Grecilord, s'a incercatti a merge 'in-ainte tad pe acea cale in Romania , unde ilti invitase Radu-voddceld Mare , principele i tog boeril ii strigard ca indignatiune

(1) Neculcea, Letopis. f. 2, p. 199.

www.dacoromanica.ro

19

pag, gi egI din tell , ca viéta i traiala i tuvetaturele tele noi nuc le putemil rabda, ca strict obiceiurile n6strei » (1)

Una Rildebrand , anti Sixtti V, una Alesandra Borgia , ar fi de-venitti b1ânl, ca mielugeit. in unel asemeni natiunl.

Ceia ce faceati fara niel uit sfiéla jesuitil i capucinii din Spania ,din Francia séa din Italia, uncle' tonsigI Papil le de,deati esemple decea mat turpida demoralisare , nu se putea trece tu Romania.

III Mini* ort-cata de mica despre ablisurile cleruluI era adese-oft de adjunsa spre a rescula in contra'l t6ta poporatiunea uneI

Ast-felti , una crisovil de la Mateia Basaraba din 1649, aflatorain Archivula Statuluf din BucureseI pintre actele episcopiel Argegil ,dice ca top locuitoriI ()rapid , WIZ mirent , prerum i preutl ,

faceaii de Asa gi de mascara pe calugaril monastirii, aruncanda-lenä'pagti. ca nmbla cu femeiele. »Una alttidocumentil, din 1636, de asemene in Archivula StatuluI,

anume din pachetula nionastirii Bisericanit, ne povestesce cu ul na-ivitate paeriarcala, cum nesce mognent, carota li s parea a fi nidrep-tatitIde aka administratiunea sOntulul locaga , e ail mersti 14 casa

monastiril de-ati suduita caluggrula de lege gi facutti destultic vela i destula, scarba. »

Nu este niel uä monastire in Moldova séti in Muntenia; care sa nuse fi incredintata In acesta modti, tntr'unti timpù sea in altulú, prinpropria sea esperiinta, despre impoSibilitatea unlit regima teocratictiIn téra .n6stra.

NIA gi in crintecele .poporare alle RomAnultil se restrange acestaliberalisma all spiritalut nationalti, dnpre cum se 46te judeca, bunaora, din urmat6rea dolna :

Arpte-arti foculti, pitdure,cildé sub o secure!

a Arde-arti lemnele din tine,e Cum arde anima.'n minee Srmi fact' drumii pôn'la vecine,

§i de susti din monastire,e Undo zacti in pariísire

(1) Archiva istoriceí a _Romania, t. I, partea 2, p. 138. Cf. Magazintiistoria , t. 4, p. 237.

www.dacoromanica.ro

20

Si t veçlti ardufl de copile,Care nA efer§escii de 4i1e,§i s ve(ilii pc draga mea,Care m'aind Yubitti ea ea

e In co.pirgria mea!e N'arii aye locil in pitméntil

§i Part' bate DomuultiC Cine aluerittie §i de ea m'a despärtitil!e Eu n'amti beta de pusniciI,C Ci amtl fostil de voThicii!... (1

Ins iipsa total a sfintilorli i positiunea absolutamente subordi-nata-a clerulul, degi sunt duo lenomene f6rte caracteristice gi amliputé dice nepilduite in analele pop6relorti cregtine, totugI nu consti-tug, anca singurele n6stre probe, curad Romaniln'ali fostli nici al-data fanaticr, dupa cum pretindli aceia ce ne acusa atad de perse-cutiunI religi6se.

TJna popord, preocapatt peste mesura de cestiunI bisencescI, ceca ceeste ail consecinta.ordinaria a une nature bigote, este espusa fatal-mente de a.da nascere la o multime de secte religi6se , din data cediferfte impregiurarl , de pilda slabicIunea individuall a capuluïeclesiasticri séú veal crisa de desorganisare in gnat(' cleruluI, per-mitri spiritelora de a nu simti pentru anti momentt mana de ferti acasteI sacerdotale.

Eil intelegli cuvêntulU luI Damneder' mni bino- &Mil vecinultimeli, iT dice guild fui-care dintre membriI ceI mal esaltatI ai analasemenea poporli , cautandti sprijinulti ambili6seI see pretensiunl Invirgula ScriptureI, daca scie carte, sal la can' contrariti in visele unelimaginatiunI brlite..

Adel* naivI séti amAgitI.na intardia a se grupa in giurulli eresi-arculuT, i ét ca uil sectli, e gata.

Acésta observatiune se rap6rta nu numaI la cregtinismt, ci la to-talitatea religiunilorli : India este unli furnicarA de disidintele celemal bizare in dogme i in culturI, érti mahometismulti nurolira pestepatru-decI de varietatl, mal multli séli mai putinti abatute de ladoctrina primitiva a Al-CoranuluT.

(1) Alexandri, Poesie popolare, ed. 2, p. 229.

www.dacoromanica.ro

21

13nt teologa francesa a publicata in cincT tomurl o interesantaistoria a eresurilora , asedo in cursula unui singura seco% de la1700 ine6ce, in feluritele par ale lumiï. (1)

Efectuld natura% ald sectelord religi6se este generalmente o iri-tatiune reciproca, o tira neimpaeata, o géna neimblanilita, ce meigede cele maT multe orT pan6 acolo, mnctti desbinft pe frate de frate§i pe tata de fiia , dupre cum acésta s'a veg.uta in oribilele luptediutre Francia catolica §i Francia protestanta din Secoliff XVI §i XVII,séa in istoria puritanismulul britanict.

BulgariT, Grecil, Muscalil, Polonil, t6te popérele de 'npregiurultinostru , fara a mal atinge analele Occidintelui , aa suferita, mal intotT timpiT , de plaga disidentismului religiosa, pe care nu Pat cu-noseuta numal Romanil.

Niel d. data strabuhil nostri nu §I-ati batuta mula de a ghiciprincipiula unitara 801 dualismula lul Dumne4ed, ca manicheii séaaibigesiI; niel ug, data eI nu s'at apucatti de a cântari elementula u-n:Lana ala naturel lul Crista, ca gnosticiT sét arianiI; niel pa data nule-a trecutt prin capt de a cerceta cu d'amenuntula genealogia pre-cisa, a SantuluI Spiritd, ca ereticiT bizantinT din evula-me4ia.

O secta religi6sa, e unti hiera cu totula necunoscuta in istoria Ro-manilord.

Este mal multa de cAta gata.Dibacia politica a AustrieT reu§i a separa pe fratiT nostri din Ar-

déla in duo confesiunl , dintre carl una se alipi catre papisma , pe-duda cea-Palta remase fide/ti traditiunilord greco-orientale.

OrI-cine lime a visitata Traftilvania, studiând'o ce-va mai departede cata 0116 la baile' dela Elypatak §i dela Zajzon , n'a pututd a nuse convinge , 'ea natura cea preconceputa a nationalitatii rerniâne adejucata cu desev'èr§ire téte calculele diplomatiel austriace.

Este cu putinta de a trai anT intregf inteutt casa cu duoi Ardelenl,rara a sci eti anula din el recun6sce suprematia papel, pe anda cel-l'alta o néga.

La Abrud , in muntil de aura aT Transilvaniei, unde este obice-iula de a boteza fiiI dupre rituld tatalul §i fetele dupre confesiuneamumeI, ni s'a intèmplata a vedé noI-insine mal multe familie, com-

(1) Abbé Grégoire, Histoire des sectes; Paris 1828.

www.dacoromanica.ro

-22puse din tata ortodoad, murnit catolica, fiT ca i tata, fete ca gi mu-ma, §1 mal pe d'asupra inca ua filca calvina, remasä dela ul alta nevé-sta, locuindd top sub acelagY acoperigt in armonia cea mai perfecta.

In secolfi trecnp, calla cal'étoril strainï inlrebati pe und Romanti.deipre feluld religiunil séle, strabunuld nostru respundea la top gila fie-care : « sum Romand de legea lui San-Pauld ». (1) -

Inca in véculd XVII esista in satuld NemoesciI u. bisericutl, um-blita de un d arbore secolard, sub care traditiunea nationala afirma,cum-i ard fi predicata film* apostoluld. (2)

Saga din Transilvania, daft se prilejescb calva vela nenorocire,obicinuescd peinè asta-411 proverbuld « l'a lasatd ca Santuld Pauld peRomail : er hat sie verlassen, wie Sanct Paul die Bloch,.

Epoca marelui luminatorii add gintilord fiindd anteri6ra coloni-srtrii de catre legiunile lul Traiand , este invederatd. , ca t6te-datele de mg susd se rap6rta nu atata la ofigina , precum la carac-teruld crestinismuldf in Romania.

Doctrina apostoluluI Pauld a fostt tottt dé-una fundamentuldn6stre nationale , gi in adeverd niel unit Parinte ald .Biseri-

ceI nu s'a aretatd data maI opusti bigotismultil sub t6te for-male gi cu t6te resultatele séle.

Crestinuld nu face nid urt distinctiune de-grecd gi de barbard ,

de carturard gi de v.ulgd, de evreid gi de pagand ; era prima dogma,a Santultfi Paulti.

Cetatenil sä asculte pe principil gi pe magistratiï lord; 4icea Ottmai departe, fail a fi cugetatt, macarti in trécatti, la, principiuld teo-.craticd ald autoritatiI sacerdotale. -

Crestinismulti traesce prin adeveralit seti, iar nu prin formalitap,nu prineprecepte, nu prin ordonante , nu prin litera legil; Inv*, infine, sublimuld filosofd ald Evangeliulut

Tata de ce, crestini de legea lu San-Paula» in t6ta putereacuvintuluI, RomaniI n'ad octroiatil niel ul data nimendi ua diploma

Unti docurnentfi din 1536 In Monumenta Hungariae historica, pars di-plom. t. I, Pest, 1857, p. 368. De assernenea lieich,ersdorff, ChorographiaMoldaviae, ed. 1595, p. 50.

Ria, Ortus variarum in Dacia religionum ; Klausenburg, 1764, p. 15.

www.dacoromanica.ro

-23de sanctitate, nu s'ail tertatt niel 0.-datl pentru subtilitItl de teo-logil, nu 8'81 Ingenuchiatd niel ul-datft de 'naintea abusuluT deri-cala : n'aA zunoseutil nid ul-data convulsiunile bigotismulul, n'atipersecutata niel ug, datA pe ceT de alt1 credintft !

www.dacoromanica.ro

H.

PROTESTANTII IN ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Sub numele genericti de protestantI, no l intelegema t6te confesi-unile occidentall, cate protestarain diferite timpurl in numele drep-turilora ratiuniI contra credintei Orbe gi surde a catolicismulul, des'.lipindu-se apoI de cata despotismula centralil ala RomeI papas sprea forma cercurI religi6se separate gi independintI, basate maI multaséa mai pucinti pe principiula liberuld sc.rutina individualti.

Englesula Wicleff pusese in secolula XIV prima temelia a tytu-rorti doctrinelora protestante ulteri6re, stigmatisan da ca energil imo-ralitatea clerului cataioll , Para a cruta iiisagI nefalibila pers6na apapel.

Bohemuld I6na Huss transplanta in Europa continental ideelereformatorula britanica , formándii u1 secta compácti gi devotata,a califa propaganda se latía ca rIpelicIunea fulgerulut

Se scie in ce modaperfidia cardinalilora gi. migelia imperatuldSigismund atrase prin lingugirl gi prin promisiunI pe curagIosult capaala hussitilora dinaintea conciliuldi dela Costanta , unde tradareal'a asasinatil apoi sub formele esteriare de justitil; se mal scie lusa,totti d'ua-data, el acéstl nedemn1 cursa , urmatI de proscriptiunl gide cruilimI incuisitoriale, nu servi, ca totti-dé-una,*decata mima laintIrirea noueI religiunI, a cavila retea se intinse in curanda pestet6te provinciele limitr6fe germane, polone gi. maghiare.

Nu este aci locula de a povesti eroicele lupte ale hussitilora con-tra fortelord coalisate ale papismuld, niel miracul6sele victorie alefamosuluI Zizka , niel caderea secta maI multa prin oboséla de atota invinge decIta prin efedula de a fi fosta biruitl, dupre espresiu-nea luI insugI papa PI II.

www.dacoromanica.ro

28

Nu vomi4 atinge de aSemenea strfnsa legAturl de filiatiune intromurinduld hussitismil i nIscênda reforml a lul Martinluther, doueverige invecinate ale audio, gi aceluia-gi

Ceea CO ne interesézl acuma, este specialmente roluld acestei pri-me manifestatiuni a protestantismuld in Privinta tolerantel religi6sea strlbunilord nogtri.

Ul bull papal de la Eugenia IV, din 1444, arétl, in termenileel mal' jlari, cl deja atunci, adecl d'abia trei-led de ani dupI m6r-tea luI I6nd Huss, sectarii set, gonii in t6te directiunile de trlsne-teie catolicismuluT, gir und refugio, ul pridire, u bucatit de Onesub ceruld Romlniel.

altl bull ca marl posteri6r6, anume din 1446, a-papl se espriml i mai limpede , !liana : caflitmil ca cea

c mamare despllcere, 'cumcl iii regatuld Moldovei s'ard fi adapo-c stindd uit multime de ereticl , mat ea grad din abominabila sectlc a Hussitilord. » (1)

onfruntlndrt datele cronologice, apare llmuritd, cit acéstl primlnumer6s1 imigratiune a sectarilort luI Huss in Moldova trebuiase fi intèmplatii cam pe la anuld 1435, adecl dupa ce in bltIliade la Lipan de lôngl Praga, intro partituld catolicd gi intre aceldprotestantd, clq.use dap/ uit eroicl resistintI ultimuld capd aid ta-boritilord gi'demnull succesord aid lui Zizka, PrOcopid celd Mare.

Pe la 1460, deja sub domnia nemuritorului nostru Stefand vodl,ul noul gl6t1 de hussitT veni se cérg ospitalititea Românilord, fiindd

. .persecutati in Ungaria de end regele Mateit Corvinti, séd maï bineqicênclq, de Writ fanatismuld episcopilord catolici.

Nomino nu p6te pune la indoiall religiositatea ortodoid a lul.Stefand celd Mare, eare ni llsa a trece niel mid and flra sl zidéscaclte uit bisericI, nu llsa a trece niel ul lunl farl a inzestra

ca darurl in bani gi in naturl , nu llsa a trece niel ul septe-maid , niel id di , nicI ul orl , Mr' a o semnala piuteund actd dedevotiune, bunl 6ri prin impunerea unui postd publicti, prin peleri-nagid la grota vre-unuI eremitd, prin transcrierea unui esemplard deBiblia i altele , t6te ca ajutoruld gi cu sfatuld venerabilului mitro-politd Teoctistd.

(1) Kemeny In Kurz, Magazin Air Geseliichte Siebenbiirgens, t. 2, p. 49.

www.dacoromanica.ro

29

El bine, acestd principe, aVald de pravoslavnick , nu se sfii totugIa primi *sub aripa protectruniI séle, nu numaI Pe hussitiI ceI gasitlde mq,1 'nainte in téra, ci Inca gi pe ea sositl din nod de gréia Un-gurilord.

Loculd agepril nenorocitilorti fugan, formandO ul colonia orne-gena gi numerosa, era maI cu séma la Brutd ,' unde industria lordzidi case, cladi templud, sadi vile, gi astO-feld dede nascere oragelu-luT liugil, aid carula nume conserva pOné asta-41 memoria fundatori-lord sel.

Acésta origine, indicata deja de multil de catre istoricil maghiafl,(1)se .p6te verifica =ma, intfund modd maI pe mud de orl-ce banuiall,multamita unui pretiosd documentil , estrast din Archivele Vatica-nuluI, gi pe care nol lid vomd atinge mg pe largd cu cate-va ran-duff mai la vale.

Dupa m6rtea matelni Stefan, fiiulti sed Bogdan celd Orbd, atrasd,pe semne, prin pitorésa situatiune gi salubritatea climeT, tgdaleie inHui punctuld regedinteI see ordinarie, dupa cum se dovedesce prinnumer6selel cris6ve, datate mal tOte din acestd tëigugorti.

Presinta persquala a principelui gi a curtil séle in mi4.1-1oculd unorderetiel, contra carora fulgera t6ta -Europa, n'a turburatd nicI de cumsiguranta neligi6s6 a hussitilord , lasatl s5,41 pazésca in linigte cre-dintele cele mogtenite de la Lind Huss gi intarite prin insull sangeleinartiruliff de la Costanta.

Preste mid secolti gi junfétate dupa, prima aparitiune a protestan-tismuluI in Moldova, Unguruld Georgid Vasari, secretarula episcopu-1.0 de Camenita in Polonia, scriea urmat6rele rOndurI catre nuntiuldpapalt, Italianuld Vincenzo da Portica, cu data din 20 Augustil 1571:

a VO Insciintezil , cum-ca Michail Tabuk Fegedin , predicatord« fOrte elocinte , Maghiard de origine, ne-a adusd la cunoscinta ca*I Unguril , stabilitl In Moldova , ariume In oragele Hui fl'i Roman ,« precum gi.fn satele de pe'npreglurd, ce-va ca la doue mil de 6menI,« retacitl dintfunta in eresuld lul IOn'Huss , ari imbratigatil acum« religiunea catolica ». (2)

inton, Imago Hungariae ; additamentum. p. 27 , dupe editiunea Cas-soviae, 1734. Cf. Chronicon Fuchsio-lupino-oltardinum , Coronae , 1847,p. 25, nota.

Theiner, Monumento Poloniae et Lithuaniae; Romae, 1861, t. 2, p. 762

www.dacoromanica.ro

30

Seria faptelora de mal susa , adeca cele done bule papale , funda-tiunea Hugului sub Stefan cela Maro, fm7pregiurarea re§edinteI luiBogdan cela Orbil §i, uxfine, raportula Unguralui Vasari, cowurga .

a ne procura urmatórele conclusiunT istorice rigur6se:Bus' sitii all fosta priwitT in Romlnia -tocmai atunci, anda nu'§I

puteaa afla nieT una loca [le adaposta in tata Europa.Cu tota barbarismulti secolilora XV i XVI chlara in terele

cele m.a,i civilisate ale Occidintelui, acésta, secta. protestanta, indottlcursula esistintei séle, nu suferi din partea stramo§ilora nostri ceamg mica umbra de persecutinne.

Toleranta Remânilora, pentru t6te religiunile in genere, eraatatti do absoluta, in cata fara a face in§ii propaganda altora, el per-miteaa tuttu:orti celord de alta credinta de a'gi mari numarula pro-selitilora, convertindu-se unii pe altl.

Asta-fela, pe canda protestantii din Moldoya deveniati catolici ,

rara nicj unü semna de desplacere din partea strabunilora nostri ,

catolicii din Ten, Romanésca, vice-versa, devenial protestang kti ara' fipututa deveni cbiarti musulmani , t'ara ca Romanii s le fi aratatacea mai mica, *ere de l'ea de a mili vedé intranda mal' bine inanula ortodosismulut-

Celebrulti Giovanni Boterofcarele scriea in epoca lui Zlichaiti Vi-tezula , basandu-se pe relatiuni autentice din cancelaria papala,, neda urmatárea preti6sa notita, statistica despre starea religiósa a TereiRomanesci:

In Tergovi§te se numara na, mil de case de Romani ortodoxic deue-4eci §i done case de catolici, Sa§1 i Ungurf, posedanda acoloc doue biserice, una a santului Francisca, asta-41 derilmata, i cea-l-e alta a santei Maria ; dar in lipsa de una preol catolica, ei se ser-c yesca cu una pastara luterana, precum se face acésta de asemeneae la CaMpu-Lunga, unde sunt noue sute de case, dintre cari patru-c 'lea de Sal, §i lu Rimnica, mide acestila stapanescii douel.eci dee case». (1)

Dupt calcolult media, generalmente aprobata in statistica (2), nu-

Botero, Relazioni univcrsali ; Venezia, 1600, t. 3, p. 95.Cibrario , Della economia politica del medio evo; Torino , 1861, t. 2,

p. 47.

www.dacoromanica.ro

31

merandu-se cate cind locuitorI de fil-care casa In OrgurI ordinare §icate §ése I crap masi marT , ne tncredintamil astil-felil , cum-ca pela 1590 poporatiunea Tergovi§tel nu trecea peste 6200 de ilmenT ,

éril acea a.. Carnpu-lungulul d'abia se redica; la 4000, dintre cari totIapr6pe 350 de catolicl luteranisatI, afara de veil sal in Ramnicil,adica In totalri vecia 450 pônë la 500 de proselitl protestang.

Precum vedet1 , tleparte de a esercita cea mal slaba actiune re-presiva contra religiuniT protestante, 'Romanulil , din contra, nu nu-maI 11 acorda libertatea cea mal deplinil a confesiunil §i a culfuluT,ci Inca fl.mal frigadula de a propaga ercdintele séle, orT de a imbrati§aea Inge altele, totil atata de contrarie traditiuniloril bisericei or-todoxe.-

In Moldova.catolicil convertlail pe hussitT , in Térra RomanéscaluteraniI convertYail pb-catolicl , érti.stralinniI nostri privIail in am-bele casan l cu sange rece la aceste lupte de teologia , fara .ca si letrécii macaril pxin cugelare de a convertrei pe acel, ce mancail pepaméntulil nostru panea §i sarea romanésca.

acésta toleranta religi6s6 pentru protestantl , RomaniT nu fa--ceail. nicT 0, data teua diferinta Intro numer6sele secte , evite dinsinuld maril revolutiunI spirituale , care dede uft nod. faça EuropeiIn secolil XV i XVI.

V64nramil deja maI mist' pe hussitl §i pe luteranT.In 1555 a visita. 0' Romania 1'64 Italianulil Francesco Stancaro,

unuld clintre.eretiCiI ceT mal esaltati din .epoca RefioneT, ale cart&opiniunI estreme contra divinitatiT lul' Cristti revoltail egalmente pediscipolil lui Luther §i pe al' luf Calvinil.

c Stancaro a plehtil la RcrmanI : Stancarus abiit ad Valachos »,scriea atuncT celebrulil Melanchton farina epistola catra amiculil. seaCameiarius. (1)

Secta evangelica avea, de asemenea, uil bisericuta §i unil pastorilaiti seil la Rlinnicil , despce care se &ace uä mentiune sub anulil1642. (2)

Amil puté lmmulti esemplele , daca inténtiunea n6stra ar fi de a

Epist. Melunehtoni ad Camerarium pa. 688; spud Ossolinski. Wiado-mosci historyczno-klytyczne, Lwow, 1852, t. 4, p. 363 nota.

Cronica lu/ Kraus, ap. Kurz, Magazin, t. 2, p. 212.

www.dacoromanica.ro

32

sehita istoria religiunilora In Romania ,. pe canda modestula planthala luerariI de faça ne silesce a ne margini strictamente . in cestiu-nea toleranteï, pe care eredema ca amil limpecjit'o indestula In pri-vinta protestantismuluI,. Ineata se ne fi l permisti a trece mal de-parte la situatinnea istorica a catolicilora In téra n6stra.

Dar mi !Ni se va apune, p6te , cum-ea istoria romana nu este lipsita niel

ea de una momenta Ore-care de gOna religiósa contra protestaptis-mulul, §i .anume In Moldova pe la 1563, dupa m6rtea lul voda la-coba Heraclide Despota, mare partisana ala Reformel, ce adusese Intéra maI multe familie de protestang de diferite secte §i sustineafrin tóte mi416g1e latirea doctrinelvI luterane.ln Romania.

Catastrofa luI Despota a fostü ua revolutiune politica, éra niel decum religiosa, §i dovad.a este ca. -poporula 1 -mal 'nainte de a is-bucni flacara, cerea de la acesta principe, Melia sgomot6sa adunareteranésca de pe campula Ilotinuld, nu ca skse6ta pe ereticI din téra,ei numal ca sa departeze de 16nga sine pe consiliaril ceI reI, de§itota-d'o-data fOrte pravoslavnicI, intro cari vocea Romanilora indicamal cti séma cu iritatiune pe una vladica curattl'ortodoxa (1).

Dug, m6rtea la bespota, ail fosta urmaritI ul bucata de timpttotsi amicil. seY politicI, de t6te riturile, crestine gi'neciestine, fara de-osebire, atata Spaniolii eel catolicli , precum Nemtil cel reformatI I.

precum Greciled pravoslavnicIarehm ArmeniI eel schism aticl, pre-cum Evreil ceIdabbini§t1 . . . . dar nieI ill persecutiune religiOsa!

Crima nationall consista atuncl de a fi fostd cine-va dintre 6meniifo8tului principe, WI a fi intrebata, daca se inching luI Dumnepridupre ritualula papel, ala patriarculul de Ecimiadzin, ala Talmudu-luï BO ala confesiuniI de Augsburg. . .

...MM..*

(1) Sommer, Vita Jacobi Despotae; Vitebergae, 1587, p. 36.

www.dacoromanica.ro

CATOLICISMULU IN ROMANIA

3

www.dacoromanica.ro

Materialurile, relative la tolera* strabunilorti nostri in respe-ctuld rituluT apusénti, fiindil in genere pié-numer6se, suntemii silitipe d'u/ parte a subdivide acestd capitold int.ena, seria de secoli , értipe d'alta de a alege din fia-care numai elementele cele maT pqindcunoscute predecesorilord nostri pe campea istorieT nationalk

§1

SECOLIJLtJ XIV.

Ilustrad Mirond Costind, 'in poemulii sed polonti despre funda-rea terelord rómane , lice ca Sa§il §i lJnguriT ara fi fostti prima lo-cuitori aT ora§elord. moldovene §i muntene , adu§1 de cata, Negru-voda §i de cata Drago§d din Ungaria §i din Transilvania, inteadinsdpentru ca Romanil sa se p6ta ocupa numai mi tráa osta§ésca, loca-indd pe campie §i prin sate, unde formali cete de area§I §i de cala-ra§T, gata in totd momentuld a sbarnai sagétta §i a da pintenT ca-luid* (1).

Cu alte cuvinte, majoritatea poporatiuniT romane urbane din se-coluld XIV ard fi fostil catolica, ceea ce ne esplica 6re-cum facilita-tea, ea care ciliar uniT principi romanT din acea epoca se indemna-sera a imbrati§a 1-Huid occidentald , 'lar mai cu gula Latco-vodadin Moldova §i Alessandru Basarabd din Muntenia, ambii cam depe la annuld 1350 (2).

Dunin-Borkowski, Pisma (Opere) ; Lwòw, 1856, t. 1, p. 239-274.Archiva istoricit a Romeiniei, t. 1, part. 1, p. 167-168.

l'ineaiu, t. 1, p. 338 339. Theiner, , Monumenta Hungariae, t. 1,p. 691.

www.dacoromanica.ro

36

Nol iuse, lassandil cu totuld la o parte faptele deja cunoscute dinistoricil precedintl, maY alesd din Sulzer,, din Benk6 §i din Engel,ne vomd rnrgiui a atrage aci atentiunea numai astrpra und actd,conservatd in originaluld latinescil in Archivulti Capitoluld dinAlba-Julia §i pe care nu l'a citatd p6n6 acinn , din intemplare, nicTunuld din inainta§iI nostri.

Documentuld se incepe a§a :e Vladislavd, cu gratia mY Dumneiled §i a Regelui Ungaiiei, dom-

e nuld Terrel-Ronignescl, banuld Severinuld §i ducele de Flgara§d,C anunciamti mila §i fav6rea n6stra tuturord credindo§ilord nostri

cetated, indiged §i coloni§tI de ori-ce natiune séd limbg, din t6taintinderea Statuld no§tru , orI-§i-cati vord fi profesandti rituld §1invettitura SanteI Biserice Roman&Apol .principele constata §i recun6sce vechluld dreptd aid

ciitolice din Ardéld de a avé totti-d'a-mia cu re§edinta in TéraRomanéscg cate unr: episcopti suffraganeti , adeca dependinte .delaea, dupre cum ilti avusese deja sub prtrintele luI Vladislavd-voda§i sub cel-l'aly predecesorI al sd.

In fine, documentuld se inchde in urmatoruld modde-A§a darg nd poruncimd on asprime tuturord castelanilord, co-

rnitilorti, judecilord §i celord-l'altf oficiall aI nostri, ca sa nu cu-C tele priéinui , atatti 4isuld episcopti sufraganed alti episcopuluIC de Transilvania, precum §i 6menilord din cortegiuld seti, nicI o pe-e deed, superare sed turburare, ci din contra sit'ld susting prin totil

feRuld de favor." §i de adjut6re-oportuue , dupre cum este placereaC n6stra ; datu-s'a In Argte§d, In serbat6rea Vergind §i Martird

Caterina, anuld Mantuirii 1369 » (1).In fata acestul actil. de inalta toleran t.6 religi6sa , nol intrebAmil ,

óre ce specia de "valére md p6te avé teoria cea noua a 4iaru1uI Trom-peta Carpatilord, mica catoliciI n'arti fi possedatd nicI o data drep-tulti de a avé und episcopil alt: lord in Téra-Romanéscl?

Acéstrt asertiune e ca atatti maI cludatg , .cu 615 autoruld ser:,devenitti actualmente extra-gelost1 pentru esclusivismuld pravoslav-

(1) Battyanyi, Leges ecclesiasticae Hungariae ; Claudiopoli, 1827; t. 3,p. 217.

www.dacoromanica.ro

37

nicd , a fostd tocmaT dumnéluT acela, din péna dinfla egise cu catI-va mil maI urmat6rea anatema rimata contra ortodoxiel

g Frum6s5.11 e natura, o bella Romaniä.!C Avuta qi intinsi e veselall campa,

De Dudare ndata, umbrita de Carpattg De tl-ard fi data .noroeula cata atde la natura,g De n'al fi fostù' tradata de bruta imposturaa Coreligionarit ce al privita de fratT.C AT fi mal' miorati, ca ni suroril mal' maro,C De rudele'y d'aprépe, ce te nesocotescii !

Printeua fatalitate, fuselY gre§ita tare4 De te rupsee de Roma. O, rituiri celìi grecescil! . .

g Acésta'ti este Culpa de n'afli mangaereIn sinulii case'l tollo, In care cu placere etc. (1)

§2

SECOLUIXT XV.

NicT unü principe romanii nu s'a ardtatil vre-ul data mal rOvnitordpentru prosperitatea bisericeI ortodose , decum cronicele i docu-mentele ni represinta anume pe- domnuld moldovenescd Alesandruceld Bund, a1t.caruia regimii imple mal tóta prima jumdtate a seco-luldi XV, formandd und lungd intervalti de pace esteribra gi de or-ganisatiune interna, adeca ul adeverata anomalia in sinulA uneI to-talitatI pline de neastOmpOril, de lupte, de furtuna, de amestecatura.

Cronica luí Urechil descrie pe largd activitatea cea eclesiastica aacestul principe inteleptd i devotd

«Fkut'a doud monastill marT in Moldova , Bistrita i Moldovita,egi le-a inzestrata cu multe sate gi eu vecinT i ca helegtee 1 cu«vestminte scumpe i cu od6fe.

qi daca s'a vellutd luminatd in ciustea domnieT, in duoI an'i aT«domnieT séle, fiindd mal' intregd gi mal cu minte decatd cei trecutl«inaintea domniel luí, gi multe nevoindd spre cele de folosil sufle-«Luid sed, adus'a ca mare cheltuiala din tal pagana sfintele mógtega mareluI mucenicd Rana NoviI gi le-a pasa intru a sea vestita

(1) Boitiaci, Odei la Ronteinia,

www.dacoromanica.ro

38

ecetate,ce este la oragula SuceveY, cu mare cinste gi pohvall (lauda),«de ferirea domniei séle gi de paza scaunuluI sea.

«Si antéia data a trimisa la Patriarhula de la Resarita de a luataalagoslovenill gi a facuta mitropolita data scaunt u santaanastire in oragula SuteveY sa fi a mitropoli1,16nga curtea domnéscl,«dandu'l multe sate gi ocine (mogie) safla de poslugania (ascultare)«santel mitropolie ; dat'a gi u. sdma de tinutufl in eparchia mitro-«politulta, facêndula epitropa legit

«MO facut'a i ald duoilea episcopil , dupl. mitropolita , la santa«monastire Itt oraga in Romana, dete eparchia ul parte de tinu-aurl pe sub munte in josa.

«Mal. facut'a gi ald treilea epis.copt la monastirea Radauta , gi e-«parcbia 1-a data tinuturile din téra de susa despre téra legésca.

«Daca a age4ata vladiciY , le-a facuta cinste mare , ca pustiscaunele de ati ge4utti din drépta DomnuluI , maY susa , adeca maI

«apr6pe.de Domna, decatti toy sfetnicl s (1)EI bine, tocmaY acesti principe gala de pravoslavnica, acesta a-

rnica all patriarculuX constantinopolitana , acesta matora de mógte,acesta fundatorti de monastirY gi de episcopate, a fosta tota-d'ua-datauna protectort declaratil ala catolicismulur, pe care In profesa int6ta libertatea sotia sea, fiica unui magnatti rnaghiara din Transil-vania.

Inca in anula 1646 se afla in biserica catolica de la Baia ultica inscriptiune latina, pe care a copiat'o atuncalatorult MarcoBandini in interesantal relatiune medita despre starea papismuldi inMoldova, gi care sana in traducer° aga

Acesta templa in on6rea Pré-fericitel FecI6re Maria s'a edificata« in anula 1410 de catra Ilustrisimula Principe Alesandru-volia ; a« cart& cons6rta de pi6sa memoria Margareta nee aci sub baptiste-« riti , odihn.6sca-se in viéta cea eterna p6n6 la Resurectiune ,

c mina.* (2)SI treceind acum in Téra Romandsca, unde domnIa Ylada-Voda

poreclita Dracula, tatala faImosuluI Tepegii, nu mal pu9ina canos-cutll Efu-set prin ua energia de fell in administratiunea

Letopis, t. 1, p. 103, 104.Kemeny, Ueber das Bisthum za Bakov; in Kure, Magazin; t. 2, p. 15.

www.dacoromanica.ro

39

teri6r6. a StatuittY gi prin ill vitejia eroica in focula una batalie, in-cat-a ua poema germana contimpuréna despre espeditiunea de la Varamarturisesce, ca puternicula Sultana Amuratti na se temea de ni-menI, ca de ..:( Trakle gross waida van Walachei. » (1)

In archivulti monastiriI franciscanilora din Cluja se pastrka ur-matorula acttil, descoperita de c5tre reposatulti comite Iosif Kemény,give care na nu credema de prisosa de all traduce aciin intregula sea:

e Ion Vlad, cu gratia lui Dumneptl domnula Tent RomanescI gic ducele terelora de Amlagri gi de Fagaragti, facema ateny prin acés.tae scris6re pe toy, cine o va vedé, ca de faAgi eel viitoff, cum-clIatae Serenisimula Dornua Sigismunda , Cu gratia la Dumne4eti regelec Romanilort, Ungariel etc. snzeranulti nostru , la a carul'a curte noe alma acum din causa unora afacert f6rte grave., avênda a tri-g mite ul grill de venerabill gi religiogI fray din ordiuea minoriti-e loll in partile Tera Romanescl , lipsite actualmente cu totula doC mangaerea spirituald a saute biserice Romane ; aga dara , . pentruC ca acel fray sa 00, avé din parte-ne tota felulii de ajutora , de

C protectiune gi de fav6re, ordonan3a gi recomandama cu staruinta ,e.sub pedépsa cela mai aspre nemultumirI a n6stre la casti de orl-ce4 abatere , tuturora gi fie-caruia din locuitoril Terel itomanesci, fiec calugkI, fie boeri, fie de ofi-ce demnitate, conditiune, stata sal or-e dine; intru cata sunt supugI jurisdictiuniI n6stre , ca 0, fie datori ac acorda acelora fray WI cinstea cuvenita preotilord romanesa ,e lasandul a lucra gi a veghia la propagarea gi la conservarea ere-«dintel ortodoxe dupre propriula loril rita , ingaduindu-le libera in-« trare gi libera rdere, fara, al turbura , fara, a'l supera gi fara a'Ie vat6ma catull de puçina in mergere gi in intércere, fiindti la mid-e loca autoritatea gi testimoniula acestei scrisorI a n6stre i pe care«ama ordonata a o redacta marele nostru vornica, espedianda ton-« de-ua-data, -pentru ua mal mare sigufanta , ni ingi-ne una dupli-

catti scrisa in limba diplomatica a TereI RomanescI. Data in M-e remberg , in paitile Germania , a la Februarit in Nile , anulti

1431 » (2).

Karajan, Gedichte Beheint' s ; in Quellenund Forschungen zur vaterl.Geschichte ; Wien, 1849, vers. 732-742.

Kurz, Magazin ; t. 2, p. 45.

www.dacoromanica.ro

-40CatI se observ/mkin trécItil, el tocmal in timpuld petreceril luI

Vlad Draeuld la Nuremberg, de unde eliberase crisovuld de malsusd, imperatuld SIgismundd, despre care noI vorbir/md deja in ca-pitolulti precedinte, se ocupa cu organisarea una imense persecuti-unl sistematice contra secteI hussitilorO : astd-feld se aliad acolo fa-O in faya, unta lôngI altuld , und monared de prima ordine d'Indaesemplulti netolerantel religi6se celei mal invIergunate, gi unti. Elidíprincipe romftnescti , ce uu se sfiea a declara in gura mare , el tóteconfesiunile crestine sunt de ul potrivI e ortedoxe , z fie-care dinpuntuld de vedere allí propriuld sed ritt.

Alesandru celd Bunk ciAdindti templuel catolice allturea ca bise-rice roniOne gi. Vlad Draculd recunoscêndd preutilord papistagI ab-solutamente aceleagI drepturl gi aceTagI consideratiune , de cari sebucura &raid nostru nationalti ; ne scutescrt de trebuinta de a malenumera aci uI multime de altc probe de estrema toleran tl religi-6sI a RomInilord in privinta rituluI occidentalti In totti cursuld se-colului XV; ca atItd mal alesti, cl dintre toy cel-l-aly prineipI an-teriorl gi posteriori din acea epocI, niel unuld n'a fostd mal pravos-lavad' de catti Alesandru cela Bunti, niel unuld n'a fosal mal emitíde cItil Vlad Drama , niel unulti prin urmare nu putea fi mal dis-pusO peutru nisce acte de fanatismil gi de g6ul. . . .

§3

SECOLULt XVI.

Numele luI Négoe-vodl este totd atltd de poporard, totd atItil desimpatictl, totd atattl de eternd in memoria RomInilord, ca gi suve-nirea luI Mircea sai a hl Stefand , a ha Alesaudru cela Bunti.sa alui Mihiiti Vitézuld , dei acastd principe n'a domnitil niel milcardlece anI gi n'a diseigatd niel mIdard uI singurl bAtalil.

Amied cu t6te puterile invecinate , iubitt de cltire poporuld sed,fericitd in sinuld familia sale, traindti in pace chlard cu turbulentagi ambiti6sa boerime, elti n'a cugetatil, in teta intervalulti regimuluIsed , de la 1512 p6n6 la 1521, de cItti mima 'la inflorirea bisericel

www.dacoromanica.ro

-41 --romano, pe care o considera tota-d'a-una, maT multa p6te decum laxafi fosta do cuviinta , ca ua parte integranta din eclesia ecumenicaorientall.

Téta, viéta luT Négoe-voda se reduce, mal multa séa maT putint ,

la unnatarea seria de fapte evlavi6se, dintre carT numaT ua jumétateara fi fosta suficiinte spre a fi pauta procura unta rege francesaséa germana spladórea canonisatiuniT :

.1. D'abia urcatil pe trono, indata sa grabi a scate uA film-Osa edi-tiune a Liangelinlul, esecutata cu d'ha luxa, ce ara face on6re chlaraartel tipografice de asta41 (1).

Edifica superba biserica de la Arge§ti , gloria architecionica aRomanieT, ski maT bine qicêndtí , unta din monumentele cele maTstralucite ale architectureT eclesiastice orientale in genere.

Scrise in limba romana ua seria de tractate -de filosofia momia,conservate intriunti codice din secolulti XVII In biblioteca nationalálin BucurescI, §i in carT la Mil pasulti, cu cale séil fara cale, trans-pira profunda preocupatiune teologica.

Fusese amiculd personalt1 cela maT intimu ala patriarculuTconstantinopolitanti Santulti Nifona, care numla ou efuSiune efiiaala sea sufletesca» : ,,vEutICCTIZÓV TEStVoy (2).

5. Nemultamindu-se de a inzestra cu bogate darurl monastirileromane din Muntenia, intinse bine-facerile séle aliara asupra Antelord locaprT din Moldciva (3).

6, Ferindu-se de alianta cu ua principésa neortodoica , hl de fe-meil pe Despina Milita, filca DespotuluI serbesca Lazara George-

7. Cheltui miliane pentru sustinerea aprape a tuturora monastiri-lora grece din muntele Atosa , din Constantinopole , din Sinae , dinIerusalima, etc., incatil cronicarula contimpuréna esclama cu emfasa,incurcandti 1 desnaturandil ua multime de numI proprie roacde'mprenna, t6te cate snnt in Europa, in Tracia, in Ellada , In A-ccheia, in Ilirica, in Cambania, in Elispoda, in Misia, in Macedonia,cm n Tetulia, in Sermia, in Lugdunia, in Peflakonia, in Dalmatia, §i

Odobescu, in Revista Ronia* t: 1, p. 816.Engel, t. J. p. 1P8.Wickenitauser, Moldowa oder Beitrage zu einem Urkundenbuche;

Wien, 1862, t. I, p. 77.

www.dacoromanica.ro

-42(in t6te laturile , de la reserita pône la a,pusa vi do la mé41-4i pOneda m641-n6pte , t6te sfintele biseriee le hrenIa , vi multa mile, pre-etutindene da, vi maY vêrtose-pe ceI ce se stilina prin pustie, vi prinepevtere, vi prin sehiturI, fare, de niel WS. seumpete hrenIa» (1).-

i totuvI, orl-eeta de devotata rituluI ortodoxa, Négoe-vode. nuera niel de cum fanatice séd bigote, dupe cum se vede fortate a o mar-turi insuvI cronicarula in cestiune , adaugenda indate dupe phsa-giuld de mal ma urmetórele caracteristice cuvinte : e vi nu numaIe trevtinilora fu bunt'', ci vi peganilora.»

Pe noI inse , in casula de fa91 , resande la ue, parte t6te cele-l-alte religiunT, ne intereséze rolula acestuI principe, in adevera evan-gelice, esclusivamente in privinta catolicismulul.

In 1519, vellêndd in scaunula apostolica ilustrula Papa Leone X,pe care nu putea se nu'le respecte niel chiarti insuvI Luther, una am-basadora romenesca fu anunciata la curtea Roma., presintendu-sein numele ambilora principI, ce domnIati atuncI in terele n6stre, Né-goil-voda din Muntenia vi §'t efantt cela Tener(' din Moldova.

Scopuld ambasadeI era rugemintea de a fi incluse Romenia de-'mpreune cu t6te cele-l-alte Statuel crevtine la eventualitatea uneialiante comune contra OtOmanilorii; fuse particularitatea, ce ni se parea fi maI remareabill in acésta ocasiuue, este ce pré-ortodoxuld suve-rane ale TéreI RomenescI, .dei amicti ala luY Nifona vi ale Greei-lord, totu-vrnu dita de a c'ere benedictiunea papale nu "numaI pentrupropria sea pers6ne , ceea ce s'ard putea socoti ca und termenti depolitete, ci tad pentru ambiI sel fiI, pe carI II eitéze anume, éra ca-pule catolicismuluI fi respunde : e te, fili Bassaraba , el dilectos fi-« lio's Theodosium et Petrum fijos et descendentes tuos etc. , (2)

Dar proba cea mai elocinte despre absoluta libertate a cultululcatolicd in Romenia in secolula XVI, se coprinde maI cu Mail inistoria 1111 Bartolomeo Brutti, una personagia d'abia cunoscutti poneacum autorilord novtri , de vi viata luI abunde in tete elementele ,din cad se compune in genere ue, celebritate politica.

Albanese de °rigid, , evita din aceiavY familie cu marele viziraSinan-pava, Brutti.imbrativase de june cariera diplomatice, servindti

(1) Archiva istoricit a Romciniei, t. 1, part. 1, p. 147.(I) Theiner, Monumenta Slacorum, t. 1, p. 571.

www.dacoromanica.ro

43

d'anta Venetianilorti (1) §i apo Spaniolilora in negotiatiunile lordla Constantinopole, unde le era de ua imensa utilitate nu numniprin fineta spirituluI set', ci inca prin cunoscinta Umbel turce §i prinlegature personale cu mal multi demnitari al imperiului otomanti.

In 1580, inteunil raporta oficiala ala anabasadoruld francebil inTuck De Germigny dare regele Enricil III, ne intiinpina de ua dataurmatorula detaliti biografica :

e Brutti , ce fusese intrebuintata d'impreuna cu Don-Marillano ,ambasadorula regeldi Hip II., la impacarea Spaniel cu PartaOtomana, apoI arestatti in Lezina pentru nesce prepusurI, de aci eli-

e berata dnpa, m6rtea viziruluI Mehmed-pa§a. , micilocise restituireaactualuluI Domna alti Moldova' §i, mergbda acum de curéndti in

e acea téra,, primi acolo o resplata stralucita. : 4isult1 principee facu capti peste calarime §i pedestrime, IT dakui venitula uneI vame

In valórea anuala de 3000 galbenl, §i'i mai harazi pe de asu.praaverea , remasa dupa unii bona, ce fusese esecutatd pentru

e ua crima » (2).Eta dara, aventurariula nostru semi-Abanesri, semi-venetianil

semi-spaniolú, stabilita in Moldova, la curtea luI voda Petru celaSchiopti, asupra caruia esercita , firesce , Vita influinta unuI vechiiibine-facatorti §i tott prestigiulti muff °ma deprinsti a invêrti luerurfle.

Brutti era catolicti declarntii, §i totu-§I nimene in t6ta Moldova,uncle poporuld nu se prep. temea, de Petru cela Schiopti ,éra boerilii jucaa pe degete dupa placa §i dupa voe pe acestil principe male§i speriosa , n'a protestata contra numiril unul papista§a la una dincele mai principale deinnit,atI ale tereI, fara a mal vorbi despre cele-l-alte beneficie materiale, enumerate in raportula de maY susti ala am-basadorului francest:

In adevara , cumca catoliciI eraa legalminte admisibili la t6tefunctiunile Statului, p6na ce regimula fanariotilorti n'a Introdusa prin-cipiulti neromanescii ala esclusivismulul ortjdoxti , dovada este,unit' mare numerti din generaliI luI Mihaiil celti Vitéza ail fosta Un-guri', era succesorult sea, Radula voda erbanti, principe mai puOnti

(1) Bulengeri Historla sui tentporis; Lugdani, 1619, p.283. Mauroceni,Historia Veneta, Venetiis, 1623, in-fol., lib. XIV, an. 1591.

(2) Charrière, Négotiations dans le Levant; t. 3, p. 913, nota.

www.dacoromanica.ro

44

ambitiosii , dar nu mai puginti brava , dede tata armata romana inmanele until Italiana de la Cremona , contele Atillio Vimercatic General Sergente Maggior del principe Radulo » (1).

Insa Brutti nu se multamia de a figura WI insug in divanula- celiipravoslavnica ala Moldovei , ci concepu vastula plena de a intárcetata Romania spre catolicismti, indemnanda cu acesta scopa Pe Petrucela Schiopa de a invite in térii vela cati-va predicatori jesuiti ,

pe car)", negre§itti, inaltula dell din Polonia, farte interesata inteulasemenea conversiune , s'a grabitil a'T trimite la cea dInteitiserere.

T6te piesele , relative la acéstit mare afacere , sunt publicate inpreti6sa colectiune a lid Theiner.

In corespondinta sea cu nuntielti papaltt Anibala di Capua, Bruttise intituléza : c Gran Camarier di Moldavia et Capitano di Lapusna »,era Petra celti Schiopt ila numesce §i maI pomposa : c =gnus

-c aulae nostrae magister ».In Moldova se numera atunci ca la 15,000 de catolici, in cea mai

mare parte Sae §i Unguri. .

Bisericele loll pordati in linisce case, mo§ie, .veniturl destulti deinsemnate, precum, de. esemplu, acea de la Cotnara avea anualmentepeste 500 galbenI.... (2).

Incercarea jesuitiloril nu ren§i, de §i nimeni nu s'a gandita mamade al persecute catu-§1 de pucina , ci s'aa retrasti ei én§il de binavoe, v646'ndal cu mirare §i cu nemultamire ufiti poporil estraordinara,asupra carul'a teologia nu producea nicI ua impresiuue , incata tataabilitatea §i WI rétorica -Mora MI Ignatia de Loyola se isbia InWaal contra stalled de granita a indiferentismulut

Brutti insa remase mare §1 tare in totti cursula domnief lui Petrucela Schiopa, mai cu séma de calla unti Ora alii sea, anume Sinan-pa§a, ajunse la culmea puteril pe 16'nga Parta Otomana.

In 1591, peste una-spre-4ece ani dupa sosirea acestui venetica inMoldova , noula princig Abma-voda , numita in locula luI Petrucola Schiopd , porunci arma§ilora ca sa innece pe Brutti in Nistru.

Acésta. oribill marts fost'a ea ua pedépsa pentru criminalele sale

Spontoni, Historia de la Transilvania; Venetia, 1638, p. 208, 233.Cf. Bethlen, De rebus Transilvanicis, ed. 2, t. 5, p. 392.

Theiner, Nonunienta .Polonia; t. 3, p. 5, li altele.

www.dacoromanica.ro

45 ---

uneltiff contra bisericeI ortodoxo? enea ea 6re in vedere cestiuneacatolicismuluml? perit'a Ore nenoroeitula diploraata din causa confe-siuniI séle ?....

Nu!Rehgiunea n'a jucatil niel cela niaI mica rola in acésta, catastrefa.Una cronicart1 polonti contimpuréna, 'catcher' ela insu-§1, constata

f6rte limpede motivula faptuluT.Brutti funda milionara , imprumutale nesce banl l'II Arontl-voda

inca mi 'nainte de a ajunge acesta la domnia.Principele preferi acum maI bine a beca pe creditorult sea, de

cata a'l plati daforia.Eta totulti (1).

§4

SECOLULt XVIII.

Tragica m6rte a luI Mihaili cela Vitéza semnaléza pentru Romanìinceputul secolului XVII, ua, epoca de trista transitiune.intre timpilanteriorl de gloria nation. ala §i tntre ru§inosula perioila posteriortde apesare fanariotica.

Amara plangeati strabuniI nostri perirea erouluI de la CaluggrenI,a caruia viéta, sa, se mal fi prelingita inca pu9inti-pu9ina, ne-ara fim'Uta de 01'1 secolI vi, jumetate de suferinte, realisandasle pe atunciregatula DacieI luI Traiana.

Nu «edema insa, ca Romanil ceI ortodoid sa fi jelita cu ua dureremaI profunda catastrofa vitézuluI Mibaia, decum al" jelit'o papista§iIdin Téra Romanésca.

In biserica catolica de la r6rgovisce se conserva ua mica crouicamonastica manuscrisa, pe care ne-a comuuicat'o in copia d. profesoraArona Cralnica, §i. unge, sub anula 1601, dupa asasinatulti l'A Mi-baja cela Vitéza la Turda , ne intempina urmat6rea frumása escla-matiune:

a Val! acela Mihaiti-voda peri pré curanda ! Elii fusese un ii pro-a tectoril ala nostru , facênda sa reinflorésca acésta biserica deja in

(1) Bielski, Kronika polska od 1587 do 1598; Warszawa, 1851, p. 164.

www.dacoromanica.ro

-46e treT randurT ruinata, , §i RI tle ce noT estragemt pentru memoriae din cronica romanésca istoria resbelelort séle » (1).

Diva acestil elocinte esemplu de toleranta religi6s1 a Romanilortdin Muntenia in privinta catolicismulul la inceputult secolului XVII,s'o mai vedemt acum pe la sfér§itult set , utilisandt aceia§I croni-cu'ti papista de la Yèrgovi§te, in care aflamt urmat6rele":

«In wild 1679, domnult Constantint erbanii din familia Can-c tacuzenilort ne harazi male multe proprietati §i se pregatia chiarte a edifica templult , daca dupa lece anT de do.mnia nun& fi sur-e prinst m6rtea »...

c In 1689 domnult Constantint Brancovént realisa gandult pre-c decesoruluT set, restaurandt biserica §i tumult , §i harazindu-nec dout clopote §i alte inland » (2).

,Cata sa, nu uitilmt ,. ca ambil ace§tT principT , atatt Constantinterbant precum §i vestitult Brancovént , at fostil f6rte devotatI

eclesid orientale, pentru care ultimult a §i suferitt mal apoT cu t6ta,familia sea martirult cell mal oribilt din man& TurculuT, ceea ceridica , negre§itt , cu atatil maT mist generositatea purtariT lort Inrespectult eatolicismului.

Trecêndt acum la Moldova, ne-aril fi de adiumt de a cita aci ur-matórele doue documente:

I. -nil crisovt de la Duca-voda din 1665, Iulit 7, in care dice:t Dat'am cartealdomnieT mele rugatoruld nostru archiepiscopuluT

a de la episcopia cea ungurésca din têrgil din Baal , Is'a fie tal! §ic puternicl Cu cartea domniei mele a cauta §i a tin6 in téra domnieTe mele, dupa obiceiult lort, pe totT UnguriT §i Sa§iI , carT sunt pa-

pista! de lege, de mail, §1 de cununia, §i de sange amestecatt,e call se voril aduna ruda barbatil Cu femeil; §i de§ugubing (glóbac pentru crime capitale) sil nu aTbal tréba §ugubinariT, cu Ungurii nielc cu Sa§ii, ci.sa alba tréba numai episcopult ce maT sust scriemt ,e §i de alte adetiurl (obligatiunT consuetudinare) dupa cum acree obiceiuld loril de véet , pre uniT ca dceIa se aIba a'T judeca §i a'Ta globi §i al certa (pedepsi), carele dupa vina sea, cum este obicinac (datina) kit. . . . »

(I) In Archiva istoricd t. 1, partea 2, p. 48.(2) Ibid.. p. 53.

www.dacoromanica.ro

-472. Una crisova de la Antonia Rosetti , din 1675, Decembre 14,

eare sutil a§a :(La totI slujitorii.... pentru rugatoruld nostru I6n Zambateia

c Burcuta , episcopula unguresca de la episcopia ungurésca din têr:e gula Bacaulul §i pentru totI preutn sei §i tircovnicil , carn sunt«din clirosultbisericeI lora ca sa avetl: al lasa in pace de dajde,.

c de zletI, de leí, de talen, de ortl, de sulgia, de ili§11 , de unta, dec miere , de s'II, de piel, de cure, de jolda , de podv6da, de cal dea ()laca, de desetina de stupl, de go§tina de mascuri §i de o'l §i tu,cloltuzil (primara) §i ea panul' (municipal!) de acolo din têrgulda BacauluT , l'Art.' nemica sa nu'l invaluitI §i sa nu'I ameste,patI cae Orgulti , precum ail cartl de miluire §i de la alti Donml... §i vol,c parcalabI (prefectI) de la acela tinuta, O, nu ve amestecatI in ju-e detele lora.... l'ara cattí ce mil fi gre§e1I rnarI de furti§agurI, d.c avetI atuncI tréba a le cerca , (1).

Prin urmare, ca §i in timpri precedintI, catolicismula se bucura InMoldova §i in Tdra Romanésca , in tota cursulil secolulul XVII, nunumaI de libertatea religi6sa cea maI absoluta, ci inca de maI multeprivilegie eseeptionale, precum , bulla 6ra, de ua jurisdictiune cano-niel independinte, de unele imunitatI fiscale, §i de alte prerogative,pe carI nu p6te sa le ac6rde asta-4I nicIchiara legislatiunea Stateloradin Occidinte.

sa nu'§I fnchipuésca cine-va, cum-ca ua asemene estraordinariatoleranta nationall ara fi avuta drepta organti ntimaI autoritatile ci-vile ale tereloril n6stre.

Nu!Cleruni românesca era tota-d'a-una in acésta privinta nu mal pu-

9inti liberala de cata poporulii, de cata boerff, de cata principn.Astil-fela in a doua jumatate a secoluluI XVII, mal' multl catolicl

din Moldova imbratiVindil din diferite impregiurarI religiunea orto-doxa, vicariula papan' se adresa, personalmente catre celebrula Mitro-polita Dosofteia , cela mal' ilustru parinte ala bisericeI romane, §ica.tre ceI-altl patru episcopI diocesanI, carl totI Fati priimita Cu ceamal mare afabilitate, eliberandu'l indata una acta, in puterea carillaera permisti tuturortí catoliCilora, ce trecusera deja la ortodoxia, de

(1) Veg ambele documente 1E Fdia pentru minte, 1845, p. 23 §i 37,

www.dacoromanica.ro

48 --

a se reinterce-la rituld 16rd primitiva, rara niel' tal temere din par-tea administratiung laice §i'eclesiastice a terel.

Ata insee cuvintele archiepiseopulul catolicd etru Parcheviddin 1670:

a Accessimus Metropolitanum Provincias et Diocesanos Episcopose Schismaticos Valachicos , rem serio proponendo 1 obtiuuimus abe omnibus favorabiles literas, .ut si qui ex nostris velint ad pristinume Catholicorum statnm redire, possint et valeant..: » (1).

Desfidemd pe orT-cine de a descoperi cera analogd In analele ce-lord-l-alte pop6re : facut'at vre ua data astd-felh catolicil pentruprotestentI ? muscaliI sed greciT pentru papista§I ? rnusulmaniT pentrucre§tinl ? sunnitiT pentru §iitT ? ul secta reformata pentru vena altasecta ?....

NoT uniI fu zadarti ne sgandarimd memoria spre a gasi macardund singurd esemplu de III abnegatiune religiosa atatt de sublima!

Ba inca din contra, pe candil cleruld romanescti autorisa pe ceiIntor§I la ortodoxia de a reveni la rituld occidentald, tocmal in ace1a§1timpd , adeca ton cam pe la 1670, eta ce scriea inteua situatiuneidentica una preutil papista§d, stabilitd In Muntenia :

« III Bombea din Campu-lungd, maiitata dupa n'id catolicd, pri-c mise relikiunea barbatuluNed ; murindd fusa acesta , ea redevesie ortodoxa d'impreuna cu duoI fiT al' seT.

e O d6mne! daca ara fi in puterea mea, pe nesce asemenT fiinte, eae le-a§il biclui ca cru4ime pe piata publica, le-ad stigmatisa cu sem-e nuld infamieT perpetue, §i 1e-ad forta a se reinterne In sima bise-e riceI mele! » (2).

Ce enormi diferinta futre sangerosuld limbagid ald acestuT fana-tica din Europa cea civilisata §i intre dulceta eminemente evangelicaa mitropolituluT §1 a episcopilord din barbara Romania !

SI ne fialertatil a nu vorbi nemicd despre secoluld XVIII, cadí nueste ald nostru, ci ald acelord lapedature din Fanard, pe carl II res-pinsese cu desgustil din sinulti sea nationalitatea, greca, §i pe carl

Kurz, Magazin, t. 2, p. 70.Relatio de statu Valachiae, In Engel, Vesch. d. Walachey, p. 116.

www.dacoromanica.ro

-49urgia Cerului, batandu'§I joeti de omenire, 11 puse apoi pentru undvéct intregil in fruntea posteritatiI lui Traian !

SI spunema numal atata, ca pang O. in acea infernala epoca, libe-ralismula natural ala poporului romanti incerca a se lupta, din callain candü, contra bigotismuld bizantina , ce se impusese terei ca uanoul specia de beilica.

Operele filosofului dela Forney gasTati una resunetti pe termiiDunariT , i revolutionarula Carra , ce petrecuse mai multi ani inRomania, observa cu acésta ocasiune :

« Gustula autorilorti francesi ara puté deveni aci una obiectil dea comerciti, dad, patriarcula de Constantinopole n'arii fi amenintatilI cu mania luT Dumnellea pe toti aceT ce ara cut* O. citésca car-( tile serse de catolici §i maI in specia de Voltaire !... a, (2).

(2) llistoire de la Moldavie; Paris 1778, p. 219.4

www.dacoromanica.ro

IV.

MAHOMETISMUL IN ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Originalurile tractatelora nóstre cu Turcia nu maI esista de multa ;dar nu este cm neputinta de a le restabili 6re-cum, daca nu in litera,cela' putint in spiritti , multamita, indicatiunilora , conservate pe idpe colea in cronicele natiOnale, gi a caxora veracitate, in acésta pH-vintit, se justifica pe deplina prin tnsrigl natura &did a secolarelorarelatiunI ale Moldova' gi ale 'revel RomaneseI cuimperiulaotomana.

Romanfl , 4ice Cantemirt , vorbinda aci despre amhele ter-muff ale MilcovuluI totti-d'ul-data , dei imOratieI Turculdi

e banl a da legatI sunt , lug bisericele , lege, judecatile, obiceiele ,nesmintite i nebetejite pazita; copiil Romanilorajail a fi, precum alte supuse wile patil , n'aa' suferita ; medgita

« turcescti a se zidi, séti biserica In giamil a se preface, pông la vre-C mile n6stre veluta » (1).

In respectulii Moldovei, cronicarula Nicolae Costina napI specificaa.poI, cum-ca definderea de a editca templud musulmane In Valar fi formata anume puntula ala 9-lea din tractatult luI voda Bog-dan cela Orba cu sultanult Baezid II din 1512, resumanda sensulaarticluld In urmatorulti moda

Duch' nu vora put6 cump'éra panAnturI in Moldova , ori ae avé , séa a se al*, niel a avé séa a face giamie niel intr'untia chipü ». (2)

Cata se atinge de Tora Romanésea, istoria fratilora Tunusli , ba-sandu-se pe alusiunile mai multora firmane posterifte, enumera, pin-

Croniculit Romano-Moldo-Vlachilorii; Ia.§ii, 1835, t. 1. p. 92.In Cogdinicianu, Archiva Romeinéscd ; ed. 2. t. 2. p. 265.

www.dacoromanica.ro

54

tre conditiunile tractatului la von Vladislav Basarab cu P6rta O-toman din 1460, urmdt6rele clausule esentiale :

e TurciI, ce von veni in térd pentru comercid , vord fi datorl Ae ardte de nude gi din ce loca sunt, gi dupd, ce vord cumpha séd volte vinde marfd en derddicata, numai in orage, érd nu gi in alte locuri,e se .vorti int6rce fard intdr4iare inder6td ; el' nu volt fi liberI a luae niel servitord nicl servit6re dintre Romani, niel sa and locd deo-e sebitd pentru inchinaclunea lord » (1).

Aga dark este positivti, cuma strdbunif nostri nu permitead nielde cum Turcilord de a cladi in térd templurI musulmane , ceea ceconstitud, negregitd, und actd de netoleranta, Ina politicd, érd nureligiosa, de vreme ce mobilulti cell% invederatd ald Romamilord eracuratti numai téma de a nu deveni cum-va mid pagalicd otomana.

In adev6rd, maI nainte de luarea Constantinopolii, pe andd Os-mantaii nu se parean hied a fi destuld de periculogl, multimea lordimplea Romania fli-1 ca mal micd pedecd din partea strIbunilordnogtri.

Pe la 1454 und marturd ocplard povestla, ca a gasitti pietele Mun-.tenieI totd atfttd de pline de Turd ca gi de Romftni: c-in als gros-e ser menig als dy walachen selbst (2)

Cuviintulti e kirvand » séd e kervanti , ne intimpind in cris6velemuntene deja de pe la 1480 (3), ceea ce corobor6z1 intr'unti moddfilologict fntinderea vechfului 'leg* otomand in aceste tore

Ina , &lard In urma in cheidrii tractatelord celord restrictive cuP6rta, Romanif WO inca ad avutti sute de ocasiunT ca a probeze ,

camel scid a tolera religiunea musulmand, intocmaI ca gi pe cele-l-alte, mal bune s66 mai rele.

0 carte domnéscd de judecata, din 21 Iunid 1560, suna aga :e Intru Domnulti Cristd binqrcredinciosuld gi multd-piosuld gi au-

« tocratuld Petru voevodd, fiiuld marelul Mircea voevodd,iu gratia luie Dumnoled gi cu darn% dumnepescti stdpantigi domad a t6td Tora-e Romdascd , amd bine-voitd domnia mea, cu curatd gi luminatd,e Anima, a da acestd pré-cinstitd gi de preferintd, crisovd domnescd

Tradacerea lul Sionti, p. 69.In Archie des Vereins fur Siebenbtirg. Landeskunde, N. F., t. 2, p.163.Venelin, p. 122.

www.dacoromanica.ro

55

a santa gi dumnepescil mitropolie , care este marea bisericg dom-e nésca din T6rgovisre , uncle se serbéza Inaltarea DomnuluI Durn-a neipg gi Mantuitoruld nostril Jesu-Cristg , ca sal fie mogig totg« satulti numitg Anin6sa cu totti hotarulg , fiindu'i vechia gi dréptaa proprietate , cump6r1tura reposatului Basarabi-vodg dela jupanitaa lul Mico gi dela fiii sel gi dela ginerele luI Mico anume Nang ,

c dreptt 20,000 de aspri; lar dupg acela pgrintele vladica kyr Efremlia dela acelg santti locagg avandg judecata de 'naiutea dornniel molea Cu Hamza Turculti i cu némulti liff pentru acelg satil sitipra-4isg,a cliandil Hamza gi némult seg, cum-ca Anin6sa aril fi proprietateaa lorti, decI doinnia mea amt cercetatti gi aniti judecata dupre drep-« tate cu tog cinstitiI carmuitorI domnesci, gi mg pusa la cale aga,a ca Harnza gi némulg seg sa aduca 24 de boIerI, sl jure el de 'nainteaa domnieI mele ea satult Aningsa este in adevarti alg lorg ; apoIa de 'naprenna cu ace 24 de boIarY pusu-m'amg domnia mea a« cauta din nog causa acelul satti , gi ama cititg cris6vele tuturortia domnilorg preceding , gi mg constatatil , curnca incg mogula lula Hanna perduse satulg Anin6sa pentru tradare in pie reposatuluia V1adg-vodg Calug6rulg , carele dede atuncI acelg satg jupartuluIa Milco... , (1)

Iatg darg stabilitil de secolI in Muntenia , nu langl Dunare , ci

tocinaI in mung, wig némg intregg musulmang allg Turculul Hamza,al' cgrilla strabunI stapanisera 'in linisce satulg Aninósa , servindddomnilorg gi terei de o potriva cu tog Romanil , p6n6 ce ung mogtialg seg cat's° pe la 1510-1512 in disgratia luI vodg Vlada-CI-lugarida.

Asemenl Turd trebuIag sa fi fostg pe atund 1estu1a de numerogIin Muntenia , de yreme ce crisovult lul Petru cela SchIopg notificlfaptula ca pe ling lucru fórte ordinart, afetanda limpede, ca Aninósanu se cuvine 1111 Hamza , nu pearl' el e Turca, ci pentru ca nu aredreptate, cad' altg-fellu, cu tag paggnatatea sea, principele nu s'arttfi sfiitti niel decum de a'I da o precadere cbiard asupra venerabilululmitropolitg Efremt!

In Moldova ne intimpina totti pe atund el Alta specia de colonicmusulmane nu maI pu9inti curi6se.

(1) Ibid. p. 175-178,

www.dacoromanica.ro

56

Acolo tractatele Cu P6rta Otomana, mal esplicite in acésta privintade catt acele muntene, precum s'a putute deja observa maI suse dincomparatiunea textuluI luINicolae Costint cu alti fratilore Tunusli,nu ingiduke sub niel une cuvinte a§edarea Turdloll in téra, insenumal a Turcilore , 'far nu §i a celore-l'alte nationalitatI mahome-tane.

Italianule Giovanandrea Gromo , carele cunoscuse Moldova campe la 1564-70, dice intro altele :

c Sunt Pr'ua trel-sute de cottine locuite numaY de Mari, earlg se lupta sub stégurile donmului tere contra tuturord inamici-4 lore de pe'npregfurti, cu acela§1 credinta, ca §i insi§I Moldove-4 nil.... » (1).

Mint-nit Georg Reichersdorff, ce visitase Romania eu vrio trel-decT de ani maI 'mike, aflase acolo nu trel-sute , ci One la eincl-sute de stabilimente taterescio , dil tre call se vede insa ce, o parte aemigrate apoI peste Prute sal peste Nistru, in intervalult neconte-nitelord desordial administrative §i resbele civile.

Eta ce dice acestil caletortt TatariI din Moldova servesce cu fldelitate domnilorti terel chlar

C contra invasiunil celord-PaltI `Mari din earl. » (2)Din acésta poporatiune Mara e§ira mal multe familie boerescI

din Moldova , unele adjungendt pone la domnia, precurn Cade-miriI §i CehaniT, done némuff d'ua potriva ilustre in analele Ro-mania , dintre call celd d'anteie a esistatt One maI de-una-ti inBucovina , cufundatti in seraeia §i in obscuritate, érti cel-l-aly s'atidesmembrate in mg 7nulte ramure deosebite , WO de 'neolo pre- .cum §i de 'ne6ce de Milcove, sub numele maY modernti de Racovita.

In secolulti XVII, afara de TatariI eel' colonisatI, ma.I apare incaIn armatele moldovene patru §i mal multe regimente see capitana-tuff de a§a numitiI lipeani, (3) venig din Polonia §i in privinta ea-rora noI suntemt datorì a presinta aci cate-va detalie, neeunoscuteistoricilorti nostri.

La inceputule secolulyl XV maI multI 'Mari, alungatI din cuIbu-

Arehiv des Vereins ; N. F., t. 2, p. 43.Chorographia Moidaviae; Coloniae, 1595, p. 50.Kantentir, Besehretbung der Moldau; Leipzig, 1771, p. 210.

www.dacoromanica.ro

57

rile lord delông5. Volga prin furia luptelort intestine, cIntaserd. adl-postt in Lituania, capdtAndt de la principil de acolo privilegiuld dea remané rtahometanT.

13ôn6 la re.gele Sigismundt III, bigott din sc6la jesuitismului,posteritatea acestort emigrant' primitivl se bucura in deplind linisce,pe acelaei picIort Cu toff locuitorii cre§thii al Lituaniel, de diferiteledrepturI ale cetriteniei poloue.

In 1609 se incepu de-IA-data u g6di. sistematicI i incuisitorialttcontra nenorocitilorti musulmanI, §i n'a mal incetatii, mal multt sétmaI pu9int, pôni: la ingt-§I cgderea Poloniet (1)

Acésta fu causa veniril unora dintre el in Moldova, unde at fostilprimitI cu bra9ele deschise , ea totI aceI ce oferTat cu siuceritatesaugele lort pentru apérarea hotarelorti terel, fir1 deosebire de ori-Line i de credintl. (2)

Se nasce acum intrebarea, cum de puteat top ace§t1 TiltarI dinMoldova, Lipcani i ne-LipcanI, vechi i nouT , precum eelcolonisati din Muntenia, de a satisface in libertate prescriptele reli-giunil musulmane pe teritoriulti romInt , de vreme ce nu posedeatniel tint templu de cultulti lord' ?

Cestiunea nu e anevoe de resolvitt pentru ori-cine a studiatt ma-cart in trécétd dogmele proorocului de la Mecea.

Tótl lumea este ut gia mid., 4icea Mahomedt.Edificarea templurilort nu se p6te considera ca ug necesitate re-

ci simpla numaI ea ud, fapt6 merit6ri6.Butil sc6lele, spitalurile, sunt mai pldcute lui Dupinepti decatt

zidurile uneI giamie.OrI-ce loct purú séti purificatt póte servi pentru religiositatea

unul adeNdratt musulmant, intocmaI ca §i templult.Fa pe pAretele easel téle sernnult numitt krible », carele arétl

directiunea spre Mecca, i apoI inchinä-te in pace lul Allan §i Pro-fetului set. (3)

(i) Czacki, O Tatarach, in Dziela , Poznan , 1845 , t. 3, p. 312.Ved'i scrierea mea Baba-Norcieft", in B mitinalft, 1868, Aprile.Gantemirú, Siskma religiunti mahometane, (rusesce); Petersburg, 1722,

in-f., p. 175, 216. Acésta carte, de ui raritate f6rte rnare chiarii in Rusia, sean in biblioteca mea.

www.dacoromanica.ro

-- 58

Precum vedetI, Madi gi chiaril Turca Jiu aveali theY u trebuintlabsolutA de gIamie spre a puté gusta in RomAnia t6t1 plenitudineatoleranteI religióse.

InsA ceea ce probézA, mal' bine de cAtil orI-ce alta, cum-el poporuldromAnd nu se gAndfa nicI-1.1-datl la mahometismd, in desele séle °be-nirl Cu pAganil , este vechfa balad nationalA despre c Codrénulti dela Movilld

Acestd pretiosd monumentti de literatura nlistrA poporarA, com-pusri pe la inceputuld secolulul XVII, pe candti domnla in Moldovavodl Alesandru Iliaü, adjunse p61.16 la nol in gura teranuluT subdoue forme, ce se deosebesed maT cu gala, prin urmatoruld variantd.

Intriuna cAntAretulti dice

Domnule Ta!e Tu pe Gua* nu'l asculta ,C el vlata ti-ora scurta!

Greca-i fiará clu§mtin6sg,Grecu4 limbá veninésI,

e Ce parunde ésit !...

In cea-l-alt1 forml, In locd de Greca apare Turculd

Turcu-i fiar sd du§mál6sil,e Turca-i 1imb veninésä,4 Ce p6trunde 6sä !... (1)

Prin urmare , Greculd cela pravoslavnied gi Turculd celd maho-metand sunt absolutamente totd una in ochil RomAnului , tildad a-vemd dreptuld de a maf repeta incl u6-datl, cu uA convictinne in-tal:HA gi mal multd prin seria probelord de mal susti, cum-cA neto-leranta pArintilord nostri in respectuld Osmaulailort a fostil totd-d'a-una curatd politieg, érti niel de cum religi6s1

(1) Alexandri, Poesie poporare ; editia 2-a pag. 90, 95.

www.dacoromanica.ro

V.

ARMENII.

www.dacoromanica.ro

Rituld arménd se pate considera mal multa ca ul secta egita dinbiserica ortodocsa, durad ca urt confesiune deosebita.

Estrema rigurositate a postula, obiceiulti de a celebra CradinnultiIn aceIall 41 cu Apa-botéza , gi altele de ae6sta natura, sunt niscediferinte pré-secundare pentru a constituí distinctiunea una eclesie.

totugI Greca' ati manifestata tota-d6-una mili despreta supremagi chiara o ura invë'paiata contra religiunil Armenilorti, mergênda cucalomnia pan acolo, in cata sa impute acesteI pacInice gi industriósenationalitatI scandalulti de a adora pe un t cane. (1)

Este Ile mirare, ca 011'6 gi strabuniI nostri, atatti de moderall intate-cele-1-111e privinte, nu se putear' staprtni de una felti de necadcontra Armenilora , motivata pe de ua parte prin viéta posomorita§1 ascunsa a acestuI poporti, pe de alta prin avutiele luI, in fine prinfabulele, ce le inventéza orIli-unde invidia gi le mantine misteriula.

e Irménulil pl5tesce glaba, » dice cu ironirt una vechiti proverbiti,érti templulti armenesca se numesce in limba 'lastra vulgar. nu « bi-seria, , ci « capisce, » ca gi ala idolatrilorti.

Unti canted haIducesca canta :

« Vornti cobort noI la térác §'omil imbléti la sécaritg Pông 'n mandra primbérit,

'onli'l e§i la codru éré,La marginea qesuld,

g La capétulil codikluI,4 In calen Arménuld * (2)

Hudobaw, Monuntentele istorice ale religiunii armene , (rusesce);Petersburg, 1847, p. 150-152, 207-209.

Ronicinia literarci, suplem., p. VII, nr. 30.

www.dacoromanica.ro

-62A fosta und principe moldovenesca cam smintitti , lima Romana

de origina, Stefana Rare§a , care merse §i mat departe decata hop,comitanda In privinta religinniT celeT mal neofensive unicula actd denetoleranta, mentionatt in cronicele n6stre : c pre Arment, pre unitc de buna voie, cu juruinte §i Cu darurt finplandu-T, pre altil Cu silac l-a botezatti. » (1)

'apot ce este §1 mat curiost, tocmat acesta persecutora Tubta ultArméncl, ca care avu und fiin, anume pe celebrula mal in urma prinvitejiele Ole Iona-voda celt Cumplitt , fncata fnsa§T g6na contraritulut armenesct s'arìi puté esplica, pe base psicologice, dad nu princaracterula nebunateca ala principeluT , bleat prin fanatismula unelamante convertite la ortodocsia (2).

Lasandi ins6 la a& parte acésta singura esceptiune de tott estra-vaganta, generalitatea istoriet romane ni aréta pe Armen!, de§i per-siflati 6re-cum In unele nevinovate idiotisme ale limbet n6stre, de§itrainda cam in disarmonia ca volnicit de prin codri, totu§t In faptaprosperanda §i f6rte multamitt pe termil Dunaril, uncle et se stabi-liaa mat cu preferinta In Moldova , ce le venia mat apr6pe decataTéra Romanésca. In cama lora din Oriinte.

Biserica arména din Ia§I a fosta fundata fn anula 1395, éra aceadin Boto§ant inca In 1350, adeca inainte de a§a numita descalecarea VI Drag*. (3)

Pe la 1418, sub Alesandru cela Bunt , alte 3000 de familie ar-mene, alungate din patil prin ul inVasiune persiana, se aplara totaIn Moldova, distribuindu-se mat cu séma fn ora§eje Sucéva, Hotina,Boto§ant, Dorohoia, Vasluia, Galati §i Ia§1. (4)

Este Invederatti , ca acésta Doug colonia nu §T-art fi fndreptattipa§ii spre Romania, sa n'o fi precesa buna primire, pe care o avuse-sera deja coreligionarit lora cel stabilitl de mal nainte.

In adevera , fuse§1 fontanele istorice ale Armenilora ni aréta In-tro anit 1415-1445 una vladica. ala lora In Moldova, anume Ave-

Urechiei, t. 1, p. 174. Toth de acésta vorbesce Hazy, Historia Hun-gariae, Tyrnaviae, 1737, t. 3. p. e, intr'unil pasagih, pe care Gebhardi , En-gel, etc. nu l'ail Intelesti, aplicinTO'hi cutre Bogdanh Lapusnianulh.

Vep opera mea lonnü cellti Cumplitfi, BucurescI, 1865, p. 6-7.Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie ; p. 53.Pray , Dissertationes historico-eritiecte ; Vindob. 1775 , p. 170.

Wolf. Besehreib. der Moldau, t. 2, p. 60.

www.dacoromanica.ro

63

dica, (1) éra peste una secola §i. jum'étate, acesta episcopata etero-docsa avea in fruntea sea pe unula nurnita Iba, a caraa re§edinta.era in Sucéva, adeca chiarti in antica capital a Moldova. (2)

Totil acolo, pe la mi4a-1ocula secoluld XIV, una Armént edifica,ua monastire in numele Santuld Axentie ,, in partea occidental l aoraguld , unde se conserva pOnt+ ma dë-una-4I O, pétra sepulcrallen inscriptiuuea : 4 aci jaco Agop§a , fundatorula acesta loca§ti inanula 1551. » (3)

Pe la 1600 Bogdana Donovaca zidi éra§I in Sacha, in numelePA-curatel FecY6re Maria , tia alta monastire , pe care o gasima infl6re inca in 1707. (4)

In fa9a, unora asemea fapte , estrase din monumentele armeneproprie, érti nu din ale n6stre, este imposibilti de a se maI indoi cine-va despre marimea toleranta religi6se a Itomanilort pentru acestarita in cuisa de maI bine de cincI secolI1

Urmatorula documenta din 1669, aflatora in originala in Archi-vulti Statului din BucurescI, pachetula monastiril Golia , va servi amal complecta conclusiunea de mal susa, basata esclusivamente peizv6ro istorice esterne

e Adeca ea Chirill, §oltuzulti armenesca de Oiga de Sud," §1 mi.4 fecIorult mea cu DraghicI, scriema §i marturisimti cu acestil ade-e vsératti zapist ala nostru , de nimeni nevoiy niel asupritI, ci de ac n6stra Una vae , ama vhduta.a n6stra drépta ocing §i mo§il, ua,« falce de vida la terga la Atuhrg in denla Mandru, futre viia lae 'vana potropopula armenesct din josa §i intre vila la Marco ar-e 'anula din sasa , care falce de vill ne-aa fostil nona mo§ia de lae mo§if nostri §i de la parintil nostri, acésta o ama vênduta noI pa-« rintelui*Macarie egumenulil de la santa monastire de la Golia de4 tèrgil de Ia§I, dreptil cincI-4eci de la batutI, §i ne-a data Orin-e tele egumenula totI ace§tI bala 50 de lel batutI, filtra mande« n6stre , de 'naintea potropopula Ivana cela armenesca de Su-e céva, §i fecIorulti sea popa Simiona §i Carstea ginefele Chirilet, §i.

Barancz, Vieiele cdebrilor 'el Armen in Polonia (polonesee), Lemberg,1856, p. 55.

Ibidem, p. 141.Ibid., p. 5.Ibid., p. 80, 31.

www.dacoromanica.ro

64

Luca arménn , §i Tudori negutatorulti §i Mihalache negutatorn §ia de 'naintea a multi negutatorI §i 6menI bunI etc. » (1)

Acesta documenta , in care vedemil preuti §i potropopI armeni ,pe de ua parte confirma datele deja cunoscute despre libertatea cul-tuluI lora in Romania , Ora pe de alta ne mai inzestrOza ea ul no-tiune nourt fórte importanta, §i anume , cumca burgesia, arména eraatatil de respectata f ii unele ora§e ale n6stre, incatil la Sucka, buna6r1 , ea potedea ua administratiune municipala separata, in frunteacarira se afla in 1669 Chirila goltuzd armenesca D.

Se scie, ca cuOutula oltuzi. derivata din Schultheiss germana,desemna alta-data, in limba de dincolo de Milcova, pe capula muni-

pe care MunteniI liti numiati « judettiAcésta esistinta a uneI organisatiunl comunale armene neatêrnate

de acea romaasca , ba Inca tocmai in v. echla re§edinta princiaraSucéva , demonstra ea singura inaltulti grada de fav6re ,

religiósa, ci chTaril politica, ceca ce este negre§itti co multa maI-grava, pe care strabunii nostri nu s'ati sfiitti d'a o acorda laborio§i-lora 6spey, veniti ad de sub pólele Caucazuluï.

Cata *sa, observainti, ca Armed': scieaa a se areta In impregbrarilecele maI momentóse destula de bunI patrioti romanl spre a fi meri-tatil ca tan dreptulti uti asemenea distinctiune.

In secolulli XVI, sub voda Tacobti Despota, pe calla boerff mol-dovenI se resculara contra acestul nefericitti martira alli civilisatiu-niI occidentale , numaI ArmeniI se intreceati care de care in mani-festari de devotamenta pentru dênsula , fiinda espu§I asta-felii , inurma catastrofel, a suferi tota urgia invingétorilorti (2).

In 1671, domninda in Moldova Duca-voda , Arnauta lacuna debauT§i de sang°, ArmeniI aa fosta Ora§I eel' de 'ntkiti dea lua partela ul conspiratiune curata nationala, in capula cad% se pusesefalmosula serdaril Hancu (3), prototipula spirituld de opositiune inRomania, remasil nemuritorn prin proverbiula rnoldovenescil : von.vrea, Mimi ha ».

Revolta fu nenorocita.

Archiva istoricii. t. 1, partea 1, p. /39.Sommer, Vita Despotae, p. 46.Pray, loco citato.

www.dacoromanica.ro

-65ConjuratiI aa fosta invin§I tutea batalla. de 1Ônga. Chi§inla §i

silip a fugi din téra.In orI-ce casa insa, ArmeniI se pota lauda de a fi jertfita §i eI ca-

petele lora, asta-data, ca §1 in timpff cel vechI, d'impreuna cu pa-finta nostri, pentru isbanda causeI romane...

5

www.dacoromanica.ro

VI

LIPOVENII.

www.dacoromanica.ro

Romanil numesca LipovenI diferitele secte religi6se esclusivamentemuscalescI, dintre cari una avusese de fundatora pe una eresiarcaFilipt, de unde I-a i remasa numele de Filipovenl, prescurtatt apoIIn limba n6stra prin suprimarea une)" silabe. (1)

De gi numarula acestora secte este f6rte mare, deosebindu-se unade alta prin mii de nuante, totugI se obiclnuesce in genere a le im-parti in doue marl categorie : popovscina adeca ereticI ca preutl gibezpopovscina sOn ereticI Ara preutI. (2)

Dintre acestI din urma, secta cea maI pericul6s6 este aceea a aganumitilora scopiti, ce se distinga nu numal prin barbara mutilatiunea ci inca prin ua ard6re criminall de a supune acesteI ope-ratiunl pe altil, cagtiganda adepti prin fort, prin fnduplecarepriu corupthine : ori-cine dintre angii reugesce a face doui-spre-4ece proselitI, dobandesce venerabilula titlu de apostola.

Acésta secta, apandar in Romania pentru prima.óra in secolulade fa9a, a fosta singura espusa la una grada Ore-care do persecutiune,in privinta carita éta ce serie una Lipovéna nascuta i traita in Mol-dova, Mena opera, f6rte interesanta pentru istoria tuturora secteloramuscalescI din terele n6stre

c Scopitii aa fosta alungatl din Rusia sub imperatula Alesan-dru I, fiinda considerati ca cele maI fetide capre din turma lui

e Crista.c Cautanda refugia la IagI, eI fusesera dintru 'ntêia respine din t6te

c partile, p-ana ce alergara, in fine, la mitropolitula Veniamina, supli-

Vernav, Physiographia Moldaviae; Budae, 1836, p. 16.Krasinski, Histoire réligieuse des Slaves ; Paris, 1853, p. 371.

www.dacoromanica.ro

70

e canduld cu umilinta de al. protege, sub cuvantdminci unosd cuma,e t6til. dissidinta lord de cata biserica resariténa n'a «, consista det catd numaï in unid de a se castra.

c Mitropolituld , ca una parinte induratord, mai fiindti inc. line-e lata prin ipocrisia lord , i se fa,cu mil de aceste oI retacite inteulc tara straina. , incatd il lua sub ocrotirea sea, cu conditiunea insae ca eI se frecuenteze regulatd biserica metropolitana, A se imparta-e §6sca, din Antele Talle cate de trel off pe totd anulti, §i sá nu maie castreze pe nimenI, mal cu sama dintre Romant

a Cu acésta randuiala scopitil ad petrecutd in Moldova aprópee doua-lecI de anl, bucurandu-se totd-d'a-una de fav6rea mitropoli-e tuluI.

e In sr6r§itd , fiindd industi in banuiala chiard de catre ceI-1-altie LipovenI , carI se iritati de a nu posede celd puçind in aceia§I pro-e portiune gratiele capuluI bisericeI moldovene , mitropolitald se de-e cise ideo cji a se incredinta eld insu§I despre sinceritatea scopiti-e lord, invitandu-I la und pranpi §i oferindu-le nesce bucate de carne,t ceca-ce este In orare la acésta secta.

e Pue in positiune de a fi desmascatl, el se turburara, incepura ae striga, §i se aruncara cu ameuintarY asupra archipastoruluI , carelee diabla putu scapa din manele lord, fugandil §i inchiOndu-se hit? tiaa cada.

c Dupa acésta proba, mitropolituld, retragandti protectiunea ce o.e dedese scopitilord , II lasa pe manele puteril" laico, cu alta maIa multd, ca tocmaI atuncl el maI cutelasera a castra pe und Romand.

« Divanulti ii osandi la pedépsa de a fi impu§catl.e Speriatl de acésta otartre , el" parte emigrara in Téra Roma-

e asea, de unde ad fostd silitl a trece in Turcia, parte cántara spri-e pulid consulatuluI rusesca, obligandu-se inscrisd a nu maI castrae pe nimenI p. (1)

A§a clara toleranta re1igi6s1 a Romanilord se intindea in fondtipana §i asupra perniti6seI secte a scopitilort, pe care autoritatea civilla terel se valu fortatá a o infrana numaI in urma unord violinte §iabusurl nepomenite, fara sa fi avutil in vedere catull de puçind, gil

(1) Ceilugérula Partenie, Ceilétoria prin Rusia, Moldova, Turcia fi Pale-stina ; (rusesce); Moseva, 1856, t. 1, p. 178-180.

www.dacoromanica.ro

71

t'ara a fi cercetata matara , dogmele teologice, ritualutti gi. cultuldacestora furiogI propagandigtI aI castratiunit

Cata despre ceI-1-alti Lipoveni, mal inofensivI prin eresurile lora,nemica gi nimenI nu'l-a impedOata niel' ua-data de a funda pe teritori-ula romanescil colonie intregi, de a zidi biserice gi monastirl in sensulApropriei lora credinte, de a locui in orage gi prin sate, de a avé unaclera separata, mal' pe scurta de a usa de tóte avantagiele libertatilreligi6se, Ara cea mal' miel icana din partea administratiunii civileség eclesiastice.

Eta ce ne mal simule in acésta privinta catótorula lipovénti, pe careila citaramti deja asupra sectei scopitilord :

c La distanta de patru poste de la IagI, nu departe de térgula Fal-c ticenii , futre apele Moldova gi Sireta , este satula Manullovca ,c al' caruia toti locuitorri sunt Muscarf ereticI, in num'érd de O, sutac de case gi maI bine, venil aci din Rusia sunt acum peste 150 dec anI.

c In apropiarea satuhfi se afla treI schiturI, unde petreca calugériIc gi calueritele lora.

c Acésta colonia nu profesa tia singura credinta , ci maI fil-carea dintre el formé45. cate ua secta individuall, discutanda gi certându-c se mena uniI cu altiI asupra punturilord de doctrina ». (1)

Autorula lipovéna scriindg aceste randurI in 1855, se constatadar, cuma, satula Manullovca fusese fundata inca maI 'nainte deanuló 1700, adeca tocmai in acea epoca, in care d'antéld reformelebisericesci ale celebruluI patriarca moscovita Niconti gi ual in urmaporunca lu'l Petru cela Maro; relativa la raderea barbelorti, produ-sesera ua adev'órata perturbatiune in spiritele Muscalilora , indem-n'anda pe cei mal fanaticI dintre el de a cauta tia alta téra, mal pu-liró reformatrice gi rnaI multa barbo-fila.

De atund in c6ce, in cursa de una secold gi jum'étate, sectarii, fu-garitl din Russia gi age44ï in Manuilovca, igI mantinura in linisce

-eresuld lora, de gi tocmai *in vecinatate, cale de veuä cate-va césurI,esista ua monastire romanósca f6rte ortodoxa, numita Vorona.

Cal'étorala lipovénti mal' descrie fila, mai multe alte asemenf co-lonie de eretici in diferitele pIrtI ale Moldove, precum, de esemplu

(1) Ibidem, p. 78.

www.dacoromanica.ro

(1) Ibid p. 18.

72

satula Socolintil de langa Sucéva, la departare numaI de ul aruncl-tura, de ochI de la monastirea Dragomirna , creatiunea familia Mo-vilescilora §i unula din culburile cele mal' renumite ale ortodocsielIn Bucovina. (1)

Iceste detalie , estrase t6te dinteo Matara propria. a§a clicêndalipovenésca , ni se para a fi pré suficiintI spre a demonstra %tetinamoda palpabila toleranta religiósa a nationalitatiI nastre pentrufeluritele secte, resarite din brazda ordoxid, precum ama mal demon-strat'o deja mal susti, prin ua lunga seria de probe documentale, inrespectula protestantilora , a catolicismuluI , a musulmanilora §i aritului arména...

..-/+-..-..W..........-sey.,

www.dacoromanica.ro

VII

JUDAISMULU IN ROMANIA.

www.dacoromanica.ro

Nu credenn , ca pe t6ta, fa9a pamentuluI sa fi esistatil candil-vavre-ua alta, nati onali tate atatil de universalmente persecutata, atatti deuniversalmente despretuita, atatq de universalmente urici6sa, precum

# fostil maI in totl timpil §i mai in tóte locurile vagabunda posteri-tate a luI Israela , a carub, istoria se pare a fi ua lunga demonstra-tiune a und urgie fatale §i misterióse.

Cele de mal multe ori acésta neimb1an4ita g6na contra Evreilortavea unq caracteril religiosA in bita puterea, cuvintuluT, mai cu grillin sinulti pop6relorq crestine, an carora fanatismti 41 lacea ua, pla-cere de al confunda la unil lo0 eu ristignitorii lui Cristri , de §iSublimulil Mantuitorti alti omeniril ne poruncesce a Yerta, &ti nieldecum a ne resbuna asupra uciga§ilorA set

Romania forméza una dintre cele doue-trei esceptiuni isolate dinacéstil regula generan, : strabuniI nostri ail acordatil totti-dé-una Is-raelitilorU, séi-i mal bine 4ic'èndA diferiteloril confesiuni judaice, maImultil sei mal puOnil departate de la legea primordiala a luI Molse,intocmaI aceNY toleranta , de care se bucurail la noI t6te culturileeterodocse, crestine §i necrestine.

Dorindti a arunca aci ua, ray, de lumina asupra acestel cestiunl,p6'n'é acum atatti de obscure, noI suntemil datoff, maI 'nainte de t6te,de a distinge cu starninta treI fase cu totun deosebite in istoria Is-raelitilorti pe termiT Dunarii, fara niel' unq nodb de legatura una cualta, §i anume judaismulli primitivg , judaismult spanion , judais-mun plonil.

www.dacoromanica.ro

76

§1

JUDAISMULtj PRIMITIVt.

Se pretinde , cumca imperatuld Traian ar fi ghsitd deja in Daciastabilimente de Evrel , incatd d. Vaillant nu se sfiesce a esplica nu-mele Orgu§oruluI Adjud din Moldova prin etimologia Ad-Judaeos,adica o colonia, jidovéscit (1), uitândd din zapac611, c maI este incaund Mud in Transilvania, pe care WI ard trebui ebraisamd §ipe acela , orl slí le Wand in pace pe amênduoe; iar Sasuld Hauer,mergêndfi §i maI departe ca escentricitatea unei filologie red inte-lese , deduce numele ora§ulul TalmacIu din cuvêntuld Talmud, (2)uitándd §i eTti ce-va, §i anume clí Mina, primuld monumentti al*talmudismuluI, este cu multii posteri6ra cuceriril Daciet

Nu e maI puçind contraria regulelord unei entice rigur6se de acanta memoria judaismului primitivil in numer6sele localitatl f6rteantice , cunoscute din vechime in gura poporului romand sub nu-mele de Jidova, precum ul cetate del6nga Chmpu-lungd, nut muntede 16nga Zlatna, maI multe burgurI transilvane, mentionate in docu-mentele unguresd sub forma de Sidovar, (3) satuld Jidovscita din-teund crisovii muntenescd din 1429, (4) §i altele.

Derivatiunea cea maI probabila a tuturord acestord denumirI vinenu de la Evrei, ci din numele Suzidava, comund mai multord loca-MAI din epoca independintel dacice, i carele, din causa consonanteItare s i z, trebuia naturalmente sa se prescurteze cu timpulti , de'nteid in Szidava i apoI in Jidova.

Cu t6te astea , noI nu voimti a tagadui esistinta Israelitilord petermil Dunarii mai 'nainte de cucerirea luI Traian , ca athtd malmultd ca node in§i-ne ni se intarnplase a descoperi in districtuldHotinulul, celd maI nordicd allí Besarabid, ul moneta jidovésca dinlilele luI Macabed ; nu credemd fog, a fi posibilti , séd celd pu9intioportund, de a aprofunda, de ul-cam-data, mal cu séma aci, intinde-

(0 La .Romanie, charta DacietHistoria ecclesiaram Transilvanicarum, lib. 2, p. 38.Archiv des Vereins, t. 2, p. 154.Venelin, op. cit. p. 56.

www.dacoromanica.ro

77

rea §i. norma situatiunri Evreilora in Dacia in acela perioda semi-fabulosa din istoria nationalitatiI n6stre.

Prima mentiune positiva, sigura, ltimurita despre contactulti Ro-manilora cu judaismula, ba Mel numai presto Dunare, adeca in a§anumita provincia a luI Aureliana, noI o gasiinti in pretiósa relatiunea rabinulul Beniaminti de Tudela, carele visitase fruntariele Macedo-niel inainte de anula 1170, lasandu-ne urmatorulti curiosti pasagia :

e De 'nulo de Hula Sperchio se incepe Valachia , ai carila locui-e toff, a§e4ati pe munti, i§I dal numele de Valachi...

e In lutéla eI se asémëna capri6relorti , facAnda mereti incursiunIc in Grecia pentru préda §f hotia.

e NeminI nu cut646 a'I infrunta in resbelti §i niel unti rege n'a fostac in stare de ari birni.

g El nu se pré tinti de legea cre§tinésca , del copiilora numI e-C braice §i numesca pe Evrei fray , cela ce indémna pe uniI de a le« atribui o origina israelita.

g Cana apnea pe unti Jidova, ilti desp6ia , dar nu'lit ucidt, pre-C cum sunt deprin0 a ucide pe Greet... » (1)

Lasanda la ua parte gluméta abs.unlitate de a 4ice , ca Romanilse traga din IsraelitI, simplu numaI pentru ca., asemenea puritani-lorri englesi, el obicInuiatt adesea orI, chIara In secolula XVII, nqtenumI luate din vechiulti Testamenttl, precum, de esemplu, in familiaprinciara a Movilescilora vedema unil Ieremia , net Simeon , unaGabriela §i pang §i untInfoise ; läsandti la ua parte acésta portiunede tota ridicola din naratiunea 'al Beniaminti a Tudela, noi ne vommultami'de a constata numaI stralucita marturia a naivului rabinadespre estrema toleranta a strabunilora nostri pentru religiunea E-vreilorti.

e Prate » este una din cele dou'6 vorbe , prin carI debuta istorialimbei romane.

C Torna fratre », adeca « intórce-te, frate », strigat in secolula VI,sunt acum ul mill trei-sute de ani , voluntariI romauI din armatagr6ca in foculti mid batalie. (2)

Veçli testnlù' ebraicti in c Archiva istoricA a, t. 2, p. 25.7'hunmann , Untersuchungen ueber die aesch. der westlich. Voelker ;

Leipzig, 1774, p. 341.

www.dacoromanica.ro

78

Acésta esclamatiune , conservata in cronica bizantina a luI Teo-falla, e cea d'antela revelatiune a graYuld romanesca.

D'atuncI li pone astadl cuvêntula e trate » este acela, ce resunamal' desa decatd orIli-care altuld in gura Romanuld : e asculta,trate », 4icemti nol unii catre altiY, chIara atuncI canda ne intelnimapentru, prima órá, tara a ne mal fi cunoscutti vre-ul-data.

Beniamind de Tudela atesta, cumcä strabunil nostri , ducencla ulviéta pe jumetate selbateca in muta' Macedonid, acordaa pOne §i.Evreilord acesta dulce epiteta de e trate », tocmal in acela secolli ,

in care Francesil li Englesil', ce ne arunca astadi in °braza acusati-unea de netoleranta, religi6sa, credeat c§, nu este destulti ca regelese lea pelea Jidovuluï, ci mal' trebuia inca ca subalternii sal maI iea §i.matele : e ut quos rex excoriaverat, comes evisceraret ». (1)

Nu mal pu9inti interesante sunt cuvintele rabinuld israelita des-pre obiceiula banditilora romad de a ucide pe Grecl, pe cana inprivinta Evrellort el se margidaa numal: cu precia.

e Capuld plecatti nula taie sabia 3., dice unti proverbti strabuna, dela care parintil nostri nu s'ad abatutti nicT-ua-data.

Greca se l'apta], kii eta de ce Bombilla, iritatti prin resistinta, leda cu furia lovitura de 'liarte; Jidovulti §erpda ea umilinta la picI6-rele celuï mal tare, §i Romanuld i se fácea mill de atata ticalo§ia.

Asta-fela , in frum6sa cantoneta a ha Alexandri , Her§cu Bocee-giula scapa sanetosil -din manele hotilorti din codruld Hertd, stri-gandu-le : e noY suntemd 6med bunl cu friki », pe canda una cre-§tiva Greca sal chfard Romana, ar fi cadutti moda cu arma inmana...

§2

Ji7DAISMUL-6 SPANIOLt.

Spania a tosta alternativamente paradisula §i infernula némululevreescti.

Sub dominatiunea Arabilora in provincicle meridionale ale pe-ninsuld pireneice , Israelitii s'ad bueuratil , inteun intervala de

(1) Cattaneo, Memorie di econornia publica; Milano, 1860, t. 1 p. 37.

www.dacoromanica.ro

79

cincI séd gése secolI , de 116 putere po1itic atatt de lilting, precumn'o avuseserg, p6te, niel chiard strOmogiI lord din Palestina sub seep-trulti lul Davidd i aid luI Salomond.

De aci îus, indatI dupä diderea califaturi/ord mauresce de la To-ledo, de la Cordova gi de la Saragosasub loviturele cregtinilord,urgia cgruluI, prin organuld regelul Ferdivanold, poreclitd celd Cato-lied, i ald ministruluI sed, teribiluld cardinald Ximenes , s'a lgsatdca atta violintl asupra elementului israelitd, in catil numaI in anuld1492 optt sute mg de Evrei aù fostd siliti a pOrlsi 1ncOntat6rele re-giuni ale Esperidelord, cauttindil und refugid In alte tere mai putintifanatice, afar6 de yeuìt patru-pci de mil, remagI in Spania ca con-ditiunea de a imbratiga lamina Evangeliulut (1)

Respingl succesivamente din Francia, din Italia, din Germania ,

din cuiburile cele mai ilustre ale civilisatiunii occidentale,Evreff spani-oli at aflatd ul primire cordial, dintre t6te terele cregtine , numaipe douA termuri f6rte depärtate unuld de altultt, pe litotatuld nider-landesd gi pe malurile Dudril aded la acele clod. pop6re , ale el-rora tolerantOreligiósti, emanatl dinteund decrett providentialtnu s'a desmintitd nicI ul data in must de vécurI; cxci, in adevhd,unde Ore se adOpostlat hughenota dupl revocarea edictuluI de Nan-tes gi Voltaire candd premedita vre-und lucid fulgerd contra bigo-tismuldi, dad nu totti in flegmatica OlandO? iar in privinta RomA-ailorti, o prob6z1 totalitatea studiuldi nostru de fa95.

Muntenia a fosta in Oriinte principalulti asid aid Evreilord spa-nioll, unde ei erati nevoitI a se opri cu voe ski far/ voe, ne mai pu-téndd a trece inainte spre nordd, flindd-cl tocmaI atunt torturelecele mal oribile Ii agteptati in selbateca UngariA. (2)

Und israelita venetiaad , rabinuld Lattes , (3) posedl in liaba e-braid und pretiosd manuscriptd despre istoria judaismulul spaniolddin imperiuld Otomanii , compusd in anula 1523 pe insula Candiade dtre unti Elias Capsali.

Beugnot, Les Juifs. d'Occident; Paris 18.24. Depping , Les Juifsclans le moyen-d ge.

Bonfinius, .Rerum, Hungaricaes, lib. 4, sec. 5, ed. 1581, p. 718, sub a.milli 1496.

Luzatto, Notice sur Abou-Jousouf Hasdai /bn-Schaprout;Paris 1852p. 9, nota.

www.dacoromanica.ro

80

Acéstl opera ar putea, negre§itd, sa avance uá mare lamina asu-pra imigratiuniI evreesd in Téra Romlnéscl in secolii XV §i XVI.

Ceea ce vornd spune insl de ul-cam-data nol din parte-ne, chiardmal 'nainte de a cun6sce cdtu-§I de putind manuscriptuld in cestiune,este profunda couvictiune, el eld ard veni a confirma in moduld celdmal strAlucitd factuld tolerantd religi6se, ce a gustat-o totti-d'a-unain Muntenia acea specid de Jidovi, pe carl strIbunil nostri,.in con-sideratiunea venirii lord din Occidinte §i a usuluI traditionald aldlimbeI spaniole, ii distingead de toti ce1-1-alti israelitI prin epitetuldde « FráncI ».

Ne va adj unge a constata ad numai atata , ca pe la 1573, subvodl Alesandru Mircea, und Evred spaniold, flrl a se boteza §i fárla'§i schimba mIcard numele, aind fiiuld lui losa, cunoscêndd binelimba slav6nI, reu§i a se ridica penit la trépta de unuld dintre secre-tarii domnesd ; (1) cela ce, de sigurd, nu se va ggsi nic/iri in istoriaFrancid s6i1 a AnglieI, unde JidoviI erad atuncI legalmente conside-rati ca nesce dobitóce necuvintIt6re : comme les animaux ». (2)

Sub MihaI cela Vitézt, ce e dreptd, s'a intèmplatd §i in Muntenia,anume in Bucurescl , o miel mi§care anti-israelitI; ascultatl insecum o descrie nemuritoruld Balcescu :

c Porunca domnéscI e§ise, ca totT TurciT, ce se aflad in Bucurescl,« 81 se adune la casa vistierulul Dant spre a li se anta §i rtfui da-« toriele.

« In datI ce Turcii se gr/mIdirl in acea curte, Mihaiú cu boeriI« sei e§i de 'llaintea ostallord §i a poporuluI , setosd de resbunare ,c ridicI steuld libertätil §i poruncindil sI se incungI6re curtea, puse« de patru plry de deterl fodi case!, unde erad TurciI adunatT, §i

impu§car/ cu tunurile, cu carI ingrijise maI de 'nainte a incongTura«cartea §i casa.

Pe 16ngI Turd, cdtI-va Evrei furl mlceldriti.Acésta nu izvori dintr'o netolerant/ , dar del Evreil , atuncT in

« mare favord pe 16ngl Turcl §i sultand, se impreunad cu acestriaca sä prade Ora §i sl'i faca stricdclunI... »- (3)

Venelin, op. cit., p. 205.Merlin, .Répertoire de Jurisprudence ; articold : Juifs.Revista Romdnd, 1861, p. 283-284.

www.dacoromanica.ro

81

La inceputul secolulul XVIII, sub Stefanti Cantacuzino, cronicelene mal povestesca inca unti acta de cruilime contra Evreilora , tartin Bucuresd , dararnandu-se sinagoga lora din ordinea lul Insu§Ivoda.

Dar natiunea nu póte fi'responsabila de absurditatea individuala unuI principe absoluta, pe care acelea§1 cronice Ila zugravesca inurmatorula moda

Era omit nestatornicti in cuvinte §i in fapte, §i in jafurI caleti fara dreptate , gala °nil n'a remasa episcopti, egumena , valu-e Ora , negutatorti , boera , marl §i miei, earl sa nu fie jefuitr §it pradap... » (1)

ET bine, hahamiI avura atund eel pucinti mängaerea de a suferide 'mpreuna cu episcopil !

Din 'pm Romanésca Francil se incercara, cu timnula de a se res-'Audi §i de 'ncolo de Milcova, de unde insa sciea respingasiste-maticti, prin ua concurenta comerciala fraudul6sa , daca nu chiaraprin calomniti, rivalita tea Evreilorti polonI, despre earl' va fi locultirêndula de a vorbi ma la vale.

Colonelulti rusescti Andreia Meier, carele visitase Romania pe la1790, dupa ce 4ice ca cartile bisericescl ale Francilorti din Iaï suntserse In limba spani6la en litere ebraice, maI adauge apoI : e dupret opiniunea tuturora , acesti JidovI sunt maI one§tI decata acel dint Polonia v. (2)

Astap nu esista in t6ta, Moldova unti singura Evreti spaniolti, de-§i nu I-a gonita de acolo netoleranta religiosa a Romanilora, ci nu-maï i numaI persecutiunea mercantila din partea israelitilorti le-§esci.

Mara de unti grada Ore-care maI desvoltatti de onestitate, Francilse deosebescrz de eeI-I-alp Jidovl prin ut dog tnal mica de fana-tisma, tinêndu-se mai cu preferinta de legea luiMoyse propriaadeca de tnOtatura vechiului Testamenta , decata de cIudatele co-mentariI ale Talmudului.

Dovéda cea mai positiva In acésta privinta este, ea toemaI din sinulti

Magazinsil istorica, t. 5, p. 179.Opisanie oczakovslciia zendi (Descrierea tent de Oczakov); Petersbarg,

1794, In 8, p. 58.

6

www.dacoromanica.ro

-82Evreilord spaniotf din Téra Romanésci a egita unica secta israelita,care forméza,u doctrina intermediara fare mosaismd i cregtinismt,ba Inca se p6te ice ca se ¡alpaca maI lesne cu Evangeliuld decatdcu Biblia.

Iacobd Iosifd Franck, séd mal bine lidndt Franculd, se nascu inTora Romanésca pe la 1728.

Fara a imbratiga in totuld preceptele cregtinismuldi ifara a res-pinge 6110 in totuld traditiunile mosaice , eld facu insa und marepasd inainte, recunosandt divinitatea luI Cristd.

« Molse i Evangeliuld sunt invèlatoril nostri licea eld ,

« érd Talmuduld trebue respinsa, de vreme ce coprinde in sine blas-e temurI contra luI Dumne4ed

Isbutindil a cagtiga ua séma de ucenici gi setosd de a respandiideele séle inteund cerca mal intinsd de cum era pe atunci mica co-munitate israelita spaniola din Muntenia, acestil Luther ald judais-muluI s'a transportatd pe la 1750 in Polonia, care era in top' timpilca und imensil oceand de evreime.

Asta data Mg Franculd nostru o Ai red.Calomniatd de catra talmudigtl, ela fusese intemnitatd i apol for-

tatd a fugi In Germania, undo muri la Offenbach, in ducatuld de Hes-sen-Darmstadt, lasandd interesanteI séle secte semi-cregtine namelede e frankigti ». (1)

Grabill' a adjunge câtti mai culindd la conclusiune , ne vomtopri aci in privinta judaismulnl spaniold, multamindu-ne de a fi pro-batd, cu istoria in mana, mold, aceI , ce esercitasera In contralnetoleranta religi6sa , aú fostd , ca sa nu 4icemd ca mai sunt Inca

asta-41, numal d6ra JidoviI din Polonia, fratl al' lord de sangecoreligionarT de credinta , in protiva carora plangerile Francilorti artrebui sit fil maI-maI totd atatd de amare ca gi ale n6stre proprie...

3

JUDAISMITLti POL

Precum Tora Romanésca, dete ospitalitate Evreilord spanioll, tadaga Moldova primi in MHO pe acel poloni, numiti vulgarmente Lehi.

(1) Vedf disertatiunea luY Czacki despre End, polonesce, in Dziela, t. 3, Poz-nan, 1845, p. 191, nota 235; i Peter Beer, Histoire des sectes religieusesdes Juifs; Brunn, 1823.

www.dacoromanica.ro

83

Mara de unele diferinte teologice (1), JidoviT din Polonia dife-rescd totd-d'a-una, inteuna modri f6rte pronunciatt, de coreligionarillora din Spania , gala in privinta fisica prin und esteriord aga

abastardita, daspoiatd cu totuld de acea espresivitate orientall,ce distinge de la prima vedere figura midi Franca, precum i inprivinta filologica prin usuld unlit jargona germand f6rte coruptd ;cela-ce face naturalmente, ca Evreuld polond i aceld spaniold nusunt in stare nu numaT de a simpatisa , ci nicT macart de a se lute-lege unulti cu altuld.

In secolulti XV, pucina timpú dupa fundarea MoldoveT , IsraelitallegescI incepura deja a se areta din dada in clad dincolo de Mil-

desfetandu-se , ca i astalT , maT cu sema in acele ramure co-mercfate, pentrn cart se cere maï pucina munca i maï pu9ing pud6re,resultaudil totd-d'ua-data net mal baud cestigti.

Astrt-feld, de esemplu, vecinatatea Tatarilort, necontenitele inva-siunT, perpetua stare de resbeld, procurati Evreilord din Moldova uaspecula f6rte lesniciósa gi in celd maï mare grada lucrativkrescum-perandli din mama@ paganilord cu und preta micd pe robiT ceT maTde frunte, carora apoT le vindead libertatea pentru na suma in4ecita.

Dovada, fare altele, este ua scris6re a marelul Stefand dare prin-cipele polonti Alesandru Iagello, in care citimil urmat6rele :

Ambasadoruld tú gasi aci in Moldova la nil Evred pe ul d6mnalegésca, rescumperata din robia tatara , i ne avendd banT ca ce sa

e platésca Jidovuluï, puse chie7agti pe boeruld nostru Teodora , sta-e roste de Hotint, pentru suma de 120 galbenT ungurescI » (2)

In 4ilele luT Stefanti celd Mare und galbend era atatti de scunipil,Incata in archivuld Statului din Bucurescï se afla documente desprevin4area unui salt" intregd pentru 75 de galbenT : ye putetl 'lag in-chipui imensele profiturl, ce le scotea fare niel ua batae de capt spe-culatiunea judaica din rescumperarea prisoniarilord de resbeld !

msa epistola luï voda Stefana este importanta nu numaï pentrucaracteristica comerciuluT evreesca , ci Inca maT cu deosebire in res-pectula tolerantel religiase, aretanda ca guvernulti romand ingaddla

Buxtorf, Synagoga Judaica; Basilae, 1690, p. 8.Actele Rusief Occidentale, publicate de Comisiunea Archeogralicil ;

(rusesce); t. 1, p. 1803.

www.dacoromanica.ro

84

legalmente, ca ua cregtina sàfi sclava unifi stapála Israelita, cerace ara fi revo/tata in acea epoca tate spiritele din terele cele civili-sate ale Occidiutelul, ce se inearca asta-di a ne recomenda preceptode moderatiune, in loca do a le studia ele inse§1 in istoria Romani-lora.

Nu mal vorbima nemica despre inaltula grada de siguranta , de

care se bucura averea Jiclovilon sub administratiunea aceluI teribilaStefana-voda, dinaintea carda paliaa sultanil i regii : una ambasa-dora polona, ne-avênda ca ce sa reseumpere pe ua damna compatri-ota, se vedé silitti a intra in negociatiunI, oferinda Evreului cautiu-nea prefectuluI de Hotinti , care, dupa ierarchia boerésca de atuncI,era nnula din ceI maI mari demnitarI al tereI. (1)

In secolula XVI toleranta religiósa a Moldovenilora pentru Jidovildin Polonia merse mal departe decum o pata permite ratiunea deStata chiara in lilele nastre.

Asta-fela , pe la anula 1540 cronicarula le§esca Martilla Bielskipovestesce, cum-ca EvreiI se apucara a converti pe mal' multI Po-lonl spre judaisma, essecutandd asupra-le ceremonialula eircumcisi-unfl i apoi trimiténdu-I deja catechisatl in 3ioldova , unde ace§ticregtinI jidovitl gaslal una refugia contra persecutitmil cleruhil a-tolla. (2)

IJá toleranta religi6sa pan'é la und asemenea punta, este unaabusa saa uit nebunia de toleranta!!!

Cu t6te astea, in 1578 Domnula Petru cela Schiopti decretéza deua data alungarea tuturon Jidovilon polonI din Moldova.

Eta ul gana contra legiI luI MoIse! vera striga ,-negre§itti , aceice cauta cu off-ce pretil' de a zugravi natiunea nastri, in faca Euro-pei ca pe una monstru de fanatismil §i de crinlime.

Din norocire, actulti de izgonire s'a conservan pana astall in ar-chivula municipala din Lemberg, fascicola 516, Nr. 109, i nu co-prinde in sine niel una cuvénta, niel uit silabit, niel uit virgula inprivinta religiunit

c Comereiantil EvreI faca ul concurenta mincinasa negutatorilora

Letopisefe ; t. 1, p. 104.Kronika polska; Krakow, 1597, p. 580.

www.dacoromanica.ro

85

c moldovenI , i tocinal de acea , niel mai multa niel mal puOna ,c noT if sc6tema din 'Ora », dice principele romanü. (1)

SIfi Ore acésta ug, notoleranta religi6sa ?Atund cata s'o maI imputamti de asemene ilustruldMontesquieu,

din gura drula e§i uä ideia analogü : e libertatea comerciuld nu esteca negutitorula sa facä tota ce'l place » (2)Decretulti lui Petru cola Scbiopt1 nu putea sä dureze multa.In secolult XVII Evreil lepscI incepura din noa a navali de

peste Nistru, maI alesa din causa grozavelorii torture, la cari IT su-puneail Cazacil ZaporojenI, emancipati de sub jugul PolonieI §i se-tog de a'§I resbuua pentru tine , cate suferisera maI 'nainte , ca te-rauT, din partea Jidovilorti arcuda§1. (3)

Archidiaconulti araba Paula de Aleppo, caiele petrecu in Romaniala timpula 1111 Mateiti Bassarabil , dice intre altele

Evreula Iankel , refugita acum in Moldova , ue-a spusa f6rtec multe lueruri despre barbaria hatmanului cazacesca contra Jido-c vilort ». (4)

Gasitu-sla Ore pe atuncI vre-unt Evrell ca sA povestésca altorabarbaria Rornanilord ?

In secolula XVIII, sub dominatiunea fanariotilora , no intimpina,in cronica greco-moldoveuésca a luI Amiras una factti, prin care noIama putó ineheia acésta lunga galeria de probe.

Locuitoril satulul Onitcanil In Basarabia acusara patru Ewa doa fi omoritti copilula unui Romilnü e din portuica hahamulul ».

De aci n'a urmata niel ua turburare, niel ua violinta, niel itA ven-deta din partea poporulut

CeI inculpatl aü fosta trimi§1 de 'naintea lul voda la 14, 41 to-

Mihaiti Racovita , care domnla atuncl , dei ii cretie.a vinovati inrealitate, totti§I nu socoti cuviincIosti de a da ul sentina pripita, cidin contra organisa unti fell de tribtmalti;la care laa parte téta po-poratiunea israelita din capitula.

Vep iariu1 Din Moldova», anulil 1862, t. 1, p. 19.Esprzt des lois; lhr. XX, eh. 12,Clbevalier, Histoire de la yuerre des Cosaques; Paris, 1662, p. 31.Travels of Macarius, in Archiva istorieci, t. 1, partea 2, p. 110,

www.dacoromanica.ro

86

4 Voda , dice cronicarult , flcut'a divanti §i a chiamatti pee totT Jidovii din IagT, gi Turcil, gi pe totT boeriT cu mare cu mict ». (1)

In faca acestuT majestost sanhedrint , compust din crestinT , dinmusulmani §i din talmudi§tT, ceT acusatT at fostil supugi interogato-riuluT, gi insigi IsraelitiT at pronunciatt verdictult, qicêndil 1111 voda :e cum Mi facutt, s6'§I iea plata.... v

Intrebamt pe orl-cine, daca ua asemen6 procedura, unid in feltiltset in analele lumiT , nu trebne A rogésca pe totT aceTa , ce mal de-clama inca astadl contra netolerantei religi6se a Romanilort P....

In fine, eral despre secolult nostru , nernicil nu depinge mal' binerolulti Jidovului polont in Moldova, decatil unti pasa& dintr'o po-ema de pe la 1821, descoperita maT 116-una-dl de catrg D. Alexan-dri , §i in care se relata in urmatorult modt intrarea Turcilort inIagT :

e Spart'ail boltI negustorescIe Dará' sfaturI jidovescI,4 De milrfurT preandu-le,e La JidovI vinpndu-le !4 Care boltit maI era,4 JidoviI le-o arita;4 De era moldovenéscit,C El le çlicea ci'l grecéseg,e §i TurciI aprin§I pe locile O despoia qi'i da focil.C Muda averea cre§tinéscgc In mina cea jidovéscit . . (2)

Judece acum orT-cine, daca RomaniT persecutat pe Evrei, ség malbine EvreiT pe RomanT P..

...

Letopisefe; t. 3, p. 133.Pressa, nr. 14, 19 martM 1868, follleton5.

www.dacoromanica.ro

VIII

EPILOGU.

www.dacoromanica.ro

Studiula de fa9a este pré lunga §i pré scurta din diferite punturIde vedere. .

E pré lunga pentru totI aceI ce simtIaa de mal 'nainte , inteuntmoda instinctiva, prin una fela de intuitiune, din profundula cugetu-luI, din aerula ce respira, fara ajutorulil documentelora, cuma, natio-nalitatea nóstra , inzestrata de insal natura ca spiritula cela malstraint bigotismuluI, este absolutamente incapabila de ayl perde tim-pula in sterpele preocupatiunI teologice, incatil e cu toba de pri-sosa de a maI pune raleara in cestiune toleranta religiósa a Roma-nilorti.

E pré scurta, acésta lucrare , pe de alta parte, in proportiune cugramada de materialurI, ce se imbubllail cu abmidanta sub m'amelon6stre , beata ne-ara fi fosta cu putinta de a fntinde fia-care capi-tolil p6na la dimensiunile una' voluma intrega , d'anda asta-fela lalumina opurl separate despre istoria deosebitelora religiunI , succeseuna dupa alta sa condensate la una loca pe angustula spatia ala Ro-

manieI.Pulí in acésta dilema de a da pr6 multa séa de a nu da nimica ,

Bol ne tncercarama a alege ua cee intermediart rationald, de ua po-triva departata dela ambele estreme, justificluda prin testimoniulaistorieI vocea cousciinteI n6stre nationale , dar ferindu-ne totti-d'ua.-data, cu cea maI mare staruinta, de luxula una' eruditiunI in6portune§i de 1'ml:t'Aura unuI pedantisma scolastica.

i totu§Y, orI-cata de statornica a fosta silinta 'Astil de a ne mar-gini strictarnente In sfera probelora celora mal* decisive , fulatu-rauda cu desever§ire Oto detaliele de o importanta secundara, noI nu

www.dacoromanica.ro

90

suntemt incd sigurl, de nu era cu cale de a fi cu multt §i mal sobriIn demonstratiune , de vreme ce numaI uti parte din argumenteleaduse in cursuld acesteI serial, ard fi fostd de adjunsd §i de prisco'''.

Acuma, dreptd incheiare, concentrAndu-ni atentiunea asupra re-sultatului definitivti alt cercetddlord de maY susd , nol ne afidmd infna a done conelusiunl , una generala §i. cea-l-altd politicd , aparti-Ondd astd-feld fid-care la ud alta ordine de idele , de§i derirandddintr'und singard punta de plecare , asemenea acelera perae , ce ti§-nescd din acela§I isvord , pl§escd dintruintéld in armonid , apol sebifurcd, se 4epIrtdzI, §i. in fine mergd a fecunda diferite campurI.

Prima conclusiune este toleranta religi6s1 a§a 4ichcZ univer-sala a strdbunilord nostri pentru t6te riturile a tuturord natiunilord,rail niel lid distinctiune de afinitate , protestantl, catolicl , mallo-metanY, gregorianY , lipovenI, israelitI, slavI, germaul , turcI, tdtarl,armenI, etc. dupd cum am demonstrat-o pe randd in seria celordOpte capitole precedintI ale scrierii de fa9d.

Acéstd conclusiune a u6strá , .espresd maI-maI cu nesce cuvinteidentice , ni para bine de a o gasi de multd deja emisd de cdtrá treIcdtétorl din secoluld XVI, unuld Némtd, anula Italiand §i cela d'alatroika Polond, manifestIndd cdte-§1-trei in acordd admiratiunea lordpentru minunata tolerant.1 religiósa a RomlnieI , ce'I nimia ca n'Idfenomenti curiosti §1 Para esemplu.

George Reichersdorff, ambasadoruld austriacd la cartea luI PetraRare§d, dice a§a

e Sunt aci diverso secte, diverse genurl de religiunl §i de némurl,e RutenI, Polonl, S'érbI, ArmenI, BulgarI , TatarI, nu maI pu9ind §ie Sa§I din Transilvania, locuindd pe id pe colea sub sceptruld doin-e nulul moldovenescd , carl: toti intrebuint6zd t'Ad a se corta felurIe de &bid de ceremonie §i de dogme, avênda fid-care secta séd na-e tiune deplina libertate de a urma proprielord séle riturI §i chi-( ceie... » (1)

In acelal moda se pronuncia Giovanand rea Gromo , Ara MateitiStrykowski , carel cutrierase futre alfil 1572-1575 in doue r6u-d uri t6td Romlnia, esclamd cu emfas1 In versad;

(1) Chorographia Moldaviae; p. 50,

www.dacoromanica.ro

-91Acolo MunténO , Sérbt, Tiganri, Greed , Italiant, lume ameste-

« cata! » (1)Cu duoI secoll mai in urma, deja in epoca fanariotismuluI, calato-

rult1 ragusanti Raicevich reproducea aceleall laude, 4ie6ndil :« Fie-care secta §i religiune e toleratl de a'§I esercita cultulti sett

« far/ niel o impedecare.In rpm Romanésel se afil maI multe monastiff de FranciscanI

Observany, earl' depinda de la episcopula de Nicopole din Bulgaria.« In BucurescY este o biserica luterana §i o sinagoga evreésea.

« In Moldova, fiinda pré-numeroe, Israelitil ()Minna permisiunea« de a avé mai multe templurI.... » (2)

Conclusiunea a doua a studiului nostru, acea partiall , acea prac-lid, , acea politica , dupa cum am numit'o maI susa , §i pe care nolin§ine o marturisimt a fi adevarata causa, ce ne impinsese a lua pénaIn mana, este anume faptulti celt1 ardinte a 500,000 de Jidovi, na-valiti in Romania ca tabere intregI, barbatl, femeie, pisice §i purceI,curatti ca imigratiunile cele imense ale barbarilorti asiaticl din evulil-me4ia , de sigurA nu pentru a cere de la noi u6, toleranta, , pe care ,gratia cerultfl, niel ahni nimen1 nu le-o maI refusa asta-II!

Nu este niel de cum cestiune despre credinta acestort venetiel:d'art' fi el ere§tinI, idolatri séri buddi§tI, tott una!

Este destula de a constata monstruositatea unul elementa cu totulastraina , ce vine a se suprapune d'ul data peste elementulti roma-neseq, inteua proportiune atalfi de spalm6ntat6ria, , In eltil vedemaasta4I una Jidova la patru Romani §i suntemn pe cale de a avé manIpatru JidovI la unt Rom6.na!

Statelora occiden!ale le da mama de a ne taxa pe no): de barbarI ,de selbated, de antropofagT, de 6ra-ce in Francia, in Anglia, in Ger-mania, t6t6, poporatiunea israelita este d'abia ca uá picatura semi-tica, inteunA oceanti europeti , MI ea sa rag vorbima , ea acolo na-tionalitatile sunt deja consolidate , pe canda a n6stra, se afla idea,stare fluida a§teptandti cu MAI de inima, ca viitorula sail dea u6,forma precisa.

Ifronika polska, Warszawa, 1846, t. 1, p. XVI biografia.Osservazioni intorno la Valacchia e Moldavia ; Napoli, 1788, p. 245

246.

www.dacoromanica.ro

92

Provedinta oslndi nómuld lui Ismeld a retAci imprl§tiatd pesuprafaça globuld pAmêntescd , pedepsindd astd-felg nu end

pe eld insue, precum pe aceï, asupra cgrora se revérs1 acestd potoptald Palestinei.

El bine, este óre justg de a insista, ca buba intrégA BA se concen-treze i sl spargA pe frumosuld corpd aid RomAniel, In locg de a sefutinde in nesce dose nesimtite in t6te directiunile , de la und polll1)60 la altuld, dup1 cum a voit'o decretuld DestinuluI ?

Vomd primi atuncl §1 noT ca abnegatiune partea cAtA ni se va cu-veni nod din suma total', a acestui bird de ospitalitate; ins/ nu vomdcousimti niel ul-dat1 de a plAti numal tóra n6strA pentru t6t1 lu-m ea !

Evreil fiincla in proportiune de i la 60 in respectuld totaleT popora-tiunI a EuropeI , node ni appalling cell multti 80,000 do IsraelitYpentru Romania intr6g5. , Tar restulii bine-voóscA a se distribui, duplanalogig, in Francia, in Anglia §i in Germania.

S'apoi cludatA pretentiune !Nimeni nu ni contestA dreptuld de a refusa calitatea de cetAténti

romAnd unul Nérntd , until Francesg , unui Muscalt ; nimeni nu seindignózA in faça ostracismului celui esceptionald, la care tractatelen6stre cu Turcia aú espusg pe insi§1 Otomanil ; §i cu t6te acestea,sndat5 ce vine pe tapetri ce3tiunea Evreilorti , mil de contestArT deindignatiuue se amid din t6te pArtile, de pe malurile Seinel, de pe ter-mii de pe eolinele Hinului , strigAndu-ni pe t6te tormrilediapazonliluI : netoleranta religi6sA ! netolerantii religi6sA !

Studiuld de façA , pi in grentatea faptelord celord mal autentice,va servi a convinge , ne mAguliind a crede , chiard pe ceT maY ob-stinatl din legiunea detractatorilord nostri, cumc1 RomAnulti, in pri-vinta Jidovilorg, ca §i in off-care altit de acéstti naturA, p6te fi mi§-catd de simtuld conservatiunil nationale sót stepinitg de imperiosi-tatea intereselord economice, dar nu se va pogori nici-ul-datA 046la ideia unel stupide persecutiuni contra Talmudulul, contra rabini-lord, contra sinagogeT !

Sfór§indri acéstti scriere, nu ne putemü opri de a nu asemóna tim-puld nostru, cIndil ni se imputA toemaT nouó netolerauta religi6s6, fArAca ea sA ni fi trecutti veul-datA mAcard prin gAndil , cu acele triste

www.dacoromanica.ro

93

epoce, pe earl le descrie teribilulh genih allí lal Shakspeare , canal

C omulh este privith catrhdittorti ffirl ca sh cun6sch obiectulit trIdhril

C §i tremurit fO.r1 ca sil, scie de ce anume se teme 2

But cruel are the times, when we are traitors,c And do not know ourselves; when we hold rumour4 From what we fear, yet know not what we fear...»

(MACBETH, IV, 2).

FINE.

www.dacoromanica.ro

O NOTA-BENE

In momentula de a egi din presa acésta scriere , intêmplarea niprocura numhult din 2 Main ala pamfletului periodica , numitaTrompetta Carpatilord , in care D. Cesard Bolliaca , ne sciênda pesemne de cine 0, se mat acate, cad* ciad l ani de o profesiune neintre-rupta se pard a fi sleita izvarele domniei selle, face urmatórea allusi-une la prima editia a operei de fata, egita in colónele Bonainulul :

« Crémieux acum urméza sa;g1 fi marginad roluld numai prine publicitate : a ocari pre Romani gi a areata publicigtilora europenie articolulti din jurnalulti Romanula , iscalita de D. Hajdea , prine care se dovedesce cu istoria in mana, ca téra acésta , pbd sa nue fie locuita de Romani, a fosta locuita de Jidovi , gi ca prin urmarev nu Jidovii ado *Marl in téra Romanilord , ci Romanii ail napa-e dita in tara Jidovilora ; nu téra Romanilora trebue degertata de A-« dovl, ci téra Jidovilora trebue degertata de Romani v.

Lectorii nostri sunt rugatI de a cauta in una ski in ambele editiunialle acestei scrieri ceca ce ne attribue D. Cesara Bolliacti, gi daca vordgasi nesce lucran i en totulti oppuse, atunci sa bine-vasca dumnélorahigh' de a applica domniei selle epitetula , ce i se cuvine , degi acelaepitetti, oil-cata de pu9inti magulitorti , tota inca nu va ii pentruprima órii.

B. P. Ilitjdea.

www.dacoromanica.ro

OPERELE D-Ltri B. P.114JDEt.

lamina; 4ianl scilntlficfi i literar6; IasI, 1862-63; 3 brofure in 80.(Ep tisatii).

Viéta l scrierlle lui Enea StroicI; Bacuresd, 1861, in 16.Fllosofla portretulnI luI Tepes:I; Bucuresd, 1864, in 16.Analise literarle esterue : Wolf, Ralcevich, Entroplus, Palauzow,

etc.; %curad, 1864, in 16.Mienta, o ramal satirica; BucurescI, 1804, in 16.Aghluti, Iiarit umoristicri; BucurescI, 1864, in 4. (Epuisata).Satirn15, 4iar6 literar16 i umoriFtic4; BucurescI, 1866, in f. (Epuisat6).Iannfi Toda edil': Cumplitfi en un portret6 s't 10 gravure; BucurescI,

1865, in 8. pagino 246. Patine essemplare mal sunt de vin4are la li-brariele Socek si Ioanida. Pretulil 7 sfantl.

Tra EvreI : Shylock, Gobseck Moise ; stndia literaria; BucureacT ,1866, in 80. (Epuisatu).

Talmndulil, ea professiunea de eredintii a poporulnI Israelitfi; stu-d'a filosofic6; Bncurescl, 1866, in 80. (Epuisatil).

Industria nationala fatI en principlulli coneurenteI; stndia político-economica ; Bucurescl, 1866, in 80. (Epnisata).

Basme romine , aclimate de D. I. O. Fundescn , cu o introductinne despreLiteratura vaporará de D. B. P. lIbleri; Bucuresel, 1867, in 16

RiLzvarth-vodil, drama istoricl in 5 acte in versurI ; Bucurescl, 1867, in80. Putine essemplare mal sunt la libran. Pretula 4 sfantl.

Istoria tolerantel religlóse in RomAnia : protestantl, eatolicI, inhometani, armenI, lipoveifltd judanI; editinn.ea 2, Bucuresci, 1868,in 80. Pretnlii 2 sfantI; pe harta velinii 3 sfanti.

14. Domnita Roxanda, drama istorica in 5 acte , represintata in 1867.Manuscriptii.

Archiva istorich a RomitnieI; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomanlmart De vindare la Socek si la Ioanida. Deposita' de ministerin16de Instructiune Publica.

letona dreptulnl constitutionalti alliíRomanilorfi; 4ece lecture tinntein salonulil A.teneulul, SeptembreNovembre 1867. Manuscriptil.

Articoli istoricI, politicl, polemicI, literarit etc. in Tribuna Romana, Ate-nen16 Romana, Bncimulii, Romanulil, Viitorula romino-bulgara, Opini-unea Nationalii, La voix de la Roumanie, Bulletinula InstructiuniI Pu-blice, Sentinella, Teatrulil, Perseveranta, etc.

SUB PRESA:

CELEBRITiTILE ROM/INE. Seria ant6i6 : Domnita Elena, Nieolai6Milescu, tuca Stroiel, BabaNovacil. Una mare volnmil in 80, coportreturI.

www.dacoromanica.ro