formula sanatatii perfecte dieta alcalina sanatatii perfecte. dieta alcalina... · formula...
Post on 31-Aug-2019
235 Views
Preview:
TRANSCRIPT
v
FORMULA SANATATII PERFECTE
DIETA ALCALINA
THEODOREA. BAROODY,
Doctor ln naturopatie, Doctor in chiropractici,Doctor in filosofie,
Doctorin nutn$e, ConsulAnt atestat in nutrifie
Traducere : Alexandra Ginja
Editura VIDIABucuregti 2010
Alkalize or dielTheodore A. BaroodyCopyright @ r99r
ByTheodoreA. BaroodyHOLOGRAPHIC HEALTH PRESS
Colectiv redaclieC o o rd o n at o r il e re ila c{i e : lulia Zeca
Tr a ducer e : Nexandra Ginj a
Redactare : Claudia GeorgeviciCorecturd: IthaZecaGraficd: Ciprian Dudag
Tehnoredactare: Radu Silvestru
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBAROODY, THEODOREA.Formula sinitifii perfecte - Dieta alcahnn/Theodore A.
- Baroody; trad.: Alexandra Ginja. - Bucuregti: Vidia,2010Bibliogr.IndexrsBN 978-60 6 -927 24-2 -8
I. Ginja, Alexandra (trad.)
613.26:633.88
615.322
Formula sinntnfii perfecte - Dieta alcaliniAlkalize or dieISBN 978-60 6-927 24-2-8
@ 2010 - EdituraVIDIAAdresa: OP 6-CP 41 Bucureqti
Internet: www;vidia.roE-mail: office@vidia.ro
Toate drepturile asupra acestei edi$i sunt rezervate Editurii VIDIA.Nicio parte a acestui volum nu poate fi reprodusS, in nicio form5,
ftri permisiunea scrisi a Xposed Media S.R.L.VIDIA este marci inregistrati a Xposed Mefia S.R.L.
CUPRINS
DEDICATIE
CTIYfNT-'NAINTE
12
13
t5INTRODUCERE
PARTEAICHIMIAALCALINA-ACIDA
CAPTTOLW r ....................
Ce inseamni de fapt alcalin gi acid?
CAPITOLUL 2 ....................
Marea rezervi alcalini
cAprroLUL3.................... ...:........._........
Nevoile alcaline ale glandelor gi organelor
Inima ............
PlnminiiStomacul
Ficatul 29
Pancreasul ..............;........ 29
Intestinul sublire 29
Rinichii 30
Glanda tiroidi.................... 31
Sp1ina........... 31
Glandele suprarenale 31
Colonul
Sistemul limfatic .................... ........................ 32
cAprToLUL4.................... ......................, 34
Incredibilul nerv pneumogastric
Traiectul nervului pneumogastric (Diagrama l) ................... 36
5
t7I9
25
28
28
28
z8
cAP rT OLW 5 ....................
Acidul clorhidric -enzimi alcalini de conversie a angiotensinei (ACE)
CAPTTOLUL 6 ....................
Hiperaciditatea: Fapt sau ficliune?
CAPTTOLUL 7 ....................
Schema de reglare alcalini/acidiSchema de reglare alcalini/acidi
PARIEAaII-aFACT O RII D IET ET I CI AI RAP O RT U LUIALCALTN-ACrD ..............
caPrToLUL 8 ....................
Alimentele gi valorile alcaline-acide
Fructele
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate
Legumele
Formatoare de alcalinitate ....................
Grine ...........
Formatoare de alcalinitate ...r...:............
Formatoare de aciditate
Boabe
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate
Alte fh.inoase
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate
Oleaginoase
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate
38
+L
43
44
45
47
47
48
50
50
51
54
54
54
54
55
55
56
56
57
58
58
59
Seminle
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate .....;.................
CirnuriFormatoare de aciditate
Produse animale
Neutre sau formatoare de aciditate
Grisimi animale
Formatoare de aciditate
UleiuriNeutre sau formatoare de aciditate
Zaharari
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate
B[uturiFormatoare de alcalinitate .................."
Formatoare de aciditate
Condimente
Formatoare de alcalinitate ....................
Formatoare de aciditate
Diverse substanle
Formatoare de aciditate
CAPTTOLW 9 ....................
Recomandiri alcaline/acide dietetice
Pepeni ....................... ........-.-......-....... 76
Fructe gilegume 76
Fructe gi fiinoase 76
Fiinoase gi legume
Fiinoase gi proteine
Laptele
Recomandiri generale in alimentalie ...........'.'...... 79
59
59
59
60
60
60
6L
63
63
63
63
64
64
64
65
66
67
68
69
7l'7),7)
74
Alimente cu moderalie 80
CAPTTOLUL 10.,............... 82
Metoda alcalini de a alcitui un meniu
Lista de cumpirituri 82
Pentru cimari ..........-............ 82
Pentru frigider 83
Pentru raftul de condimente 83
Sfaturi generale pentru g[tit.............. 84
Procentaje pentru meniu 86
Planificarea alimentaliei alcaline sau acide 88
CAPTTOLUL rr.................. 99
Suplimente alcaline gi super-alimentele
Super-alimente formatoare de alcalinitate .................... .. 99
Programul formirii alcalinitnlii super-alimentelor ................ I 00
Suplimentele alcaline gi super-alimentele ........... 101
A) Ajutorul digestiv........ 101
B) Ajutorul general r02
C) Ajutorul sistemic
(care afecteaziintregul organism) lozD) Ajutorul de urgenli 103
CAPTTOLUL 72................. 105
Vindecarea: IJn proces alcalin
cAprToLw r 3 .....................
Dieta superioari
Dieta superioari............-.... lO7
CAPITOLW 74.................. 110
Apa: Elixir timiduitor sau otravi mortaliCAPITOLUL rs................. ..................... l14
Solul nostru mAnjit
Alimente modificate genetic 116
Alteadeviruridespreapi................ ............. 117
r07
Rezumat al capitolelor 14 gi 15 118
cAprTolw 16.................. 1r9
intregul adevir despre fursecurile cu unt gi migdale
PARTEAaIII-aFACT O RII F IZICI AI RAP O KT ULU IALCALTN/ACrD.............. r2r
cAprToLUL 77........."........ r23
Capcanele exercifiilor fizice
cAprroLUL 18.................. .................... 125
Formarea aciditilii ca reaclie a traumei fizice
cAprToLUL 19.................. rz7
Adevirul acid al infecliei
CAyITOLUL20 ...,............. ..................... 128
Lumina Soarelui, a Lunii gi alcalinitatea
CASITOLUL2T ................. 130
Alternative alcaline la adaptarea la fusul orar
CA2TTOLIJL22 ................. ..................... 131
Indestructibilul sistem de vindecare alcalini
cAprroLUL23.........*...... 133
Efectele biochimice ale funclionirii corpului
cAprToLUL24................. 135
Adevdruri despre mogtenirea noastri acidi
PARTEA a IV-aFACTOKII PSIHOLOGICI AI RAPORTULUI
ALCALTN/ACrD.............. 139
;APTTOLUL2S ................. r4r
Ce poli face cu adevirat in legituri cu stresul
Schema evalu[rii reajustirii sociale 142
Schema alcaline/acidi a reajustirii sociale 143
Ciuma electromagnetici ..............
cAPrr oLw 26 ...................
Menlinerea concentririi
CAPITOLUL2TConsecinlele acide ale drogurilor halucinogene
CAPrTOLUL28................. .....r........;.....
Muzica - alcalini acidi?
cAPrT OLW 29 ............. -... - *-.
Chimia profesiilor
cAPrT OLW 30 .................
Terapia prin culori
PARTEAaV-aFACTORII SPIRTT UALI AI RAP O RT ULUIALCALIN/ACID..
CAPTTOLW 3r .................
Formarea alcalinitnfii ca stare de a fiCAPTTOLUL 32 .................
Rugiciunea: Simbolul formnrii alcalinitnlii
CAPTTOLW 33 .................
intinerirea
Cuvfrnt ilupd ........:..............
Anexd
Tabelul I ....................
Lista simptomelor aciditi.fii
Simptome de inceput
Simptome intermediare
Simptome avansate
Tabelul Z ........,...........:...................'..
Catalogul herniei hiatale
145
t47
r50
t52
r54
155
r57
159
160
r6r
L63
165
165
165
166
r66t67r67
l0 11
Probleme digestive ...............................
Probleme respiratorii sau circulatorii .....................
Nemulgumiri structurale
Stresul
cw gr MSDIA .................FORMIJIEBIOKINETICE
Fonnulare ile comenzi
INDEX ..................:............
24r
t67
r67
168
168
248
255
CAPITOLUL 1
CE INSEAMNADE FAPTALcAIIN SIACID?
Nenumdratele nume ale bolilor nu"on "*Ucu
adevdrat. Ceeace conteazd de fapt, este c5 toate au aceeagi cauzd esenyiald: ...prea multe deSeari ucide tn organism! Cum gtili dacd sistemuldumneavoastrd este prea acid? Aveli nevoie de teste de s6nge,
urini sau salivS? in prezent, niciun test nu poate mdsura exact cdtde acizi sunteli pentru cd metodele curente de diagnosticare dez-vdluie doar c[ degeurile acide se afld in fluidele corpului (sAnge,
limfb, urini, mucus gi salivd). Asemenea teste nu oferi indicatoride incredere in legdturi cu cAt de multe deqeuri se afld in sistem.in incercarea de a elimina aceste depeuri fluidele circul[ constantprin lesuturi. Cu toate cd este posibil si se misoare fluidele cor-pului alcaline sau acide, este imposibil sd se evalueze starea !esu-turilor (piele, organe, glande, mugchi, ligamente, artere qi vase)pebaza testelor de sdnge, urind sau salivS.
Din pdcate, deqeurile care nu sunt eliminate cdnd ar trebuisunt reabsorbite din colon in ficat gi puse din nou in circulalia dincorp. Ele sunt depuse mai apoi in lesuturi. Iar aceste reziduuridin lesuturi sunt cele care determind boula sau sdndtates!
Descoperi{i care deqeuri acide din lesuturi sunt prezente gi
incepefi procesul de alcalinizare, elimindndu-le astfel din corp
- rezultatul fiind sdndtate superioar[, energie qi for,td pentru a v[bucura din plin de viafd. (Lista alcalin/acid dinAnexd vd va ajutasi v[ determinafi nivelul curent de aciditate.)
Gdndi{i-vd la asta in modul urmbtor... A avea prea multd aci-ditate in corp este ca gi cum afi avea prea pulin ulei in maqinS.Nu face decdt sd o !in[ pe loc intr-o dupd-amiazd leneql de du-minicd. $i iatd-v[ - infepenifi. Corpul face acelagi lucru. incepeprin a scArldi p6ni la oprire pe marginea drumului viefii gi dum-
L9
Formula sdndtdlii perfecte - dieta alcalind
neavoastrd v[ aflafi intr-un fel sau altul intr-o stare de disconfort.Privesc cu mare ?ngrijorare cum oameni din diverse clase socialeqi moduri de vial6 sufer[ din catza acestui exces. Este otrava bo-galilor gi sSracilor, tinerilor qi bdtrdnilor deopotrivd. Nici consu-matorii de carne qi nici vegetarienii nu sunt scutifi. Cowboy sau
membri ai congresului suferd de asemenea, din catza efectelorsale treptate.
Medicii aud:
- Pur qi simplu nu md simt la fel de bine ca in urm6 cu un an
sau doi. Presupun cd imbitrdnesc. (Un zdmbet aici gi un chicotdureros.)
- Celi ani ai?
- Doudzeci qi qase.
Ali crede ci nu aud asta, chiar qi de la oameni in floarea vdrs-tei. Din contrS, aud asta de la oameni de toate vdrstele.
Sau:
- Doctore, imi simt mugchii lepeni qi dureroqi. Se pare c[ numai pot s[ muncesc o ziintreagd cum ficeam odatd. Corpul meudevine prea dureros.
- De cdt timp a{i observat asta?
-Ainceput incet cam de acum cinci ani. Cred cd e artritd sau
reumatism.
- Deci a inceput cam pe la 40 de ani?
- Da, qtifi ce se spune... incepi s5 te destrami c6nd ajungi la 40.
Ideea din spatele acestei declara{ii este at6t de predictibil[ inzhta de azi incifi aproape c[ este o obsesie intunecati in sinea
ei. Partea cea mai tristd este c[ infelegerea noastri curenti asu-pra sistemului medical hrdneqte acest tipar negativ. Mulli credcu adev[rat ci sunt menili sI suporte aceste dureri gi suferinfe.Pdnd la urm[ qi pirinfii lor au frcut-o. Pbrintii lor qi-au b[gat cunaivitate in corp toate substan{ele sintetice acide pe care le-auputut gdsi pentru a ,,biciui" artificial glandele subnutrite sd fie sti-mulate pentru cdteva ore in plus. Daci asta nu func,tiona, puteauintotdeauna s[ mai inghiti o pastil5 cdnd durerea reincepea.
zo 2t
Capitolul lMai int6i, haide{i sd examindm ce putem face pentru a preveni
qi alina problemele de sdnitate create de dezechilibrele alcaline-acide prin oblinerea unei infelegeri debazd, a definiliilor biochi-mice alcalin-acid aqa cum sunt folosite in aceastd carte.
Existd anumite minerale in alimente care, dupi ce sunt meta-bolizate, vars[ reziduuri alcaline sau acide in urin5. Mdsurdtorilefolosite anterior au fost bazate pe un sistem fizic ideal insd, de.oarece nu prea existd sisteme ,,ideale", este aproape imposibi-l[ numerotarea in grame a mineralelor confinute de urind dupddigestie gi excre{ie. De asemenea, luAnd in considerare faptulcd fiecare persoand este diferitS, eaya avea un nivel diferit detoxine acide deja depozitate in lesuturi care, in anumite caztxi,vor fi eliberate odatd cu introducerea de substanle formatoare dealcalinitate. Astfel, amestecat in urind ar putea exista reziduuriminerale acide proaspdt eliberate care ar modifica o mdsurarealtfel ,,ideald". Am vdzut chiar qi persoane sdndtoase elimin6ndotrdvuri acide in urind dupd ce au folosit ctr o zi inainte cantitdfiimportante de alimente formatoare de alcalinitate. Acesta este unmecanism nafiral de curblare temporard a corpului gi nu este re-levant pentru adevdrata stare a echilibrului alcalin/acid.
Alt factor in ecuafia alcalin/acid este modul in care corpulproceseazi alimentele minerale. Anumite minerale sunt acid-tn-ldritoare. Asta inseamnd cd,in corp, ele leag[ toxinele acide qi
lasi reziduurile formatoare de alcalinitate in salivd qi lurind' Mi-neralele acid-tntdritoare saa formatoare de alcalinitate sunt:calciu, magneziu, sodiu, potasiurfier qi mangan. Alimentele sau
alte substanle ingerate care le conlin pe acestea produc de obiceireziduuri alcaline. Astfel, aceste alimente sunt numite formatoa-re de alcalinitate. Alte minerale sunt alcalin-intdritoare. Asta in-seamnd cd leagl rezervele minerale alcaline qi las5 reziduurilefbrmatoare de aciditate in salivd gi urind. Mineralele alcalin-tn-tdritoare sauformatoare de uciditate sant: fosfor, sulf, clor, iod,brom, fluor, cupru gi silicon. Alimentele sau alte substanle carele conjin pe acestea produc de obicei, reziduuri acide.
Formula sdndtd[ii perfecte - dieta alcalind
Spun de obicei, pentru ci trebuie s[ ne amintim c5 vorbimdespre oameni, nu despre un sac de chimicale a$a cum mulfi ar
vtea ca noi sd credem. Avem de-a face cu cineva care are senti-
mente (emofii gi gdnduri) care produc de asemenea, tot felul de
reacfii hormonale schimb[toare.S[ lulm cazul unei persoane care pare foarte solidi qi stlpd-
nd pe viala sa. Ea pare sd fie un exemplu perfect al ,,filosofiei"formatoare de alcalinitate cdnd, de fapt, se simte catn cazan de
emolii abundente in fierbere. in acest exemplu, o substanli care
ar trebui sI devind formatoare de alcalinitate in salivb ar putea
sd nu fac6 deloc acest lucru. De fapt, ar putea s[ producd degeuri
acide mai repede dec6t orice ar putea nettraliza alt aliment for-mator de alcalinitate. Astfel, toate substangele tnghilite gi toate
situaliile ffizice, emo{ionale sau mintale) care afecteazd corpullasd degeurifie alcaline,fie acide tn salivd si urind.
Aceastd carte are in vedere viala dintr-o perspectivd naturistb;
tratdnd corpul drept ceea ce este de fapt... energie! Ce fac acegti
alcalini sau acizi in corp? Fie furnizeaz[, fie iau energie din corp.
Av0nd in minte variabilele menfionate mai sus, referitoare laenergia corporald disponibilS, urmitoarele definifii aie reacliilorformatoare de alcalinitate sau aciditate sunt mai corecte:
1) O reacgie formatoare de alcalinitate se referi la orice modi-
ficare chimici in corp care produce o capacitate sporiti de a
ener$zasistemul qi lasl reziduuri alcaline in urini.2) O reaclie formatoare de aciditate se referi la orice modifi-care chimici in corp care produce o capacitate scizuti de a ener-
giza sistemul gi produce reziduuri acide in urini.
Oricare arfi o substan[dalcalind sau acid6, ea este determinatide pH (potenfial hidrogenii sau concentrafia de ioni de hidro-gen), care misoarl numdrul de ioni de hidroxil GOH) care sunt
negativi qi formatori de alcalinitate spre deosebire de cantitatea de
ioni de hidrogen (H+) care sunt pozitivi qi formatori de aciditate.
22 23
Capitolul lDin perspectiva energiei pure, pH-ul repre4intd mdsurarea
rezistenlei electrice dintre ionii negafivi Si pozitivi din corp. Cualte cuvinte, pH-ul mdsoar[ c6t de mult se imping unul in altulionii negativi (formatori de alcalinitate) 9i ionii pozitivi (forma-tori de aciditate).
Din acest punct de vedere, reacfiile formatoare de alcalinitateqi aciditate sunt pur electrochimice. Asta inseamnd cd nu suntemdoar un conglomerat de chimicale, ci suntem, de asemenea, unsistem intreg de reaclii electrice foarte organizate.
Suntem fiinfe vibrante. Cu cdt e mai puternicd vibralia inte-rioard, cu atdt suntem mai sdndtogi. Amplitudinea electricit5liicorpului se modificd propor,tional cu cantitatea de chimicale for-matoare de alcalinitate sau de aciditate prezente intern intr-unmoment anume.
Unele autorit5{i au calculat cd un pH al urinei sau salivei de6,4 sau de 6,5 care apare in acelagi timp este cel mai bun pentrufunclionarea corpului uman. Sunt de acord. Cu toate astea, nueste practic pentru un om obignuit sd igi testeze saliva gi urina laintervale destul de frecvente in timpul unei zile normale de lucru.De asemenea, nu recomand folosirea h6rtiei de turnesol sau abenzilor indicatoare de pH pentru a testa pH-ul salivei sau urineidrept mdsurd absolutd de a testa dacd, tntregul corp este cu ade-vdrat prea alcalin sau prea acid. Acestea sunt prea arbitrare qi im-predictibile. Pot fi folositoare pentru a mdsura nivelurile alcalinlacid pe moment, dar nu sunt relevante pentru prezen{a general[a deqeurilor acide deja depozitate in fesuturi. Pentru asta avemnevoie de o abordare mai durabild.
in schimb, am divizat noi valori gi game pentru alimente gi
situa{ii care vor funcliona ca un monitor automat gi realist al ni-velurilor pH-ului {brd a fi nevoie sd fie verificate la fiecare cinciminute pentru a vedea dacd sunt alcaline sau acide. Prin utiliza-rea valorilor in schemele existente, puteli chiar determina, cu ungrad de siguranld rezonabil, nivelurile alcaline-acide pe o peri-oad[ extins[ de ore, zile sau sdptdmdni. Apoi, dupd ingerarea de
Formula sdndtd[ii perfecte - dieta alcalind
alimente sau substanfe formatoare de alcalinitate, at fi posibil sd
vd m6sura{i periodic urina sau saliva cu ajutorul benzilor pentru
a determina dacd proporliile alcalin/acid s-au modificat. Eu folo-sesc benzi o datd sau de doui ori pe zi pentru testarea salivei sau
urinei cu scopul de a calcula modificdrile pe termen scurt qi de a
vedea dacb aceste modificdri sunt consecvente cu modul in care
md simt. inmuiafi o bandd indicatoare in urina de dimineald de-
vreme qi punefi o a doua in gurd pentru c6teva secunde. Citifi re-
zultatele prin potrivirea culorilor de pe bandi cu cele de pe cutie.
Gdndili pe termen lungpentruimbun[tdliri realiste in legiturd cu
pH-ul general prin modificarea obiceiurilor alimentare qi de trai
in funcfie de sugestii.in opinia mea, degeurile acide atacd la propriu articulafiile,
fesuturile, muqchii, organele gi glandele catrzdnd disfunclii ma-jore qi minore. Dacd atacd articulafiile, puteli face artrit6. Dacd
atacd muqchii, este posibil sd vb alegefi cu dureri de mugchi.
Dacd atacd organele qi glandele, ar putea rezulta nenumirate
bo1i. Deqeurile acide pregdtesc terenul pentru practic orice qi este
posibil sd se manifeste toate infecliile oporfuniste, de la banalardcealI la cancer.
Intenlia mea este sd arlt cum situaliile gi substanlele forma-
toare de alcalinitate creeazdrezultate electrochimice puternice qi
susfinute care conduc la sdndtate superioarl.
24 25
CAPITOLUL 2
MAREA REZERVAALCALINA
Marea rezewi. alcalind este contul bancar al corpului. Corpulo poate folosi oricdnd pentra a elibera elemente alcaline cu sco-pul de a neutraliza acidul.
Biochimic, rezerva alcalind se comportd ca un amortizorpcntru a men{ine un echilibru corespunzbtor in s6nge. Sdngelellnclioneazb in parametri stricfi (pH de la 7,35 la 7,45) qi boalarczultd. imediat dacd aceqtia sunt dezechilibrali. Corpul va facelot ce ii st6 in putere sd men{ind aceste limite.
Putem sI ne ajut[m sAngele s[ rdmdnd intre aceste valori prinrnonitorizarea salivei qi urinei qi prin a le menline intre anumitelimite. Spre exemplu, saliva gi urina de dimineald trebuie sl se
irrscrie intre valoril e 6,5 -7,5. Dac6 testul aratd o valoare sub 6,5,suntem prea acizi fie in saliv[, fie in urin5. Foarte rar valorile depcste 7,5 sunt acceptabile pentru salivi sau urin6, dar mdsurdtori-lc oonsecvente de peste 7,5 indicd o cizd la nivelul lesutului. UnplJ de peste 8,0 este o problemd serioasd. Acest lucru sugereazdcir trupul se afl[ intr-o condifie acidd extrem6. El produce amoni-lc alcalin drept compensafie.
in opinia mea, este optim un pH de 6,5 atilt pentru salivd,cAt Si pentru urind tn acelasi timp.
Acest lucru pare s[ menfin5 tot organismul in echilibru qi cor-pul se detoxific[ intr-un ritm corespunzdtor. Dupd ce hrana este
digerati, este dusi la fesuturi, unde este oxidat6. S5rurile carbo-rrice acide ale elementelor alcaline reacfioneazd prin circulafiaacidului, leagi acidul qi elibereazd acidul carbonic slab. Acestacid carbonic este imediat eliminat prin pllmdni sub formd de
dioxid de carbon gi apd. Elementele minerale, at0t cele alcaline,cAt gi cele acide sunt apoi eliberate.
Formula sdndtd{ii perJecte - dieta alcalind
DacI elementele alcaline gi acide sunt eliberate simultan, ele-
mentele alcaline le vor neutralizaimediatpe cele acide. DacE nu,
elementele acide sunt n euftalizate de marea rezervi alcalini. Ast-fel, trebuie sd existe in orice moment un exces debazd (in mare,
bicarbonat de sodiu) depozitatin corp carezervd. CAnd ingerdm
mai multe minerale formatoare de alcalinitate decdt este nevoie
la acel moment ceea ce rdm6ne, este depozitat in lesuturile cor-
pului pentru a fi de folos pe viitor.Corpul nu are o cantitate infinitl de ioni de bicarbonat dispo-
nibild pentru a nertraliza toate incilcirile iresponsabile ale legiialcaline-acide.
Rezerva alcalinS este doar un sistem de rezewd care deline o
cantitate limitatd menitd sI vd impiedice de la a vd otrdvi cons-
tant cu prea multe alimente formatoare de aciditate.
Unde este prea mult[ indulgenld in ceea ce priveqte alimente-
le formatoare de aciditate (in special, alimente priite procesate),
corpul se imbolndvegte.in in.telepciunea sa minunatd, corpul va face toate eforfurile
posibile pentru a recdgtiga echilibrul dup[ aceasti incdlcare prin
eliminarea cdt mai rapid6 a tuturor reziduurilor formatoare de
aciditate. Dar cAnd aceasti rezewdalcalind'este epuizatd, survine
moartea.Pentru a vd retmprospd.ta Si susfine rezerva alcalind, urmagi
Regula 80/20 - care tnseamnd sd mdncali 80% din alimente
din lista celor formatoare de alcalinitate Ei 20% din lista celor
fo r m ato ar e de aciditate.Cercetirile, experimentele clinice gi cunoqtinlele marilor nu-
trifioniqti au confirmat acest raport ideal80l20%. De fapt, pro-
fesionigti de acum mult timp, precum Hipocrate, foloseau acest
raport pentru a vindeca practic orice boal6 cunoscut[. Cdnd reco-
manddrile de diet[ ale lui Hipocrate au fost calculate prin metode
biochimice actuale, a apdrutacelagi procentaj - 80120%' Pentru
arealiza asta, mdncali intr-o zi 8 din 10 alimente din lista celor
formatoare de alcalinitate din Capitolul 8.
26 27
Capitolul2
Echilibragi-vd consumul de mAncare folosind Regula 80/20 9irezervele voastre alcaline nu se vor diminual.
Este evident cd Dumnezeu a creat aceast5 mare rezewd al-calind pentru a neutraliza acizii pe care noi ii formdm in oricemoment. Uneori, sunt uimit de minunile creafiei lui Dumnezeu.Faptul c[ avem dreptul s[ ludm mdcar o bucat[ din compexit[fileei este intr-adev[r o binecuv6ntare. Marea noastrd rezervd alcali-nd este una dintre aceste buc6li cunoscute qi, qtiind asta, ne suntdezvdluite multe secrete ale sdndtilii excelente.
I Pentru cel pulin 99,85yo din populalia lumii, aceste sugestii se aplic6.
Totugi, sunt exceplii legate de restul de 0,15o/o.
Cu c6t mediul este mai fierbinte gi mai uscat, cu atdt corpul produ-
ce mai multe reaclii formatoare de aciditate. Alimentele formatoare de
alcalinitate au un efect rlcoritor asupra sistemului gi se digereazd mai
rapid. Astfel, persoanele care locuiesc intr-un mediu climatic foarte
lierbinte, de degert, precum Sahara, au nevoie de o dieti formatoare de
alcalinitate (90%).
Cu cAt mediul este mai rece gi mai umed, cu atAt corpul produce mai
multe reaclii formatoare de alcalinitate. Cdrnurile fomatoare de acidi-
tate au un efect de incllzire asupra organismului, digerdndu-se incet.
Astfel, persoanele care locuiesc in medii dure, reci, cu climat umed inapropierea Polutui Nord sau Sud necesit[ in propor,tie de 80% alimente
din carne formatoare de acid pe timpul iernii lungi. Mdncirurile forma-
ttrare de alcalinitate trebuie sd fie sporite cu 50Yo in timpul sezonului
polar ceva mai cald.
Din fericire, Mama Natur5 este excesiv de inleleapti. Oriunde locu-
im, ea produce alimentele esenliale pentru echilibrarea nevoilor alca-
line/acide. De exemplu, in regiunea arcticd, existi animalele pentru a
servi nevoii de aciditate. in deqertul Sahara, curmalele sau alte fructe
existi pentru a servi nevoii de alcalinitate.
Formula sdndtd{ii perJecte - dieta alcalind
CAPITOLUL 3
NEVOILEALCALINEALE GLANDELOR $I ORGANELOR
Glandele qi organele noastre funclioneazd corect in raport
exact cu nivelurile alcaline gi acide din sistem. Acest lucru este
ilustrat mai jos. '
INIMAInima este unul dintre cele mai dependente de alcalinitate or-
gane din corp. Este parlial inervat de nervul pneumogastric, care
funcfioneaz6 cel mai bine in mediu alcalin. Inima pompeazi injur de 250 de cuarte de sdnge pe ord qi aproximativ 13.000 cuarte
de sdnge pe zi. Sdngele, dacd nu este curdlat de toxine, supune
inima la surmenaj. Pulsul corect este modificat de deqeuri acide.
Aceste reziduuri prddeazd sdngele de oxigenare corespunzdtoare
gi survine degradarea inimii. Un sistem alcalin creeazd o funcfio-
nare ideald a inimii.
PLfIMANIIAceste organe importante au rolul principal de a ne menline
alcalinizafiprin schimb:ul de gaze din respira{ia noastrl 9i elimi-
narea produselor reziduale acide din circulalia sangvind' O circu-
lalie impuri sau chiar pulin acid6 prevesteqte mari probleme.
STOMACWVd sugerez sd fi1i foarte atenfi c6nd vine vorba despre acest
organ, mai ales din moment ce mare parte din aceastd carte se
referd la disfuncliile stomacului legate de alcalinitate 9i aciditate.
Sindromul herniei hiatale, care este discutat in Capitolul 4, ,,In-credibilul nerv pneumogastric", poate reduce foarte rapid acidul
28 29
Capitolul3
clorhidric prin ciupirea nervului pneumogastric. Fdrd mdcinareacorectd a alimentelor cu ajutorul acidului clorhidric, mAncarea
devine prea acidd. Acest lucru creeazd o multitudine de proble-me. (Verificali in Anexd lista de simptome care indicd prezenla
sindromului herniei hiatale. Dacd avefi cdteva dintre acestea,vdrecomand sd rezolvali aceastiproblem[ c6t mai curdnd posibil.)
FICATWAcest organ complex are in jur de trei sute de funcfii. in prin-
cipal, proceseazi toxinele acide din sAnge, produce numeroase
cnzime alcaline pentru organism gi este prima barier6 de apdrare
impotriva otr6vurilor. Mai mult, intreaga alimentalie obginutd de
tractul gastrointestinal intr[ in s0nge prin ficat. Povara ficatuluicste cu mult mai gtea atunci cAnd produse reziduale acide plutescconstant in s6nge.
Dacd lisali acest organ sd devini congestionat de proteine
rcziduale acide, moartea este iminent5. Deci, curd{ali-vd ficatul,
,,rAul vie!ii", utilizdnd principiile formatoare de alcalinitate ofe-rite de aceastd carte.
PANCREASULPancreasul este foarte dependent de o dieti alcalind, corectl.
in schimb, produce enzimedigestive alcaline gi bicarbonat de so-
diu. Toate aspectele funcliilorpancreasului reduc aciditatea exce-siv5. Pancreasul regularizeazd de asemenea gi glicemia din sdnge
care creeazd energie. Astfel, pentru aavea o glicemie echilibrati,adopta{i inainte de toate, o dietd formatoare de alcalinitate.
TNTESTTNUL SUBTTREIntestinul subfire indeplinegte multe funclii qi are diferite zone
necesare s[n6td!ii. Printre acestea se num[ri foarte importantelepldci Peyer, in partea superioard a intestinului sublire, care suntcruciale pentru viali.
Acestea sunt esenliale pentru asimilarea corespunzdtoare a
top related