fd _ipa_iii
Post on 28-Jan-2017
246 Views
Preview:
TRANSCRIPT
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.2. Facultatea de INGINERIE
1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.4. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
1.5. Ciclul de studii LICENŢA
1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER
1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei ANALIZE FIZICO-CHIMICE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa
2.3. Titularul activităţilor de laborator Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana/Ş. l. dr. ing. GROSU Luminiţa
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare ES
2.7. Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei:
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DS
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 2
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ 70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 28
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 26
Tutoriat 4
Examinări 20
Alte activităţi (precizaţi): -
3.7. Total ore studiu individual 80
3.8. Total ore pe semestru 150
3.9. Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum Chimie analitică I şi II
4.2. de
competenţe Chimie organică I şi II, Chimie fizică şi coloidală , Electrochimie si coroziune
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Mijloace video, calculator;
5.2. de desfăşurare a
laboratorului Cunoaşterea şi respectarea normelor SSM şi PSI;
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la principiile de bază ale
analizelor fizico-chimice.
Deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor
experimentale aplicate în analizele chimice specifice industriei chimice,
biochimice, alimentare şi controlul de calitate precum şi analizele privind
mediul înconjurător.
Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din
domeniul proceselor şi exploatării instalaţiilor din lanţul agroalimentar.
7.2. Obiectivele specifice Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice privind
analizele fizico-chimice şi instrumentale cu aplicaţii în industria chimica si in
domeniile conexe.
Aplicarea strategiilor de perseverenţă, rigurozitate, eficienţă şi
responsabilitate în muncă, punctualitate şi asumarea răspunderii pentru
rezultatele activităţii personale, creativitate, bun simţ, gândire analitică şi
critică, rezolvarea de probleme etc., pe baza principiilor, normelor şi a
valorilor codului de etică profesională în domeniul ingineriei chimice si in
domeniile conexe.
8. Conţinuturi
Curs Nr.
ore
Met. de
predare Obs.
1. Metode de separare. Clasificarea metodelor de separare. Principii fundamentale
si caracteristici. Introducere in cromatografie - istoric, caracteristici, nomenclatura,
clasificare. Echilibrul de distribuţie si dinamica migrării cromatografice. Aspecte
generale, faze staţionare si faze mobile, aparatura, tehnici analitice si modalităţi de
detectare ale efluentului din coloana.
4
Expunere asistată
de video
proiector,
conversaţie,
explicaţie,
dezbatere; 2. Cromatografia plana. Cromatografia pe hârtie. Cromatografia pe strat subţire.
Cuplarea cu alte tehnici. Cromatografia preparativă. Tehnici de lucru si aplicaţii.
3
3. Cromatografia pe coloana in faza lichida şi aplicaţiile sale. Cromatografia de
lichide de înaltă performanţă (HPLC).
2
4. 4. Cromatografia de gaze. Aparatură. Analiza calitativă. Analiza cantitativă. Aplicaţii. 3
5. Electroforeza. Principii si clasificarea metodelor de electroforeza. Electroforeza
in mediu liber. Electroforeza in medii stabilizante. Aplicaţiile metodelor de electroforeza.
3
6. Spectroscopia optică. Principii fundamentale. Interacţiuni materie-undă. 2
7. Spectroscopia atomică. Emisia atomică. Absorbţia atomică. Aparatura si
aplicaţii.
3
8. Spectroscopia moleculară Spectrometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil.
Principiu. Tranziţii de energie electronică. Noţiuni specifice spectroscopiei în UV-VIS.
Aparatura. Aplicaţii .
4
6
.1.
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e
C1 Identificarea, descrierea si utilizarea adecvata a noţiunilor specifice ştiinţei alimentului si siguranţei
alimentare.
C1.1 Descrierea si utilizarea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza din ştiinţa alimentelor (definita in
termeni multidisciplinari), referitoare la structura, proprietăţile si transformările componenţilor si
contaminanţilor alimentari pe parcursul lanţului agroalimentar.
C3 Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime până la
produs finit.
C1.3. Aplicarea principiilor si metodelor de baza din ştiinţa alimentelor pentru soluţionarea problemelor
inginereşti si tehnologice, inclusiv cele legate de siguranţa alimentelor.
C4 Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte.
C4.4 Utilizarea de criterii şi metode standard de evaluare a unui produs alimentar material sau virtual şi de
apreciere calitativă a derulării etapelor unui proiect, într-un cadru conceptual definit şi delimitat.
6.2
.
Co
mp
.
tran
s.
-
F 84.07/Ed. 06
9. Emisia moleculară. Fluorescenţa. Fluorescenta cu raze X. Aplicaţii. 2
10. Spectroscopia în IR. Principiu. Modurile de vibraţie ale unei molecule. Spectre
şi utilizarea lor. Aparatura. Spectrometru cu dispersie. Spectrometru cu transformată
Fourier. Aplicaţii. Interpretarea spectrelor IR. Întocmirea unei biblioteci de spectre IR de
referinţa. Aplicaţii.
4
11. Metode bazate pe difuzia radiaţiei electromagnetice. Nefelometria.
Turbidimetria. Aplicaţii.
3
12. Alte metode optice de analiză. Refractometria. Polarimetria. 3
13. Rezonanţa magnetică nucleară. Principiu. Aparatura. Deplasarea chimică.
Intensitate. Interacţiuni spin-spin. Aplicaţii.
3
14. Spectrometria de masă. Introducere. Aparatură. Tipuri de ioni şi reguli de
fragmentare. Cuplajul CG-SM; CL-SM. Aplicaţii.
3
Bibliografie
1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;
2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul
calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;
3. LUCA C., DUCA Al., CRIŞAN I. Al. – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983;
4. PIETRZYIC D.J., FRANK C.W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989;
5. DUMITRESCU V. Gh. – Analiza instrumentală, Rep. Fac. de Tehn. Chimică (I. P. Bucureşti), 1990;
6. PELE Maria – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Editura Matrix Rom Bucureşti, 1999.
7. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală, Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-
Napoca, 2006.
Bibliografie minimală
1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;
2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul calităţii
alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;
3. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală,Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-Napoca,
2006.
Aplicaţii (laborator) Nr.
ore
Met.de
predare Obs.
1. Instructajul SSM si PSI. Prepararea soluţiilor tampon. 2 - explicaţie,
dezbatere;
- activitate exp.
individuală şi în
echipă (2-3
studenţi);
2. Determinarea unor constante : vâscozitate, densitate, umiditatea aerului si punctul de
rouă.
2
3. Cromatografia pe coloană. Separarea unui amestec de albastru de metilen si
fluoresceina.
2
4. Coloane cu schimbători de ioni. Determinarea capacitaţii de schimb ionic. 2
5. Cromatografia pe hârtie şi pe strat subţire. Separarea unui amestec de indicatori de pH. 2
6. Cromatografia de gaze.
Separarea prin electroforeză a unui amestec de aminoacizi sau proteine.
2 vizita laborator
de analiza (DSV)
7. Fotometria de emisie atomică în flacără (Flamfotometria) – Determinări calitative şi
cantitative (Na, K, si Ca).
2 - explicaţie,
dezbatere;
- activitate exp.
individuală şi în
echipă (2-3
studenţi);
8. Colorimetrie şi spectrofotometrie – Analize cantitative. Determinarea
spectrofotometrica a ionului fosfat.
2
9. Refractometria. Determinarea substanţei uscate si indicelui de refracţie. 2
10. Polarimetria. Determinarea rotaţiei specifice pentru o soluţie de zahar. Determinarea
conţinutului de zahar dintr-un suc de fructe.
2
11. Analize calitative - Înregistrarea si interpretarea spectrelor UV si IR. 2
12. Analize calitative - Interpretarea spectrelor RMN si SM. 2
13. Caracterizarea unui compus pe baza datelor spectrale (UV, IR, RMN si SM). 2
14 Colocviu de laborator. 2
Bibliografie
1. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul
calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;
2. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;
3. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;
Bibliografie minimală
1. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;
F 84.07/Ed. 06
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
- Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
- prezenta activa;
- gradul de înţelegere si însuşire a
conceptelor, teoriilor si metodelor de baza; -
- capacitatea de analiza, de sinteza si de
corelare a cunoştinţelor dobândite;
- notare pe parcurs;
- tema de casa;
- examen final;
20 %
15%
40%
10.5.
Seminar/laborator/proiect
- deprinderile formate;
- capacitate de aplicare in practica a
cunoştinţelor dobândite;
- integrarea si lucrul în echipă;
- urmărirea modului de
realizare a lucrărilor
practice si verificarea
rezultatelor obţinute;
- colocviu final de
laborator;
25%
10.6. Standard minim de performanţă:
- efectuarea integrala a lucrărilor practice
- predarea temei de casa
- 2 puncte la examenul final
Data completării Semnătura titularului de curs,
Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa
Semnătura titularului de laborator,
Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /
Ş. l. dr. ing. GROSU Luminiţa
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament,
Ş. l. dr. ing. Andrei-Ionuţ SIMION
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului,
Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY
F 84.07/Ed. 06
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.8. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.9. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE
1.10. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.11. Domeniul de studii Ingineria produselor alimentare
1.12. Ciclul de studii Licenţa
1.13. Programul de
studii/calificarea Ingineria produselor alimentare
1.14. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII GENERALE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. dr.ing. MUNTIANU Gabriela
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E
2.7. Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 2
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ 70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 28
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat 3
Examinări 10
Alte activităţi (precizaţi): 0
3.7. Total ore studiu individual 80
3.8. Total ore pe semestru 70
3.9. Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie organica.
4.2. de
competenţe Biochimie, Chimia alimentara, Microbiologia produselor alimentare, Principiile nutriţiei umane
F 84.07/Ed. 06
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerea, expunerea se realizează cu ajutorul unor mijloace de tip videoproiector.
5.2. de desfăşurare a
laboratorului
Ustensile şi aparatură de laborator specifică disciplinei studiate. Termenul predării lucrării de laborator este
stabilit de titular de comun acord cu studenţii.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Construirea unei structuri tehnologice în specialitatea industriei alimentare; Dezvoltarea unor
aptitudini practice generale. Prezentarea materiilor prime de origine vegetala si animală, a principiilor prelucrării acestora si a valorificării, o imagine dinamică a tehnologiilor în continuă evoluţie.
Disciplina se încadrează în profilul facultăţii de a forma ingineri în concordanţă cu cerinţele economiei
de piaţă, care necesită flexibilitate şi capacitate de adaptare bazate pe un orizont larg de cunoştinţe profesionale.
7.2. Obiectivele specifice Asigurarea pregătirii tehnologice a absolventului din punct de vedere a tehnologiilor şi utilajelor, cât şi
a modificărilor fizico-chimice şi biochimice din timpul procesării. Controlul procesului de fabricaţie.
Caracterizarea materiilor prime de origine vegetala şi animală si a produselor finite. Organizarea şi
conducerea proceselor de producţie din industria alimentara.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Materii prime utilizate în industria alimentară. Clasificarea materiilor
prime. Tehnologia fabricării produselor zaharoase. 3 Prelegerea si conversatia
euristica.
2. Produsele alimentare stimulente şi surogatele de cafea. 3 Prelegerea si conversatia
euristica.
3. Tehnologia obţinerii amidonului şi a dextrinelor. 3 Prelegerea si conversatia euristica.
4. Materii prime oleaginoase şi obţinerea uleiului. Tehnologia de
fabricare a margarinei. 3 Prelegerea si conversatia
euristica.
5. Industria legumelor şi fructelor 3 Prelegerea si conversatia euristica.
6. Industria zahărului. 3 Prelegerea si conversatia
euristica.
7. Tehnologia de obţinerea a oţetului .Merceologia ouălor. 3 Prelegerea si conversatia euristica.
8. Tehnologia cărnii şi a produselor din carne.Conceptul de bunăstare a
animalelor. Interrelaţia fiziologică a animalelor cu mediul. Tipurile de carne folosite pentru consum. Boli transmisibile la om prin consum de
carne sau produse din carne.
3 Prelegerea si conversatia
euristica.
9. Tehnologia de abatorizare şi obţinerea carcaselor. Evoluţia cărnii post
- sacrificare. Subproduse comestibile de abator. Subproduse necomestibile de abator. Preparate enzimatice obţinute din subproduse
comestibile de abator.
3 Prelegerea si conversatia
euristica.
10. Tranşarea cărnii – dezosarea şi alegerea cărnii. Tehnologii de conservare a cărnii prin frig. Tehnologii de conservare prin sărare a
cărni.
3 Prelegerea si conversatia euristica.
11. Clasificarea produselor din carne. Tehnologii de fabricare a
preparatelor din carne. Tehnologia fabricării conservelor din carne. Ambalarea, etichetarea, depozitarea şi transportul produselor din
carne.
3 Prelegerea si conversatia
euristica.
12. Industria peştelui. Clasificarea peştelui. Toxine din peşte şi alte specii
acvatice. Infestare cu paraziţi datorită consumului de peşte. Peşte şi
subproduse din peşte. Peşte sărat. Peşte afumat. Tehnologia fabricării
3 Prelegerea si conversatia
euristica.
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
onal
e
C3. Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la produs finit.
C3.1. Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare C3.5. Elaborarea de proiecte legate de tehnologii si produse specifice industriei agroalimentare
C 4. Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte
C4.1. Descrierea şi utilizarea teoriilor şi metodelor de obţinere a unor produse alimentare noi, cunoaşterea şi înţelegerea tehnicilor şi tehnologiilor de redactare, implementare şi management de proiecte
C4.3. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază de obţinere a produselor alimentare noi sau/şi a metodelor şi etapelor din implementarea şi
managementul de proiecte, explicarea şi interpretarea evoluţiei situaţiilor, proceselor sau fenomenelor din timpul proiectării sau alo implementării.
C 6. Managementul tehnologiilor de valorificare a subproduselor si deseurilor din industria alimentara si asigurarea protectiei mediului
C 6.5. Elaborarea unor proiecte de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară, cu respectarea unor principii şi metode consacrate privind protecţia mediului.
6.2
.Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
F 84.07/Ed. 06
conservelor din peşte. Icre salatate de icre, creme de icre şi lapţi. Valorificarea subproduselor din industria peştelui.
13. Procesul tehnologic în industria apelor minerale. Degradarea
produselor alimentare.
3 Prelegerea si conversatia
euristica.
14. Influenţa procesării materiilor prime alimentare şi îmbogăţirea produselor alimentare cu vitamine şi biominerale. Sisteme de
trasabilitate. Principiile HACCP.
3 Prelegerea si conversatia euristica.
Bibliografie
1. 1. Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.
2. 2. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009. 3. 3. Bărbulescu G., - Merceologie alimentară, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,Bucureşti, 2003.
4. 4. Ciobanu D.,Ciobanu R.C., - Chimia produselor alimentare, Editura Tehnica - Info, Chişinău, 2001.
5. 5. Ciobanu D., Leonte M., Dabija A., Tulbure M., - Procese enzime cu aplicabilitate în industria alimentară, farmaceutică şi medicină, Editura Ecozone, Iaşi, 2007.
6. 6. Kathrein I., - Tehnologia industriilor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1957.
7. 7. Racolţa E., – Tehnologii generale în industria alimentară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007. 8. 8. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia semiconservelor şi conservelor din carne şi peşte, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009.
9. 9. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia cărnii şi a produselor din carne, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010.
10. 10. Valentina D., - Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001.
Bibliografie minimală 1. .Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 2. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009.
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Norme de protecţia muncii în laboratorul disciplinei
„Tehnologii generale în industria alimentară”.
2 Metoda de explorare a
realităţii
2. Analiza calităţii ciocolatei. Analiza senzorială (prin metoda
punctajului). Analiza proprietăţilor fizico-chimice a ciocolatei. Prepararea batoanelor de cacao.
2 Metoda de explorare a
realităţii
3. Analiza produselor zaharoase. Examenul organoleptic şi
determinarea bucăţilor întregi, greutăţii, spărturilor, zahărului
presărat şi a greutăţii medii. Proprietăţi fizice şi chimice (umiditate, aciditate la drajeuri cu jeleuri, fructe sau caramel).
2 Metoda de explorare a
realităţii
4. Analiza cafelei. Examenul microscopic. Analiza senzorială
(aspectul boabelor, mărimea boabelor, mirosul, gustul, aroma). Analiza fizico-chimică. Determinarea conţinutului de cafeină.
Băuturi răcoritoare cu cafea.
2 Metoda de explorare a
realităţii
5. Prepararea sucurilor de fructe şi legume. Tipuri de băuturi
răcoritoare din fructe (limonade, cocktail). Concentrate din legume şi fructe.
2 Metoda de explorare a
realităţii
6. Analiza oului. Examinarea ouălor întregi. Examinarea oului
spart. Analiza conservelor din ouă. Aciditatea totală. Capacitatea de rehidratare a prafului de ouă.
2 Metoda de explorare a
realităţii
7. Abatorizarea animalelor. Randamentul de tăiere a animalelor.
Indicii de recuperare a organelor şi subproduselor. Caloul de
transport. Aprecierea calităţii cărnii provenite de la animalele din măcelărie. Determinarea prospeţimii cărnii şi a extractului
apos de carne: analiza organoleptică, analiza fizico-chimică
(pH, coeficientul C)
2 Metoda de explorare a
realităţii
8. Analiza calităţii cărnii de pasăre. Aprecierea prospeţimii cărnii
de pasăre: analiza senzorială, pH, identificarea peroxidazei,
identificarea hidrogenului sulfurat în stare liberă.
2 Metoda de explorare a
realităţii
9. Determinarea calităţii cărnii utilizând extractul de carne.
Examinarea caracteristicilor extractului. Analiza fizico-chimică
(pH-ul, grăsimea, identificarea amoniacului, determinarea
cantitativă a azotului uşor hidrolizabil).
2 Metoda de explorare a
realităţii
10. Preparate din carne (mezeluri). Analiza organoleptică. Analiza
chimică (apa, clorura de sodiu). Analiza altor preparate de
carne. Analiza organoleptică. Analiza fizico-chimică (pH, clorura de sodiu, azotiţi, dozarea amidonului, capacitatea de
reţinere a apei prin metoda presării, capacitatea de hidratare a
cărnii).
2 Metoda de explorare a
realităţii
11. Verificarea calităţii semiconservelor şi conservelor din carne.
Verificarea ambalării şi marcarea. Determinarea conţinutului
de carne şi grăsimii şi a greutăţii nete. Proprietăţile organoleptice. Proprietăţile chimice: clorura de sodiu, azotul
uşor hidrolizabil.
2 Metoda de explorare a
realităţii
12. Determinarea unor indici calitativi la peşte. Analiza senzorială
a peştelui proaspăt,congelat/decongelat. Determinarea părţii comestibile. PH-ul. Azotul din trimetilamină. Determinarea
compoziţiei chimice a cărnii de peşte. Conţinutul de apă.
Cenuşa. Grăsimea.
2 Metoda de explorare a
realităţii
F 84.07/Ed. 06
13. Controlul calităţii produselor de pescărie. Analiza senzorială a peştelui sărat şi peştelui afumat, a icrelor şi a conservelor şi
semiconservelor de peşte. Determinarea masei nete şi a
proporţiei de peşte cu adaosuri solide. Determinarea azotului uşor hidrolizabil. Identificarea amoniacului. Clorura de sodiu.
Determinarea acidităţii icrelor.
2 Metoda de explorare a realităţii
14. Verificare semestrială 2 Metoda de explorare a realităţii
Bibliografie
1. Leonte M., Tehnologii generale în industria alimentară. Note de curs. Editura Alma Mater, Bacău, 2007.
2. Leonte M., Aruş A., Pircu N., Tehnologii generale în industria alimentară Lucrări de laborator şi îndrumar de proiectare. Editura Alma Mater, Bacău, 2007.
3. Brad Segal, s.a., Determinarea calităţii produselor alimentare, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983.
4. Brad Segal, Rodica Segal, Tehnologia produselor alimentare de protecţie, Ed. Ceres, Bucureşti, 1992. 5. Brad Segal, G. Costin, Rodica Segal, Metode moderne privind îmbogăţirea valorii nutritive a produselor alimentare, Ed. Ceres, Bucureşti,
1987.
6. G. Popa, Brad Segal, Toxicologia produselor alimentare, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.
Bibliografie minimală
1. Brad Segal, s.a., Determinarea calităţii produselor alimentare, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;
- Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din
domeniu, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes; - Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de
specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer
industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare
fonduri structurale şi de coeziune europene.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie. Evaluare oralǎ 60%
10.5. Laborator
Prezenţa şi activitatea de la laborator.
Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.
Evaluare oralǎ şi scrisă 40%
10.6. Standard minim de performanţă
Cunoaşterea în linii mari a elementelor fundamentale de teorie.
Prezenţa 100% la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
1.10.2015 S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
Asist. dr. ing. MUNTIANU Gabriela
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Ş.l.dr.ing. SIMION Andrei Ionuţ
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.15. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
1.16. Facultatea Inginerie
1.17. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară
1.18. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.19. Ciclul de studii Licenţă
1.20. Programul de
studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare
1.21. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Operaţii unitare în industria alimentară 1
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă
2.3. Titularul activităţilor de seminar Sef lucrări dr.ing. Andrei Ionuţ Simion;
Asist. univ. dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraș
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare EC
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3.
Seminar/Laborator/Proiect
2
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
70 3.5. Curs 42 3.6.
Seminar/Laborator/Proiect
28
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat 1
Examinări 5
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 80
3.8. Total ore pe semestru 150
3.9. Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum Matematici aplicate 1, 2, 3; Fizica 1, 2; Fenomene de transfer
4.2. de
competenţe
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu
participarea activă a studenţilor.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, calculatoare si software
adecvate, echipament de protecţia muncii.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din
domeniul stiintelor ingineresti
analiza critica, evaluarea caracteristicilor, performanţelor şi limitelor unor
procese si echipamente tehnologice din domeniul industriei agroalimentare
exploatarea proceselor si instalatiilor din domeniul ingineriei alimentare
7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la operaţiile hidrodinamice, termice
şi difuzionale specifice industriei alimentare şi biotehnologiilor
deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor
experimentale în procesele de transport, amestecare, separare hidrodinamică,
încălzire şi răcire, evaporare şi condensare, cristalizare, uscare, distilare şi
rectificare, extracţie, adsorbţie, absorbţie;
deprinderea de abilităţi practice în analiza funcţionării şi calculul de
dimensionare al echipamentelor de transfer de impuls, căldură şi masă.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
INTRODUCERE: obiectul cursului, prezentare generală,
cerinţe
1 Prelegere cu
prezentări de studii de
caz, aplicaţii
numerice şi discuţii
1 prelegere
RĂCIREA: agenţi de răcire, modalităţi de răcire, răcire
moderată şi înaintată, aplicaţii specifice industriei
alimentare, refrigerarea şi congelarea
2
ÎNCĂLZIREA: agenţi de încălzire, încălzirea aparatelor
şi reactoarelor, modalităţi de încălzire, calculul proceselor
de încălzire
3 1 prelegere
CONCENTRAREA PRIN EVAPORARE: definiţie,
factori de influenţă, evaporarea simplă, evaporarea
multiplă, evaporarea cu compresie mecanică de vapori,
evaporarea cu termocompresie, calculul instalaţiilor de
3 1 prelegere
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Elaborarea de proiecte tehnologice pe lantul agroalimentar, prin fundamentare stiintifica in scopul
îmbunătăţirii performanţelor existente
Analiza critica, evaluarea caracteristicilor, performanţelor şi limitelor unor procese si echipamente
tehnologice din domeniul industriei agroalimentare
Realizarea unei analize critice pentru evaluarea performanţelor şi limitelor proceselor tehnologice
implicate sau a echipamentelor aferente şi evaluarea limitelor la care se poate expune impactul de mediu
al tehnologiilor alimentare utilizate.
6.2
. C
om
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le
F 84.07/Ed. 06
evaporare, tipuri de evaporatoare, instalaţii de evaporare
specifice industriei alimentare
CONDENSAREA: definiţie, factori de influenţă,
condensatoare de suprafaţă şi de amestec, calculul
condensatoarelor, aplicaţii specifice industriei alimentare
3 1 prelegere
PASTEURIZAREA ŞI STERILIZAREA: definiţie,
factori de influenţă, utilaje şi instalaţii pentru pasteurizare
şi sterilizare (principii funcţionale), aplicaţii specifice
industriei alimentare
3 1 prelegere
CRISTALIZAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje
şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice
industriei alimentare
3 1 prelegere
USCAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi
instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice
industriei alimentare
3 1 prelegere
DISTILAREA ŞI RECTIFICAREA: definiţie, factori
de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),
aplicaţii specifice industriei alimentare
3 1 prelegere
EXTRACŢIA LICHID-LICHID: definiţie, factori de
influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),
aplicaţii specifice industriei alimentare
3 1 prelegere
EXTRACŢIA LICHID-SOLID: definiţie, factori de
influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),
aplicaţii specifice industriei alimentare
3 1 prelegere
ABSORBŢIA ŞI ADSORBŢIA: definiţie, factori de
influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),
aplicaţii specifice industriei alimentare
3 1 prelegere
SEPARĂRI HIDRODINAMICE: sedimentarea,
filtrarea, centrifugarea; definiţie, factori de influenţă,
utilaje şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii
specifice industriei alimentare
3 1 prelegere
AMESTECAREA: eficienţa amestecării, calculul puterii
la amestecare, transpunerea la scară a amestecătoarelor,
amestecarea în mediu lichid, amestecarea pastelor,
amestecarea în mediu solid
3 1 prelegere
INTEGRAREA ŞI INTENSIFICAREA
PROCESELOR
3 1 prelegere
Bibliografie
Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,
2002;
Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie
electronică;
Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;
Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;
Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.
Bibliografie minimală
Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2014;
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Măsurarea debitelor gazelor 2 Efectuare de lucrări
practice pe standuri
experimentale, pe
grupe de 3-4 studenţi
Determinarea căderii de presiune în coloane cu umplutură 2
Determinarea caracteristicilor corpurilor de umplere 2
Ridicarea curbei caracteristice a unei pompe centrifuge 2
Determinarea pierderilor de presiune la curgerea fluidelor
prin conducte
2
Similitudinea proceselor de agitare 2
Evidenţierea spectrelor de curgere în recipiente cu
agitatoare mecanice şi în amestecătoare statice
2
Filtrarea la presiune constantă 2
Studiul operaţiei de sedimentare 2
F 84.07/Ed. 06
Transfer termic în vase cu agitare în regim staţionar şi
nestaţionar
2
Determinarea experimentală şi prin calcul a coeficientului
global de transfer de căldură într-un schimbător de
căldură cu fascicul tubular
2
Studiul cineticii uscării convective cu aer cald 2
Determinarea coeficientului de distribuţie a iodului în
sistemul apă-benzen.
2
Lucrare de control – verificarea cunoştinţelor (cu pondere
de 25% în nota finală)
2 Lucrare scrisă, cu
posibilitatea
consultării surselor
bibliografice
1 laborator (S7 sau
S8)
Bibliografie
Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,
2002;
Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie
electronică;
Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;
Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;
Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.
Bibliografie minimală
Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2014;
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
- corectitudinea şi completitudinea
cunoştinţelor;
- gradul de asimilare a limbajului de
specalitate;
- conştiinciozitate, interes pentru studiu
individual.
- lucrare de evaluare
parţială a cunoştinţelor;
- rezolvare de teme de
casă;
- lucrare finală de
evaluare a cunoştinţelor
25%
25%
25%
10.5.
Seminar/laborator/proiect
- capacitatea de a aplica în practică
cunoştinţele asimilate
- gradul de participare/
implicare în efectuarea
lucrărilor, culegerea,
analiza şi interpretarea
datelor experimentale
obţinute
25%
10.6. Standard minim de performanţă
cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;
capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
01.10.2015
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.22. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
1.23. Facultatea Facultatea de Inginerie
1.24. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară
1.25. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.26. Ciclul de studii Licenţă
1.27. Programul de
studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare
1.28. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Chimia alimentelor 2
2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator / proiect Asist. dr.ing. MUNTIANU Gabriela
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3.
Seminar/Laborator/Proiect 3
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ 42 3.5. Curs 28 3.6.
Seminar/Laborator/Proiect 42
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 80
3.8. Total ore pe semestru 70
3.9. Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum Chimie anorganică, Chimie analitică, Chimie organică
4.2. de
competenţe Chimia alimentelor 1, Microbiologia produselor alimentare, Biochimie, Chimie fizică şi coloidală
F 84.07/Ed. 06
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile
deschise, cu laptopuri, aparate de fotografiat sau alte dispozitive folosite pentru
copierea informaţiilor din curs. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice
în timpul cursului. Nu se va permite părăsirea de către studenți a sălii de curs inainte de
finalizarea acestuia.
Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât aceasta se
dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/
proiectului
Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv
întemeiate.
De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator/proiect,
titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Să aprofundeze principalele noţiuni și abordări din domeniul chimiei alimentelor.
7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunoştinţelor de bază în chime pentru explicarea şi interpretarea unor
fenomene şi identificări chimice ce au loc sau pot apărea în urma unor procese
tehnologice alimentare
Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare pentru a aprecia calitatea,
meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
Tananţi – acizi fenolici. 2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video
1 prelegere
Enzimele. Analiza enzimatică a alimentelor.
Utilizarea enzimelor în industria alimentară.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video
1 prelegere
Laptele şi produsele lactate. Proprietăţi fizice şi
fizico-chimice. Compoziţie. Aroma laptelui şi a
produselor lactate.
2 Prelegere, Prezentare video 1 prelegere
Ouă. Structură, proprietăţi fizice şi compoziţie.
Depozitare. Produse derivate.
2 Prelegere, Prezentare video 1 prelegere
Carnea şi produsele din carne. Structura,
compoziţia şi funcţia ţesutului muscular. Capacitatea
de reţinere a apei.
4 Expunerea, Prelegere 2 prelegeri
Peşte şi produse ale mării. Tipuri de peşte.
Compoziţie chimică. Procesarea şi depozitarea
peştelui şi a produselor derivate.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video
1 prelegere
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Identificarea, descrierea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice ştiinţei alimentului şi siguranţei
alimentare
Explicarea şi interpretarea conceptelor, proceselor, modelelor şi metodelor din stiinta alimentelor,
folosind cunoştinţele de bază privind compozitia, structura, proprietăţile şi transformările componenţilor
alimentari si interactiunea acestora cu alte sisteme pe parcursul lantului agroalimentar
Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la
produs finit.
Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare
Managementul productiei, controlul calitatii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing.
Explicarea şi interpretarea tuturor transformărilor petrecute în timpul producţiei (procesării industriale),
explicarea şi interpretarea evoluţiei calităţii produselor alimentare pe întreg lanţul de producţie şi
explicarea şi interpretarea schimbărilor conceptuale în profilul consumatorului şi, implicit, a politicilor de
marketing.
6.2
. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
Utilizarea eficientă a diverselor căi şi tehnici de învăţare – formare pentru achiziţionarea informaţiei de
baze de date bibliografice şi electronice atât în limba română, cât şi într-o limbă de ciculaţie internatională,
precum şi evaluarea necesităţii şi utilităţii motivaţiilor extrinseci şi intrinseci ale educaţiei continue.
F 84.07/Ed. 06
Grăsimi şi uleiuri alimentare. Surse de grăsimi şi
uleiuri alimentare. Procesarea diferitelor grăsimi şi
uleiuri alimentare.
4 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video
2 prelegeri
Cereale şi produse cerealiere. Origine. Producţie.
Compoziţie chimică. Produse derivate.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video, Demonstraţia didactică
1 prelegere
Legume. Compoziţie. Rolul biologic al
constituenţilor. Procesare.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video, Demonstraţia didactică
1 prelegere
Fructe. Compoziţie. Rolul biologic al
constituenţilor. Procesare. Depozitare. Produse
derivate.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video, Demonstraţia didactică
1 prelegere
Băuturi alcoolice. Materii prime, compoziţie,
procesare, rol biologic.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video
1 prelegere
Cafea, ceai, cacao. Origine. Proprietăţi fizice şi
chimice, Procesare. Rolul biologic. Produse derivate.
2 Expunerea, Prelegere, Prezentare
video
1 prelegere
Bibliografie
Miron N.D., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.
Miron N.D., Dospinescu A.M., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.
Ciobanu, D. ş.a., TEHNICI DE LABORATOR PENTRU CHIMIA ALIMENTELOR, Universitatea din Bacău
1996.
Ciobanu, D., CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE, Partea I şi II, Editura Tehnica Info, Chişinău 2001.
Bibliografie minimală
Prof. Dr. Carmen Socaciu, Chimia Alimentului – Curs, Universitatea De Ştiinţe Agricole Şi Medicină Veterinară Cluj-
Napoca, Facultatea De Agricultură Specializarea: Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, Cluj-Napoca, 2009.
Miron N.D., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Măsuri de protecţia muncii, prevenirea şi
stingerea incendiilor, măsuri de prim ajutor.
3 Observaţia didactică 1 laborator
Zaharuri. Oligozaharide. Polizaharide.
Proprietăţile dizaharidelor. Polizaharide.
Obţinerea pergamentului vegetal.
6 Dezbatere, Conversaţia euristică,
Observaţia didactică,
2 laboratoare
Analiza grăsimilor alimentare. Metode fizice
şi metode chimice. Hidroliza grăsimilor. Reacţia
grăsimilor cu iodul.
6 Dezbatere, Demonstraţie didactică,
Observaţia didactică,
2 laboratoare
Analiza laptelui şi a produselor derivate.
Metode de control şi analize. Examene fizice.
Metode chimice. Controlul pasteurizării laptelui.
Punerea în evidenţă a falsificărilor.
6 Dezbatere, Descoperirea didactică,
Observaţia didactică,
2 laboratoare
Analiza cărnii, produselor din carne şi
conservelor alimentare. Metode de control şi
analiză
3 Dezbatere, Demonstraţie didactică,
Observaţia didactică,
1 laborator
Analiza mierii de albine, fructelor şi
legumelor. Determinarea conţinutului în apă al
mierii. Determinarea zaharurilor din miere.
Determinarea acidităţii libere a mierii.
Evidenţierea enzimelor amilolitice în miere.
3 Dezbatere, Descoperirea didactică,
Conversaţia euristică, Observaţia
didactică,
1 laborator
Analiza sucurilor de fructe, jeleurilor,
siropurilor, dulceţurilor şi bomboanelor.
Determinarea acidităţii, Determinarea zaharurilor,
Determinarea extractului total, Determinarea
substanţelor pectice.
3 Dezbatere, Descoperirea didactică,
Conversaţia euristică, Observaţia
didactică,
1 laborator
Analiza ciocolatei şi a cafelei. Dozarea
fosfatidelor din ciocolată. Cercetarea substanţelor
de acoperire a boabelor de cafea, Determinarea
extractului din cafeaua măcinată, Determinarea
substanţelor minerale, Determinarea cafeinei.
6 Dezbatere, Descoperirea didactică,
Conversaţia euristică, Observaţia
didactică,
2 laboratoare
Analiza ouălelor. Metode de analiză şi
control. Evaluarea alterării şi degradării ouălor şi
conservelor de ou. Controlul pasteurizării
ouălelor lichide.
3 Dezbatere, Descoperirea didactică,
Conversaţia euristică, Observaţia
didactică,
1 laborator
F 84.07/Ed. 06
Verificarea cunoştinţelor. 3 Dezbatere 1 laborator
Bibliografie
Roşu AM, Platon N, CHIMIA ALIMENTELOR – TEHNICI DE LABORATOR (PENTRU UZUL
STUDENŢILOR), Ed. Alma Mater, Bacău, 2013
Miron N.D., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.
Miron N.D., Dospinescu A.M., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.
Banu, C., PRODUSE ALIMENTARE ŞI INOCUITATEA LOR, Ed. Tehnică, 1982.
Bibliografie minimală
Roşu AM, Platon N, CHIMIA ALIMENTELOR – TEHNICI DE LABORATOR (PENTRU UZUL
STUDENŢILOR), Ed. Alma Mater, Bacău, 2013
Banu, C., PRODUSE ALIMENTARE ŞI INOCUITATEA LOR, Ed. Tehnică, 1982.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din
străinătate;
Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor
profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul chimiei , întrucât prezintă noţiunile de bazǎ
necesare angajaţilor în domeniul de interes ;
Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in
industria alimentara inspector de specialitate inginer industria alimentară referent de specialitate inginer
industria alimentară, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare,
consilier inginer industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei
alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic
extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare fonduri
structurale şi de coeziune europene.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
Prezenţa şi activitatea la curs. Examen 60%
Dobândirea cunoştinţelor
teoretice la curs.
Cunoaşterea elementelor
fundamentale de teorie.
10.5.
Seminar/laborator/proiect
Însuşirea noţiunilor tratate la
laborator; Prezentare portofoliu cu
lucrări de laborator
Media testelor de evaluare
de pe parcursul
semestrului
40%
Capacitatea de a utiliza corect
metodele chimice dezvoltate în
industria alimentară;
Evaluarea argumentelor proprii
sau susţinute de alţii;
10.6. Standard minim de performanţă
Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie prezentate la curs.
Prezenţa 100% la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta Asist. dr.ing. MUNTIANU Gabriela
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Ş.l.dr.ing. SIMION Andrei Ionuţ
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol
F 84.07/Ed. 06
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din
BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115,
Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.29. Instituţia de învăţământ
superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.30. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE
1.31. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.32. Domeniul de studii Ingineria produselor alimentare
1.33. Ciclul de studii Licenţa
1.34. Programul de
studii/calificarea Ingineria produselor alimentare
1.35. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE
2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
2.3. Titularul activităţilor de seminar S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare C
2.7. Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ 42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat 3
Examinări 7
Alte activităţi (precizaţi): 0
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 42
3.9. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie organica.
F 84.07/Ed. 06
4.2. de
competenţe
Biochimie, Chimia alimentara, Microbiologia produselor alimentare, Tehnologii generale in industria
alimentara.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerea, expunerea se realizează cu ajutorul unor mijloace de tip videoproiector.
5.2. de desfăşurare a
laboratorului
Ustensile şi aparatură de laborator specifică disciplinei studiate. Termenul predării lucrării de laborator este
stabilit de titular de comun acord cu studenţii.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Valorificarea cunoştinţelor şi metodelor care permit aprofundarea noţiunilor avansate de nutriţie
umană.
7.2. Obiectivele specifice Utilizarea bazelor de date nutriţionale şi dezvoltarea interesului pentru corelarea nevoilor nutriţionale
cu necesităţile fiziologice specifice; Calculul şi interpretarea valorii nutritive a alimentelor, cunoaşterea rolului diferitelor grupe de
alimente în asigurarea unei alimentaţii corecte, precum şi a influenţei tehnologiilor de prelucrare
asupra calităţilor nutriţionale ale alimentelor; Dezvoltarea interesului pentru înţelegerea importanţei alimentaţiei şi a calităţilor nutriţionale ale
alimentelor în asigurarea stării de sănatate a populaţiei;
Dezvoltarea interesului pentru respectarea siguranţei şi calităţii alimentelor.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni introductive despre nutriţie. Introducere: scopul şi importanţa
cursului. Relaţia dintre om şi alimente. Probleme ale alimentaţiei
contemporane pe plan mondial şi în ţara noastră. Compoziţia chimică a alimentelor.
2 Prelegerea si conversatia
euristica.
2. Rolul şi locul toxicologiei, evoluţia noţiunii, surse şi agenţi toxici.
Toxicitate, intoxicaţii, definire, sistematizare. Factori determinanţi ai toxicităţii. Efectele agenţilor toxici asupra biocenozelor. Acumularea agenţilor
toxici şi concentrarea lor în populaţiile lanţului trofic.
2 Prelegerea si conversatia
euristica.
3. Fiziologia aparatului digestiv. Probiotice, prebiotice şi sinbiotice. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
4.Calitatea alimentului şi profilul nutriţional al alimentului. Indicele de
saţietate ; Calitatea nutriţională a alimentului (matricea alimentară, aliment
biologic versus aliment cultural); Indicele de densitate nutriţională; Indicele de densitate calorică; Indexul glicemic/Încărcătura glicemică.
2 Prelegerea si conversatia
euristica.
5.Capacitatea antioxidantă a alimentului. Profilul alcalinizat sau acidifiant.
Indexul aterogenic. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
6. Biodisponibilitatea alimentului. Radicalii liberi si antioxidanţii. 2 Prelegerea si conversatia euristica.
7. Piramida alimentară. Combinaţii alimentare. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
8.Alimente convenţionale, tradiţionale şi bio. 2 Prelegerea si conversatia euristica.
9. Alimente cu rol în stimularea imunităţii. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
10. Prelucrarea casnică şi industrială a alimentelor. Efectele asupra
nutrienţilor din alimente. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
11.Factorii de mediu care influenţează consumul de alimente. 2 Prelegerea si conversatia
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
onal
e
C1. Identificarea, descrierea si utilizarea adecvata a noţiunilor specifice ştiinţei alimentului si siguranţei
alimentare.
C1.1. Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din ştiinţa alimentelor (definita in
termeni multidisciplinari), referitoare la structura, proprietăţile si tranformarile componenţilor şi contaminanţilor
alimentari pe parcursul lanţului agroalimentar.
C5. Managementul producţiei, controlul calităţii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing.
C5.2. Explicarea şi interpretarea tuturor transformărilor petrecute în timpul producţiei (procesării industriale),
explicarea şi interpretarea evoluţiei calităţii produselor alimentare pe întreg lanţul de producţie şi explicarea şi
interpretarea schimbărilor conceptuale în profilul consumatorului şi, implicit, a politicilor de marketing.
6.2
.Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
F 84.07/Ed. 06
Alimentaţia în funcţie de vârstă, sex , starea de sănătate şi activitatea fizică. euristica. 12. Importanţa nutriţională a apei. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
13. Efectele alcoolului asupra organismului. Legătura grăsime – sănătate. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
14.Reacţiile alimentare adverse, alergiile alimentare. Detoxifierea
organismului . 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
Bibliografie
11. Apostu S., Analiza senzorială a alimentelor, Editura Risoprint, Cluj - Napoca, 2008.
12. Bilic M., - Trăiesc, deci mă abţin, Editura Coreus, Bucureşti, 2007.
13. Bilic M., - Sănătate are gust , Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011. 14. Chirilă P. – Alimentaţia echilibrată a omului sănătos, Editura Naţională, Bucureşti, 2002.
15. Cotrău M., şi colab., Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
16. Graur M., Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura Performantica, Iaşi, 2006 17. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010.
18. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm ca să slăbim?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010
19. Nistor I. D., Georgescu A. M., Ursu A. V., Chimia mediului. Îndrumar de laborator, Editura Alma - Mater, Bacau, 2007. 20. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007.
21. Olinescu R., Greabu M., Mecanisme de apărare a organismului împotriva poluării chimice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.
22. Popa G., şi colab., Toxicologia produselor alimentare, Editura Academiei, Bucureşti, 1980.
23. Segal B, şi colab., Factori de protecţie prezenţi în produsele alimentare, Editura Junimea, Iaşi. 1986.
Bibliografie minimală 3. Graur M., Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura Performantica, Iaşi, 2006
4. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007. 5. Olinescu R., Greabu M., Mecanisme de apărare a organismului împotriva poluării chimice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 14. Reguli de protecţia muncii în efectuarea lucrărilor practice.
Tehnici generale de recoltare, condiţionare şi păstrare a probelor de analizat. Calculul valorii energetice şi valorii
nutritive a produselor alimentare
1 Metoda de explorare a
realităţii
15. Etichetarea alimentelor şi avantajul etichetelor nutriţionale. 1 Metoda de explorare a
realităţii
16. Calculul indicelui de masă corporal. Calculul pentru Rata
Metabolismului Bazal. Aportul caloric şi consumul energetic. 1 Metoda de explorare a
realităţii
17. Factorii responsabili de funcţionarea metabolismului. 1 Metoda de explorare a
realităţii
18. Porţia alimentară, metode de învăţare. Conceptia si proiectarea
de alimente în funcţie de nevoi. 1 Metoda de explorare a
realităţii
6. Realizarea de meniuri în funcţie de vârstă, sex, starea de
sănătate şi activitatea fizică. 1 Metoda de explorare a
realităţii
Bibliografie
7. Apostu S., Analiza senzorială a alimentelor, Editura Risoprint, Cluj - Napoca, 2008.
8. Bilic M., - Trăiesc, deci mă abţin, Editura Coreus, Bucureşti, 2007. 9. Bilic M., - Sănătate are gust , Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011.
10. Cotrău M., şi colab., Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
11. Graur M., Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura Performantica, Iaşi, 2006 12. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010.
13. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm ca să slăbim?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010
14. Nistor I. D., Georgescu A. M., Ursu A. V., Chimia mediului. Îndrumar de laborator, Editura Alma - Mater, Bacau, 2007. 15. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007.
Bibliografie minimală
1. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007.
2. Popa G., şi colab., Toxicologia produselor alimentare, Editura Academiei, Bucureşti, 1986.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;
- Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniu, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes;
- Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de
specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist
cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare
fonduri structurale şi de coeziune europene.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie. Evaluare oralǎ 60%
10.5. Laborator Prezenţa şi activitatea de la laborator. Evaluare oralǎ şi scrisă 40%
F 84.07/Ed. 06
Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.
Prezentare referat
10.6. Standard minim de performanţă
Cunoaşterea în linii mari a elementelor fundamentale de teorie.
Prezentare referat
Prezenţa 100% la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
1.10.2015 S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Ş.L. dr .ing. SIMION Andrei Ionuţ
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol
F 84.07/Ed. 06
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINTIFICE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.36. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău
1.37. Facultatea Facultatea de Inginerie
1.38. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară
1.39. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.40. Ciclul de studii Licență
1.41. Programul de
studii/calificarea Ingineria produselor alimentare
1.42. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei INGINERIA CALITATII
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Cristea Ion
2.3. Titularul activităţilor de seminar Ș.l dr. ing. Tampu Catalin
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul V 2.6. Tipul de evaluare E
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar 1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar 14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: 33ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 5
Examinări 3
Alte activităţi (precizaţi): -
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum Nu este cazul
4.2. de Nu este cazul
F 84.07/Ed. 06
competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Nu este cazul
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Asigurarea cunoaşterii şi aprofundării conceptelor, teoriilor, metodelor şi
principiilor de bază privind planificarea, gestionarea, asigurarea calităţii şi
inspecţia proceselor si produselor
7.2. Obiectivele specifice definirea conceptelor elementare legate de controlul calităţii produselor
in constructia de masini, evaluarea impactului , a riscului şi elaborarea de
soluţii tehnologice pentru prevenirea noncalitatii;
insusirea de catre studenti a notiunilor generale privind asigurarea
calitatii produselor in constructia de masini.
aprofundarea cunostintelor teoretice si practice, prin aplicarea
matematicii statistice si informaticii in rezolvarea problemelor de
executie si de control activ si secvential al pieselor in producsia de serie
mare si masa.
înţelegere specifică domeniului ingineriei calitatii, respectiv
familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări şi iniţiative legislative in
domeniu;
instruirea în concordanta cu cerintele de calitate impuse activitatilor
industriale;
aplicarea şi interpretarea principiilor ştiinţifice, a regulilor şi
regulamentelor specifice în ingineria calitatii;
abilitatea de a identifica, formula, explica probleme de calitate si de a
propune şi interpreta coerent solutii pentru rezolvarea acestora;
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C1.4 Evaluarea caracteristicilor calitative si cantitative, performanţelor şi limitelor
proceselor specifice lantului agroalimentar
C6.1 Definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază privind planificarea, gestionarea şi exploatarea proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi asigurarea calităţii şi inspecţia produselor
6.2
. C
om
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le
CT2 Aplicarea tehnicilor de interrelationare in cadrul unei echipe; amplificarea si cizelarea
capacitatilor empatice de comunicare interpersonala si de asumare a unor atributii specifice
in desfasurarea activitatii de grup in vederea tratarii/ rezolvarii de conflicte individuale/ de
grup, precum si gestionarea optima a timpului.
F 84.07/Ed. 06
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
1. Calitatea produselor si serviciilor
1.1 Conceptul modern asupra calitatii
1.2 Sistemul calitatii
1.3 Calitatea la furnizor si beneficiar
1.4 Implicatii socio economice ale calitatii
1.5 Date statistice asupra perceptiei calitatii
1.6 Relatii intre calitate si circulatia marfurilor
3 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
2. Asigurarea calitatii
2.1Conceptul calitatii totale
2.2 Sistemul calitatii
2.3 Pericole in functionarea calitatii
2.4 Sisteme de asigurarea calitatii
2.5 Sistemul de asigurarea calitatii SAC DICM
3 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
3. Costurile calitatii
3.1Calitatea si eficienta economica
3.2 Prezentarea datelor asupra costurilor calitatii
3.3 Stabilirea obiectivelor de reducere a costurilor
calitatii
3.4 Costurile calitatii in activitatea de conceptie
3 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
4. Nivelul produselor
4.1 Obiective
4.2 Pozitia producatorilor si puncte de vedere ale
beneficiarilor
4.3 Metode de determinare a nivelului produselor
2 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
5. Nivelul calitativ al productiei
5.1Cai de evaluare a calitatii productiei
5.2 Indicatori specifici pentru evaluarea nivelului
calitativ al productiei
3 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
6. Calitate si competitivitate
6.1 Modelul ferestrei beneficiarului
6.2 Competitivitate calitate productivitate
6.3 Competitivitate eficienta economica calitate
6.4 Competitivitatea si tehnologiile cu nivel tehnic
ridicat
3 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
7. Conducerea calitatii
7.1 Principii si responsabilitati
7.2 Aspecte organizatorice
7.3 Cercurile calitatii
3 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
8. Obtinerea informatiilor asupra calitatii
8.1 Incertitudinea de masurare
8.2 Mijloace de obtinut informatii asupra calitatii
8.3 Calitatea asistata de tehnica electronica de
calcul
2 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
9. Prelucrarea informatiilor asupra calitatii
9.1 Instrumentarul statistic
9.2 Controlul statistic de receptie
9.4 Controlul statistic al procesului
2 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
10. Sistemul calitatii totale
10.1 Standartizarea sistemelor calitatii
10.2 Calitatea in conceptia constructiva
10.3 Calitatea in conceptia tehnologica
4 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
2 prelegeri
F 84.07/Ed. 06
10.4 Calitatea in conceptia organizatorica
10.5 Calitatea de conformanta
10.6 Calitatea in exploatare
10.7 Calitatea in servicii
10.8 Calitatea conducerii innoirii permanente
problematizarea,
organizatorul grafic
Bibliografie
Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-Info,
2001
Cristea I., Managementul calităţii: Note de curs, Bacău, Ed. Universităţii din Bacău, 2002
Zetu D., Carata E., Ţura L., Ingineria calităţii în sisteme de fabricaţie, Iaşi, Ed. Junimea, 2000
Slătineanu L., Inovare în ingineria calităţii, Chişinău, Ed. Tehnica – Info, 2001
Radu Motoiu, Ingineria calitatii, Ed. Chiminform Data, 1994
Kifor C. V., Oprean C., Ingineria calităţii, Sibiu, Ed. Universităţii, 2002
Bibliografie minimală
Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-Info,
2001
Aplicaţii (seminar) Nr.
ore Metode de predare Observaţii
Seminar/ laborator/ proiect
Prezentarea laboratorului, a cerintelor pentru
realizarea practica a lucrarilor, a modului de lucru
si a etapizarii calendaristice
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
seminar
Conceptul de calitate. Caracteristicile calitatii
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
seminar
Determinarea costurilor privind calitatea
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
2 ședințe de
seminar
Rolul fiabilitatii in asigurarea calitatii 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
seminar
Relatia furnizor-client. Orientarea catre client 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
seminar
Ciclul PDCA . Exercitiu aplicativ privind
imbunatatirea continua
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
seminar
Instrumentele statistice ale calitatii. Fisa de
culegere a datelor.Grafice
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
seminar
Bibliografie
Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-
Info, 2001
Cristea I., Managementul calităţii: Note de curs, Bacău, Ed. Universităţii din Bacău, 2002
Zetu D., Carata E., Ţura L., Ingineria calităţii în sisteme de fabricaţie, Iaşi, Ed. Junimea, 2000
Slătineanu L., Inovare în ingineria calităţii, Chişinău, Ed. Tehnica – Info, 2001
Kifor C. V., Oprean C., Ingineria calităţii, Sibiu, Ed. Universităţii, 2002 Bibliografie minimală
Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-
Info, 2001
F 84.07/Ed. 06
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Prezenta activa Intrebari privind
elementele prezentate 20%
10.5. Seminar exerciţiu, activi-tate individuală, si în grup, lucrări practice
interpretare rezultate. 20%
10.6. Standard minim de performanţă
răspunsurile finale la sedintele de seminar
testarea periodică prin lucrări de control
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.43. Instituţia de învăţământ
superior
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.44. Facultatea de INGINERIE
1.45. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.46. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
1.47. Ciclul de studii LICENŢA
1.48. Programul de
studii/calificarea
INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER
1.49. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 1
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul V 2.6. Tipul de evaluare C
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
42 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 42
Distribuţia fondului de timp pe semestru: 33ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 11
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 13
Tutoriat 5
Examinări 1
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
curriculum
4.2. de
competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu
telefoanele mobile deschise.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,
în funcție de programele de studiu;
Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul
disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de
amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi
priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor
inginer.
Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi
a unor lecţii
Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.
7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu
conţinuturile pedagogice;
Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a
interdependenţei acestora;
Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de
operaţionalizare corectă;
Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a
documentelor şcolare;
Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a
demersului didactic;
Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil
demersului instructiv- educativ;
Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul
social al profesorului
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.
C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.
C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.
C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.
6.2
. C
om
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le
C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-
educativ.
C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare
cu elevii, familia şi comunitatea.
F 84.07/Ed. 06
8. Conţinuturi
Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,
prezentarea de aplicaţii practice concrete
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
• Instructaj de practica pedagogică
Folosirea ghidului de practică pedagogică
1
- Dialogul;
- Comunicarea;
- Problematizarea;
- Învățarea prin
cooperare;
-Exemplificarea;
- Explicația;
- Prezentarea de
aplicaţii practice
concrete;
- Analiza
documentelor școlare
Planificarea activităților de practică pedagogică 1 - Dialogul;
- Explicația;
Cunoașterea documentelor școlare
- Planul de învățământ V-VIII
- Planificarea activităților educaționale;
- Proiectul unității de învățare;
- Proiectul didactic;
- Planificarea activităților extracurriculare;
- Condica de prezență;
- Catalogul;
- Orarul;
- Caietul de consiliere;
- Caietul dirigintelui
4 -Analiza
documentelor școlare;
- Analiza resurselor
științifice;
- Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice;
- Conversația;
- Explicația
Practica observativă
- Evidențierea și consemnarea principalelor
indici observaționali la lecție: claritatea
conceptelor predate, accesibilitatea
informațiilor, adecvarea exemplelor date,
strategia didactică (metodele, mijloacele,
formele de organizare ale lecției), relația
profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,
cald sau rece, limbajul corpului), stilul
didactic (democratic sau autoritar), etc.
- Completarea fișelor de observație
6 - Observația;
- Problematizarea;
- Învățarea prin
cooperare;
- Exemplificarea;
- Explicația;
- Prezentarea de
aplicaţii practice
concrete
Proiectarea lecțiilor de probă 10 - Analiza
documentelor școlare;
- Analiza resurselor
științifice;
- Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice;
Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea;
- Explicația;
- Conversația
Interasistențe (participarea la susținerea și analiza
lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea
fișelor de observație)
6 - Observatia;
- Dialogul;
- Comunicarea;
- Explicația;
- Brainstorming
Proiectarea lecției finale 3 - Analiza
documentelor școlare;
F 84.07/Ed. 06
- Analiza resurselor
științifice;
- Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice
Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;
- Explicația;
- Conversația
Interasistențe (participarea la susținerea și analiza
lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor
de observație)
6 - Observatia;
- Dialogul;
- Comunicarea;
- Explicația;
- Brainstorming
Finalizarea portofoliului de practică pedagogică
Portofoliul de practică pedagogică cuprinde:
a) Partea I- CD care va include următoarele
documente, primite de la mentor
- planul de învățământ pentru clasele V-VIII;
- programa școlară;
- o proiectare semestrială;
- proiectarea unei unități de învățare
- planificarea activităților extracurriculare;
b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea de
predare-evaluare
- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;
-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi
(interasistență);
- proiectul unei lecții de probă;
- proiectul lecției finale;
- fise de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a
lecției finale;
- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una
pentru lecția finală);
- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele
obținute de student la practica pedagogică
2 - Dialogul;
- Comunicarea
Bibliografie
1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;
2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009
3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012
4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014
Bibliografie minimală
Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat
întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în
învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea
nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor
instituții de învățământ superior
10. Evaluare
Tip
activitate
10.1. Criterii de
evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală
10.4. Curs
10.5.
Proiect
Participarea la practica
pedagogică, calitatea
lecţiilor susținute,
întocmirea corectă și
Evaluarea pe parcurs
pentru participare la
activitățile de practică
pedagogică și întocmirea
Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte
”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70
puncte, care vor fi distribuite astfel:
a) Partea I- CD care include documente,
F 84.07/Ed. 06
completă a
„Portofoliului de
practică pedagogică”,
raspunsurile la
colocviu
materialelor didactice și
a documentației
necesare;
Evaluare finală care
include evaluarea
”Portofoliului de practică
pedagogică” și
răspunsurile la colocviu
primite de la mentor – 10 puncte;
b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea
de predare-evaluare
- o fișă de observare a unei lecții susținută de
mentor -5 puncte;
-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi
(interasistență) -5 puncte;
- proiectul unei lecții de probă- 10 puncte;
- proiectul lecției finale- 10 puncte;
- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de
probă și a lecției finale -20 puncte;
- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă
și una pentru lecția finală) -5 puncte;
- întocmirea completă și aspectul portofoliului- 5
puncte.
10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de
practică pedagogică”
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
1.10.2015 -
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.2. Facultatea de INGINERIE
1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.4. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
1.5. Ciclul de studii LICENŢA
1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER
1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ
11. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Instruire asistată de calculator
2.2. Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan
2.3. Titularul activităţilor de seminar lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DC
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
12. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 1 3.3.
Seminar/Laborator/Proiect
1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
28 3.5. Curs 14 3.6.
Seminar/Laborator/Proiect
14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat 8
Examinări 2
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 22
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2
13. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
4.2. de
competenţe
14. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu
telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile
telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs
în vederea preluării apelurilor telefonice personale;
Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât
aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional;
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord
cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive
altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere
a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare
pentru fiecare zi de întârziere.
15. Competenţe specifice acumulate
16. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Cunoaşterea științifică şi valorificarea practică a paradigmelor, teoriilor,
modelelor și conceptelor de bază din domeniul Tehnologia Informaţiei
7.2. Obiectivele specifice Să cunoască rolul informaticii în învăţământ, ca instrument de lucru;
Să cunoască rolul calculatorului în societatea informaţională contemporană;
Să cunoască efectele utilizării calculatorului asupra dezvoltării psihice, la nivel
individual;
Să recunoască rolului iniţierii informatice ca factor de cultură şi mijloc de
dezvoltare a personalităţii.
17. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
Informatica – disciplină de învăţământ şi instrument de
lucru a. Delimitări conceptuale (informatică, informatizare,
sistem informatic, sistem informaţional).
b. Abordări ale problematicii. Instruirea informatică în
şcoală.
c. Factori de influenţă pentru introducerea calculatoarelor
în şcoli.
d. Aplicaţii
2 prelegere
Informatica – instrument pentru dezvoltarea resurselor
individuale şi de grup a. Un mod nou de gândire şi comportare, influenţat de
informatică.
b. Modificări ale raporturilor interpersonale în activităţile
de învăţare, în cazul utilizării calculatoarelor.
c. Interacţiunea profesor – elev.
d. Individualizarea procesului instructiv-educativ.
2 prelegere
6.1
.
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.
C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.
6.2
.
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-educativ.
F 84.07/Ed. 06
e. E-educaţia.
f. Învăţământul la distanţă.
g. f) Aplicaţii
Cercetări internaţionale privind utilizarea
calculatoarelor în învăţământ a. Obiectivele majore ale studiului informaticii.
b. Experienţele unor state din Europa, America, Asia
privind informatizarea învăţământului.
c. Modalităţi actuale de utilizare a calculatoarelor în şcoli.
d. Atitudinile fată de calculatoare în educaţie.
e. Calculatoarele şi diferenţele dintre sexe.
f. Aplicaţii
2 prelegere
Informatica în învăţământul românesc a. Experienţa României în domeniul instruirii asistate de
calculator.
b. Sistemul informatic al Ministerului Educaţiei şi
cercetării.
c. Incidenţele societăţii informatizate asupra politicii
educaţiei în România.
d. Internet. Beneficiile şi riscurile unui proces de învăţare
/ predare folosind reţeaua Internet.
e. Aplicaţii
2 prelegere
Softuri educaţionale a. Integrarea Tehnologiei Informaţiei în proiectarea
didactică.
b. Etape în elaborarea softului educaţional.
c. Evaluarea cu ajutorul calculatorului.
d. Folosirea calculatorului în predarea diferitelor
discipline.
e. Învăţarea prin cooperare.
f. Aplicaţii
2 prelegere
Prezentare de softuri educaţionale a. Exemple de softuri educaţionale de diferite tipuri, din
diferite domenii, discutate sub aspectele proiectării şi
utilizării.
b. Aplicaţii
2 prelegere
Formarea cadrelor didactice în scopul utilizării
calculatoarelor în educaţie a. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice în scopul
utilizării calculatoarelor în educaţie.
b. Specificul metodelor de formare.
c. Reacţii posibile la implementarea noilor tehnologii
informatice şi de comunicaţie.
d. Aplicaţii
2 prelegere
Bibliografie
1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006
3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html
4. www.educreativ.ro
5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale
6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
Bibliografie minimală
1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
2. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Resurse educaţionale 6 Lucrul la calculator,
individual şi în echipă
Realizarea profesionistă a prezentărilor 4 Lucrul la calculator,
individual şi în echipă
Utilizatea calculatorului pentru evaluare 4 Lucrul la calculator,
individual şi în echipă
F 84.07/Ed. 06
Bibliografie
1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006
3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html
4. www.educreativ.ro
5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale
6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
Bibliografie minimală
1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
2. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
18. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu standardele RNCIS.
19. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Răspunsuri la colocviu Test grilă/ test
docimologic 40%
10.5.
Seminar/laborator/proiect
Realizarea materialelor educaţionale la nivel
cel puţin mediu
Răspunsuri corecte la test
Observarea sistematică;
chestionare orală (prin
conversaţii profesor-
student)
Test grilă/ test
docimologic
30%
30%
10.6. Standard minim de performanţă
prezenţa şi participarea activă la seminar;
demonstrarea însuşirii şi stăpânirii unui minim de noţiuni, cunoştinţe teoretice şi metodologice cu care s-a operat
pe parcursul cursurilor şi seminarilor (cel puţin 50%);
demonstrarea achiziţionării unor capacităţi şi abilităţi de aplicare adecvată a conceptelor, de realizare a unor
profile şi analize comparative, de transfer aplicativ al cunoştinţelor.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
01.10.2014
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.8. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.9. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE
1.10. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.11. Domeniul de studii Ingineria produselor alimentare
1.12. Ciclul de studii Licenţa
1.13. Programul de
studii/calificarea Ingineria produselor alimentare
1.14. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Principii si metode de conservare a produselor alimentare
2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
2.3. Titularul activităţilor de seminar S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E
2.7. Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ 42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat 3
Examinări 5
Alte activităţi (precizaţi): 0
3.7. Total ore studiu individual 33
3.8. Total ore pe semestru 42
3.9. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie organica.
4.2. de
competenţe
Biochimie, Chimia alimentara, Microbiologia produselor alimentare, Principiile nutriţiei umane,
Tehnologii generale in industria alimentara.
F 84.07/Ed. 06
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerea, expunerea se realizează cu ajutorul unor mijloace de tip videoproiector.
5.2. de desfăşurare a
laboratorului
Ustensile şi aparatură de laborator specifică disciplinei studiate. Termenul predării lucrării de laborator este
stabilit de titular de comun acord cu studenţii.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Obiectivul acestui curs este de a oferi studenţilor o imagine asupra principiilor de bază a conservării alimentelor (accentul punându-se pe înţelegerea mecanismelor de alterare şi deteriorare) precum şi
asupra principalelor metode de conservare a acestora. Dezvoltarea unor aptitudini practice generale.
Disciplina se încadrează în profilul facultăţii de a forma ingineri în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă, care necesită flexibilitate şi capacitate de adaptare bazate pe un orizont larg de cunoştinţe
profesionale.
7.2. Obiectivele specifice Asigurarea pregătirii tehnologice a absolventului din punct de vedere a tehnologiilor şi utilajelor, cât şi a modificărilor fizico-chimice şi biochimice din timpul conservării. Organizarea şi conducerea
proceselor de conservare din industria alimentara.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. 1. Noţiuni introductive. Procedee generale de conservare a produselor
alimentare. Caracteristici ale produselor agroalimentare. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
2. Criterii de alegere a metodelor de conservare pentru un produs alimentar.
Conservarea produselor alimentare la temperaturi scăzute. Utilizarea frigului.
Lanţuri frigorifice.
2 Prelegerea si conversatia
euristica.
3. Principiul de funcţionare a instalaţiilor frigorifice. Instalaţii de climatizare. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
4. Agenţii frigorifici. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
5. Congelarea. Refrigerarea. Liofilizarea (criodesicarea). 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
6. Efectele temperaturilor scăzute asupra produselor agroalimentare. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
7. Conservarea produselor alimentare prin utilizarea temperaturilor ridicate. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
8. Conservarea produselor alimentare bazată pe reducerea conţinutului de apă. 2 Prelegerea si conversatia euristica.
9. Conservarea prin sărare. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
10. Conservarea prin adaos de zahăr 2 Prelegerea si conversatia euristica.
11.Conservarea prin acidifiere naturală şi artificială. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
12.Conservarea produselor alimentare cu substanţe antiseptice, antibiotice sau fungicide.
2 Prelegerea si conversatia euristica.
13. Conservarea prin afumare a produselor alimentare. 2 Prelegerea si conversatia
euristica.
14. Metode moderne de conservare. 2 Prelegerea si conversatia euristica.
Bibliografie
24. 1. Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 25. 2. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009.
26. 3. Bărbulescu G., - Merceologie alimentară, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,Bucureşti, 2003.
27. 4. Ciobanu D.,Ciobanu R.C., - Chimia produselor alimentare, Editura Tehnica - Info, Chişinău, 2001. 28. 5. Ciobanu D., Leonte M., Dabija A., Tulbure M., - Procese enzime cu aplicabilitate în industria alimentară, farmaceutică şi medicină, Editura
Ecozone, Iaşi, 2007.
29. 6. Kathrein I., - Tehnologia industriilor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1957.
30. 7. Racolţa E., – Tehnologii generale în industria alimentară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
onal
e
C3. Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la produs finit.
C3.1. Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare C3.2 Explicarea şi interpretarea principiilor si metodelor utilizate in procesele tehnologice pe lantul alimentar
6.2
.Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
F 84.07/Ed. 06
31. 8. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia semiconservelor şi conservelor din carne şi peşte, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009. 32. 9. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia cărnii şi a produselor din carne, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010.
33. 10. Valentina D., - Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001.
Bibliografie minimală 6. Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 7. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009.
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Norme de protecţie a muncii . 2 Metoda de explorare a
realităţii
2. Determinarea caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale produselor conservate prin frig.
2 Metoda de explorare a realităţii
3. Influenţa metodelor de decongelare asupra pierderilor în suc a
produselor alimentare.
2 Metoda de explorare a
realităţii
4. Analiza senzorială şi fizico – chimică a conservelor. 2 Metoda de explorare a realităţii
5. Analiza senzorială şi fizico – chimică a produselor fermentate.
Determinarea conţinutului de acid lactic şi acetic în produsele fermentate.
2 Metoda de explorare a
realităţii
6. Determinarea caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale produselor conservate prin încălzirea cu microunde. Influenţa uscării
asupra conţinutului de vitamină C .
2 Metoda de explorare a realităţii
7. Verificare semestrială. 2 Metoda de explorare a
realităţii
Bibliografie
16. Banu, C., Vizireanu, C., Lungu, C., 1997, Principiile conservării alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi;
17. Banu, C., Nour, V., Tatarov, P., Ionescu, A., Musteaţă, G., Alexe, P., Vizireanu, C., Săhleanu, V., Rubţov, S., Lungu, 18. C., Săhleanu, E., 2004, Principiile conservării produselor alimentare, Editura Agir, Bucureşti;
19. Banu, C, s.a., 2000. Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti;
20. Lungu, C., 2002, Principii generale de conservare a produselor alimentare, Universitatea „Dunărea de Jos” IDD, Galaţi;
Bibliografie minimală
1. Banu, C., Vizireanu, C., Lungu, C., 1997, Principiile conservării alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi;
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;
- Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniu, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes;
- Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de
specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist
cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare
fonduri structurale şi de coeziune europene.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie. Evaluare oralǎ 60%
10.5. Laborator
Prezenţa şi activitatea de la laborator. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la
laborator.
Prezentare referat
Evaluare oralǎ şi scrisă 40%
10.6. Standard minim de performanţă
Cunoaşterea în linii mari a elementelor fundamentale de teorie. Prezentare referat
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
1.10.2015 S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
1.10.2015 Ş.l.dr.ing. SIMION Andrei Ionuţ
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.15. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău
1.16. Facultatea Facultatea de Inginerie
1.17. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară
1.18. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.19. Ciclul de studii Licență
1.20. Programul de
studii/calificarea Ingineria produselor alimentare
1.21. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Operații unitare în industria alimentară 2
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Luminița Bibire
2.3. Titularul activităţilor de seminar Ș.l dr. ing. Barsan Narcis
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare EC
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Proiect 2
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
70 3.5. Curs 42 3.6. Proiect 28
Distribuţia fondului de timp pe semestru: 55ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 7
Examinări 2
Alte activităţi (precizaţi): -
3.7. Total ore studiu individual 55
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum Nu este cazul
4.2. de
competenţe Nu este cazul
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Nu este cazul
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
-Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice şi de
aplicare creativă a acestora în cercetare-proiectare;
7.2. Obiectivele specifice Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice cu privire atât la diverse
soluţii constructive şi funcţionale cât și la diverse fenomene specifice
proceselor tehnologice utilizate în construcţia utilajelor de proces;
Asigurarea capacităţii de gândire logică, rezolvarea unor probleme
tehnice şi, respectiv, formarea unor deprinderi practice;
Formarea aptitudinilor corespunzătoare pentru studiul, cercetarea şi
proiectarea unor soluţii, posibilităţi şi respectiv a unor modele noi
eficiente economic și ecologic;
Familiarizarea studenților cu utilizarea și respectarea unor principii
specifice managementului de proiect
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
Rezervoare 2 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
1 prelegere
Recipiente
- Prezentare generală. Probleme specifice;
- Corpul recipientului;
- Funduri şi capace;
- Flanşe;
- Sisteme de încălzire-serpentine, manta;
- Suporturi;
- Recipiente turnate;
- Recipiente din materiale neferoase;
16 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
8 prelegeri
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C1.5 Elaborarea de proiecte tehnologice pe lantul agroalimentar, prin fundamentare stiintifica in scopul
îmbunătăţirii performanţelor existente
C2.4 Analiza critica, evaluarea caracteristicilor, performanţelor şi limitelor unor procese si echipamente
tehnologice din domeniul industriei agroalimentare
C6.4 Realizarea unei analize critice pentru evaluarea performanţelor şi limitelor proceselor tehnologice
implicate sau a echipamentelor aferente şi evaluarea limitelor la care se poate expune impactul de mediu al
tehnologiilor alimentare utilizate
6.2
. C
om
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le
F 84.07/Ed. 06
Aparate de transfer termic
Generalităţi, clasificare;
Aparate de transfer termic cu fascicul tubular
(probleme constructive, probleme specifice de
calcul);
Schimbătoare de căldură netubulare (variante
constructive)
8
Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
4 prelegeri
Aparate tip coloană
- Generalităţi, clasificare, principiu de funcţionare;
- Coloane cu umplutură;
- Coloane cu talere (variante constructive);
- Calcule specifice aparatelor tip coloană;
-Rezemarea coloanelor și probleme de fundaţie
10 Prelegerea-dezbatere,
explicaţia,
conversaţia euristică,
demonstraţia,
problematizarea,
organizatorul grafic
5 prelegeri
Bibliografie
Bibire, L., Cobrea, C., 2004, Tehnici Clasice şi Moderne de Proiectare şi Laborator – Industria Alimentară,
Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-243-2, 233 pg;
Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-
246-7, 337 pg;
Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-
63-261-0, 300 pg;
Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti
*** Standarde şi normative
Bibliografie minimală
Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-
246-7, 337 pg;
Aplicaţii (proiect) Nr.
ore Metode de predare Observaţii
Proiect
A) Partea scrisă:
1. Graficul de lucru
2. Tema de proiect
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
3 Descrierea unui reactor 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4. Proiectarea corpului
recipientului
4.1. Stabilirea geometriei fundului şi
capacului
4.2. Schiţa la scară a recipientului cu
dimensiunile stabilite
4.3. Determinarea înălţimii lichidului în
recipient
4.4. Alegerea şi justificarea materialului
de construcţie a recipientului; calculul
tensiunii admisibile a materialului ales
4 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
2 ședințe de
proiect
4.5. Calculul grosimii peretelui virolei
cilindrice a recipientului, solicitată la
presiune interioară
4.6. Calculul grosimii capacului şi
fundului supuse la presiune interioară
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4.7. Alegerea agentului termic şi
precizarea presiunii sale. Alegerea
modalităţii de realizare a transferului
termic
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4.8. Calculul grosimii peretelui virolei
cilindrice a recipientului, solicitată la
presiune exterioară
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
1 ședință de
proiect
F 84.07/Ed. 06
4.9. Calculul grosimii capacului şi
fundului supuse la presiune exterioară
4.10 Stabilirea grosimii finale a virolei și
fundului
aplicaţii practice concrete
4.11. Verificarea la presiunea de probă
hidraulică, a elementelor recipientului
4.11.1. Calculul presiunii de probă
4.11.2. Determinarea tensiunii efective
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4.12. Alegerea şi justificarea materialului
de construcţie pentru sistemul de
încălzire; stabilirea tensiunilor admisibile
pentru materialul ales
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4.13. Calculul de rezistenţă a sistemului
de încălzire
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4.14. Calculul de rezistenţă a sistemului
de încălzire
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
4.15. Alegerea şi dimensionarea
racordurilor
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
B) Partea grafică, va fi alcătuită din
schița reactorului
2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,
problematizarea, învățarea prin cooperare,
exemplificarea, explicația, prezentarea de
aplicaţii practice concrete
1 ședință de
proiect
Predarea și susținerea priectului 2 Evaluare finală a proiectului 1 ședință de
proiect
Bibliografie
Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-
246-7, 337 pg;
Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-
63-261-0, 300 pg;
Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti
*** Standarde şi normative
Bibliografie minimală
Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-
63-261-0, 300 pg;
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
Participarea la curs, implicare în discuții, pe
parcursul semestrului, pertinența luării de
poziție;
Evaluarea pe parcurs
pentru participare la curs,
implicare în discuții;
Evaluare finală: Test
grilă urmat de discuții de
motivare a răspunsurilor
Răspunsuri la
examen - 60%
Prezenţă
activă la curs
şi proiect –
10%
10.5. Laborator
-Implicare în discuții, pe parcursul
semestrului, pertinența luării de poziție;
-Colaborarea pentru realizarea acivităților de
grup;
-Relevanța și pertinența etapelor de proiect
realizate;
Evaluare pe parcurs
pentru întocmirea și
susținerea etapei de
proiect, pentru implicare
in discuții;
Prezența și
implicarea în
discuții – 30%
F 84.07/Ed. 06
-Studentul dovedește că poate argumenta
coerent și convingător etapa de proiect;
10.6. Standard minim de performanţă
Realizarea şi susţinerea temei de proiect, stăpânirea şi definirea unor noţiuni elementare legate de disciplina
studiată
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.22. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
1.23. Facultatea Inginerie
1.24. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară
1.25. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.26. Ciclul de studii Licenţă
1.27. Programul de
studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare
1.28. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Depoluarea efluenţilor din industria alimentară şi biotehnologii
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă
2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraş
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare EC
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 58
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum -
4.2. de
competenţe -
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu
participarea activă a studenţilor.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, echipament de protecţia
muncii.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei utilizarea tuturor tehnologiilor de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din
industria alimentară în condiţiile respectării integrale a conceptului global de
protectie a mediului
explicarea şi interpretarea conceptelor, metodelor şi modelelor inginereşti
pentru valorificarea deşeurilor şi subproduselor din industria alimentară
7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la prevenirea poluării, reducerea
poluanţilor la sursă, valorificarea superioară a deşeurilor şi subproduselor din
industria alimentară şi biotehnologii;
deprinderea de abilităţi teoretice şi practice în alcătuirea unui proces tehnologic
raţional, nepoluant şi economic;
deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor
experimentale în procesele de depoluare şi valorificare a deşeurilor şi
subproduselor industriei alimentare şi biotehnologiilor.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
DEŞEURI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI
BIOTEHNOLOGII: definirea şi clasificarea deşeurilor,
metode generale de reutilizare şi/sau tratare a deşeurilor
din industria alimentară şi biotehnologii
2 Prelegere cu
prezentări de studii de
caz, aplicaţii
numerice şi discuţii
1 prelegere
CONCEPTUL DE PRODUCŢIE MAI CURATĂ:
definiţie, concepte înrudite, evaluarea producţiei mai
curate, bariere în calea producţiei mai curate din
perspectiva industrială, exemple de aplicare a producţiei
mai curate în industria alimentară şi biotehnologii
2 1 prelegere
APA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI
BIOTEHNOLOGII: caracteristicile apei, surse şi resurse
de apă, obţinerea apei potabile, apei industriale, apei pure,
apei ultrapure, cerinţe pentru apa utilizată în industrie
4 2 prelegeri
OPERAŢII UNITARE ŞI PROCESE TIP ÎN
TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR: sitarea,
sedimentarea, coagularea – flocularea, filtrarea,
demineralizarea, deionizarea, dezinfecţia, flotarea cu aer
12 6 prelegeri
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Descrierea şi utilizarea conceptului global de protecţie a mediului şi utilizarea tuturor
tehnologiilor de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară în
condiţiile respectării integrale a acestui concept
Explicarea şi interpretarea conceptelor, metodelor şi modelelor inginereşti pentru
valorificarea deşeurilor şi subproduselor din industria alimentară, explicarea şi interpretarea
impactului de mediu şi poziţionarea corectă a tehnologiilor de valorificare integrală a
materiilor prime agro-alimentare.
6.2
. C
om
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le
F 84.07/Ed. 06
dizolvat, adsorbţia, centrifugarea, neutralizarea, oxidarea,
reducerea, precipitarea, digestia aerobă, digestia anaerobă
EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ: exemple de tehnici şi
tehnologii de tratare pentru apele reziduale din: industria
laptelui şi produselor lactate, abatorizare şi industria
cărnii, industria de panificaţie, prelucrarea legumelor şi
fructelor, industria zahărului, industria uleiului, industria
berii
1 1 prelegere
EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN
BIOTEHNOLOGII: exemple de tehnici şi tehnologii de
tratare pentru apele reziduale de la: fabricarea
antibioticelor, fabricarea proteinelor monocelulare,
fabricarea produselor cosmetice, fabricarea enzimelor,
fabricarea aminoacizilor, fabricarea acizilor organici
1
BIOCONVERSIA ENERGETICĂ A DEŞEURILOR
INDUSTRIEI ALIMENTARE: producerea de
biocombustibili: biogaz, bioetanol, biodiesel, biohidrogen;
2 1 prelegere
VALORIFICAREA DEŞEURILOR INDUSTRIEI
ALIMENTARE PRIN GAZEIFICARE SAU
INCINERARE DIRECTĂ; ALTE METODE DE
VALORIFICARE A DEŞEURILOR INDUSTRIEI
ALIMENTARE: bioconversia la acizi organici şi
aminoacizi, extracţia proteinelor, fibrelor, antioxidanţilor,
coloranţilor etc., utilizarea în industria materialelor de
construcţii
2 1 prelegere
Lucrări de verificare a cunosţinţelor (2 lucrări a câte 1 h în
săpt. 7 şi 13)
2 Lucrare scrisă cu
posibilitatea
consultării
bibliografiei
Bibliografie
Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;
Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie
CD-ROM), Bacău, 2007;
Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007;
Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea
subproduselor şi deşeurilor, vol. I – III, Ed. Ecozone, Iaşi, 2005-2006;
Bibliografie minimală
Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;
Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie
CD-ROM), Bacău, 2007;
Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Prelevarea probelor de aer; determinarea pulberilor totale
şi a oxizilor de azot;
2 Efectuare de lucrări
practice pe standuri
experimentale, pe
grupe de 3-4 studenţi
1 şedinţă
Prelevarea probelor de apă; determinarea caracteristicilor
fizice şi fizico-chimice ale apelor (culoare, temperatură,
turbiditate, reziduu fix);
2 1 şedinţă
Determinarea nitriţilor şi nitraţilor din apele freatice; 2 1 şedinţă
Prelevarea probelor de sol; prepararea extractului apos de
sol;
2 1 şedinţă
Determinarea sărurilor minerale din extractul apos de sol; 2 1 şedinţă
Determinarea separată a anionilor şi cationilor din
extractul apos de sol;
2 1 şedinţă
Coagularea şi tratarea chimică a apelor de cazan; 2 1 şedinţă
Bibliografie
Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;
Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie
CD-ROM), Bacău, 2007;
Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007;
F 84.07/Ed. 06
Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea
subproduselor şi deşeurilor, vol. I – III, Ed. Ecozone, Iaşi, 2005-2006;
Bibliografie minimală
Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
- gradul de înţelegere si însuşire a
conceptelor, teoriilor si metodelor de baza;
- capacitatea de analiza, de sinteza si de
corelare a cunoştinţelor dobândite;
- efectuarea temei de
casă;
- lucrări intermediare
(S7, S13) de evaluare a
cunoştinţelor
30%
40%
10.5.
Seminar/laborator/proiect
- deprinderile formate
- capacitate de aplicare in practica a
cunoştinţelor dobândite;
- integrarea si lucrul in echipa
- urmărirea modului de
realizare a lucrărilor
practice si verificarea
rezultatelor obţinute;
- colocviu final de
laborator
30%
10.6. Standard minim de performanţă
cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;
capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator
01.10.2015
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.29. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
1.30. Facultatea Inginerie
1.31. Departamentul Inginerie Chimică și Alimentară
1.32. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.33. Ciclul de studii Licență
1.34. Programul de
studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare
1.35. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii și utilaj în industria morăritului și panificației 1
2.2. Titularul activităţilor de curs Ş.l.dr.ing. VASILICA ALISA ARUŞ
2.3. Titularul activităţilor de seminar -
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DS
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 3 3.3. Laborator/Proiect 1 /0
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
56 3.5. Curs 42 3.6.
Laborator/Proiect
14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 7
Examinări 7
Alte activităţi (precizaţi): -
3.7. Total ore studiu individual 44
3.8. Total ore pe semestru 56
3.9. Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie Organica, Biochimie, Operatii unitare, Fenomene de transfer
4.2. de competenţe Chimia alimentelor 2, Utilaj în industria alimentară şi biotehnologii, Tehnologii generale în industria alimentară
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, mijloace multimedia
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului
studenţii trebuie sa participe la instructajul privind protectia sănătății și securitatii studenților in cadrul laboratorului și instrucţiunile de lucru în laborator/proiect necesare în desfăşurarea normală
a lucrărilor de laborator.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
Semnarea fisei de instruire obligându-se prin aceasta să respecte toate regulile impuse in cadrul
laboratorului/proiectului si pentru buna desfasurare a lucrarilor de labortor
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale domeniului si ale ariei de
specializare; utilizarea lor adecvata în comunicarea profesionala
7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniului
Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare pentru a aprecia calitatea, meritele si limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode si teorii
Aplicarea unor principii si metode de baza pentru rezolvarea de probleme/situatii bine definite,
tipice domeniului în conditii de asistenta calificata
Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta
calificata
Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru
nivelurile subordinate
Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea eficienta a resurselor si tehnicilor de
învatare pentru dezvoltarea personala si profesionala
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Cerealele, materie primă în industria morăritului 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Conservarea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Microflora și dăunătorii masei boabelor de cereale în timpul
depozitării. Combaterea dăunătorilor din depozite și magazii de
cereale
3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Recepția și depozitarea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Precurațirea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Tratamente special aplicate unor cereal. Dezvoltarea și combaterea
prafului din cereale, utilaje, instalatii și spațiile silozului.
Omogenizarea cerealelor
3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Pregatirea cerealelor pentru măciniș 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Maruntirea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Cernerea produselor de măciniș ca operatie tehnologică 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Curațirea produselor intermediare ca operatie tehnologică 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Fazele tehnologice ale procesului de maruntire 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Manipularea, ambalarea, depozitarea transportul produselor finite în
mori și depozite
3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Extractii si tipuri de făină 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Balanta tehnologica de macinis 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,
problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Bibliografie
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C4. Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte
C4.1 Descrierea şi utilizarea teoriilor şi metodelor de obţinere a unor produse alimentare noi, cunoaşterea şi înţelegerea tehnicilor şi tehnologiilor de redactare, implementare şi management de proiecte.
C5. Managementul productiei, controlul calitatii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing
C5.3 Aplicarea unor principii şi metode de proiecţie, concepţie, execuţie şi control pentru producţie, cu impunerea şi controlul unor
factori limită de variaţie.
6.2
. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
CT3 Utilizarea eficientă a diverselor căi și tehnici de învățare – formare pentru achiziţionarea informaţiei de baze de date bibliografice și electronice atât în limba
română, cât și într-o limba de circulație internaţionala, precum și evaluarea necesitaţii și utilității motivațiilor extrinseci și intrinseci
ale educaţiei continue.
F 84.07/Ed. 06
Arus V.A. Tehnologii si utilaj in industria moraritului – note de curs , Bacau, 2011(material pe CD)
Banu C., coordonator „Manualul Inginerului de Industrie Alimentară” Ed. Tehnică Bucureşti 2002, vol I şi vol II;
Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004;
Leonte, M., Moroi, A. M., Aruş, A., Panificaţia pe înţelesul tuturor, Ed. Ecozone, Iaşi, 2010.
Leonte M., Aruş V.A., Moroi A.M., - Îndrumar practic pentru industria de panificaţie, patiserie şi cofetărie, Ed. ECOZONE, Iaşi, 2011
Leonte, M., Biochimia şi tehnologia panificaţiei, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ, 2001.
Leonte, M., Tehnologii şi utilaje în industria morăritului. Pregătirea cerealelor pentru măciniş., Ed. Millenium, Piatra-Neamţ, 2001.
Leonte, M., Tehnologii şi utilaje în industria morăritului. Măcinişul cerealelor, Ed. Millenium, Piatra-Neamţ, 2002.
Neamţu G., „Biochimie vegetală”. Ed.Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti 1993;
Leonte, M.,- Cerinţe de igienă - HACCP şi de calitate- ISO 9001:2000 in unităţilem de industrie alimentară conform normelor Uniunii Europene, Ed. Milenium, Piatra –Neamţ, 2006.
Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii Protecţia muncii. Prezentarea tematicii lucrărilor de laborator. Studiu
de bibliografie
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Determinarea masei hectolitrice. Determinarea conţinutului de apă din
cereale.
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Determinarea sticlozităţii cerealelor. Determinarea unghiului de taluz
natural. Controlul extracţiilor de făină. Determinarea infestării masei de cereale.
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Metode organoleptice de examinare şi control pentru făină.
Determinarea culorii prin metoda Pekar. Determinarea mirosului şi gustului
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Analize fizico-chimice la făină (Determinarea impurităţilor metalice). Determinarea impuritatilor minerale. Determinarea finetii
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,
1 laborator
Determinarea acidităţii făinii. Determinarea umidităţii Determinarea
cenusii
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Determinarea capacităţii de hidratare a făinii prin metoda bilei de aluat. Determinarea puterii făinii prin metoda lăţirii sferei de aluat (
Metoda Awerman).
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,
1 laborator
Determinarea conţinutului de gluten umed. Determinarea glutenului
uscat
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Determinarea indicelui de deformare a glutenului. Determinarea
indicelui de de umflare a glutenului si calculul activitatii proteolitice a
fainii
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Determinarea indexului glutenic 1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,
1 laborator
Determinarea duratei maxime de fermentare a aluatului cu ajutorul
curbei farinografice de fermentare
1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Determinarea insusirilor de gelificare ale fainii 1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,
1 laborator
Determinarea caliattii fainii prin metoda coacerii 1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,
problematizarea,
1 laborator
Verificarea semestrială 1 oră Evaluare scris/oral 1 laborator
Bibliografie Aruş Vasilica Alisa, Vartolomei Nicoleta, Tehnologii şi utilaje în industria morăritului şi panificaţiei : îndrumar de laborator, Ed.Alma
Mater, Bacău, 2014
Cozmuţa A.M şi colab., Lucrări practice de tehnologia morăritului, panificaţiei şi produselor făinoase, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, 2007;
Leonte M., Aruş V.A., Moroi A.M., - Îndrumar practic pentru industria de panificaţie, patiserie şi cofetărie, Ed. ECOZONE, Iaşi, 2011;
Leonte M., Aruş V.A., Vartolomei N., Moroi A.M., - Tehnologii şi utilaj în industria de morărit şi panificaţie- Indrumar de laborator, Editura Alma Mater Bacău 2008 (material pe CD);
Pop C.G. – Controlul calităţii produselor de morărit şi panificaţie- Indrumar de lucrări practice, Ed. Universităţii din Suceava, 2005
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;
Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul ingineriei produselor alimentare, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes
Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer
industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare
fonduri structurale şi de coeziune europene
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Prezenţa activa la curs. Dobândirea cunoştinţelor teoretice la curs.
Evaluare oralǎ 70%
10.5. laborator
Prezenţa şi activitatea la laborator. Dobândirea
cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.
Evaluare orală
30%
10.6. Standard minim de performanţă
F 84.07/Ed. 06
Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie.
Prezenţa la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator/proiect
01.10.2015 Ș.l.dr.ing. Vasilica Alisa ARUȘ Laborator/proiect :
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Ș.l.dr.ing. Andrei Ionuț SIMION
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof.univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.36. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
1.37. Facultatea Inginerie
1.38. Departamentul Inginerie Chimică și Alimentară
1.39. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.40. Ciclul de studii Licență
1.41. Programul de
studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare
1.42. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii generale în industria laptelui 1
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar -
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3. Laborator/Proiect 2 /1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
84 3.5. Curs 42 3.6.
Laborator/Proiect
42
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 5
Examinări 6
Alte activităţi (precizaţi): -
3.7. Total ore studiu individual 41
3.8. Total ore pe semestru 84
3.9. Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie Organica, Biochimie, Operatii unitare, Fenomene de transfer
4.2. de competenţe Chimia alimentelor , Utilaj în industria alimentară şi biotehnologii, Tehnologii generale în industria alimentară
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, mijloace multimedia
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului
studenţii trebuie sa participe la instructajul privind protectia sănătății și securitatii studenților in cadrul laboratorului și instrucţiunile de lucru în laborator/proiect necesare în desfăşurarea normală
a lucrărilor de laborator.
Semnarea fisei de instruire obligându-se prin aceasta să respecte toate regulile impuse in cadrul
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
laboratorului/proiectului si pentru buna desfasurare a lucrarilor de labortor
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei
Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvata în comunicarea profesionala
7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniului
Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare pentru a aprecia calitatea, meritele si limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode si teorii
Aplicarea unor principii si metode de baza pentru rezolvarea de probleme/situatii bine definite, tipice domeniului în conditii de asistenta calificata
Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta calificata
Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru
nivelurile subordinate
Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea eficienta a resurselor si tehnicilor de
învatare pentru dezvoltarea personala si profesionala
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Lactogeneza laptelui. Laptele crud – materie prima in
industria produselor lactate. Surse si cai de valorificare
3 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Componentii esentiali ai laptelui crud – materie prima 4 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Structura şi proprietăţile laptelui crud 3 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Factorii care influenţează producţia şi compoziţia laptelui. 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Mascarea defectelor laptelui si metodele de depistare 3 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Conditionarea primara a laptelui crud integral 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Pasteurizarea, sterilizarea laptelui 4 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Tehnologia laptelui de consum 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Tehnologia de concentrare a laptelui 3 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Tehnologia de uscare a laptelui si a derivatelor lactate 4 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Tehnologia de obtinere a smântânei pentru alimentaţie 3 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere
Tehnologia fabricarii untului 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 prelegere
Tehnologia fabricarii inghetatei 3 ore Prelegere, conversatia euristică, 1 prelegere
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C3. Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la produs finit.
C3.5 Elaborarea de proiecte legate de tehnologii si produse specifice industriei agroalimentare
C4. Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte
C4.1 Descrierea şi utilizarea teoriilor şi metodelor de obţinere a unor produse alimentare noi, cunoaşterea şi înţelegerea tehnicilor şi
tehnologiilor de redactare, implementare şi management de proiecte. C4.5 Elaborarea unor proiecte concrete pentru obţinerea unui produs alimentar nou, prin, subproiectarea etapelor fundamentale şi
utilizarea unor principii şi metode de consacrate în domeniu, respectiv implementarea sau/şi managementul unor proiecte deja formulate.
C5. Managementul productiei, controlul calitatii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing
C5.3 Aplicarea unor principii şi metode de proiecţie, concepţie, execuţie şi control pentru producţie, cu impunerea şi controlul unor factori limită de variaţie.
C5.5 Elaborarea unor proiecte de producţie alimentară, cu integrarea mijloacelor de producţie cu forţele de producţie, şi aplicarea
unui sistem de control al calităţii. Elaborarea unor proiecte de cercetare de marketing.
C6. Managementul tehnologiilor de valorificare a subproduselor si deseurilor din industria alimentara si asigurarea protectiei
mediului
C6.5 Elaborarea unor proiecte de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară, cu respectarea unor principii şi
metode consacrate privind protecţia mediului.
6.2
. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
CT3 Utilizarea eficientă a diverselor căi și tehnici de învățare – formare pentru achiziţionarea informaţiei de baze de date bibliografice și electronice atât în limba
română, cât și într-o limba de circulație internaţionala, precum și evaluarea necesitaţii și utilității motivațiilor extrinseci și intrinseci
ale educaţiei continue.
F 84.07/Ed. 06
explicatia, problematizarea, dezbaterea Bibliografie
Arus V.A. Tehnologie si utilaj in industria laptelui - note de curs, Bacau, 2011 (material pe CD)
Banu. C, coordonator, „Biotehnologii în industria alimentară”, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987.
Banu C., coordonator „Manualul Inginerului de Industrie Alimentară” Ed. Tehnică Bucureşti 2002, vol I şi vol II;
Banu, C., Vizireanu, C., Procesarea industriala a laptelui, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998
Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004;
Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006;
Azzouz A., Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Editura TEHNICA-INFO Chisinau, 2002.
Chintescu G et al., Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1982
Costin. Gh.M- Stiinta si ingineria fabricarii branzeturilor, Ed. Academica, Galati, 2003
Costin G.M.-Produse lactate fermentate, Ed. Academica, Galaţi, 2005.
Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii Norme privind protectia sănătății și securitatii studenților in cadrul
laboratorului de TGIL 1. Prezentarea tematicii lucrărilor de laborator. Studiu de bibliografie;
2 ore conversatia euristică dezbaterea,
explicatia, problematizarea,
1 laborator
Analiza laptelui crud integral 4 ore conversatia euristică, experimentul
de laborator, explicatia,
problematizarea, dezbaterea
observatia
2 laboratoare
Efectul temperaturii de pasteurizare asupra conţinutului de microorganisme şi
asupra acidităţii, la un timp constant de încălzire. Efectul timpului de pasteurizare asupra conţinutului de microorganisme şi asupra acidităţii, la o
temperatura constantă de încălzire de 70 oC
4 ore conversatia euristică, experimentul
de laborator, explicatia, problematizarea, dezbaterea
observatia
2 laboratoare
Efectul duratei de concentrare asupra cantităţii de apă evaporate, la temperaturi
şi suprafeţe de evaporare constante. Efectul temperaturii de concentrare asupra cantităţii de apă evaporate, la valori constante ale duratei şi suprafetei de
evaporare.
4 ore
conversatia euristică, experimentul
de laborator, explicatia, problematizarea, dezbaterea
observatia
2 laboratoare
Studiul procesului de smântânire al laptelui. Analiza senzorială şi fizico- chimică ale smântânei: determinarea acidităţii, determinarea substanţelor
proteice, determinarea conţinutului de grăsime, reacţia pentru controlul
peroxidazei.
4 ore
conversatia euristică, experimentul de laborator, explicatia,
problematizarea, dezbaterea
observatia
2 laboratoare
Studiul procesului de obţinere a untului. Analiza senzorială şi fizico- chimică
ale untului: determinarea acidităţii, determinarea substanţelor proteice,
determinarea conţinutului de grăsime, determinarea substanţei uscate.
4 ore conversatia euristică, experimentul
de laborator, explicatia,
problematizarea, dezbaterea observatia
2 laboratoare
Prepararea îngheţatei pe bază de lapte după diferite reţete Analiza senzorială şi
fizico-chimică ale îngheţatei: determinarea acidităţii, determinarea substanţei
uscate, determinarea conţinutului de zahăr total.
4 ore conversatia euristică, experimentul
de laborator, explicatia,
problematizarea, dezbaterea observatia
2 laboratoare
Verificare semestriala 2 ore Evaluare scris/oral 1 laborator
Bibliografie Aruş, V.A., Moroi, A.M., Tehnologii şi utilaje în industria laptelui : caiet de lucrări practice pentru studenţi, Editura Alma Mater, Bacău, 2012.
Azzouz A. si colab. Utilaj si tehnologie în industria laptelui- îndrumar de laborator, Casa Editoriala Demiurg, Iaşi 2001
Jimborean M.A. şi Ţibulcă Dorin – Procesarea lapelui – Îndrumător de lucrări practice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2009;
Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Stabilirea temei de proiect 1 ora Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 proiect
Surse de aprovizionare cu materii prime si auxiliare. Principalele caracteristici
ale materiilor prime si auxiliare. Materialele şi ambalajele
1 ora Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 proiect
Date asupra tehnologiilor similare din ţară şi din străinătate pentru realizarea
producţiei proiectate. Analiza comparativă a
tehnologiilor.Chimismulproceselortehnologice
1 ora Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea,
dezbaterea
1 proiect
Principalele caracteristici de calitate ale produselor finite. Analiza factorilor
tehnologici care influenţează realizarea producţiei şi calitatea produsului finit.
1 ora Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea,
dezbaterea
1 proiect
Variante tehnologice de obţinere a produsului finit. Alegerea variantei optime.
Descrierea variantei tehnologice adoptata (cu indicarea parametrilor de
desfăşurare a fiecărei operaţii şi transformările ce au loc)
1 ora Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea,
dezbaterea
1 proiect
Bilanţul de materiale 2 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea,
dezbaterea
2 proiecte
Bilanţul termic 2 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea,
dezbaterea
2 proiecte
Utilajul principal – alegerea tipului de utilaj, descrierea constructivă si
funcţionala. Alte utilaje existente in instaltie - alegerea tipului de utilaj,descrierea constructivă si funcţionala Subprodusele de fabricaţie şi
posibilităţi de valorificare, reciclare, depoluare a mediului
1 ora
Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea, dezbaterea
1 proiect
Piese desenate. Schema de operaţii (scena bloc). Schema tehnologică de
legături. Desenul de ansamblu al utilajului principal.
2 ore Prelegere, conversatia euristică,
explicatia, problematizarea,
dezbaterea
2 proiecte
F 84.07/Ed. 06
Predarea si prezentarea proiectului 2 ore Prelegere, dezbaterea 2 proiecte
Bibliografie Arus V.A. Tehnologie si utilaj in industria laptelui - note de curs, Bacau, 2011 (material pe CD)
Banu. C, coordonator, „Biotehnologii în industria alimentară”, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987.
Banu C., coordonator „Manualul Inginerului de Industrie Alimentară” Ed. Tehnică Bucureşti 2002, vol I şi vol II;
Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004;
Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006;
Azzouz A., Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Editura TEHNICA-INFO Chisinau, 2002.
Chintescu G et al., Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1982
Costin. Gh.M- Stiinta si ingineria fabricarii branzeturilor, Ed. Academica, Galati, 2003
Costin G.M.-Produse lactate fermentate, Ed. Academica, Galaţi, 2005.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;
Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din
domeniul chimiei şi ingineriei biochimice, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes
Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de
specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer
industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist
cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare
fonduri structurale şi de coeziune europene
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs Prezenţa şi activitatea la curs.
Dobândirea cunoştinţelor teoretice la curs.
Evaluare oralǎ 60%
10.5. laborator
proiect
Prezenţa şi activitatea la laborator. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.
Prezenţa şi activitatea la proiect. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la proiect.
Evaluare oralǎ
Evaluare oralǎ
20%
20%
10.6. Standard minim de performanţă
Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie.
Prezenţa la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.
Prezenţa la orele de proiect şi realizarea temelor individuale.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de
laborator/proiect
01.10.2015
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Ș.l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof.univ. dr. ing. Carol Schnakovszky
F 84.07/Ed. 06
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă) 1. Date despre program
1.43. Instituţia de învăţământ
superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
1.44. Facultatea Facultatea de Inginerie
1.45. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară
1.46. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare
1.47. Ciclul de studii Licenţă
1.48. Programul de
studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare
1.49. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII GENERALE ÎN INDUSTRIA FERMENTATIVĂ 1
2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucrări dr. ing. Mirela SUCEVEANU
2.3. Titularul activităţilor de laborator / proiect Asist. dr. ing. Cristina GRIGORAŞ
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare EC - Colocviu
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DD
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator/Proiect 1/1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator/Proiect 14/14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi (precizaţi): 0
3.7. Total ore studiu individual 55
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum Operaţii unitare în industria alimentară, Chimia alimentelor, Microbiologia produselor alimentare
4.2. de
competenţe Deprinderi de manipulare a ustensilelor şi aparaturii de laborator
F 84.07/Ed. 06
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs dotată cu videoproiector, ecran, calculator.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului laborator dotat cu echipamente, materiale şi reactivi necesari desfăşurării
lucrărilor practice
studenţii trebuie să poarte echipamentul de protecţie şi să respecte normele de
sănătate şi securitate a muncii şi PSI în laborator
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Înţelegerea noţiunilor şi metodelor de lucru utilizate în activitatea de producţie
şi de control al calităţii berii, drojdiei şi alcoolului rafinat, precum şi utilizarea
lor adecvată în comunicarea profesională;
Formarea unei atitudini de responsabilitate personală în abordarea unor
probleme de ordin tehnic şi ştiinţific;
Dezvoltarea capacităţii de a lucra individual şi în echipă.
7.2. Obiectivele specifice Asigurarea cunoaşterii şi aprofundării conceptelor, proceselor, utilajelor şi
metodelor de bază din domeniul industriei alimentare fermentative.
Descrierea şi utilizarea tehnologiilor fermentative, cunoaşterea, înţelegerea şi
utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de control al calităţii.
Cunoaşterea şi însuşirea metodelor de analiză şi control pentru materiile prime,
produsele intermediare şi produsele finite din industria berii, drojdiei şi
alcoolului rafinat.
Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din domeniul
proceselor şi exploatării utilajelor şi instalaţiilor din fabricile bere, drojdie şi
alcool rafinat.
Dezvoltarea abilităţii de a identifica, formula şi explica probleme tehnologice şi
de a propune şi interpreta coerent soluţii pentru rezolvarea acestora.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
1. Tehnologia berii – definiţie, scurt istoric. Materii prime
folosite la fabricarea berii: orzul (orzoaica), înlocuitorii
malţului, hameiul, apa, drojdia de bere, preparate enzimatice
6 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
2. Tehnologia fabricării malţului 6 prelegerea, conversaţia
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C3.5. Elaborarea de proiecte legate de tehnologii şi produse specifice industriei agroalimentare
C4.5. Elaborarea unor proiecte concrete pentru obţinerea unui produs alimentar nou, prin subproiectarea
etapelor fundamentale si utilizarea unor principii si metode de consacrate în domeniu, respectiv
implementarea sau/si managementul unor proiecte deja formulate.
C5.5. Elaborarea unor proiecte de producţie alimentara, cu integrarea mijloacelor de producţie cu forţele
de producţie, si aplicarea unui sistem de control al calităţii. Elaborarea unor proiecte de cercetare de
marketing.
C6.5. Elaborarea unor proiecte de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară, cu
respectarea unor principii şi metode consacrate privind protecţia mediului.
Instruirea, formarea şi specializarea studenţilor ca viitori ingineri, capabili să desfăşoare o activitate de
producţie, de proiectare şi cercetare tehnologică, de conducere şi concepţie în domeniul fabricării berii,
drojdiei şi alcoolului rafinat;
Supravegherea, conducerea, analiza şi proiectarea tehnologiilor din industria fermentativă de la materii
prime până la produs finit;
Însuşirea abilităţilor de lucru în laboratorul de Tehnologii generale în industria fermentativă, pentru
analiza şi controlul materiilor prime, a produselor intermediare, subproduselor şi produselor finite.
6.2
. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională continuă prin antrenarea abilităţilor de
gândire critică;
Să dezvolte capacitatea de a realiza corelaţii şi de a aplica cunoştinţele asimilate privind tehnologiile din
industria alimentară.
F 84.07/Ed. 06
euristică, explicaţia
3. Tehnologia obţinerii mustului de bere 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
4. Tehnologia fermentării mustului de bere 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
5. Tehnologia filtrării şi îmbutelierii berii. Pasteurizarea berii 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
6. Metode speciale utilizate la fabricarea berii. Berea ca produs
finit
3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
7. Materii prime, auxiliare şi utilităţi folosite la fabricarea
alcoolului şi a drojdiei
3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
8. Tehnologia fabricării alcoolului din melasă 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
9. Tehnologia fabricării alcoolului din materii prime amidonoase 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
10. Distilarea plămezilor fermentate. Rafinarea alcoolului brut.
Valorificarea subproduselor şi a deşeurilor de la fabricarea
alcoolului
3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
11. Tehnologia fabricării drojdiei de panificaţie 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
12. Fabricarea drojdiei uscate de panificaţie. Drojdia furajeră 3 prelegerea, conversaţia
euristică, explicaţia
Bibliografie
- Banu, C., Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, vol. I, II, Ed. AGIR, Bucureşti, 1998.
Berzescu, P., et al., Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului, Editura Ceres, Bucureşti, 1985
Dabija, A., Tehnologii şi utilaje în industria alimentară fermentativă, Ed. Alma Mater, Bacău, 2002.
Hopulele, T., Tehnologia berii, spirtului şi a drojdiei, vol. I, II, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi. 1980.
Modoran, D., Tehnologia procesarii alcoolului rafinat, Ed. Academicpress, Cluj Napoca, 2005.
Suceveanu, E.-M., Tehnologii generale în industria fermentativă. Note de curs, vol. 1, Editura Alma Mater,
Bacău, 2015.
Stroia, I., Biriş, S., Utilaje pentru industria alimentară fermentativă, Universitatea Politehnică Bucureşti, 1995.
Bibliografie minimală
Suceveanu, E.-M., Tehnologii generale în industria fermentativă. Note de curs, vol. 1, Editura Alma Mater,
Bacău, 2015.
Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
1. Analiza materiilor prime folosite la fabricarea berii – analiza
orzului
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
2. Analiza materiilor prime folosite la fabricarea berii – analiza
malţului: brasajul experimental şi calculul randamentului
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
3. Analiza berii ca produs finit: proprietăţi organoleptice,
proprietăţi fizico-chimice. Determinări legate de stabilitatea berii.
Identificarea naturii truburilor la berea ca produs finit
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
4. Analiza melasei - materie primă pentru fabricarea drojdiei de
panificaţie şi a alcoolului.
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
5. Analiza alcoolului rafinat: proprietăţi organoleptice, concentraţie
alcoolică, aprecierea purităţii alcoolului rafinat, aciditatea
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
6. Analiza drojdiei de panificaţie: proprietăţi organoleptice,
aciditate, determinarea puterii de fermentare
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
7. Analiza drojdiei de panificaţie uscate. Determinarea
proprietăţilor organoleptice şi a puterii de fermentare
2 Explicaţia, demonstraţia
experimentală, lucrul
individual şi în echipă
Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Elaborarea individuală a unui proiect cu tematica: Proiectarea 14 Explicaţia,
F 84.07/Ed. 06
unei secţii de fabricaţie specifice industriei fermentative, ce va
cuprinde următoarele elemente:
- variante tehnologice de fabricaţie
- alegerea variantei optime cu stabilirea schemei de flux tehnologic
- descrierea procesului tehnologic adoptat
- întocmirea bilanţurilor de materiale şi termice parţiale şi globale
- dimensionarea utilajelor principale
problematizarea,
dezbaterea,
studiul de caz.
Bibliografie
Dabija, A., Tehnologii în industria alimentară fermentativă – îndrumar de laborator, Universitatea Bacău, 2000.
Macovei, V.M., Calcule de operaţii şi utilaje pentru procesarea termică şi biochimică în biotehnologie, Editura
Alma, Galaţi, 2001. Modoran, D., Tehnologii fermentative, vol. I, Editura ICPIAF Cluj-Napoca, 2002.
Suceveanu, E.-M., Tehnologii şi utilaj în industria fermentativă. Îndrumar de laborator, Editura Alma Mater, Bacău,
2013. Bibliografie minimală
Suceveanu, E.-M., Tehnologii şi utilaj în industria fermentativă. Îndrumar de laborator, Editura Alma Mater, Bacău,
2013.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
- Gradul de înţelegere si însuşire a
conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază;
capacitatea de analiză, de sinteză şi de
corelare a cunoştinţelor dobândite
- Prezenţa activă
- Examen
- Foaie prezenţă
40%
10%
10.5. Seminar/laborator/
Proiect
- Deprinderile de lucru formate
- Capacitatea de aplicare în practică a
cunoştinţelor dobândite;
- Integrarea şi lucrul în echipă
- Capacitatea individuală de documentare şi
sinteză pe o temă dată
- Parcurgerea etapelor de proiect cu respec-
tarea structurii date
- Redactarea corectă a conţinutului
proiectului şi bibliografiei
- Predarea proiectului la termenul stabilit
- Urmărirea modului de
realizare a lucrărilor
practice şi verificarea
rezultatelor obţinute;
- Colocviu final de
laborator
- Evaluarea structurii şi
conţinutului proiectului, a
calculelor efectuate şi
interpretarea rezultatelor
- Respectarea termenului
de predare a proiectului
20%
30%
10.6. Standard minim de performanţă
efectuarea integrală a lucrărilor de laborator;
predarea proiectului;
cunoaşterea la nivel de bază a minimum 50% din subiectele de examen.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator
01.10.2015 Şef lucrări dr. ing. Mirela SUCEVEANU
Asist. dr. ing. Cristina GRIGORAŞ
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Şef lucrări dr. ing. Andrei SIMION
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.50. Instituţia de învăţământ
superior
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.51. Facultatea de INGINERIE
1.52. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.53. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
1.54. Ciclul de studii LICENŢA
1.55. Programul de
studii/calificarea
INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER
1.56. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ
11. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 2
2.2. Titularul activităţilor de curs
2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare C
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI
12. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
36 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 36
Distribuţia fondului de timp pe semestru: 14ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat 2
Examinări 1
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 14
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Numărul de credite 2
13. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum •Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității
4.2. de
competenţe
14. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
telefoanele mobile deschise. 5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,
în funcție de programele de studiu;
Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul
disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de
amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.
15. Competenţe specifice acumulate
16. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi
priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor
inginer.
Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi
a unor lecţii
Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.
7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu
conţinuturile pedagogice;
Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a
interdependenţei acestora;
Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de
operaţionalizare corectă;
Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a
documentelor şcolare;
Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a
demersului didactic;
Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil
demersului instructiv- educativ;
Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul
social al profesorului
17. Conţinuturi
Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,
prezentarea de aplicaţii practice concrete
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.
C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.
C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.
C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.
6.2
. C
om
pet
enţe
tra
nsv
ersa
le
C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-
educativ.
C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare
cu elevii, familia şi comunitatea.
F 84.07/Ed. 06
Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Cunoașterea instituției; activități extacurriculare 1
- Dialogul;
- Comunicarea;
- Problematizarea;
- Învățarea prin
cooperare;
-Exemplificarea;
- Explicația;
- Prezentarea de
aplicaţii practice
concrete;
- Analiza
documentelor școlare
Studierea caietului de consiliere, caietului
dirigintelui
1 - Dialogul;
- Explicația;
- Prezentarea de
aplicaţii practice
concrete;
- Analiza
documentelor școlare;
- Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice
Intocmirea fisei psiho-pedagogice, pentru un elev
repartizat de catre mentor
4 - Dialogul;
- Conversația;
- Comunicarea;
- Observația;
- Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice;
Practica observativă
- Evidențierea și consemnarea principalelor
indici observaționali la lecție: claritatea
conceptelor predate, accesibilitatea
informațiilor, adecvarea exemplelor date,
strategia didactică (metodele, mijloacele,
formele de organizare ale lecției), relația
profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,
cald sau rece, limbajul corpului), stilul
didactic (democratic sau autoritar), etc.
- Completarea fișelor de observație
4 - Observația;
- Problematizarea;
- Învățarea prin
cooperare;
- Exemplificarea;
- Explicația;
- Prezentarea de
aplicaţii practice
concrete
Proiectarea lecțiilor de probă 8 - Analiza
documentelor școlare;
- Analiza resurselor
științifice;
- Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice;
Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea;
- Explicația;
- Conversația
Interasistențe (participarea la susținerea și analiza
lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea
fișelor de observație)
4 - Observatia;
- Dialogul;
- Comunicarea;
- Explicația;
- Brainstorming
Proiectarea lecției finale 3 - Analiza
documentelor școlare;
- Analiza resurselor
științifice;
- Analiza literaturii
F 84.07/Ed. 06
psihopedagogice și
didactice;
Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;
- Explicația;
- Conversația
Observație. Una dintre cele trei lecții (2 de probă și una finală), va fi la o oră de diriginție
Interasistențe (participarea la susținerea și analiza
lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor
de observație)
6 - Observatia;
- Dialogul;
- Comunicarea;
- Explicația;
- Brainstorming
Finalizarea portofoliului de practică pedagogică
Portofoliul de practică pedagogică cuprinde:
a) Partea I-documente
- Copie dupa coperta și cuprinsul caietului dirigintelui,
primit de la mentor;
- Copie dupa coperta și cuprinsul caietului de consiliere,
primit de la mentor;
- Tematica ședințelor cu parinții - primită de la mentor;
- Planificarea activităților educaționale - primit de la
mentor;
- Fișa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului
repartizat de către mentor;
b) Partea aII-a- documente cu privire la activitatea de
predare-evaluare
- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;
-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi
(interasistență);
- proiectul unei lecții de probă;
- proiectul lecției finale;
- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a
lecției finale;
- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una
pentru lecția finală)
- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele
obținute de student la practica pedagogică
2 - Dialogul;
- Comunicarea
Intocmirea fisei de evidență a progreselor realizate
de student, care va fi introdusă in portofoiul final
1 Analiza literaturii
psihopedagogice și
didactice;
Bibliografie
1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;
2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009
3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012
4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014
Bibliografie minimală
Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012
18. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat
întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în
învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea
nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor
instituții de învățământ superior
19. Evaluare
Tip
activitate
10.1. Criterii de
evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală
10.4. Curs
F 84.07/Ed. 06
10.5.
Proiect
Participarea la practica
pedagogică, calitatea
lecţiilor susținute,
întocmirea corectă și
completă a
„Portofoliului de
practică pedagogică”,
raspunsurile la
colocviu
Evaluarea pe parcurs
pentru participare la
activitățile de practică
pedagogică și întocmirea
materialelor didactice și
a documentației
necesare;
Evaluare finală care
include evaluarea
”Portofoliului de practică
pedagogică” și
răspunsurile la colocviu
Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte
”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70
puncte, care vor fi distribuite astfel:
a) Partea I-documente primite de la mentor și
fișa psihopedagogică a unui elev- 10 puncte
b) Partea aII-a- documente cu privire la activitatea
de predare-evaluare
- o fișă de observare a unei lecții susținută de
mentor -5 puncte;
-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi
(interasistență) -5 puncte;
- proiectul unei lecții de probă - 10 puncte;
- proiectul lecției finale - 10 puncte;
- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de
probă și a lecției finale -20 puncte;
- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă
și una pentru lecția finală) -5 puncte;
- fișa de evidență cu unele date generale și cu
rezultatele obținute de student la practica
pedagogică -5 puncte .
10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de
practică pedagogică”
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
1.10.2015
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
F 84.07/Ed. 06
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.57. Instituţia de învăţământ
superior
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
1.58. Facultatea de INGINERIE
1.59. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ
1.60. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
1.61. Ciclul de studii LICENŢA
1.62. Programul de
studii/calificarea
INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER
1.63. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
2.2. Titularul activităţilor de curs Mâţă Liliana
2.3. Titularul activităţilor de seminar Mâţă Liliana
2.4. Anul de
studiu
III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare E
2.7.
Regimul
disciplinei
Categoria formativă a disciplinei
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
DF
Categoria de opţionalitate a disciplinei:
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
DI
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 1 3.3.
Seminar/Laborator/Proiect
1
3.4. Totalul de ore pe semestru din
planul de învăţământ
28 3.5. Curs 14 3.6.
Seminar/Laborator/Proiect
14
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi (precizaţi):
3.7. Total ore studiu individual 47
3.8. Total ore pe semestru 28
3.9. Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de
curriculum
4.2. de
competenţe
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
F 84.07/Ed. 06
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu
telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile
telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs
în vederea preluării apelurilor telefonice personale;
Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât
aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord
cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive
altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere
a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare
pentru fiecare zi de întârziere.
6. Competenţe specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Identificarea şi asimilarea principalelor teorii în domeniul managementul clasei/
grupei şi utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru desfăşurarea eficientă a
activităţilor instructiv-educative din învăţământul gimnazial
7.2. Obiectivele specifice formarea capacităţilor de asimilare şi înţelegere, interpretare, argumentare a
esenţei şi problematicii managementului clasei de elevi/ grupei de copii;
formarea competenţelor de intervenţie eficientă în situaţiile de criză
educaţională: comportamente indezirabile, indisciplină, violenţă, absenteism,
rezolvarea conflictelor, etc.;
formarea capacităţii de gestionare a crizelor şi conflictelor şcolare
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
Concepte fundamentale: management general,
management educaţional, managementul instituţiei/
organizaţiei şcolare, managementul clasei de elevi
1 Prelegerea-dezbatere
Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului
didactic
1 Prelegerea-dezbatere
Argumente pentru managementul clasei de elevi:
organizaţionale, epistemice, istorice, sociologice,
psihologice, manageriale
1 Prelegerea-dezbatere
Dimensiunile managementului clasei de elevi:
ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională,
inovatoare
1 Prelegerea-dezbatere
Clasa de elevi ca grup social: Noţiunea de grup social;
tipuri de grupuri; particularităţile grupului de copii;
Particularităţile grupei de preşcolari/ clasei de elevi ca
grup social educaţional; aplicaţii pentru învăţământul
preşcolar şi ciclul primar; Structuri şi interacţiuni formale
şi informale în grupul de copii; Relaţii şi interacţiuni cu
2 Prelegerea-dezbatere
6.1
. C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei
educaţionale;
C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă/ pregătire
a elevilor
6.2
. C
om
pet
enţe
tran
sver
sale
C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de
învăţare în colaborare cu elevii, familia şi comunitatea
F 84.07/Ed. 06
valenţe educative în clasa de elevi (cooperare şi
competiţie, relaţii de intercunoaştere şi relaţii socio-
afective, relaţiile de autoritate, normele de grup şi
conformismul în clasă); Climatul psihosocial în clasa de
elevi şi valenţele sale educative; Învăţătorul ca lider al
grupului-clasă; stilurile de predare ca stiluri de conducere
a grupului-clasă (autoritar, democratic, laissez-faire);
Relaţia învăţător-elev; interacţiunea educativă ca relaţie
intersubiectivă
Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa de
elevi: definirea conceptelor (conflict, comportament
asertiv); stiluri, strategii, tehnici de intervenţie a
învăţătorului în situaţii de criză educaţională
2 Prelegerea-dezbatere
Managementul clasei de elevi şi disciplina 2 Prelegerea-dezbatere
Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali:
definirea conceptului de parteneriat educaţional;
colaborarea grădiniţă/ şcoală-familie, parteneriatul cu
familia (meseria de părinte, sprijinul elevilor în procesul
învăţării acasă); consilierea şi educaţia părinţilor,
colaborarea grădiniţă-şcoală; colaborarea cu alte instituţii/
persoane din comunitate şi cu autorităţile; structura şi
condiţiile programelor de parteneriat (comunicarea,
voluntariatul, identificarea şi asumarea problemelor,
participarea la luarea deciziilor şi cooperarea în procesul
implementării, necesitatea planului de parteneriat ca
document scris)
2 Prelegerea-dezbatere
Consecinţele negative ale unui management defectuos
al clasei de elevi
2 Prelegerea-dezbatere
Bibliografie
Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P.
Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN.
Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs.
Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader.
Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.
Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.
Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă
- Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria.
Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.
Scott, B. (1996). Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică.
Olsen, J., Nielsen, T.W. (Trad. C. Boguleanu) (2009). Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Bucureşti:
Didactica Publishing House.
Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: E.D.P., R.A.
Bibliografie minimală
Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.
Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
Concepte fundamentale 1 Hărţi conceptuale
Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului
didactic
1 Brainstormingul
Argumente pentru managementul clasei de elevi 1 Metode bazate pe
argumentare
Dimensiunile managementului clasei de elevi 1 Organizatorii grafici
Clasa de elevi ca grup social 2 Studiul de caz
Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa
de elevi
2 Studiul de caz
Managementul clasei de elevi şi disciplina 2 Studiul de caz
Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali 2 Studiul de caz
Consecinţele negative ale unui management defectuos
al clasei de elevi
2 Studiul de caz
F 84.07/Ed. 06
Bibliografie
Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P.
Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN.
Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs.
Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader.
Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.
Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.
Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă
- Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria.
Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.
Scott, B. (1996). Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică.
Olsen, J., Nielsen, T.W. (Trad. C. Boguleanu) (2009). Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Bucureşti:
Didactica Publishing House.
Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: E.D.P., R.A.
Bibliografie minimală
Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.
Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/ învățare, titularii disciplinei au organizat o
întâlnire cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat
identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din
cadrul altor instituții de învățământ superior.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere
din nota finală
10.4. Curs
cunoaşterea terminologiei utilizate;
capacitatea de utilizare adecvată a
noţiunilor
Probă scrisă
50%
10.5. Seminar/ laborator/
proiect
participarea activă la analiza studiilor de
caz;
implicare în elaborarea aplicaţiilor pentru
învăţământul gimnazial
Proiect
50%
10.6. Standard minim de performanţă
participare activă şi sistematică la dezbaterile de la curs şi seminar;
cunoştinţe minimale din problematica disciplinei
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
Lect. univ.dr. Mâţă Liliana Lect. univ.dr. Mâţă Liliana
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Semnătura decanului
top related