entorse luxatii 2013

Universitatea de Medicina si Universitatea de Medicina si

Farmacie “Victor Babes” Farmacie “Victor Babes”

TimisoaraTimisoara

EntorseleEntorsele gleznei gleznei

Definitie: - leziuni traumatice ale partilor

moi periarticulare si capsulo-ligamentare

-care se produc datorita depasirii limitelor fiziologice de mobilitate ale articulatiilor respective

-fara a modifica insa contactul permanent dintre suprafetele articulare ale structurilor osoase care participa la formarea articulatiilor respective

- Cele mai frecvente traumatisme

EntorseleEntorseleFrecventa:• mai frecvent la adulti• mai rare la virste extreme:

• copii- elasticitate capsulo-ligamentara crescuta

• varstnici- apar fracturi juxtaarticulare sau intraarticulare

• mai frecvent la membrul inferior (glezna, genunchi, mediotarsiana)• la membrul inferior- interfalangiene • la membrul superior-radiocarpiene

Frecventa tipurilor de traumatisme la persoane adulte,active

(www.bls.gov ,USA,)

Mecanism de producere1. mecanism indirect

cel mai frecvent2. mecanismul direct

mai rar

Mecanism de producere

1. mecanism indirect cel mai frecvent

rotatie sau torsiune a segmentului adiacent

2. mecanismul direct mai rar

EntorseleEntorseleTraumatismul produce:• leziuni capsulo-ligamentare ( specifice

entorsei)

• leziuni tegumentare si ale tesutului subcutanat (edeme, hematoame)

• leziuni musculo-tendinoase (intinderi sau rupturi fasciculare)

• leziuni ale membranei sinoviale (hemartoza)

• leziuni osteoperiostice

MECANISM DE PRODUCERE:

1. Inversiune fortata (adductie-supinatie)-cel mai frecventdestinde sau rupe ligam. astragalo-calcaneene, apoi ligam. peroneoastargaliene si ligam. Peroneocalanean

- Cea mai frecventa inversiune

2. Eversiune fortata (abductie-pronatie)capsula si lig. tibioastragaliene

eversiune

Clasificare

-in functie de gravitatea leziunilor- 3 grade

Gradul I – intinderi ale ligamentelor periarticulare si a stratului fibros al capsulei articulare

Gradul II – rupturi partiale ale ligamentelor periarticulare si ale stratului fibros al capsulei articulare

Gradul III – ruptura totala a structurilor capsulo-ligamentare

- se asociaza de obicei smulgeri osteo-periostice ale insertiilor

ENTORSELE GLEZNEIENTORSELE GLEZNEIDIAGNOSTIC durere, deformarea regiunii, echimoza

• Entorsa prin inversiune:– Predominant pe fata anteroexterna– Durerea inaintea si sub varful maleolei

externe

• Entorsa prin eversiune:– Durerea sub si inapoia maleolei interne

Entorse grave-apare si hemartroza

Investigatii imagistice

Ex. Radiologic in 2 incidente- completeaza ex.clinic, depisteaza prezenta leziunilor osoase

Ex. R.M.N.

Diagnostic diferential:Contuzia glezneiFracturi juxtaarticulareAfectiuni cronice

ENTORSELE GLEZNEIENTORSELE GLEZNEI

TRATAMENTDe urgenta:Combaterea durerii, imobilizarea articulatieiEntorsa usoara (grad I)- distensia capsulo-

ligamentara• Repaus fizic• Imobilizare bandaj elastic 7-10 zile• Gheata local• Pozitia procliva a piciorului• Antalgice, antiinflamatorii• Fizioterapie

ENTORSELE GLEZNEIENTORSELE GLEZNEITRATAMENTEntorse medii si grave (ruptura sau smulgere)• Repaus fizic• Imobilizare ap. gipsat gambopodal - 4 sapt. Recuperare

functionala si fizioterapie• La tineri si sportivi –sutura capsulo-ligamentara

eventual si augmentarea acesteia prin ligamentoplastie cu tendonul scurtului peronier lateral

• Dupa interventie, imobilizare gipsata, urmata de fiziokinetoterapie

Laxitatea ligamentara reziduala si instabilitatea gleznei -tratament chirurgical si ulterior fiziokinetoterapie

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

Entorsele de genunchi cuprind un ansamblu de leziuni capsulo-ligamentare asociate sau nu cu leziuni meniscale

Frecvent intilnite in accidentele de sport

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

Mecanism de producere- frecvent mecanismul indirect- Mecanismul direct – mai rar incriminat• accidente rutiere –pieton- impact din lateral,

cu genunchi in extensie (ortostatism)• accidente de sport (rugby)

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

Anatomie patologica-de la simple intinderi sau rupturi partiale

pina la rupturi complexe capsulo-ligamentare

- Leziunile capsulo-ligamentare mediale -frecvent

- Leziunile capsulo-mediale laterale trebuie cercetat nervul sciatic popliteu extern (peronier comun), ligamentul colateral extern, bandeleta lui Maissiat

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

ClasificareGorun - entorse stabile (benigne) - entorse instabile (grave)

Genety –entorse benigne (stadiul I si II) - entorse grave (stadiul III)

-ambele analizeaza criteriul de stabilitate al genunchiului

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele benigne (stadiul I):

-intinderi ligamentare-mai frecvent ligamentul colateral medial

-mai rar ligamentul colateral lateral si segmentul posterior al capsulei

Clinic: durere spontana, dupa efort,in punct fix la palparedurerea poate fi accentuata de unele miscari (flexie de

20-30 grade, abductie)

Inspectie: genunchi de aspect nemodificat,in majoritatea cazurilor fara revarsat intraarticular

Mers normal, genunchi stabilRx: -fara leziuni osteoarticulare

Tratament: repaus segmentar 5-7 zile, ag. fizici locali, antiflogistice. Nu necesita ap gipsat

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUIEntorsele benigne( stadiul II)

-rupturi partiale ligamentare

Clinic: durere imediata, exacerbata de miscare si mersExamenul miscarilor de laxitate laterala provoaca

durere

Inspectie: genunchi tumefiat, uneori echimoza limitata si hemohidrartroza moderata.

Tratament: -majoritatea entorselor benigne- tratament ortopedic (ap. gipsat cruro-podal 20-30 zile)

-Sub ap. gipsat, contractii izometrice, kinetoterapie, tratament general antiinflamator, miorelaxante

-Recuperare functionala dupa suprimarea imobilizarii

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

Entorsele grave, instabile-leziuni importante, capsulo-ligamentare si

meniscale, ce necesita tratament chirurgical.

stabilitatea genunchiului este data de :• ligamentele incrucisate -pivot central• formatiuni laterale cu rol dublu:

– Ligamentele - varus si valgus,– capsula+ligamente - stabilitate rotationala

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUIExamenul clinic:Anamneza- tipul accidentului-tulburarile date de laxitate: durere, impotenta

functionala, instabilitate, hidartroza1. Durerea- principalul simptom, caracter

sincopal in momentul accidentului, exacerbata de mobilizare

2. Impotenta functionala- importanta3. Echimoze, sufuziuni sanguine , hemartroza

frecventeEchimoze-in vecinatatea nivelului de

ruptura ligamentaraHemartroza – caracteristica rupturii

ligamentelor incrucisate

Testul McMurrayflexie fortata si rotatia genunchiului- clic sonor insotit de durere la nivelul interliniului articular = leziune de menisc

Appley - genunchiul este flexat la 90 grade , coapsa fixata pe masa. Piciorul este tras si se face rotatia gambei. (A)

cu mb in aceeasi pozitie, se apasa piciorul, se roteste si se face flexie,extensie usoara. Apar clicuri si durere pe interliniul artic. (B)

Examenul clinic – comparativ la cei doi genunchi

Laxitati laterale si mediale in extensie

Examenul ligamentului incrucisat anteriordeplasarea tibiei inainte -sertar anterior-

Examenul ligamentului incrucisat posteriordeplasarea tibiei inapoi -sertar posterior-

Examenul radiologic:

Rx standard fata si profil -suprafetele articulare si spinele tibiale

Rx in valgus sau varus fortat

Rx axiale la 30-60° si 90° in flexie- Artroscopia-aspectul morfologic si leziunile

ligamentelor incrucisate si ale meniscurilor

CT si RMNleziuni recente de ligamente incrucisate

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

Leziuni izolate ale ligamentului incrucisat anterior-miscare de torsiune asociata cu flexieMai frecvent -portiunea inalta a ligamentului incrucisat

anterior-asociere frecventa cu rupturi capsulare si efractia

sinovialeiClinic seamana cu o ruptura de menisc “in toarta de cos”

Triada nefasta a lui O’Donoghue:1. leziune de ligament incrucisat (anterior sau posterior)2. leziune de ligament colateral (tibial sau fibular)3. lezarea condilului de aceeasi parte cu ligamentul lezat

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI• Leziuni izolate ale ligamentului incrucisat

anteriorPentada nefasta(Trillat):• lezarea celor doua ligamente incrucisate• lezarea ligamentului lateral• lezarea capsulei• lezarea condilului de aceeasi parte cu

ligamentul lateral • Se pot adauga leziuni meniscale,”luxatii”

meniscale, paralizia de sciatic popliteu extern, ruptura de biceps femural sau popliteu, ruptura bandeletei lui Maissiat in pentadele laterale(externe), sau dezinsertia labei de gisca in pentadele mediale(interne)

Examenul radiologic-leziuni osoase asociate:-fractura spinelor tibiale-smulgere osoasa la nivelul condilului femural

medial, tuberculul Gerdy, capul fibulei

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUI

Diagnosticul diferential1. fracturi osoase

juxtaarticulare( extremitate inferioara femur si superioara tibie)

2. luxatia patelei3. artroza femuro-patelara4. sinovita vilo-nodulara5. osteocondrita disecanta

ENTORSELE GENUNCHIULUIENTORSELE GENUNCHIULUITratament (artoscopic)

Tratamentul leziunilor recente-refacerea fiecarei leziuni in parte

• meniscectomia daca este leziune meniscala• repararea cojii condiliene-sutura directa daca e in partea

medie -sutura transosoasa cu fire

neresorbabile daca e dezinsertie inferioara• refacerea ligamentelor incrucisate (cu allogrefon,

heterogrefon sau ligament artificial)• refacerea ligamentelor colaterale• Refacerea capsulei- pe planuri

Postoperator-imobilizare gipsata pe atela cruro-podala cu genunchiul in flexie 20-30° pentru 15-20 zile

-apoi 15-20 zile ap. gipsat inghino-maleolar -profilaxia complicatiilor tromboembolice

-recuperare functionala

Leziune de menisc in toartă de coș

Ruptura LIA

Recoltarea grefonului pt refacerea ligamentului incrucisat anterior

refacerea ligamentului incrucisat anterior cu ligament artificial

LARS

LUXATIILELUXATIILE

Luxatiile – traumatisme articulare inchise, in care, in urma actiunii unui agent traumatic, se produce o deplasare permanenta in raporturile dintre epifizele ce alcatuiesc un complex articular

- Se produc de asemenea leziuni traumatice ale partilor moi peri si intraarticulare

LUXATIILELUXATIILE

FRECVENTA Mai frecvent la adultul in plina activitate,

mai rar la copii si batrini Mai frecvent la nivelul membrului superior

(luxatia scapulo-humerala, luxatii interfalangiene, luxatia de cot)

MECANISM DE PRODUCERE Direct Indirect Mai frecvent in accidente de sport, de

munca, accidente rutiere

LUXATIILELUXATIILE

CLASIFICARE Dupa vechimea leziunii

Luxatii recenteLuxatii vechiLuxatii recidivante

Din punct de vedere anatomo-patologicLuxatii pe articulatii normale, sanatoaseLuxatii pe articulatii bolnave( displazia

subluxanta de sold)

LUXATIILELUXATIILE

TRATAMENTULPrecoce, luxatia fiind urgenta Luxatia recenta

in majoritatea cazurilor, se rezolva prin tratament conservator, ortopedic

reducerea luxatiei, imobilizare gipsata, recuperare functionala

Luxatiile vechi si cele recidivante Tratament chirurgical

DISJUNCTIA ACROMIO-DISJUNCTIA ACROMIO-CLAVICULARACLAVICULARAtineri,sportivi

Accidente de munca, de circulatieMecanism de producere• Direct: cadere pe umar, • Indirect cadere pe cot,

Pot fi afectate lig. acromio claviculare si/ sau cele coracoclaviculare

Clasificari• Anatomo patologica Allman

Gr I- Entorsa – distensie capsulo ligamentaraGr II- luxatie incompleta – lig. acromio-claviculare

rupte, cele coraco claviculare intacteGr III- luxatie completa- se rup si lig. coraco-

claviculare, clavicula se deplaseaza in sus si in afara

Clasificare dupa Rockwood-6 grade• Tip I ca si gr I Allman• Tip II ca si Allman II• Tip III ca si Allman III• Tip IV ambele ligamente rupte si

extremitatea externa a claviculei e deplasata in posterior, in m. trapez

• TipV ligamentele si insertiile musculare rupte, clavicula si acromionul complet separate

• Tip VI ligamentele rupte, extremitatea externa a claviculei e deplasata inferior de procesul coracoid si posterior de tendoanele bicepsului si coracobrahialului

Examen clinic

• Anamneza – tipul de mecanism de producere• Inspectia- comparativ la cei doi umeri– Tumefactie a articulatiei– Proeminenta a extremitatii externe a claviculei– Miscari active posibile dar limitate de durere

• Palpare– Semnul clapei de pian– Semnul sertarului antero-posterior al claviculei- se

fixeaza acromionul si se misca antero-posterior clavicula

Examen clinicGrad I: • Durere, fara mobilitate anormala la nivelul articulatiei acromio

claviculare• Rx normalGrad II:• Durerea mai importanta• Tumefactie locala• Clapa de pian dar nu si sertar• Rx: subluxatie pe incidenta de fataGrad III:• Capatul extern al claviculei proemina sub piele• Semnul clapei de pian si sertarul sunt pozitive• Rx: dislocatie acromio claviculara pe fata si profil

Examen radiologic

• Incidenta de fata• Incidenta axiala• Radiografie in dinamica- de fata cu greutati in

ambele maini

tratament

• Gr I si II- Tratament ortopedic ap gipsat Desault 14 -21 zile

• Gr IIItratament chirurgical

Tehnica Dewar Barrington• -osteotomia varfului coracoidei cu insertiile lui (coraco-brahial,

pectoral mic, scurta portiune a bicepsului) si fixarea pe clavicula cu un surub

• Incizie pe abord delto pectoral,• Evidentierea varfului coracoidei si , dupa ce se face in el o gaura cu

burghiul pentru a putea fi fixat pe clavicula, se face osteotomia astfel incit sa aiba o lungime de 1,5 cm

• Se evidentiaza toate leziunile ligamentare acromio-claviculare si daca trebuie se face provizoriu artrosinteza cu o brosa Kirschner

• Pe fata infero -interna a claviculei, (pe fata anterioara in tehnica originala), chiar deasupra apofizei coracoide sau putin inspre intern (nu extern) se decorticjeaza o zona unde se va atasa fragmentul de coracoida transplantat si se prinde cu un surub

• Sutura capsulei, ligamentele articulatiei acromio-claviculare• Sutura fasciei, tesutului celular subcutanat, tegumente

PROCEDEUL DEWAR–BARRINGTONPROCEDEUL DEWAR–BARRINGTON ASPECT ASPECT RADIOLOGIC PRE RADIOLOGIC PRE ŞŞI PI POSTOPERATOROSTOPERATOR

PROCEDEUL DEWAR–BARRINGTON

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

Traumatism direct sau indirect care determina capul humeral sa paraseasca raporturile sale normale cu cavitatea glenoida

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

FRECVENTACea mai frecventa luxatie,datorita: Articulatia scapulo-humerala prezinta

miscari de amplitudine mare,in multe directii

Intre suprafetele articulare exista o disproportie: suprafata cavitatii glenoide=1/3 din suprafata capului humeral

Aparat ligamentar de intarire slab reprezentat

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA In functie de locul unde migreaza capul

humeral: Luxatia anterioara Luxatia posterioara Luxatia inferioara

Articulatia scapulo-humerala normala

Luxatie anterioara

Luxatie posterioara

Luxatie inferioara

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA Luxatia anterioara

Varianta subcoracoidiana- cea mai frecventa

Varianta extracoracoidianaVarianta intracoracoidianaVarianta subclaviculara

• A: subacromiala; B: subglenoidiana;• C: subclaviculara; D: intratoracica.

A B

C D

LUXATIA SCAPULO-LUXATIA SCAPULO-HUMERALAHUMERALA

DIAGNOSTICo Inspectia - pozitia Dessault

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

DIAGNOSTICo Inspectia

- “umarul in epolet”- caracteristic

o Inspectia

- Tumefactii si echimoze la nivelul umarului

- Bratul marit in circumferinta- semnul lui Hamilton

• Luxatia subcoracoidiana- brat in usoara abductie si rotatie interna

• Luxatia extracoracoidiana- brat in abductie si rotatie laterala

• Luxatia intracoracoidiana- brat in ABDuctie, rotatie interna maxima cu antebrat lipit de corp

• Luxatia subclaviculara- brat in ADDuctie, rotatie interna maxima cu antebrat lipit de corp

• Luxatia posterioara- brat rotat intern• Luxatia erecta- brat in abductie maxima

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALADIAGNOSTIC

o Palparea Luxatia subcoracoidiana- capul humeral sub

santul delto- pectoral In celelalte variante capul humeral se

palpeaza in afara coracoidei, inauntrul ei sau subclavicular

Luxatiile inferioare- capul humeral se palpeaza in axila

Luxatiile posterioare- capul humeral se palpeaza posterior fata de glena

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

DIAGNOSTIC In luxatiile anterioare, abductia este

ireductibila La tentativa de reducere a abductiei,

bratul revine la pozitia initiala- semnul lui Berger

Examenul clinic trebuie sa cerceteze existenta complicatiilorvasculare si nervoase

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

DIAGNOSTIC

o EXAMENUL RADIOLOGIC- In incidenta de fata si axiala- Completeaza examenul clinic si poate depista o complicatie osoasa

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

COMPLICATII IMEDIATE Asocierea luxatiei cu o fractura regionala (fr. de

trohiter humeral, fr. col chirurgical humeral, fr. glenei, fr. proces coracoidian)

Complicatii nervoase (ex: elongatie de plex brahial, paralizie de n. axilar sau radial)

Complicatii vasculare (lez. de artera sau vena axilara)

Luxatia deschisa Complicatii musculare ( rupturi

musculotendinoase)

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

COMPLICATII TARDIVELuxatii recidivante si habitualeArtroza scapulohumerala

Se considera ca o luxatie neglijata, veche de 2 saptamani, se poate reduce sub anestezie, iar dupa o luna nu se mai poate realiza reducerea ortopedica

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

TRATAMENT

• Luxatiile constituie urgente traumatologice

• Reducerea trebuie efectuata cat mai repede posibil

• Pentru o reducere in bune conditii este necesara anestezierea pacientului,locala sau generala

LUXATIA SCAPULO-LUXATIA SCAPULO-HUMERALAHUMERALATRATAMENT

ORTOPEDICMetode de reducere ale luxatiei de umarI. Metoda HipocrateII. Metoda Von ArtlIII. Metoda MothesIV. Metoda KocherV. Clotteau E. L. si colab

Metoda Hipocrate

Metoda MothesTractiune continua asociata cu contraextensie , membrul fiind adus in abductie de 110-120◦ si extensie

Metoda Von Artl

LUXATIA SCAPULO-HUMERALALUXATIA SCAPULO-HUMERALA

TRATAMENT• Dupa reducere- imobilizare in aparat gipsat toraco-

brahial• Se mentine imobilizarea 21 zile• Dupa suprimarea imobilizarii se reiau progresiv

miscarile active si se incepe recuperarea functionala

CHIRURGICAL Luxatiile care nu pot fi reduse pe cale ortopedica

beneficiaza de tratament chirurgical

Pentru luxatiile inveterate, ireductibile- reducere sangeranda

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUIFRECVENTALocul doi dupa luxatia scapulo-humeralaFORME ANATOMOCLINICE Luxatia anterioara Luxatia posterioara- cea mai frecventa:

Postero- externaPostero- interna

Mecanism de producere- In majoritatea cazurilor este indirect, prin cadere pe mina cu cotul in hiperextensie

- Rar prin mecanism direct

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUIDIAGNOSTIC

LUXATIA POSTERIOARA DE COTSimptomatologia este caracteristica: Durere violenta la nivelul cotului, exacerbata

de tentativele de mobilizare sau palpareInspectia Pozitia bolnavului: antebratul sustinut de mina

sanatoasa, cotul luxat in flexie de 120, antebratul in pronatie

Cot deformat globulos Bratul afectat apare scurtat Echimoze Olecranul deviat in posterior

, iesit mult in relief

Triunghiul lui Nelaton inversat In luxatia postero- interna latura interna a

triunghiul lui Nelaton este mai mica

Triunghiul lui Nelaton- aspect normal

LUXATIA POSTERIOARA DE COT

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI

DIAGNOSTICMiscarile active mult diminuateMiscarile pasive:

extensia,pronatia,supinatia- in limite aproape normale

flexia- rezistenta elastica

LUXATIA POSTERIOARA DE COT

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI

DIAGNOSTICLuxatia anterioara de cot

• rara, in majoritatea cazurilor dupa fractura olecranului

• Clinic, prezinta:Cotul in flexie accentuataBratul scurtatAntebratul lungitSe palpeaza, in plica cotului, procesul

coronoid al ulnei si capul radial

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

FRACTURILE SUPRACONDILIENE DE PALETA HUMERALA

FRACTURA LUXATIE MONTEGGIA-STANCIULESCU

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI

COMPLICATII Imediate:

Luxatia deschisaLeziune de nerv cubitalLeziune de biceps si coracobrahialInterpozitia de parti moiLeziuni vasculare - rar

Tardive:Osificari heterotopeRedori de cot

LUXATIA COTULUILUXATIA COTULUI

TRATAMENT

• Reducerea trebuie efectuata cat mai repede posibil

• Pentru o reducere in bune conditii este necesara sedarea pacientului, relaxarea muscularaTehnica:

• Bolnavul in decubit dorsal la marginea patului

Extensie in axul bratului si al antebratuluiContraextensie pe brat

Cu ambele police se repune olecranul la loc

• Luxatia anterioara:• Extensia pe antebratul flectat• Contraextensie in axila• Se face extensia antebratului si cu policele se

impinge olecranulsub paleta si apoi paleta la loc

• luxatii ireductibile- tratament chirurgical

• Dupa reducere, imobilizare 14 zile• Apoi recuperare functionala dupa suprimarea

imobilizarii gipsate

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

Deplasarea permanenta a capului femural in jurul cavitatii cotiloide, in urma actiunii unui traumatism

Mai rar intilniteApar dupa traumatisme importantePot sa apara complicatii tardive severe

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

MECANISM DE PRODUCERE cel mai frecvent agentul traumatic

actioneaza asupra genunchiului, coapsa fiind in flexie si adductie ( accidente de automobil)

Cind membrul pelvin e in alte pozitii, luxatiile se insotesc de fracturi

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALECLASIFICARE

dupa locul unde migreaza capul femural1.LUXATII REGULATE

Luxatii posterioareInalte sau iliaceJoase sau ischiatice

Luxatii anterioareInalte sau pubieneJoase sau obturatorii

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

CLASIFICARE2. LUXATII NEREGULATE Luxatii subcotiloidiene

Luxatii supracotiloidiene

Pot sa apara si asocieri: fracturi-luxatii: asociaza luxatia cu fractura de cotil, sau, mai rar cu cea de cap femural

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

DIAGNOSTICAnamneza: • Circumstantele accidentuluiExamenul clinic• Durerea• Impotenta functionala• Pozitia vicioasa• La palpare- gol la nivelul cavitatii

cotiloide, capul femural la distanta de ea

DIAGNOSTICSemne clinice caracteristice:• Luxatia iliaca

coapsa –usoara rotatie interna, adductie, si flexie moderatagenunchii se suprapun laba piciorului- in contact cu fata dorsala a

piciorului opusmembrul inferior scurtat,trohanterul mare

deasupra liniei Roser- Nelatoncapul femural in fosa iliaca externa

SIAS

Tuberozitate ischiatica

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

DIAGNOSTICSemne clinice caracteristice: Luxatia ischiatica

coapsa in flexie, adductie si rotatie interna accentuata

capul femural deasupra ischionuluiscurtarea este mica

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

DIAGNOSTICSemne clinice caracteristice: Luxatia obturatorie

Coapsa in flexie, abductie si rotatie externa

Luxatia pubianaMembru pelvin in extensiePiciorul rotat extern Capul femural sub arcada cruralaTrohanterul migrat medial

• Ex radiologic de bazin confirma diagnosticul si identifica fracturi asociate

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

COMPLICATII Generale- soc traumatic Locale:

Vasculare: Compresiunea vaselor femurale sau

obturatorii in formele anterioareNervoase :

paralizia sciaticului- in formele posterioare

paralizie crurala- in formele anterioare Viscerale:

Leziuni de vezica in formele pubiene

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

COMPLICATII Luxatii asociate cu fracturi regionale– Frecvent apare fractura de sprinceana

cotiloida– Mai grava este fractura de perete posterior

de cotil- luxatia este instabila dupa reducere– Se poate asocia fractura parcelara de cap

femural, care in momentul reducerii poate da fractura de col femural

– Se poate asocia direct fractura de col femural

– Asocierea unui politraumatism, cind trebuie recunoscuta luxatia coxo-femurala

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

COMPLICATIITardive

Necroza capului femural, cel mai frecvent partiala, polara superioaraEste tardiva,impune supraveghere

radiologicaCoxartrozele secundare ± necroza

capului femuralOsificari periarticulare, care dau

redoare de sold

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

TRATAMENT• De urgenta– imobilizarea traumatismului– Combaterea socului traumatic– Sedare – Transport in serviciul de specialitate

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

TRATAMENT• Reducere de urgenta, sub anestezie

generala• Daca nu se poate ortopedic, se va face

reducere singerinda• Daca e asociata paralizia de sciatic, se

va face intii reducerea, interventia neurochirurgicala se face mai tirziu

LUXATIILE COXOFEMURALELUXATIILE COXOFEMURALE

EVOLUTIE, PROGNOSTIC• Daca e tratata corect, evolutie favorabila:–Mobilitate normala– Absenta durerii, a schiopatatului– Fara alterarea pe Rx a interliniului

articular sau a capului femural• Supraveghere pentru depistarea

complicatiilor tardive

Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi

• Mai rare• In accidente de sport( automobilism,

calarie, alpinism, schi, rugby)• Varietati:

Luxatia anterioaraLuxatia posterioaraLuxatia laterala( interna sau externa)

Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi

Mecanismul de producere• Luxatia anterioara- hiperextensia

genunchiului-daca hiperextensia > 50º -lezarea

vaselor poplitee• Luxatia posterioara-soc direct, antero-

posterior, cu genunchiul flectat• Mai rar prin miscari de varus-valgus

fortat

Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi

DIAGNOSTIC• Durere accentuata de tentativa de

miscare a gambei• Edem, echimoze, hematoame• Hemartroza importanta• Luxatia anterioara- genunchi in flexie,

diametrul anteroposterior marit• Palpare- axul tibiei nu merge in

articulatie• In unele situatii- articulatie balanta• Trebuie efectuat examen radiologic si

arteriografie

Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi

COMPLICATII• Imediate:

– Luxatie deschisa-artrita septica– Complicatii vasculare

sindrom de ischemie acuta perifericaLeziuni ale venei poplitee

- Complicatii nervoase (sciatic popliteu extern)- Complicatii osoase- fracturi de spine tibiale,

platou tobial, condili femurali- Complicatii cutanate

Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi

COMPLICATII• Tardive – Sinovite cronice– Artroze posttraumatice– Redori articulare– Articulatii instabile sau balante

Luxatiile de genunchiLuxatiile de genunchi

TRATAMENT• urgenta - reducerea ortopedica

- imobilizare gipsata• Cercetarea complicatiilor• Examinari radiografice dinamice dupa

reducere, deoarece se pot complica cu rupturi ale pivotului central, leziuni capsulo-ligamentare. Ele pot necesita tratament chirurgical

RADIOGRAFIIRADIOGRAFII

Incidenta axiala

Luxatie posterioara

Luxatia erecta