edigie stoia j+ - cdn4.libris.ro - johanna spyri.pdf · vorbeste-mi despre bs.trin! intotdeauna i-a...
Post on 08-Apr-2018
220 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Heidi
Johanna Spyri
Copyright @ 2012 / 2014 Fleurus Mame
Edigie publicati prin ln;elegere cu Livia Stoia Agency
Toate drepturil e tezortate
J+Ed;;;;'.
O.P. 53; C.P,212, sector 4, Bucuregti, RomAnia
tel.: 021 319 63 90;031 425 16 19;0752 548 372e-mail: comenzi@litera, ro
Heidi
Johanna Spyri
Copyright @ 2016 Grup Media Litera
pentru versiunea ln limba romAniToate drepturile rezeryate
Tiaducere din limba francpzit Aurelia Ulici
Editor: Vidraqcu gi fiiiRedactor: Diana Calangea
Coperti: Andreea ApostolTehnoredactare gi prepress: Mariana Dumitru
Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RomlnieiSPYRI,JOHANNA
Heidi {ohanna Spyri; trad.: Aurelia Ulici. -Bucuregti: Litera, 201 6
ISBN 978-606-33-0598-6
L Ulici, Aurelia (trad.)
Bzr.r3t,t-3t=135.1
+*
la/,tnnne W
Adaptarea textului: Pierre MalherbetIlustrafii: Annette Marnat
%r*;,r,r.---,,
La deal, spre cabana Unchiului Alp .
La bunicul
Pi;unea..1!...La bunica
DouI vizite neaf teptate
O noui viagi pentru Heidi
Ce de emogii pentru domnigoara Rottenmeier! .. ..Casa familiei Sesemann e intoarsi cu susul ln jos. . . .
into"r..r." domnului Sesemann.
O bunicugi fermecitoare. . .
Ce de lacrimi!
Fantoma
O seari frumoasl de vari, in mungi
O duminici pe paj\te
5
77
25
37
57
63
73
89
105
111
121
127
t4t157
$t*
/
& /-.1 6W *l.r*ilr,l"-h rqfr
n drumeag stri.bate cochetul situc Maienfeld de la un capi.t
la celS.lalt. $erpuiegte de-a lungul cimpiei lnverzite, pini.la poalele mungilor care se inalgi ameningitor deasupra vlii. CAnd
clrarea incepe s5, urce, chiar lnainte s-o ia drept spre pfuunile
alpine, se simte un parfum de garig5., iarbi deasi si plante ce cresc
pe creste.
Pe ciriruia ace.rsta se zirea o tAni.rl tnalti gi voinic5.. Jineade mini o copili. care, cu toatl pielea ei mislinie, avea obrajiirogii ca focul. Dar nu era de mirare, de vreme ce, intr-o dimineall
/ftili
frumoasi gi caldi de iunie ca aceea, fetiga era imbri.cati de parci
ar fi avut de infruntat o iarni" aspri. Purta doui sau trei rochige,
peste care era innodat un gal mare, rosu, ceea ce didea micutei
siluete un aer cit se poate de caraghios. De altfel, cu incaltirile ei
greoaie, de munte, si urce ciriruia se dovedea cel mai greu lucru
din lume.
Cind ajunseri la Dorfli, situcul de munte unde copil5.rise
tinira, mergeau deja de vreun ceas. La trecerea lor, usi si ferestre
se deschiserS., citeva capete se itiri. si le salutari pe cele doui dru-
me;e. Cu toate astea, ele nu flcuri niciun popas, multumindu-se
sI" rS.spundi la saluturi ;i si str5"bat5" in linigte citunul. Pe cdnd
lisau in urmi ultimele case, o voce ascutit5. risunS. in spate:
- lgteapti, Dete! Dac5" urci la pi4une, vin cu tine!
Tinira se opri. Fetita profit5. de rilgaz ca si-si tragi mina ;ise a;ezi pe pimint.
- Esti obositi, Heidi? intrebS. tinira.
- Nu, dar mi-e cald, rispunse fetiga.
- Ajungem cit ai clipi. inci un strop de efort;i, daci ne gribim,
intr-o ori vom fi la unchiul.
Tinfua care o strigase pe Dete avea un aer foarte plicut.
Se indrepti spre cele doui drumege. Fetita se ridicase;i ea;i mergea
leginAndu-se cu pa;i m5.runti, in urma celor doui prietene care
discutau cu foc despre locuitorii ci.tunului ;i ai satelor din jur.
- Unde-o duci pe copil5., Dete? intrebS. cea care abia Ii se
aliturase. Nu e fetiga surorii tale care , Drrit? .,,,,,
/,1 ,/r,,( ytlr riltrutrr //,,r1,,,,(,,, ,4fu
- Chiar ea, ri.spunse Dete. O duc la unchiul, sus, pe pigune.
Acolo o si stea.
- Cum? Vrei s-o lagi pe micu;5" Unchiului AIp? fi-ai pierdut
mintile? Cum si faci una ca asta? BitrA.nul o si te goneasci, mai
mult ca sigur!
- N-are niciun drept si faci asta. PA.ni la urml e bunicul ei.
Trebuie si facl ceva. Pini acum am tinut copila Ia mine. $i, flepot si-gi spun, Birbel, mi s-a oferit o slujbi la care nici n-am visat.
(Jn noroc pe care nu pot s5.J las si-mi scape. incepA.nd de astLzi,
e rS.ndul bunicului si se ocupe de Heidi.
- Daci ar fi ca toat5. lumea, asta ar face, riposti iute Bd.rbel.
Dar il stii pe b5.trin! Cum o si se descurce el cu o copili? E atAt
de micugi! Niciodati n-o si srea cu el. $i, pini la urmI, tu unde
te duci?
- La Frankfurt, explici. Dete. Este o ocazie rari.. Mi. duc la nigte
persoane care au fost anul ffecut la ffatament. Lucram in hotelul
in care se cazaseri gi mi ocupam de camera lor. inci de anul trecut
ar fi vrut sL mi ia cu ei. Numai ci nu puteam. Din cauzamicutei.
Dar s-au intors anul acesta, gi de data asta chiar am de gind siplec cu ei. Cum te vid ;i cum mi.vezit
- N-"t vrea si fiu in locul copilei, strigi Blrbel, ridicindbralele spre cer. Nimeni din sat n-are habar ce megtere$te bitrinulacolo, sus... Nu vorbegte cu nimeni! De ani intregi n-a mai fost
la biserici, iar cind coboari de pe munte e inarmar cu un ciomag
zdravdn, aga cL oamenilor li se face frici gi fug din calea lui. Cu
/1' ' r/'
sprAncenele lui groase si barba mare, aizice ci e o bufni;n bitrin5..+.IEi spun eu, nu ti-ar plLcea si dai nas in nas cu el la o cotitur5.!
- $i, ce-i cu asta? se inci"pi"g6.ni Dete. El e bunicul miculei. I .t v
fl treDule sa alDa griji de ea. Crede-m5", n-o s5.-i faci .ri.i,r., ,;.,r,
altfel o si pliteasci scump!
- Grozav mi-ar plicea s5" gtiu ce are pe congtiinEi bitrd.nul
de rimd"ne mereu singur, acolo sus, pe pi;une, departe de togi,
gi are privireaaia atit de lnspi.imAntS.toare, spuse Bdrbel curioasl..
Ah, daci ai sti ce se vorbe;te despre el! Ia, zi-mi, Dete, tu stii ceva?
Trebuie si-Ei fi povestit sora ta. Nu-i a;a?
- Sigur! Dar n-o si vorbesc despre asta. Dac5" ar afla vreodatl",
ag avea necazuri.
Cu toate astea, tA.ni.ra;i-ar fi dorit foarte mult sL;tie mai multe!
De ce se purta unchiul a;a gi se incipi.tAna s5. triiasci departe de
to!i, acolo sus, pe pajigte? De ce locuitorii satului vorbeau intot-
deauna despre el ln goapti? Dar, mai mult decit orice, Bdrbel ar
fi vrut si gtie de ce era poreclit ,,Unchiul Alp". Nu putea fi unchiul
tuturor locuitorilor satului, asta era imposibil!
Nu era prea multl vreme de c6.nd Birbel locuia in Dorfli.Aga ci nu cunostea tnci toati istoria satului si a locuitorilor lui.
Spre deosebire de ea, buna sa prieteni, Dete, era ni.scuti aici
gi tot aici triise p6.ni. la moartea mamei sale, petrecuti in urmicu un an. Atunci plecase in vale, unde gisise slujba de cameristi
la Grand Hotel. A;a ci Blrbel i;i lui de braE amica si ii spuse
cu glas mieros:': .:'
/,1 r/r,,{ y,',, ,,,/,,,,,,, /rt,r1,;,,[,, ,,1,
- Tu ;tii bine ce este adevirat;i ce nu. Egti la curent cu totul,
nu-i a;a? Spune-mi ce gtii! Doar un pic. Vorbeste-mi despre
bS.trin! intotdeauna i-a inspiimA.ntat pe to!i? intotdeauna a fost
atit de detestat de oameni?
- Nu ;tiu daci e de mult a;a... rispunse Dete. Nu am decit
douizeci;i;ase de ani, iar el are cel pugin gaptezeci. Daci promigi
si nu spui niml"nui, gi-a; putea povesti ce stiu.
- Ce plrere ai, Dete?! $tiu si pistrez un secret cAnd este
important. Poveste;te-mi totul! N-o si-gi pari r5.u.
- Numai daci imi promigi cL nu sufli o vorbl".
Dete se asiguri ci. fetiEa nu era prea aproape ca si audi ce urma
si spuni. Dar copila era deja departe, atA.t de mult ririseri cele
doul prietene pasul in timp ce discutau. Se opriri;i o ciutari cu
privirea pe Heidi in depirtare.
- Gata, o vid! anunti Bilrbel. Uiti-te bine, acolo sus, spuse ea,
aritA.nd paj\tea cu degetul. Urc5. spre virf cu Peter, pistorul, ;icaprele lui. E in sigurantd.. Yezi, nu e niciun pericol, pogi si-mi
spui toati povestea!
- CAndva, bi.trinul era bogat. Foarte bogat chiar! Avea una
dintre cele mai indestulate ferme din vale. Era fiul cel mare
al familiei si nu avea decit un frate mai mic. Dar unchiul isi trecea
zilele jucind jocuri de noroc, bintuind prin sate si invi.rtindu-se
printre indivizi dubiogi. A pierdut la jocuri toati ferma gi, cAnd
au aflat pi.ringii, au murit de supirare! PinL Ia urmi, unchiul
a dispirut. Se povestea ci se inrolase in armati. Timp de vreo
,, ' l'/ letrtt
Cind Heidi ajunse din nou in camera bi ;i se vAri sub cearsafuri,
didu peste pilLria de paie ;ifonatL. incintatS., o strinse la piept.
Foarte fericiti ci-si regisise ce era al ei, o inffuuri cu griji intr-obatisti mare gi o ,.".rnr. in fundul dulapului. Sebastian era cel
care ii flcuse frumoasa surprizi. Si exact asta incercase si-i spunl
in timpul cinei. Cind Tinette ducea piliria la gunoi, i-o luase
din mdni, ca si i-o inapoieze fetigei. $tia el bine ci asra avea
s-o bucure.
/04 /05
IJ
f, arru^zile mai tirziu,in casi domnea o mare agitagie. Toati
l,/ fu^ra al.ergade colo-colo pe sci.ri si pe coridoare. Stipinulcasei se intorsese, iar servitorii se gribeau si goleasci trlsura
de nenumiratele lucruri aflate in ea, ca si. le puni. la locul lor.
De fiecare dati cAnd se intorcea din cili.torie, domnul Sesemann
aducea o grimadi de obiecte.
Primul lucru pe care il ftcu fu si. se duci s5.-si salute fiica, in
camera ei. Heidi stitea lingi Clara, aga cum se intAmpla intot-
deauna Ia acea ori. tirzie din zi. Clara igi imbri;igi. tatil cu mult
drag. ii fusese foarte dor de el. Apoi domnul Sesemann li intinse
m6.na lui Heidi, care rimisese la distanqi.
't lr
"il'
- Ah, iat-o deci pe micuga noastri fetili din mungi. Di-mimAna, aga. Ei, tu ;i scumpa mea Clara sunteti prietene bune?
Sau nu sunt decat certuri, bosumfliri ;i impdci.ri?
- O, nu, domnule! Clara e foarte buni cu mine, rispunse Heidi.
- Iar Heidi n-a fost niciodati rea cu mine, adiugi Clara.
- Si fie intr-un ceas bun! se entuziasmi domnul Sesemann,
ridic6.ndu-se. Iati o veste excelenti.. Acum, iubita mea Clara, di-mivoie si iau cina. Mi voi intoarce imediat si.-ti spun noapte buni.
Domnul Sesemann se duse in sufragerie, unde guvernanta se
asigurase cI" fuseseri flcute toate pregitirile pentru ca stepenul
si fie primit asa cum trebuia. Odati" arezat, domnul Sesemanntv
observi ci domnisoara Rottenmeier era supirati.
- Ei bine, do-rqorri Rottenmeier, de cind am venit am
observat ci avegi un aer foarte sumbru. Ce se int6.mpli? Clara pare
totugi in formi"!
- Domnule, ri.spunse guvernanta, ne-am ingelat. Si aceasta este
o chestiune care o prive;te si pe Clara.
- Ce vrea si insemne asta? intrebi domnul Sesemann, sorbind
din paharul cu vin.
- Am cizw. de acord si gisim o tovarigi de joaci pentru Clara.
Cum gtiam cit de mult doriti ca micuga dumneavoastrS. si. fie
inconjurati numai de suflete nobile;i de bunitate, m-am oprit
la aceasti fetili de la munte. Micugele acestea trec prin viati cu
atAta usurinti, incit pare cI" nu ating vreodati pimi.ntul ;i deci
se lin foarte departe de toate picatele de aici, de jos.
':i -.' /06
top related