1

1. PREZENTARE GENERALĂ

1.1 Date de identificare a şcolii

Denumirea: COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC „ANDREI ŞAGUNA”

Adresa: Aleea Turnu Roșu, Nr. 2, 550361, Sibiu

Telefon: 0269 434002

Fax: 0269 433410

E-mail: cnpas_sb@yahoo.com

Web: www.cnandreisaguna.ro Date statistice pentru anul şcolar 2013 -2014

Nivele de învăţământ: Primar, gimnazial, liceal (clasele pregătitoare, I – XII)

Filiere: Vocaţională şi teoretică

Profile: Pedagogic şi uman

Specializări: Învăţători-educatoare, filologie, filologie bilingv engleză

Limbi de predare: Româna şi germană

Număr de clase: 34

Număr de elevi: 868

Număr de posturi 52

1.2. Scurt istoric

Colegiul Naţional Pedagogic „A. Şaguna” este continuatorul unei îndelungi tradiţii în

calificarea cadrelor didactice pentru învăţământul primar si preşcolar.

Din corpul profesoral au făcut parte nume de elită ale învăţământului pedagogic şi ale

culturii româneşti: Dimitrie Eustatievici, Andrei Şaguna, Visarion Roman, Lucian Bologa. Pe

2

băncile colegiului au învăţat personalităţi dintre care îi amintesc pe: Dumitru Eremia, Victor

Lazăr, Ilie Micu, Marţian Negrea, Achim Stoia.

Şcoala noastră a avut o locaţie privilegiată, aflându-se nu departe de Piaţa Mare, în

centrul istoric, dar în acelaşi timp foarte aproape de gară şi autogară, fiind astfel foarte uşor

accesibilă pentru elevi din toate colţurile oraşului sau ale judeţului.

Fostul sediu al colegiului este un edificiu impunător, constând dintr-un ansamblu de

clădiri construite de-a lungul timpului. Cel mai vechi corp al clădirii, construit în 1472 în stil

gotic, a fost iniţial mănăstire a ordinului dominicanilor, iar mai târziu a devenit mănăstire a

ordinului ursulinelor. Ansamblul a fost extins succesiv şi a suferit lucrări de transformare şi

modernizare pentru a corespunde destinaţiilor pe care le-a avut de-a lungul timpului:

mănăstire, şcoală patronată de mănăstire şi mai târziu liceu. Clădirea şcolii era impunătoare,

avea o formă deosebită de hexagon labirintic, are două curţi interioare, grădină de vară – teren

de sport, şi două intrări: una pe str. G-ral Magheru nr. 36, şi alta pe partea opusă, pe str.

Şelarilor, pe unde era acces şi pentru autovehicule.

Sediul actual al școlii este clădirea fostei Școli Gimnaziale Nr. 19, în cartierul

Hipodrom I, sediul vechi fiind retrocedat proprietarului, Biserica romano-catolică.

Datorită numeroaselor transformări pe care le-a suferit învăţământul pedagogic de-a

lungul timpului, este greu de precizat un an în care a fost înfiinţată şcoala noastră ca instituţie.

Dacă ne considerăm continuatorii învăţământului pedagogic din Sibiu, atunci putem spune că

anul înfiinţării este 1786.

Modificări intervenite în timp (denumire, structură, niveluri de pregătire)

1786 - atestată ca prima şi cea mai veche şcoală pedagogică ortodoxă - instituţie de

stat

1850 - anul înfiinţării Institutului teologico - pedagogic de către Andrei Şaguna

1918 - funcţionează separat ca “Şcoală normalicească” de băieţi şi, respectiv, de fete

1920 - şcoală de băieţi, funcţionează separat într-o fostă cazarmă, împreună cu o

şcoală de aplicaţie frecventată de orfani de război

până în 1927 - şcoală confesională, susţinută doar de biserică

din 1927 - profesorii sunt plătiţi de la bugetul statului

1938 - şcoala începe să funcţioneze în clădirea proprie (Str. Pedagogilor 5), ulterior

rechiziţionată pentru spital militar în perioada războiului

1948-1966 - şcoala pregăteşte învăţători şi educatori (români şi germani, băieţi şi

fete), desfăşurându-şi activitatea pe lângă diverse alte şcoli din Sibiu (Şcoala Medie 2, Şcoala

Medie 4, etc.)

1966 - este înfiinţat Liceul Pedagogic ca instituţie independentă cu clase de aplicaţie,

pregătind separat educatori şi învăţători

1972 - prin comasare cu Şcoala Nr.1 se include şi ciclul gimnazial

1977 - se comasează cu Şcoala Nr.17

1990-1994 - s-au organizat clase de şcoală postliceală, zi şi comasat fără frecvenţă cu

profil pedagogic

1992 - se introduce dubla specializare, viitorii absolvenţi putând profesa atât meseria

de învăţători, cât şi pe cea de educatori

1991 - se introduc clase cu profil limbi străine

1996 - se introduce o clasă de informatică

1999 - se schimbă specializarea claselor de profil pedagogic în instructor-animator şi

se introduce o clasă de profil umanist bilingv limba engleză

2001 - se reintroduce profilul pedagogic cu dublă specializare, învăţător – educator cu

plan de învăţământ structurat pe 4 ani

2006 - se reintroduce specializarea instructori animatori cu plan de învăţământ

structurat pe 4 ani şi nu se mai constituie clase cu specializarea învăţători – educatoare.

3

2010 - se reintroduce profilul pedagogic cu dublă specializare, învăţător – educator cu

plan de învăţământ structurat pe 4 ani

2012 – se introduce specializarea puericultură, la care se renunță după primul semestru

din lipsa metodologiilor și curricullum-ului, elevii admiși la această specializare fiind trecuți

automat la cea de învățători-educatoare.

După 1990 Liceul Pedagogic şi-a schimbat succesiv denumirea în “Şcoala Normală

”Andrei Şaguna”, “Colegiul Pedagogic ”Andrei Şaguna”, astăzi: “Colegiul Naţional

Pedagogic ”Andrei Şaguna”. În semn de recunoaştere a meritelor deosebite ale colectivului de

cadre didactice al şcolii şi a muncii depuse de acesta pentru realizarea de proiecte de

cooperare educaţională atât la nivel european, cât şi la nivel naţional şi local şcoala a primit în

anii 2003 şi 2008 titlu de „Şcoală europeană”

1.3. Succintă prezentare a situaţiei actuale

Colegiul Naţional Pedagogic “Andrei Şaguna” este unul din edificiile de prestigiu ale

Sibiului, găzduind o activitate culturală şi educativă de peste 200 de ani. Acest lucru obligă

atât cadrele didactice cât şi elevii şcolii la o conştiinţă a valorii şi, în acelaşi timp, a

responsabilităţii care se transmite noilor generaţii.

Colegiul Naţional Pedagogic s-a dovedit a fi promotor al unui învăţământ de calitate şi

al valorilor naţionale şi universale.

Colegiul, veritabil centru cultural-educational al comunităţii, are drept coordonate

fundamentale îmbinarea echilibrată a tradiţiei cu inovaţia primind în 2003 şi în 2008 titulatura

de “Şcoală Europeană”.

Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” a fost de-a lungul timpului singura

instituţie din judeţ care a pregătit învăţători şi educatoare, fiind singura din ţară cu acest profil

pentru secţia germană. Odată cu demararea procesului de aderare a României la Uniunea

Europeană şi din dorinţa şi necesitatea de aliniere a sistemului nostru de învăţământ la

sistemul european, formarea învăţătorilor şi educatorilor devine sarcină și a învăţământului

superior, absolvenții de la clasele cu specializarea învăţători - educatoare își continuă și

desăvârșesc cariera didactică, mulți dintre ei înscriindu-se la specializările de profesor pentru

învățământul primar și preșcolar existente în cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu,

dar și filiala Sibiu a Universității ”Babeș Bolyai”, Cluj-Napoca. Datorită acestei oferte

educaționale a școlii și a renumelui de care se bucură instituția noastră, numărul de elevi care

doresc să urmeze profilul pedagogic la liceu este în creștere. Astfel, participarea la probele de

aptitudini, obligatorie pentru accesul la filiera vocațională este numeroasă, chiar și de trei

elevi pe loc. La ciclul primar şi gimnazial au fost şcolarizaţi în ultimii ani 500 – 400 de elevi.

În instituția noastră îşi desfăşoară activitatea peste 50 de cadre didactice: profesori, institutori

şi învăţători cu o foarte bună pregătire profesională care depun eforturi susţinute pentru

creşterea calităţii serviciilor educaţionale oferite elevilor.

Astfel putem menţiona ca rezultate ale acestor eforturi în vederea asigurării

condiţiilor educaţionale: dezvoltarea bazei materiale (amenajarea laboratorului de

informatică, dotarea laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie cu material didactic şi tehnică

de laborator, dotarea bibliotecii române şi a celei germane cu noi titluri, etc), ponderea mare

în colectiv a cadrelor didactice cu gradul I, metodişti ai ISJ Sibiu, participarea de-a lungul

timpului la multe proiecte de cooperare europeană (proiecte Comenius LinguaE, Comenius

şcolare, proiecte finanţate de diferite fundaţii ca Robert Bosch sau DBU, proiecte de

parteneriat şcolar cu şcoli din diferite ţări ca Germania, Slovacia, Bulgaria Ungaria, etc) şi

participarea la proiecte în colaborare cu şcoli, instituţii de cultură şi organizaţii

nonguvernamentale din ţară. Din punctul de vedere al creşterii calităţii procesului

instructiv-educativ se remarcă promovabilitatea foarte ridicată comparativ cu media pe judeţ

la examenul de bacalaureat (între 100% şi 98%), rezultatele peste media pe judeţ. Sub

4

aspectul rezultatelor globale putem menţiona faptul că absolvenţii de liceu urmează în

proporţie de 80-90% studii superioare în domenii ca limbi străine, ştiinţe economice,

jurnalism, drept, medicină, farmacie, învățământ. Chiar şi cei care imediat după absolvire s-au

încadrat în muncă (conform pregătirii lor în învăţământ) şi-au continuat în anii următori

studiile, fie pentru a deveni institutori, fie pentru alte specializări. Absolvenții de gimnaziu

au avut o rată de reuşită la licee cuprinsă între 80% şi 90%, restul urmând cursurile şcolilor

profesionale.

În Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” întregul demers educaţional se

sprijină pe un climat de siguranţă şi pe un pronunţat spirit de echipă între cadre didactice,

elevi, părinţi. Cultura organizaţională este definită şi de manifestări şi festivităţi a căror

tradiţie este cultivată şi respectată atât de cadre didactice cât şi de elevi. Menţionăm doar

câteva dintre aceste activităţi care se desfășoară an de an şi care consolidează la elevi

sentimentul de apartenență la un grup deosebit, fapt pe care îl subliniază şi expresia uzuală la

elevii noştri „Sunt de la Peda”: festivităţile organizate la fiecare început de an şcolar sau la

fiecare sfârşit de an (predarea cheii, serbările muzicale de a absolvire a claselor cu profil

pedagogic), Balul Bobocilor, Sărbătoarea Recoltei, Laternenfest, Bazarul de Crăciun însoţit

de serbări şi concerte de colinde, carnavalurile din luna februarie, „Ziua porţilor deschise“,

zilele de proiect – Ziua Colegiului, de Sf. Andrei, o temă propusă de elevi sau profesori ai

şcolii devine pentru 1-2 zile preocuparea tuturor elevilor.

1.4. Viziunea şcolii

1.5. Misiunea şcolii

2. ANALIZA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE

2.1. Analiza resurselor umane

2.1.1. Elevi

La Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” stabilirea planului de şcolarizare se

face în mod diferenţiat pe niveluri de învăţământ.

La ciclul primar, secţia română, importante în elaborarea acestui plan sunt datele

recensământului copiilor preşcolari din zona arondată şcolii. Dată fiind evoluţia demografică

la nivelul zonei arondate se constată că numărul de copii care se înscriu în clasa a I prezintă

Şcoala noastră va oferi acces la educaţie şi cultură tuturor celor ce doresc

acest lucru, copii, tineri, adulţi, promovând toleranţa şi înţelegerea între persoane de

origine socio-culturală, lingvistică şi religioasă diferită. Prin disciplină, consecvenţă

şi muncă susţinută, vom pune în evidenţă şi vom dezvolta aptitudinile şi calităţile

fiecărui elev, netezindu-i astfel drumul spre integrare într-o societate dinamică şi

modernă. Dorim să ne ajutăm elevii să devină cetăţeni europeni capabili să înţeleagă

şi să respecte unitatea în diversitate a edificiului numit „Uniunea Europeană”.

Prestigiul şcolii, rezultat al muncii neobosite a dascălilor şi elevilor noştri, precum şi

tradiţia îndelungată în domeniul educaţiei ne obligă să continuăm demersul de

formare a viitorilor cetăţeni europeni, capabili de performanţă şi adaptare într-o

societate dinamică.

5

fluctuaţii de la an la an. La secţia germană situaţia este diferită de cea de la secţia română,

numărul de copii care se înscriu la clasa a I fiind mai mare sau egal cu 25. În situaţiile în care

numărul cererilor de înscriere la clasa a I a fost mai mare de 25, înscrierea s-a făcut pe baza

unui test de comunicare în limba germană.

Planul de şcolarizare la gimnaziu depinde în mare măsură de numărul de clase

realizate la ciclul primar; asta datorită faptului că elevii claselor V-VIII provin în marea lor

majoritate din zona arondată. Se remarcă însă, că anual, din cauza programului de după-

amiază, o parte din elevi părăsesc şcoala pentru a se înscrie la alte şcoli.

Planul de şcolarizare la liceu a suferit în ultimii ani modificări independente de

dorinţa şcolii sau a beneficiarilor serviciilor educaţionale, dar dependente de meandrele

Reformei învăţământului românesc. Numărul de elevi admişi în clasa a IX-a de-a lungul

timpului este relativ constant (la secţia română 3 clase, iar la secţia germană constant 2)

În anul şcolar 2013 -2014 în unitatea noastră au fost înscrişi la sfârşitul anului şcolar un

număr de 868 elevi după cum urmează:

- ciclul primar 254 elevi

- ciclul gimnazial 79 elevi

- liceu 535 elevi

Situaţia disciplinară a elevilor de la Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”

trebuie de asemenea abordată pe niveluri de studiu, problemele întâlnite diferenţiindu-se în

funcţie de vârsta şcolară a celor implicaţi. La ciclul primar nu se poate vorbi de probleme

disciplinare sau de absenteism nemotivat (absenţele întâlnite la acest nivel sunt datorate în

majoritate îmbolnăvirilor, mai frecvente la această vârstă şi foarte pregnant dependente de

anotimp), fapt explicabil prin:

- o bună comunicare şi colaborare între cadrul didactic şi părinți,

- părinţi interesaţi de evoluţia copiilor lor,

- copii motivaţi, interesaţi, dornici de nou

- la această vârstă şcoala (cu tot ce înseamnă ea) mai este atrăgătoare pentru copii,

aceştia venind cu bucurie şi plăcere aici

Situaţia se schimbă foarte mult odată cu trecerea acestor copii în ciclul gimnazial.

Acum apar probleme legate de absenteism, violenţă fizică şi verbală, opoziţie faţă de setul de

norme comportamentale pe care îl impune regulamentul de ordine interioară.

Cauze posibile ale acestei stări de fapte pot fi:

- nereceptarea dirigintelui ca persoană cu autoritate - trecerea din clasa a IV- a în

clasa a V-a înseamnă pentru elev şi dispariţia acelei persoanei unice –

învăţătoarea/rul - care reprezenta pentru el autoritatea, care îi cunoştea în fiecare

moment acţiunile şi care ţinea o strânsă legătură cu părinţii. Dirigintele, prin

simplul fapt că nu este în permanenţă în clasă, nu poate exercita asupra elevilor

aceleaşi funcţii de îndrumare şi control ca învăţătorul.

- cadre didactice rigide, incapabile să-şi adapteze modul de lucru la nevoile,

abilităţile şi nivelul de înţelegere al acestor copii care de altfel sunt doar cu câteva

luni mai mari decât cei de clasa a VI-a. Consecinţele sunt: neatenţie în timpul

orelor, indisciplină, scăderea motivaţiei intrinseci la elevi, scăderea interesului

pentru anumite discipline şi de aici chiulul şi absenteismul.

- drumul de la fapta elevului la sancţiune este mai lung şi mai greoi, implicând un

flux al informaţiilor între mai mulţi parteneri şi de aceea mai anevoios (profesor,

elevi – diriginte – părinte)

- teribilismul caracteristic vârstei (pre-pubertate şi pubertate)

- scăderea interesului unor părinţi pentru evoluţia şcolară a copiilor, familii

dezorganizate, părinţi plecaţi la muncă în alte ţări

- o mai slabă comunicare şi colaborare între diriginţi şi părinţi

6

- apar preocupări noi, tentaţii noi exercitate de mediul extern şcolii astfel aceasta

pierzând din atractivitate pentru elev

Cu toate că în ultimii ani (2010 – 2011, 2011 – 2012) s-au luat măsuri clare pentru

scăderea absenteismului, cum ar fi: acceptarea scutirilor doar însoţite de confirmarea

părinţilor, înştiinţarea periodică în scris a părinţilor asupra situaţiei frecvenţei, discuţii în

cadrul orelor de consiliere şi orientare între elevi şi psihologul şcolii despre consecinţele

absenteismului, colaborarea strânsă cu agentul de poliţie comunitară responsabil cu şcoala

noastră, totuşi numărul de absenţe pe elev a fost în ușoară creştere în anul 2012 – 2013 faţă de

anul 2011 - 2012. Problema se poate privi din două perspective:

- una optimistă, răspunzând la întrebarea „Ce s-ar fi întâmplat dacă aceste măsuri nu

ar fi fost luate?” prin „Ar fi fost mult mai rău!” şi atunci am putea concluziona că

măsurile adoptate au fost eficiente în măsura menţinerii absenteismului la un nivel

comparabil cu cel din anii precedenţi

- sau una mai puţin optimistă răspunzând la aceeaşi întrebare cu „Totul ar fi rămas

neschimbat!” şi atunci am putea spune că măsurile au fost total ineficiente

Situaţia absenteismului: În anul şcolar 2013 – 2014 situaţia absenteismului s-a îmbunătăţit

într-o oarecae măsură, scăzând numărul de absenţe per elev, aşa cumarată şi următorul tabel.

Comparaţie între anii şcolari 2012 – 2013 şi 2013 – 2014

Semestrul I 2012 -2013 Semestrul II 2012 -2013

Motivate Nemotivate Total % Frecvenţă Motivate Nemotivate Total % Frecvenţă

Liceu 9474 3916 13390 93,9% 17556 6111 23667 93,2%

Gimn. 685 787 1432 96,19% 1796 1562 3358 94,2%

Primar 189 269 458 99,98% 232 372 604 99,2%

Semestrul I 2013 -2014 Semestrul II 2013 -2014 Motivate Nemotivate Total % Frecvenţă Motivate Nemotivate Total % Frecvenţă

Liceu 11302 3445 14747 93,64% 19463 2879 22332 93,63% Gimn. 691 463 1154 96,28% 1134 1169 2303 95,30% Primar 124 0 124 99,99% 0 0 0 100%

Se pare că monitorizarea consecventă a absenţelor şi-a atins scopul. Se observă însă o scădere

a frecvenţei în semestrul II al anului şcolar 2013 – 2014, la gimnaziu faţă de semestrul I. Se

impune ca diriginţii acestor clase să colaboreze mai intens cu părinţii pentru a ţine sub control

fenomenul de absenteism la clasele gimnaziale.

În graficul alăturat se prezintă

evoluţia indicatorului

absenţe/elev. Efectul

monitorizării consecvente a

absenţelor este mai vizibil în

această comparaţie care arată

clar că numărul de absenţe

per elev a scăzut în anul

şcolar 2013 -2014 faţă de anul

şcolar 2012 – 2013, atât la

liceu cât şi la gimnaziu.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2012-2013 2013-2014

Evoluţia indicatorului absenţe/elev

Liceu

Gimnaziu

7

Graficul următor prezintă

evoluţia numărului de note la

purtare mai mici de 7, la sfârşitul

semestrului II, pentru anii şcolari

respectivi. Se observă o creştere a

numărului de note la purtare mai

mici de 7 la liceu, în 2012 – 2013

faţă de 2011 – 2012 şi pe fondul

creşterii numărului de elevi la

liceu. În anul şcolar 2013 – 2014

numărul de note la purtare mai

mici decât 7 a crescut la liceu, fapt care trebuie să constituie un semnal de alarmă, dar a

scăzut la gimnaziu. Aici scăderea acestui indicator poate fi corelată şi cu scăderea numărului

de absenţe per elev şi cu îmbunătăţirea frecvenţei elevilor de gimnaziu la cursuri.

2.1.2. Dimensiuni calitative ale procesului de învăţământ. Situaţia la învăţătură

Rezultatele la învăţătură obţinute de elevii Colegiului Naţional Pedagogic „Andrei

Şaguna” trebuie din nou analizate pe niveluri de învăţământ. Aceasta datorită faptului că

elevii de la liceu au fost selectaţi la admiterea în clasa a IX-a conform legislaţiei în vigoare,

după criterii ce reflectă performanţele la învăţătură din ciclul gimnazial. Populaţia şcolară de

la gimnaziu provine în marea majoritate de la ciclul primar al şcoli şi nu a fost selecţionată

după vreun criteriu ce vizează performanţele şcolare. Această stare de lucruri se reflectă în

nivelul rezultatelor la învăţătură, la liceu ponderea notelor bune şi foarte bune fiind mult mai

mare decât la ciclul gimnazial.

Rezultatele obţinute de elevii colegiului la examenele de sfârșit de ciclu sunt constant

bune şi foarte bune situându-se cu mult peste media pe judeţ. La examenele de certificare a

competenţelor profesionale rata de promovabilitate este de 100% anual, mediile obţinute de

elevi fiind cuprinse între 9 şi 10.

Promovabilitatea la liceu şi la primar se situează peste valorile judeţene. Gimnaziul se

situează sub media la nivel judeţean. Putem explica acest lucru şi prin faptul că mulţi elevi au

preferat să urmeze cursurile în alte şcoli, în schimbul de dimineaţă. Au fost transferaţi mai

Niveluri de

învăţământ

Nr. elevi

înscrişi la

sfârşitul

anului

şcolar

Nr.

elevi

promo-

vaţi % % pe

judeţ

Nr. medii

Nr.

Repe-

tenţi

Nr. elevi

cu

situaţia

neînche-

iată

Total Total 5 -

5,99

6 -

6,99

7 -

7,99

8 -

8,99

9 -

10

I-IV 193 193 100 94,42

V-VIII 79 71 89,87 93,42 2 5 19 24 21 8

IX-X 276 274 99,27 95,06 20 84 120 50 2

XI-XII 259 259 100 97,18 8 26 140 85 0

Note la purtare mai m

0

2

4

6

2011-2012 2012-2013 2013-2014

Liceu

Gimnaziu

8

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99

2013-2014

2012-2013

2011-2012

ales elevi ai căror părinţi au fost interesaţi de rezultatele copiilor lor şi care au crezut că

schimbul de dimineaţă este favorabil atingerii unor performanţe crescute. Din păcate nu

putem împiedica migrarea elevilor buni către şcoli în care gimnaziul funcţionează de

dimineaţa, şi nici nu putem oferi în cadrul şcolii noastre acest regim de lucru din lipsă de

spaţiu.

Rata de succes la examenul de bacalaureat

Anul şcolar 2013 – 2014

Filieră

Profil

Specializare

Prezentaţi Reuşiţi

Număr medii

6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Vocaţional. Pedagogic.

Învăţători - educatoare 57 53 9 12 23 9

Teoretic. Uman. Filologie 49 46 24 12 7 3

Total 106 99 33 24 30 12

Procent de promovabilitate: 93,39%

Procent de promovabilitate la nivel de judeţ: 69,87%

Distribuţia numărului

de medii raportat la

numărul de elevi arată o

scădere a performanţelor

elevilor noştri la examenul

de bacalaureat. Se constată

o creştere a numărului de

note mici pe seama

scăderii numărului de note

mari, fapt ce nu ne poate

bucura. Rezultatele de la

bacalaureat au confirmat

rezultatele la învăţătură

mai slabe ale claselor a

XII-a de anul trecut, deşi

au fost oferite multe ore

de consultaţii de către

profesorii de la clasă.

Aceşti elevi au fost admişi la liceu chiar dacă notele lor de la examenul de Evaluare Naţională

s-au situat sub 5. În baza mediei de admitere au putut ocupa un loc la liceu, chiar dacă

prestaţia lor la materiile de bacalaureat a fost mediocră. Nu putem explica scăderea nivelului

prestaţiei la bacalaureat doar pe seama celor prezentate mai sus, ci trebuie ca acest aspect să

ne preocupe şi să găsim mijloace de motivare a elevilor din clasele terminale pentru

performanţă la bacalaureat.

Rezultatele obţinute de absolvenţii clasei a VIII-a la examenul de Evaluare Naţională în

iunie 2014

9

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

< 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99

2013-2014

2012-2013

2011-2012

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

2013-2014

2012-2013

2011-2012

Număr de elevi rămaşi înscrişi la clasa a VIII-a: 18

Număr de elevi promovaţi în iunie: 18

Număr de elevi prezentaţi la examenul de Evaluare Naţională: 18

Nr.

note <

5

Nr.

note

5-5,99

Nr.

note

6-6,99

Nr.

note

7-7,99

Nr.

note

8-8,99

Nr.

note

9-10

Procent

promov.

Procent

promov.

judeţ Limba şi

literatura

română 3 3 5 5 2 0 83,33% 81,18%

Matematică 4 2 3 6 2 1 77,77% 73,81%

Media la

examen 3 4 4 4 3 0 83,33% 74,57 %

Rezultatele la E.N. se situează cu puţin peste media judeţeană la matematică şi limba

română şi peste media judeţeană la promovabilitate. Se poate considera că rezultatele s-au

îmbunătăţit faţă de anul trecut, dar încă ar trebui să ne preocupe mai mult acest aspect:

Ca distribuţie

procentuală a mediilor la

examenul de evaluare

naţională, pe tranşe de

medii, se observă o

îmbunătăţire a calităţii

rezultatelor, crescând

procentul de note cuprinse

între 5–8 pe seama

scăderii procentului de

note sub 5. Anul acesta nu

am avut medii peste 9,

ceea ce ar trebui să

constituie un motiv de

preocupare pentru cadrele

didactice care pregătesc

elevii pentru acest

examen.

Limba şi literatura

română

Se observă o scădere a

procentului de note

cuprinse între 6 – 8,99 şi o

creştere a numărului de

note mai mici de 5 şi între

5–6. în ansamblu

rezultatele au scăzut faţă

de anul trecut şi se impun

10

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

50,00%

< 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

2013-2014

2012-2013

2011-2012

activităţi remediale cu elevii şi de pregătire a lor pentru examenul de Evaluare Naţională

2015.

Matematică

Graficul alăturat arată o creştere a performanţelor la matematică, s-a îmbunătăţit procentajul

de note în intervalul 6–8 şi a crescut procentajul de promovabilitate. Raportarea la rezultatele

de la nivel judeţean confirmă acest fapt.

2.1.3. Rezultate obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare

Rezultate deosebite sunt obţinute an de an atât de către elevii de la gimnaziu, dar mai ales de

cei de la liceu. Participarea elevilor de gimnaziu la olimpiade şi concursuri s-a materializat în

obţinerea de premii la nivel local şi judeţean. Dată fiind înclinaţia umanistă a elevilor ce se

orientează către acest liceu, performanţe deosebite se vor găsi la disciplinele din acest

domeniu. În fiecare an au fost rezultate bune la nivel naţional obţinute de elevii şcolii la

olimpiadele de pedagogie şi limba germană maternă. Participările la fazele judeţene ale

olimpiadelor de limbi moderne, istorie, ştiinţe socio-umane, geografie şi religie au condus la

obţinerea de premii şi menţiuni.

Trebuie menţionat aici şi faptul că mulţi elevi ai claselor de filologie bilingv engleză

promovează cu note foarte mari examenul internaţional de competenţe lingvistice

Cambridge. Elevii secţiei germane au posibilitatea să participe la examenul de limbă germană

DSD, rezultatele lor situându-se anual în eşalonul superior al clasamentelor pe ţară.

La C.N.P.A.S sportul este privit ca un factor important în dezvoltarea armonioasă a

elevilor, acordându-i-se de către cadrele didactice şi elevi atenţia meritată atât în timpul orelor

cât şi în carul activităţilor extracurriculare. În şcoală sunt constituite şi activează următoarele

echipe: fotbal pentru elevii de gimnaziu, volei pentru elevele de liceu, baschet pentru elevii de

liceu şi o echipă mixtă de şah. Participarea acestor echipe la diferite competiţii de nivel local

şi judeţean a dus la ocuparea de locuri fruntaşe.

11

Faza judeţeană

Nr.

crt.

Premiul

obţinut Disciplina

Numele şi prenumele

elevului Cls

Numele şi prenumele

profesorului

1. I Olimp. de lingvistică ŞUFANĂ ELENA-

PATRICIA X

Albu Gabriela /

Paşcalău Laura

2. II Olimp. de lingvistică TATU ANA-RALUCA X Albu Gabriela /

Baumgartner Daniela

3. III Olimp. de lingvistică HENZEL ARIANA X Albu Gabriela /

Baumgartner Daniela

4. I Olimp. de lingvistică CIOCONEA IZABELA XI Albu Gabriela /

Paşcalău Flavius

5. III Olimp. de lingvistică

DUMITREAN

CĂTĂLINA-

MINODORA

XI Albu Gabriela /

Paşcalău Flavius

6. I Olimp. de lingvistică MUNTEAN DIANA-

PATRICIA XII

Albu Gabriela /

Baumgartner Daniela

7. II Olimp. de lingvistică STÎNGU RALUCA-

MARIA XII

Albu Gabriela /

Baumgartner Daniela

8. I Lb. germană-maternă GUIB PETER-STEPHAN IX Ispas Rodica

9. I Lb. germană-maternă HORST LADINA

SIMONE IX Ispas Rodica

10. II Lb. germană maternă FĂGĂRAŞ KARINA IX Ispas Rodica

11. I Lb. germană maternă HORVATH DOROTHEA XI Romcea Rodica

12. III Lb. germană maternă PASC ANDREEA XI Romcea Rodica

13. II Lb. germană-maternă KRAMER RUTH XII Romcea Rodica

14. III Limba engleză LAZĂR IULIA-MARIA-

ANTONIA IX Sora Monica

15. III Limba engleză LISACOSCHI

RUXANDRA-ŞTEFANA IX Sora Monica

16. III Limba engleză PANAITESCU LAURA-

TEODORA IX Popoviciu Maria

17. III Limba engleză BOTEZAN ROBERT XI Marghitoiu Oana

18. III Limba engleză NEAMŢU IOANA-

DIANA XI Marghitoiu Oana

19. III Limba engleză ŞUFANĂ NICOLETA XI Sora Monica

20. I Conc. Mat. Aplicată

„Adolf Haimovici” CĂRPINIŞAN ADELINA X Paşcalău Laura

21. II Conc. Mat. Aplicată

„Adolf Haimovici”

MEZEI ALINA-

NICOLETA X Paşcalău Laura

Faza naţională

Nr.

crt.

Premiul

obţinut Disciplina

Numele şi prenumele

elevului Cls

Numele şi prenumele

profesorului

1. II Lb. germană maternă HORVATH DOROTHEA XI Romcea Rodica

2. III Lb. germană maternă HORST LADINA

SIMONE IX Ispas Rodica

3. III Lb. germană maternă KRAMER RUTH XII Romcea Rodica

12

Nr.

crt.

Premiul

obţinut Disciplina

Numele şi prenumele

elevului Cls

Numele şi prenumele

profesorului

4. Menţiune Olimp. Animatorilor DRĂGOIU NICOLETA-

CRISTINA X Zoppelt Diana

5. Menţiune Olimp. Animatorilor KRAMER SARA X Zoppelt Diana

6. Menţiune Olimpiada

Animatorilor TATU RALUCA-ANA X Zoppelt Diana

7. Menţiune Conc. Mat. Aplicata

„Adolf Haimovici” CĂRPINIŞAN ADELINA X Paşcalău Laura

2.1.4. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Resursele umane reprezentate de personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic sunt

percepute ca esenţiale în buna funcţionare şi dezvoltare a unei instituţii de învăţământ, în

realizarea obiectivelor stabilite. Este de necontestat rolul colectivului didactic în obţinerea

performanţelor de către elevi, de calitatea şi stabilitatea acestuia depinzând în mare măsură

dezvoltarea pe mai departe a unităţii de învăţământ.

Urmărind situaţia încadrării cu personal în ultimii 5 ani vom constata următoarele:

2009 -

2010

2010 -

2011

2011 -

2012

2012 -

2013

2013 -

2014

Posturi didactice

Total 59 55,20 53,11 53,11 55,13

Înv. primar 16,72 13,53 9,94 10,72 10,61

Gimnaziu 14,31 11,24 7,90 6,22 6,11

Liceu 33,00 30,43 35,27 36,17 38,41

Personal cu baza

în şcoală

58 52 50 53 52

Personal cu baza în alte şcoli 4 1 10 4 6

Posturi personal auxiliar 7 7 6 7 7

Posturi personal nedidactic 16 14 12 12 11

După scăderea puternică a numărului de posturi din anii precedenţi, se remarcă o

stabilizare în acest domeniu, lucru care ne bucură. În anul şcolar 2013 – 2014, numărul de

posturi a crescut uşor faţă de anul precedent, fapt datorat existenţi a 3 clase a XI-a (2 la secţia

română şi 1 la secţia germană) la care practica pedagogică este îndrumată de profesori

metodişti. Aceasta se reflectă în creşterea numărului de posturi de la liceu.

Evoluţia raportului dintre numărul de elevi şi numărul posturilor didactice, adică a

eficienţei încadrării cu personal didactic se prezintă în felul următor:

2008 -

2009

2009 -

2010

2010 -

2011

2011 -

2012

2012 -

2013

2013 -

2014

Primar 16,1 15,07 13,30 17,70 20,24 23,37

Gimnaziu 13,43 13,69 13,16 13,54 15,27 13,11

Liceu 11,5 12,84 13,90 13,35 13,96 14,50

Se observă o creştere pronunţată a eficienţei încadrării la primar şi la liceu,

comparativ cu anul trecut şi o scădere la gimnaziu. Creşterea de la primar este cea mai

îmbucurătoare, indicând normalizarea şi stabilizarea funcţionării acestui ciclu. Este o

confirmare a faptului că şcoala noastră a reuşit să se impună ca furnizor de servicii de calitate

13

la acest nivel în contextul concurenţei celorlalte şcoli din vecinătate. La acest lucru a

contribuit atât calitatea personalului didactic de la acest nivel, cât şi faptul că acesta este

stabil. Creşterea eficienţei încadrării de la liceu este determinată de consolidarea profilului

pedagogic care este foarte căutat de către absolvenţii de clasa a VIII-a. Concurenţa pentru

aceste clase este în creştere de la an la an. Un indicator al faptului că elevii de la gimnaziu nu

agreează cursurile în schimbul doi este scăderea eficienţei încadrării la gimnaziu. Aceasta

tinde să devină o problemă dificilă pentru şcoala noastă, ţinând cont de faptul că în anii viitori

nici clasele a VIII-a nu vor mai avea posibilitatea să urmeze cursurile dimineaţa.

Graficul evoluţiei

eficienţei încadrării

subliniază analiza

făcută anterior.

Obiectivul pentru

următorii ani şcolari

este de a păstra

evoluţia pozitivă de

la primar şi de la

liceu şi de a

îmbunătăţi acest

indicator la

gimnaziu.

Făcând o analiză din punct de vedere calitativ, adică al pregătirii profesionale a

colectivului didactic încadrat la C.N.P.A.S. în anii şcolari 2010 – 2011, 2011 – 2012, 2012 –

2013 şi 2013 - 2014 vom constata următoarele:

Faţă de anii trecuţi se observă o creştere a procentului de cadre didactice cu definitivat

şi cu gradul II, adică tinere, pe seama scăderii numărului de cadre didactice cu gradul I.

Aceasta semnalează o întinerire din mers a personalului. La nivel judeţean s-a raportat un

procent de 70% cadre didactice cu gradul I sau II, iar la nivelul şcolii noastre acest procent

este de 74,99%, ceea ce ne situează peste media pe judeţ. Acest lucru denotă preocuparea

cadrelor didactice de la şcoala noastră pentru perfecţionare.

Un alt indicator al nivelului calitativ ridicat al colectivului didactic îl reprezintă

procentul cadrelor didactice ce primesc gradaţie de merit sau salariu de merit.

2010 – 2011 2011 – 2012 2012 – 2013 2013 – 2014

Total personal cu

baza în şcoală 52 50 53 52

Doctorat 2 3,84 % 2 4% 3 5,6% 4 7,69%

Gradul I 35 67,30% 35 70% 32 60,3% 31 59,61%

Gradul II 5 9,61% 3 6% 4 7,5% 4 7,69%

Definitivat 9 17,30% 9 18% 12 22,64% 13 25%

Debutanţi 1 1,92% 1 2% 2 3,7% -

10111213141516171819202122232425

06-07 07-08 08-09 09-10 10-11 11-12 12-13 13-14

Primar

Gimnaziu

Liceu

14

An şcolar Total personal cu

baza în şcoală Gradaţii de merit Salarii de merit

2008 – 2009 67 21 31,34% 13 19,40%

2009 – 2010 58 18 31,03% 12 20,68%

2010 – 2011 52 16 30,76% 0 0

2011 – 2012 50 13 24,52% 0 0

2012 – 2013 53 12 22,64% 0 0

2013 – 2014 52 11 21,15% 0 0

Printre cadrele didactice de la C.N.P.A.S. se numără: - profesori doctori la limba română, geografie, doctorand la istorie

- profesori autori de manuale de limba engleză, limba germană, învăţământ primar

- profesori formatori naţionali sau regionali pentru limba engleză, limba germană,

învăţământ primar

- profesori metodişti ai I.Ş.J. pentru limba română, limba engleză, limba germană, fizică,

matematică

- profesori mentori ai studenţilor de la Universitatea”Lucian Blaga” Sibiu pentru limba

română, limba engleză, geografie, biologie, psihologie, religie

- profesori veniţi ca urmare a protocolului de colaborare semnat de statul român cu

Germania

Din raportul anual al Comisiei pentru formare continuă şi dezvoltare profesională

rezultă că majoritatea cadrelor didactice a urmat cursuri de perfecţionare în specialitate, în

consiliere şi orientare sau în utilizarea TC şi AEL în procesul instructiv. Cadrele didactice de

la secţia germană au urmat stagii de formare în specialitate organizate în Germania. Rolul

acestei comisii nu constă doar din monitorizarea participării cadrelor didactice la

perfecţionări, ci şi în informarea acestora asupra ofertei de formare existentă.

Comisiile ariilor curriculare constituite în şcoală oferă profesorilor şi învăţătorilor

cadrul adecvat desfăşurării activităţilor metodico-ştiinţifice cu finalităţi care vizează creşterea

calităţii procesului instructiv. Din rapoartele de activitate întocmite de responsabilii acestor

comisii se desprind atât activităţi specifice fiecărei comisii în parte, cât şi activităţi şi

preocupări comune tuturor, cum ar fi:

- dezbaterea programelor şi alegerea manualelor utilizate la clasă

- elaborarea documentelor de planificare şi proiectare didactică

- sprijinirea şi îndrumarea în activitate a colegilor debutanţi

- pregătirea suplimentară a elevilor pentru examene şi concursuri

- monitorizarea participării membrilor comisiei la cursuri şi stagii de formare şi

perfecţionare

- oferirea cadrului adecvat desfăşurării de activităţi cu caracter metodico-ştiinţific

- implicarea în proiecte la nivel local, naţional sau internaţional

În afara comisiilor ariilor curriculare în şcoală activează şi alte comisii cu caracter

metodic, pentru care enumăr succint activităţile specifice:

- Comisia de combatere a violenţei: monitorizarea activităţii elevilor sub aspectul

disciplinei, medierea conflictelor şi potenţialelor conflicte, organizarea şi îndrumarea

activităţii de prevenire a violenţei, organizarea activităţilor extracurriculare şi extraşcolare

cu caracter de responsabilizare a elevilor în abordarea situaţiilor conflictuale

- Comisiile diriginților de liceu şi de gimnaziu: elaborarea setului de teme comune care vor

fi abordate în cadrul orelor de dirigenţie, analizarea periodică a situaţiei şcolară şi

disciplinare a elevilor şi stabilirea acţiunilor concrete de remediere a lipsurilor,

organizarea sau îndrumarea organizării serbărilor şi festivităţilor,

15

- Comisia pentru curriculum: stabilirea pachetului de discipline opţionale, stabilirea

schemelor orare pentru clase, stabilirea unui set de reguli şi cerinţe de respectat în

elaborarea orarului.

- Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii: monitorizează activitatea instructiv-educativă

sub aspectul rezultatelor obţinute de elevi, analizează situaţia la învăţătură a elevilor

identificând, dacă este cazul, cauzele regresului şcolar şi propune măsuri de remediere,

formulează aprecieri sintetice asupra calităţii procesului instructiv-educativ din

perspectiva situaţiei la învăţătură la nivel de şcoală

Un indicator al gradului de îndeplinire a sarcinilor atribuite şi al situaţiei disciplinare

este calificativul acordat anual de Consiliul de Administraţie fiecărui cadru didactic. Pentru

activitatea din anul precedent întreg personalul didactic din C.N.P.A.S a obţinut calificativul

foarte bine ceea ce confirmă faptul că nu au existat abateri disciplinare majore la nivelul

cadrelor didactice şi nici situaţii de neîndeplinire a sarcinilor cuprinse în fişele posturilor.

Personalul didactic auxiliar se compune din: secretar şef, secretar, administrator

patrimoniu financiar, administrator, laborant, informatician şi bibliotecar.

Din cadrul personalului nedidactic fac parte: 2 paznici de noapte, 2 portari, 3

muncitori de întreținere şi 9 îngrijitoare.

Atribuţiile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişele posturilor,

fişe elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Probleme majore de disciplină în cadrul

acestei categorii de personal nu există; apar desigur abaterile minore (mai ales la personalul

nedidactic) de tipul: întârzieri la serviciu, plecat de la serviciu înaintea terminării celor 8 ore

de muncă regulamentare, tergiversarea îndeplinirii unor sarcini. Pentru a elimina pe viitor

asemenea neajunsuri s-a intensificat supravegherea acestei activităţii de către administratorul

şcolii, care are sarcina de a urmări consecvent respectarea termenelor de finalizare a lucrărilor

încredințate şi de a raporta conducerii şcolii abaterile survenite. Portarii au de asemenea

sarcina (cuprinsă în fişa postului) de a consemna în condica de prezenţa cu corectitudine ora

venirii la serviciu şi ora plecării de la serviciu pentru personalul nedidactic. Aceste măsuri au

avut ca efect aprecierea activităţii întregului personal nedidactic cu calificativul foarte bine.

2.2. Analiza domeniului curriculum În urma obţinerii de către ţara noastră a statutului de membru cu drepturi depline al

Uniunii Europene, învăţământul românesc a devenit o componentă în angrenajul „spaţiului

extins al educaţiei”. Având la bază principiul identităţii naţionale, sistemele educaţionale şi

de formare profesională trebuie să se dezvolte în conformitate cu cerinţele dinamicii unei

societăţi şi economii bazate pe cunoaștere. Importanţa dezvoltării unitare a sistemelor

educaţionale în contextul globalizării educaţiei este dovedită şi de strădania ţărilor membre

UE de a stabili principii şi obiective comune pentru reformarea sistemelor educaţionale

naţionale:

Obiectivul strategic I – Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor

educaţionale şi de formare profesională

Obiectivul strategic II – Facilitarea accesului tuturor la sistemele

educaţionale şi de formare profesională

Obiectivul strategic III – Deschiderea sistemului educaţional şi de formare

profesională

Actuala etapă a reformei învăţământului obligatoriu din România stă sub semnul

evoluţiilor înregistrate în cadrul programului european Educaţie şi Formare Profesională 2010

şi a condus la abordări noi ale procesului instructiv-educativ:

- plasarea învăţării – ca proces – în centrul demersurilor şcolii (important nu este ceea ce a

predat profesorul ci ceea ce a învăţat elevul)

16

- orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini prin dezvoltarea de competenţe

- adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea cotidiană precum şi la interesele, la

preocupările şi la aptitudinile elevului

- introducerea unor noi modalități de selectare şi organizare a obiectivelor şi conţinuturilor,

conform principiului „nu mult, ci bine” O consecinţă a acestui mod de abordare a problematicii curriculare este şi

introducerea conceptului de Curriculum la decizia şcolii, C.D.Ş, aplicarea lui implicând un

ansamblu de activităţi de planificare şi organizare menite să armonizeze necesităţile de

formare profesională şi generală a elevilor cu interesele şi înclinaţiile acestora. În condiţiile

numărului mic de ore de C.D.Ş. de la învăţământul gimnazial (clasele cu predare intensivă a

limbii engleze nu dispun de ore de C.D.Ş) s-a urmărit ca aceste ore să fie alocate unor

discipline pentru care elevii şi părinţii şi-au manifestat interesul, cum ar fi: „Prietenul meu

calculatorul”, „Improve your English”, „Cunoaşte-te pe tine însuţi”, „Divizibilitatea

numerelor”, etc. Venind în întâmpinarea dorinţelor exprimate de părinţii copiilor de la

învăţământul primar, o parte din orele de C.D.Ş. au fost alocate aprofundării studiului

limbii engleze. S-a urmărit ca la fiecare clasă învăţătorul să aibă la dispoziţe cel puţin o oră

din cele alocate C.D.Ş-ului pentru activităţi extracurriculare cum ar fi: Pedagogie muzeală,

Teatru şcolar, Educația pentru sănătate, Educaţie pentru mediu, etc.

Elevii de liceu au optat pentru discipline ce vizează:

- formarea profesională: pedagogie muzeală

- dezvoltarea competenţelor lingvistice: limba spaniolă, pregătire pentru DSD, aprofundare

şi extindere a materiei la limbile moderne cu examen de bacalaureat

- formarea şi dezvoltarea abilităţilor de lucru cu calculatorul: proiectarea şi realizarea

paginilor Web, elemente de informatică

Stabilirea curriculumului la decizia şcolii se realizează cu ajutorul comisiei de

curriculum compusă din responsabilii tuturor ariilor curriculare şi s-a realizat prin

următoarele activități:

- stabilirea necesarului de ore de aprofundare şi extindere la disciplinele la care se susţin

examene

- elaborarea schemelor orare pentru fiecare clasă

- analizarea propunerilor de opţionale venite de la cadrele didactice şi elaborarea pachetului

de discipline opţionale pentru gimnaziu şi pentru liceu

- discutarea în Consiliul Profesoral, în şedinţele cu părinţii a pachetului de opţionale,

prezentarea acestuia şi a schemelor orare Consiliului de Administraţie pentru analizare şi

aprobare

- prezentarea prin intermediul diriginţilor a pachetului de opţionale elevilor

- centralizarea opţiunilor exprimate în scris de către elevi şi stabilirea disciplinelor care vor

constitui C.D.Ş-ul

Principalele activităţi legate de aplicarea Curriculumul Naţional desfăşurate anul

şcolar trecut în Colegiul Naţional Pedagogic au fost:

- informarea privind planurile cadru, programele şcolare, manualele probate de M.E.C.T

- discutarea în cadrul comisiilor ariilor curriculare a programelor şcolare şi alegerea

manualelor alternative şi auxiliarelor didactice

- elaborarea documentelor de planificare şi proiectare didactică

- participarea cadrelor didactice la instruiri şi formări pe teme de curriculum organizate de

IŞJ, CCD sau alte instituții abilitate (consfătuiri ale cadrelor didactice, cercuri metodice

pe oraş, etc.)

17

2.3. Analiza resurselor materiale

Spaţiile în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ şi activităţile conexe sunt:

Săli de clasă 32

Săli ptr. activităţi pe grupe 1

Laboratoare 4 - laborator de fizică-chimie

- laborator biologie

- 2 laboratoare informatică

Cabinete metodice 2

Sală multimedia 1

Săli de sport 1

Teren de sport

Sală de spectacole cu 150 locuri

Bibliotecă cu fond de carte în limba română şi în limba germană 23.852 de volume

Cabinet de asistenţă psiho-pedagogică

Cancelarie

Birouri pentru secretariat şi administraţie

Atelier pentru lucrări de tâmplărie şi mecanice dotat cu sculele necesare

În şcoală funcţionează de asemenea un cabinet medical deservit de un medic pediatru

şi o asistentă medicală.

Sala de sport Sala multimedia

Laboratorul de informatică Sala festivă

18

2.4. Analiza resurselor financiare Administrarea corectă şi eficientă a resurselor financiare s-a realizat prin următoarele

activităţi concrete:

fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli

proiectarea bugetului de venituri şi cheltuieli

execuţia bugetară conform cu legislaţia în vigoare

Completarea resurselor financiare provenite de la bugetul de stat şi cel local cu

venituri extrabugetare s-a realizat din următoarele activităţi:

- închirierea unor spații pentru activități ce se desfășoară în afara programului

elevilor

- atragerea de sponsorizări din partea unor firme

Structura bugetului total pe anul şcolar 2013-2014 se prezintă în felul următor:

Din grafic se observă ponderea ridicată a cheltuielilor cu personalul, acestea

reprezentând peste 90% din buget.

În anul şcolar 2013 – 2014 au fost realizate lucrări de reparaţii curente şi de amenajare

a spaţiilor, finanţate preponderent de la bugetul local, cu o contribuţie după posibilităţi, din

bugetul de venituri proprii. Prezentăm mai jos lista lucrărilor realizate şi modul de finanţare:

Execuţia bugetară pentru anul şcolar 2013 – 2014

Cuantumul sumelor alocate de la bugetul de stat

Suma alocată Defalcare pe articole

Articol Suma alocată

Cheltuieli de personal 12891 Salarii - examene 12891

Obiecte de inventar 1600 Băncuţe pentru clasa pregătitoare

1600

Transport elevi 64922,95 Abonamente transport elevi 64922,95

Burse 11764 Bani de liceu 11764

Total sume alocate: 91177,95

Cuantumul sumelor alocate de la bugetul local

Cheltuieli de personal 2406426 Salarii 1877199

Contribuţii asigurări sociale 529227

Cheltuieli cupersonalul

Cheltuielibunurimateriale siservicii

Burse, asist.sociala

Cheltuieli decapital

19

Cuantumul sumelor alocate de la bugetul de stat

Bunuri şi servicii 339253,3

Furnituri de birou 5130,07

Materiale de curăţenie 9912,74

Încălzire, curent electric 72128,80

Apă, canal 12003,42

Telefon 8273,20

Cataloage, carnete elev, condici, registre, cretă, etc.

3076,05

Materiale întreţinere (deratizare, mat. sanitare, medicina muncii)

34203,70

Reparaţii curente 99465,60

Obiecte de inventar 5608,28

Cheltuieli transport şi deplasări cadre didactice

2979,25 2550

Abonamente publicaţii 275

Perfecţionare 1986

Burse 81662 Burse merit, orfani, sociale 81662

Total sume alocate: 2.745.680,11

Cuantumul sumelor din venituri proprii (rezultate din eliberări acte de studiu, program prelungit)

Cheltuieli de personal 0 Salarii 0

Contribuţii 0

Cheltuieli cu bunuri şi servicii

15413,13

Furnituri de birou 1107,12

Materiale de curăţenie 803,47

Apă, canal 216,67

Materiale cu caracter funcţional 2245,77

Materiale de întreţinere 3126,52

Reparaţii curente 2871

Obiecte de inventar (băncuţe clasa pregătitoare)

5042,58

Total sume cheltuite: 15413,13

Dotarea şi starea materialelor didactice. Lipsuri, preocupări concrete pentru

eliminarea disfuncţionalităţilor

Şcoala noastră dispune în general de material didactic adecvat, distribuit în

laboratoarele de chimie-fizică, biologie şi informatică, precum şi în cabinetul de limba

germană. În anul şcolar 2013 – 2014 s-a lucrat intens la aranjarea fondului de carte în

biblioteca şcolii, astfel încât aceasta a devenit funcţională. Au fost confecţionate noi rafturi şi

s-au rearanjat cărţile. S-au înregistrat volumele existente în evidenţa computerizată a

bibliotecii.

Toate dotările tehnice de care dispune şcoala sunt funcţionale şi sunt utilizate în

procesul de învăţământ. Folosirea laboratoarelor este posibilă doar prin mutarea claselor,

deoarece acestea sunt folosite ca săli de clasă. Acest lucru se datorează faptului că în anul

şcolar 2013 – 2014 au apărut 2 clase pregătitoare, numărul total de clase crescând astfel peste

numărul de săli de clasă disponibile. Acesta este şi motivul pentru care doar clasa a VIII-a a

funcţionat în schimbul de dimineaţă, celelalte clase gimnaziale având cursurile după-masă.

2.5. Analiza activităţilor extracurriculare şi extraşcolare

20

Activităţile extracurriculare şi extraşcolare reprezintă un mod plăcut pentru elevi de a-

şi completa formarea profesională şi generală şi în acelaşi timp sunt liantul cel mai bun al

relaţiilor elevi – profesori, elevi-elevi. Cele mai importante tipuri de activităţi extracurriculare

şi extraşcolare desfăşurate în ultimii ani în C.N.P.”A. Şaguna” sunt:

1. Cercuri extracurriculare: cor pentru elevii de gimnaziu şi separat pentru elevii de

liceu, grupă de teatru pentru elevii de liceu, cercul „Sanitarii pricepuţi” pentru

gimnaziu

2. Ansambluri sportive: echipă de volei pentru fete la liceu, echipă de fotbal pentru

băieţi la gimnaziu şi liceu, echipă de baschet băieţi, şah pentru elevii de liceu

3. Program prelungit pentru elevii de la ciclul prima: la cererea părinţilor, copiii de la

clasele primare secţia română şi germană desfăşoară în prelungirea programului zilnic

încă 2-3 ore de activităţi sub supravegherea şi îndrumarea cadrului didactic. Se

desfăşoară atât activităţi de învăţare cât şi activităţi ludice, vizite la muzee, jocuri

sportive pe terenul de sport sau în parc.

4. Serbări şi manifestări culturale: organizarea de serbări reprezintă o tradiţie pentru

elevii colegiului pedagogi, specificul viitoarelor lor profesii (cea de învăţător –

educatoare) obligându-i să ştie să organizeze şi să desfăşoare asemenea activităţi. Sunt

deja bine cunoscute serbările de Crăciun, Bazarul de Crăciun, Erntedankfest,

Carnavalul organizat pe cicluri. Consiliul Consultativ al Elevilor se implică an de an

în organizarea Balului Bobocilor.

5. Activităţi cu caracter umanitar: sub îndrumarea profesorilor diriginţi, elevii de

gimnaziu şi de liceu participă în fiecare an la acţiuni adresate persoanelor nevoiaşe.

Astfel se organizează concerte de colinde la azilurile de bătrâni și spitale, elevii de

gimnaziu participă la acțiunea „Dar din dar”

6. Activităţi în colaborare cu comunitatea locală: S-au realizat acţiuni pe bază de

parteneriat între şcoală, grădiniţe de aplicaţie şi părinţii copiilor de la grădiniţe cum ar

fi amenajarea spaţiilor de joacă şi a celor învecinate grădiniţei; parteneriate de

colaborare cu Teatrul Gong, Muzeul Brukenthal, Muzeul Astra, Universitatea ”Lucian

Blaga”, Teatrul Radu Stanca (în timpul FITS multi elevi sunt voluntari), alte instituții

de cultură și de învățământ din județ.

7. Excursii şi drumeţii: toate clasele organizează cel puţin o excursie pe an împreună cu

dirigintele sau învăţătorul. Învăţătoarele de la secţia germană organizează anual, la

Păltiniş, tabere de schi.

2.6. Analiza relaţiilor cu comunitatea locală

Ca orice instituţie de învăţământ preuniversitar, şcoala noastră este subordonată

Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu. Cu această instituţie s-au dezvoltat de-a lungul

anilor relaţii de colaborare foarte strânse, determinate de faptul că am calificat forţă de muncă

pentru învăţământ şi am asigurat formarea continuă a cadrelor didactice din învăţământul

primar şi preprimar. Acest aspect al colaborării noastre va dispărea în viitor, când nu vom mai

califica învăţători şi educatoare. Totuşi putem fi consideraţi o pepinieră pentru facultăţile care

pregătesc cadre didactice pentru învăţământul primar şi preprimar datorită formării psiho-

pedagogice pe care o oferim elevilor de la specializarea de instructor animator. Pentru a

continua şi fructifica aceste bunele relaţii de colaborare am participat împreună cu ISJ Sibiu

la o serie de proiecte şi acţiuni comune,cum ar fi:

- 2007 – proiect vizând mediul înconjurător şi educaţia ecologică împreună cu

A.R.A.M., Getesib, Tetra Pak şi 8 şcoli din Sibiu

- 2007 – proiectul „Curcubeu” vizând sprijinul acordat copiilor aflaţi în dificultate,

proiect organizat în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară

21

- 2007 – „Colegiul Europa”, parteneriatul „Europa pentru cetăţeni” între Colegiul

Naţional „O. Goga”, Fundaţia Lobby Art, ISJ Sibiu şi colegiul nostru

- 2006 – proiectul PHARE „O şcoală prietenoasă deschisă tuturor” având ca obiectiv

calificarea de mediatori şcolari pentru 8 şcoli din judeţ. Şcoala noastră a fost implicată prin

cadrul didactic care a activat ca tutore pentru mediatorii şcolari cuprinşi în programul de

calificare.

Pentru a scoate ora de predare din sala de clasă şi a exploata cadrul deosebit pe care îl

oferă diferitele instituţii de cultură cu scopul de a spori eficienţa procesului instructiv-

educativ, au fost încheiate protocoale de colaborare cu:

- Biblioteca ASTRA

- Filarmonica de Stat din Sibiu

- Muzeul de Etnografie „Franz Binder”, unde se desfăşoară ore de pedagogie

muzeală

- Complexul Naţional Muzeal ASTRA

- Muzeul Brukenthal

Colaborarea cu părinţii.

Consiliul consultativ al părinţilor a întocmit planul de venituri şi cheltuieli. Acest

Consiliu a fost ales la începutul anului şcolar şi cuprinde 11 membri, împreună cu Comisia de

cenzori. Preşedinte al Consiliului este doamna Parolă Daniela.

Asistenţa acordată părinţilor

- De la începutul anului şcolar a fost făcută planificarea pe şcoală a zilelor şi orelor în care

profesorii oferă consultaţii părinţilor referitor la situaţia şcolară a copiilor lor.. Conducerea

şcolii s-a aflat permanent la dispoziţia părinţilor. S-au desfăşurat şedinţele cu părinţii, pe

fiecare clasă. A fost organizat lectoratul cu părinţii, cu teme legate de buna desfăşurare a

activităţii şcolare.

- În cadrul şcolii a funcţionat optim parteneriatul cadre didactice - părinţi, în măsura în care

legătura dintre cadre didactice şi familiile elevilor este permanentă, la toate nivelurile.

Întreaga activitate s-a desfăşurat prin prisma acestui parteneriat. Acest lucru este cu atât mai

necesar cu cât mulţi dintre elevii noştri sunt din alte localităţi, legătura dintre şcoală şi părinţi

fiind foarte importantă în supravegherea şi îndrumarea acestor elevi.

- Reprezentant al Comitetului de părinţi în Consiliul de Administraţie al şcolii este doamna

Parolă Daniela.

- În anul 2011 a fost constituită Asociaţia de sprijin a şcolii „Prietenii CNPAS” care are ca

membrii fondatori atât cadre didactice ale şcolii cât şi părinţi ai elevilor. Cu ajutorul acestei

asociaţii s-a reuşit strângerea unor fonduri care vor fi folosite pentru recompensarea elevilor

cu rezultate foarte bune la învăţătură.

Parteneriate. Proiecte internaţionale

În vederea desfăşurării în bune condiţii a practicii pedagogice a elevilor de la profilul

pedagogic, în anul şcolar 2013 – 2014 au fost încheiate parteneriate instituţionale cu

următoarele unităţi:

- Şcoala cu Clasele I – VIII „Nicolae Iorga” Sibiu

- Grădiniţa nr. 38 Sibiu

- Grădiniţa „Fraţii Grimm” Sibiu

Activităţile extraşcolare şi extracurriculare au impus încheierea de parteneriate cu alte

instituţii, după cum urmează:

- Ministerul Apărării Naţionale, Centrul Militar Judeţean

22

- Instituţia Prefectului Judeţean Sibiu pentru programul „Live Positive Live – Viţa La

Pozitiv”

- Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu

- Grupul EDUCATIVA

- Asociaţia Internaţională Studenţească AISEC pentru proiectul „GROW 1.1 & 1.2”

- Asociaţia Internaţională Studenţească AISEC pentru proiectul „Youth

Communication”

- Asociaţia Internaţională Studenţească AISEC pentru proiectul „GROW 0.9”

- Grupul Şcolar „A. Iancu” Sibiu

- Colegiul Tehnic „Independenţa” Sibiu

- Universitatea „Alma Mater” Sibiu

- Centrul pentru Educaţie Incluzivă Sibiu

- Departamentul pentru Tineret al Mitropoliei Ardealului

- Centrul de Cultură şi Dialog „F.Teutsch” al Bisericii Evanghelice C.A. Sibiu

- Agenţia Naţională Antidrog

- Secţia 1 Poliţie, Poliţia de Proximitate

- Asociaţia de Înfrumuseţare a Oraşului Sibiu AIOS pentru proiectul „Istoria Sibiului

pentru cei tineri”

2.7. Analiza SWOT pe domenii de activitate pentru organizaţia şcolară

Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” Pentru a propune strategii de dezvoltare eficiente şi realiste e necesar să facem o

analiză pertinentă a relaţiilor dintre mediul intern şi mediul extern, pentru a stabili care sunt

aşteptările mediului extern şi intern de la noi, deci obiectivele, şi pe ce ne putem baza în

atingerea acestor obiective. Analiza SWOT evidenţiază aceste aspecte, ne ajută să găsim

soluţii pentru a transforma slăbiciunile în puncte tari şi ameninţările în oportunităţi.

23

MEDIUL INTERN MEDIUL EXTERN

STRENGTHS (PUNCTE TARI) WEAKNESSES (SLABICIUNI) OPPORTUNITIES

(OPORTUNITĂŢI) THREATS (AMENINŢĂRI)

Resurse umane

- cadre didactice bine pregătite la

toate nivelurile

- toate disciplinele din

curriculumul nucleu şi din CDŞ

sunt acoperite cu cadre didactice

calificate

- există în şcoală multe cadre

didactice metodişti ai IŞJ Sibiu,

formatori regionali şi naţionali,

autori şi evaluatori de manuale,

membri în comisiile naţionale de

specialitate

- colectiv profesoral echilibrat

(vârstnici şi tineri)

- elevii admişi la liceul nostru au

medii bune şi foarte bune la

Evaluarea Națională, iar cei care

optează pentru profilul pedagogic

trebuie să promoveze probele de

aptitudini

- în şcoala noastră se face

consiliere şi orientare vocaţională a

elevilor şi de către psihologul

şcolar

- fiecare angajat are sarcini precise,

stabilite prin fişa postului

- se acordă premii pentru elevii

- există în şcoala noastră şi cadre

didactice cu mentalităţi învechite,

manifestând rezistenţă la

schimbare şi dezinteres faţă de nou

- lipsa de experienţă a unor cadre

didactice tinere

- lipsa de interes pentru învăţătură

a unor elevi determinată de situaţia

familiară; familii dezorganizate,

părinţi plecaţi la muncă în

străinătate

- fluctuaţia cadrelor didactice

suplinitoare la unele discipline

- există profesori care îşi

completează norma în mai multe

şcoli, ceea ce conduce la

imposibilitatea angajării lor în

activităţi extracurriculare.

- lipsa cadrelor didactice titulare

capabile să predea diferite

specialităţi în limba germană

- absenteism ridicat la elevi

determinat de influenţele mediului

extern şi de situaţia familială

- prezenţa formalismului în

activitatea unor colective de

catedră, neimplicarea tuturor

- posibilităţi de perfecţionare

pentru cadrele didactice prin

Centrul de Perfecţionare a Cadrelor

Didactice cu limba de predare

germană de la Mediaş, prin CCD,

prin participare la schimburile

internaţionale pe care le

organizează şcoala

- posibilitatea de participare a

elevilor şi cadrelor didactice la

proiecte finanţate prin programe

Comenius, Erasmus, de Institutul

„Goethe” din Bucureşti.

- posibilitatea de a primi elevi din

tot oraşul, din zonele învecinate,

din toată ţara (la secţia germană).

- interesul sporit al cadrelor

didactice bine pregătite să lucreze

în unitatea noastră (mare

concurenţă pentru posturile vacante

anunţate la concurs).

- implicarea directă a şcolii în

procesul de selecţie şi angajare a

personalului

- posibilitatea angrenării

psihologului şcolar în acţiuni de

consiliere şi orientare şcolară şi

- dezinteres pentru învăţătură

datorat frământărilor socialeși

politice;

- creşterea numărului de familii cu

probleme, părinţi dezinteresaţi,

convinşi că educaţia copiilor este

doar sarcina şcolii;

- efect negativ al propagării

fumatului, drogurilor, băuturii etc.

- înrăutăţirea situaţiei financiare a

familiilor, lipsa locurilor de muncă,

creşterea inflaţiei.

- părinţi dezinteresaţi de situaţia

materială a şcolii;

- pentru clasele de gimnaziu este o

ameninţare faptul că în zonă există

deja 3 şcoli generale cu tradiţie şi

cu reputaţie mai bună decât a şcolii

care a existat aici mai demult;

- imposibilitatea aducerii claselor

de gimnaziu în schimbul de

dimineaţă:

- instabilitatea sistemului legislativ.

24

merituoşi

- şcoala facilitează accesul elevilor

şi cadrelor didactice la mijloace

moderne de informare (Internet)

- existenţa cadrului instituţionalizat

pentru participarea personalului la

procesul decizional, prin

colectivele de catedră, Consiliul

de Administraţie şi Consiliul

Profesoral

- sistem intern de comunicare

rapid, eficient şi transparent

- posibilitatea participării cadrelor

didactice la programe şi stagii de

formare continuă

- participarea cadrelor didactice la

activităţi de “loisir” – aniversări,

pensionări, “8 Martie”, Revelion,

etc.

- elevii beneficiază de pregătire

suplimentară diferenţiată

(meditaţii, consultaţii); există

program special pentru elevii cu

CES

- şcoala oferă posibilitatea

evidenţierii şi dezvoltării

aptitudinilor creative ale elevilor şi

ale cadrelor didactice prin

activităţile desfăşurate

- personal administrativ competent

şi eficient

profesorilor în actul decizional;

- elevi modelaţi de mass-media, de

multimedia, de Internet, de muzică,

de modă;

- existenţa unor profesori foarte

indulgenţi în evaluare (toţi elevii

au nota 10 la unele materii);

- cooptarea părinţilor în activităţile

şcolii – puţine activităţi derulate de

cadrele didactice în care să fie

implicaţi direct părinţii elevilor;

profesională

25

Curriculum

- aplicare locală a curriculumului

naţional prin studiul disciplinelor

de specialitate în cadrul CD-ului,

prin studiul limbilor străine cu

predare intensivă

- bună dotare cu documente

curriculare: manuale aprobate de

M.E.N.+ auxiliare curriculare

(caiete de exerciţii, culegeri de

texte şi de probleme, planşe, hărţi,

seturi de diapozitive)

- ofertă C.D.Ş. variată, cuprinzând

o arie largă de discipline, în

concordanţă cu preferinţele

elevilor, ale părinţilor: informatică,

limbi străine, pedagogie muzeală,

educaţie pentru sănătate, etc.

- învăţământ în limba maternă

(germană) şi posibilitatea obţinerii

DSD

- activităţi extracurriculare variate,

adecvate vârstei si personalităţii

elevilor

- incapacitatea respectării tuturor

preferinţelor de CDŞ datorită

imposibilităţii formării de grupe de

studiu şi datorită limitărilor impuse

de orar

- nivelul scăzut de implicare a

unor cadre didactice în derularea

activităţilor extracurrriculare

- structura rigidă a orarului,

impusă de necesitatea respectării

cerinţelor multiple impietează

asupra timpului ce poate fi acordat

activităţilor extracurrriculare

- insuficientă colaborare între

comisiile metodice ale diferitelor

specialităţi pentru o abordare

interdisciplinară mai cuprinzătoare

- formalism în elaborarea

documentelor de planificare şi

proiectare didactică

- utilizarea redusă a tehnicii de

calcul în procesul instructiv

- prin studiul limbii germane ca

limbă maternă şcoala noastră a

devenit centru de examinare şi

acordare a diplomei de limbă

germană DS II

- posibilitatea de a oferi elevilor, în

cadrul CDŞ-ului, de materii care să

le completeze formarea

profesională

- manuale alternative şi auxiliare

curriculare variate

- existența RED și accesul cadrelor

didactice la această rețea poate

aduce un plus de calitate procesului

instructiv-educativ.

- trecerea în responsabilitatea

universităţilor a activităţii de

perfecţionare a personalului

didactic din învăţământul primar şi

preprimar

- scăderea numărului de ore alocate

unor discipline necesare formării

profesionale a elevilor de la

specializarea învățători-educatori

(educaţie muzicală, educaţie

pastică, artă dramatică, etc.) - abundenţa pe piaţă a materialelor

auxiliare, unele confuze şi

inconsistente.

Resurse materiale

- bibliotecă cu fond de carte în

limba română şi germană)

- laborator de informatică conectat

la Internet

- laboratoare de fizică-chimie,

biologie

- lipsă de spațiu pentru aducerea

elevilor de gimnaziu de dimineață

- finanţare de la bugetul de stat

pentru dotarea cu materiale şi

mijloace didactice

- statutul de şcoală organizatoare a

examenului DSD conduce la

primirea de sponsorizări în

- lipsa de comunicare pe tema

spaţiului dintre organele

administraţiei locale şi şcoală

26

- cabinet de limba germană

- sală de sport, teren de sport

acoperit

- bună dotare cu materiale şi

mijloace didactice

materiale şi mijloace didactice din

parte satului german prin ZFA

(Centrala pentru relaţii externe)

Resurse financiare

- utilizare eficientă, conform legii,

a tuturor resurselor materiale şi

financiare disponibile

- existenţa unor fonduri

extrabugetare care pot fi folosite

conform priorităţilor stabilite de

CA şi de cadrele didactice

- bună colaborare cu Consiliul

Reprezentativ al Părinţilor care

sprijină realizarea unor proiecte

- derularea unor proiecte cu

finanţare extrabugetară (DBU,

PAD)

- imposibilitatea finanţării unor

activităţi legate de pregătirea de

specialitate a instructorilor

animatori (excursii educative,

tabere de lucru)

- disproporţie între cheltuielile cu

personalul şi cele pentru bunuri şi

servicii

- procedeul greoi şi birocratic de

accesare a fondurilor realizate din

venituri proprii

- imposibilitatea realizării de

venituri extrabugetare din închirieri

- lipsa fondurilor pentru investiţii

- alocarea de către C.L. de fonduri

foarte scăzute pentru reparaţii

- posibilităţi de finanţare prin

sponsorizări obţinute de către

conducerea şcolii, de către cadrele

didactice sau oferite de către

părinţi;

- posibilităţi de realizare a

veniturilor extrabugetare prin

oferirea de servicii educaţionale;

- existenţa unei asociaţii nonprofit

de sprijin pentru Colegiu

- colaborare eficientă cu toate

organizaţiile culturale, cu toate

instituţiile;

- schimburi internaţionale active;

- funcţionarea într-un sediu

proprietate a Consiliului Local şi în

consecinţă posibilitatea de a obţine

fonduri pentru întreţinerea

acestuia;

- în noul arondisment al şcolii

există mai mulţi posibili viitori

elevi pentru clasele de învăţământ

primar, secţia germană;

- posibilitatea de a realiza venituri

proprii prin închirierea unor spaţii

- lipsa mijloacelor financiare

suficiente pentru o bună

administrare a spaţiilor disponibile

- legislaţie în domeniu rigidă şi

neadaptată condiţiilor concrete din

instituţiile şcolare

- timp insuficient pentru cheltuirea

fondurilor alocate de la bugetul de

stat pentru achiziţii

- finanţarea pe baza costului

standard per elev care

dezavantajează şcolile cu colective

didactice constituite în majoritate

din cadre didactice cu grade

superioare şi în care sunt în plată

foarte multe gradații de merit

27

în timpul în care nu se desfăşoară

cursuri în acestea

Activităţi extracurriculare şi extraşcolare

- activităţi extracurriculare

diversificate: cor, ansambluri

sportive

- activităţi extracurriculare

destinate completării formarii

profesionale şi personale a elevilor

- program prelungit la ciclul primar

- organizarea de excursii şi tabere

- săptămâna ”Școala Altfel”

- dezinteres al unor cadre didactice

pentru activităţile extraşcolare sau

extracurriculare

- program încărcat al elevilor de

liceu care nu permite desfăşurarea

activităţilor

- slaba motivaţie a unor cadre

didactice pentru realizarea de

activităţi extraşcolare

- existenţa sălii de festive unde se

pot organiza serbări, festivităţi,

manifestări

- elevii de la profilul pedagogic

sunt admişi pe baza unor teste de

aptitudini

- susţinere din partea părinţilor în

organizarea de activităţi

extracurriculare şi extraşcolare

- ofertă mare de activităţi culturale,

educative şi de petrecere a timpului

liber din partea altor instituţii,

O.N.G-uri

- resurse financiare limitate pentru

organizarea de activităţi

extraşcolare

- tentaţia ce o exercită calculatorul,

televizorul sau discotecile pentru

unii elevi – deci indisponibilitate

din partea elevilor de a participa la

asemenea activităţi

- program încărcat pentru elevii de

liceu de la secţia germană care

reduce timpul lor liber

Relaţia cu comunitatea

- promovarea imaginii şcolii prin

toate mijloacele în cadrul

comunităţii

- colaborare eficientă cu IŞJ, cu

CCD

- legături stabile cu instituţiile de

cultură, cu biserica, poliţia,

jandarmeria, pompierii, gardienii

publici

- implicarea organizaţiei sindicale

în procesul decizional şi în

rezolvarea problemelor unităţii, a

conflictelor de muncă

- insuficienta implicare fizică a

părinţilor în activităţile şcolii

- insuficienta colaborare cu factorii

de decizie din administraţia locală

- imposibilitatea forurilor abilitate

de a rezolva situaţia locativă a

şcolii

- interesul comunităţii pentru

serviciile instructiv – educative de

calitate pe care le oferim

- dorinţa manifestată de multe

instituţii culturale, de organizaţii

nonguvernamentale care au ca

obiect de activitate educaţia

tinerilor de a colabora cu noi în

derularea de proiecte comune (în

săptămâna ”Școala Altfel”)

- reticenţa comunităţii în a oferi un

cadru instituţional organizat unde

să se poată desfăşura activități cu

tinerii

28

- încadrarea absolvenţilor noştri de

la profilul pedagogic specializarea

învăţători /educatori pe piaţa

muncii, după promovarea

examenului de bacalaureat

- existenţa unui Consiliu

Reprezentativ al Părinţilor activ,

receptiv la nevoile şcolii

- existenţa Consiliului Elevilor

bine organizat şi implicat în viaţa

şcolii

- şcoala noastră se bucură de

prestigiu în rândul unităţilor de

învăţământ din judeţ şi din ţară (la

secţia germană avem elevi din

multe alte judeţe ale ţării)

- activităţile şcolii se bucură de

sponsorizări din partea multor

agenţi economici locali (Balul

Bobocilor, Ziua Liceului, 1 Iunie,

etc.)

- colaborarea cu multe alte instituţii

de învăţământ din oraş şi din ţară

în derularea unor proiecte comune

- colaborarea cu diferite organizaţii

şi societăţi comerciale în derularea

de proiecte comune (ex. ARAM,

TetraPak, Getesib.)

Relaţiile de colaborare internaţională

- parteneriate durabile cu şcoli din

Germania

- nu toate cadrele didactice

dovedesc disponibilitate pentru

- colaborare foarte bună cu I.Ş.J.

Sibiu în vederea aplicării pentru

- resurse financiare limitate pentru

organizarea de activităţilor ce

29

- competenţele lingvistice de nivel

avansat în limba engleză şi

germană ale elevilor şi cadrelor

didactice favorizează participarea

la proiecte internaţionale

- disponibilitate mare a unor cadre

didactice pentru elaborarea şi

derularea proiectelor internaţionale

- experiență bogată în elaborarea şi

derularea proiectelor internaţionale

elaborarea şi derularea proiectelor

- dificultăţile financiare care stau în

calea implicării tuturor elevilor în

asemenea activităţi

- modalitatea laborioasă de

elaborare a decontului financiar

care descurajează cadrele didactice

- cunoştinţele de specialitate în

domeniul economico-financiar ale

cadrelor didactice inadecvate

proiecte internaţionale

- competenţele lingvistice de nivel

avansat în limba germană deschid

posibilităţi de colaborare cu şcoli

din Germania

- interes mare din partea unor şcoli

din Germania şi alte ţări în care se

vorbeşte limba germană

- programul LLP ce oferă

posibilitatea cadrelor didactice de a

accede la burse pentru

perfecţionare în statele UE.

vizează colaborarea internaţională

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ PENTRU PERIOADA 2014 -2018

3.1 Identificarea problemelor şi stabilirea ţintelor strategice

Din analiza SWOT făcută anterior se desprind probleme a căror rezolvare este prioritară pentru perioada următore. Problemele identificate vizează

atât punctele slabe depistate în urma analizei tuturor domeniilor de activitate şi impactul lor asupra dezvoltări ulterioare a instituţiei, cât şi aspectul

exploatării oportunităților oferite de mediul extern în vederea sporirii competitivităţii în plan calitativ al serviciilor educaţionale oferite de C.N.P.

”A. Şaguna”.

Probleme prioritare:

1. Dezinteresul faţă de învăţătură al elevilor datorat atât mediului extern şcolii cât şi mediului intern

2. Fluctuaţia cadrelor didactice tinere, formalism în muncă al unor cadre didactice, rutină

3. C.D.Ş. insuficient adaptat nevoilor de formare profesională şi personală a elevilor

4. Dezinteresul elevilor datorat programului prea încărcat şi al unor cadre didactice datorat comodităţii pentru activităţi extraşcolare şi

extracurriculare

Ţintele strategice pe care le vizează strategia de dezvoltare a şcolii urmăresc atât rezolvarea problemelor enumerate mai sus, cât şi consolidarea şi

dezvoltarea aspectelor pozitive ale activităţii din colegiu. Atingerea lor va fi posibilă prin exploatarea oportunităţilor oferite de mediul extern

30

organizaţiei, prin atenuarea ameninţărilor sprijinindu-ne pe ceea ce ştim să facem bine şi prin urmarea de căi care să ducă la înlăturarea pas cu pas a

slăbiciunilor din activitatea din şcoală.

Ţinte strategice 1. Consolidarea unui corp profesoral bine pregătit, receptiv la nou, dispus să realizeze un proces instructiv-educativ de calitate

2. Creşterea motivaţiei elevilor pentru învăţătură şi pentru profesia pentru care se pregătesc

3. Asigurarea unui climat de înţelegere şi toleranţă între elevii şcolii, indiferent de apartenenţa etnică şi religioasă, formarea deprinderilor de

bună convieţuire într-o societate multiculturală

4. Educarea elevilor ca cetăţeni europeni, dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare pentru a

putea participa la proiecte internaționale

5. Asigurarea unui climat de siguranţă fizică şi de libertate spirituală pentru toţi elevii şi profesorii şcolii

6. Extinderea actului instructiv-educativ dincolo de sala de clasă prin activităţi extracurriculare şi extraşcolare

7. Asigurarea unei baze materiale adecvate unui învăţământ modern

3.2. Opţiuni strategice

Ţintele strategice

Opţiuni strategice

Dezvoltare curriculară Dezv. resurselor umane Dezv. resurselor materiale

şi financiare Dezv. relaţiilor comunitare

1. Consolidarea unui

corp profesoral bine

pregătit, receptiv la

nou, capabil şi dispus

să realizeze un proces

instructiv-educativ de

calitate

Asigurarea accesului facil

la informaţie

Asigurarea programelor,

auxiliarelor curriculare,

îndrumătoarelor

metodice, etc.

Sprijinirea şi încurajarea

profesorilor tineri în

aplicarea de metode

moderne de predare

centrate pe elev

Acces la informatie de

actualitate privind teoria

Scoaterea la concurs de

titularizare a catedrelor

vacante

Menţinerea în şcoală a

cadrelor didactice

merituoase

Stimularea cadrelor

didactice să participe la

stagii de formare şi

perfecţionare

Îndrumarea şi sprijinirea

profesorilor tineri

(debutanţi) de către

Dotarea laboratoarelor

şi realizarea unui

ambient favorabil

desfăşurări activităţilor

Recompensarea

cadrelor didactice

pentru activităţi

deosebite şi realizarea

de performanţe

Achiziţionarea acelor

materiale şi mijloace

didactice cerute de

cadrele didactice

Colaborare cu I.Ş.J. în

vederea realizării

stabilităţii cadrelor

didactice pe posturi

Colaborare cu C.C.D.,

Z.F.L., şi alţi ofertanţi de

cursuri de perfecţionare şi

formare continuă

Participarea cât mai

multor cadre didactic la

schimburi de experienţă şi

proiecte internaționale

Implicarea cât mai multor

31

Ţintele strategice

Opţiuni strategice

Dezvoltare curriculară Dezv. resurselor umane Dezv. resurselor materiale

şi financiare Dezv. relaţiilor comunitare

şi practica pedagogică

profesorii cu experienţă

(instituirea unui fel de

tutoriat)

Susţinere financiară

pentru participare la

formări şi perfecţionări

cadre didactice în

organizarea şi derularea

de proiecte la nivel local

şi naţional

2. Creşterea motivaţiei

elevilor pentru

învăţătură şi pentru

profesia pentru care se

pregătesc

Se va urmări ca

disciplinele oferite în

cadrul CDŞ să fie

interesante şi atractive, să

sprijine formarea

profesională (cor, teatru,

pedagogie muzeală,etc.)

C.D.Ş orientat spre

formarea competențelor

lingvistice şi spre

satisfacerea intereselor

elevilor

Utilizarea de metode

diversificate de evaluare

formativă şi motivantă

Utilizarea de auxiliare

curriculare şi materiale

didactice menite să

crească atractivitatea

orelor

Predarea asistată de

tehnologie

Pentru elevii cu aptitudini

şi interes pentru anumite

discipline se vor organiza

activităţi suplimentare

(cercuri, consultaţii) în

vederea pregătirii pentru

olimpiade şi pentru

concursuri şcolare

Se va organiza program

special de recuperare

pentru elevii cu dificultăţi

de învăţare

Atragerea de specialişti

pentru predarea anumitor

discipline (actori,

arhitecţi)

Monitorizarea şi

îndrumarea cadrelor

didactice să aplice metode

moderne de predare,

activizante şi atractive

Oferirea de premii

elevilor cu performanţe

deosebite

Acces pentru toţi elevii

la conexiune Internet

în cadrul orelor de

informatică şi în afara

lor

Finanţarea de activităţi

extraşcolare pentru

elevii conştiincioşi

Colaborarea cu C.R. al

Părinţilor în vederea

recompensării elevilor cu

performanţe deosebite

Organizarea de serbări şi

manifestări pentru

partenerii din comunitate

în care elevii să-şi pună în

valoare calităţile şi

abilităţile dobândite în

şcoală

3. Asigurarea unui

climat de înţelegere şi

toleranţă între elevii

Se va crea cadrul necesar

pentru ca elevii să

frecventeze cursuri de

Profesorii vor fi îndrumaţi

să participe la cursuri de

formare care vizează nu e cazul

Intensificarea colaborării

cu toate cultele religioase

Încheierea de parteneriate

32

Ţintele strategice

Opţiuni strategice

Dezvoltare curriculară Dezv. resurselor umane Dezv. resurselor materiale

şi financiare Dezv. relaţiilor comunitare

şcolii, indiferent de

apartenenţa etnică şi

religioasă, formarea

deprinderilor de bună

convieţuire într-o

societate multiculturală

religie conform

confesiunii fiecăruia

În orele de consiliere se

vor dezbate teme legate

de aceste aspecte

munca de consiliere şi

orientare

Se va sprijini şi încuraja

participarea elevilor şi

cadrelor didactice la

proiecte ce vizează

multiculturalitatea

Se vor organiza proiecte

comune între secţia

română şi cea germană

şi protocoale de

colaborare cu ONG-urile

şi organizaţiile care

derulează proiecte şi

activităţi pe această temă

în şcoli

Stimularea profesorilor şi

elevilor să se implice în

acţiuni comunitare

4. Educarea elevilor

ca cetăţeni europeni,

dezvoltarea

competenţelor

lingvistice şi de

utilizare a mijloacelor

moderne de

comunicare pentru a

putea participa la

proiecte internaționale

Dirijarea elevilor spre

discipline opţionale care

să le dezvolte logica,

creativitatea

Folosirea metodelor activ

– participative în predare,

centrarea lecţiei pe elevi

Accentuarea caracterului

formativ al orelor la toate

disciplinele şi încurajarea

elevilor să-şi exprime

liber ideile, să ia atitudine

faţă de anumite probleme,

să-şi exprime şi

argumenteze opinia

proprie

C.D.Ş orientat spre

dobândirea de competenţe

lingvistice (germană,

Antrenarea elevilor în

participarea la concursuri

pe diferite teme, proiecte

Antrenarea elevilor

talentaţi la organizarea de

expoziţii de desene, de

obiecte confecţionate în

cadrul unor proiecte

Implicarea elevilor şi

cadrelor didactice în

derularea de proiecte şi

parteneriate internaţionale

Implicarea elevilor în

activităţi cu caracter

umanitar

Motivarea şi sprijinirea

cadrelor didactice în a

participa la cursuri de

formare în domeniul

Acordare unei atenţii

deosebite achiziţionării

de mijloace audio –

vizuale indispensabile

în studiul modern al

limbilor străine

Menţinerea

calculatoarelor

existente în stare bună

de funcţionare,

achiziţionarea altora

noi

Extinderea conexiunii

Internet la bibliotecă,

cabinetul de geografie,

de limba germană,

laboratorul de fizică

Implicarea părinţilor în

proiectele realizate de

elevi

Susţinerea de programe

artistice la casele de copii

şi la căminele de bătrâni

Dezvoltarea de proiecte

comune cu parteneri

sociali din comunitate,

organizaţii

nonguvernamentale,

instituții de cultură,

instituţii de învăţământ

33

Ţintele strategice

Opţiuni strategice

Dezvoltare curriculară Dezv. resurselor umane Dezv. resurselor materiale

şi financiare Dezv. relaţiilor comunitare

engleză, spaniolă)

Curriculum opţional care

să vizeze formarea de

abilităţi de lucru cu

calculatorul

managementului de

proiecte

Participarea cadrelor

didactice la activităţi de

LLP, la schimburi

internaţionale de

experiență, simpozioane

5. Asigurarea unui

climat de siguranţă

fizică şi de libertate

spirituală pentru toţi

elevii şi profesorii

şcolii

Cuprinderea în

planificarea orelor de

consiliere de teme

referitoare la siguranţa

fizică şi la libertatea

spirituală

Încurajarea profesorilor să

iniţieze şi să coordoneze

proiecte pe teme care

vizează toleranţa faţă de

apartenenţa religioasă şi

etnică, convieţuirea într-

un climat lipsit de

violenţă

Asigurarea protecţiei

elevilor şi profesorilor în

timpul cursurilor

Supravegherea elevilor de

către cadrele didactice în

timpul orelor, al pauzelor

şi al activităţilor

extracurriculare

Asigurarea cadrului

adecvat exprimării libere

a opţiunii religioase

Asigurarea climatului

propice exprimării libere

(în limitele

Regulamentului de ordine

interioară) a opiniilor

Conceperea şi

realizarea unui sistem

eficient de

supraveghere a

accesului în şcoală

Asigurarea condiţiilor

materiale necesare unei

eficiente protecţii

împotriva incendiilor şi

situaţiilor speciale

Achiziţionarea numai

de material didactic,

mobilier şi obiecte de

inventar care să

corespundă normelor

de protecţie a muncii

Verificarea regulată a

instalaţiilor de gaz şi

curent pentru a le

menţine la parametrii

optimi de funcţionare

Colaborarea cu unităţi de

asigurare a pazei şi

protecţiei (Jandarmeria,

poliţia de proximitate)

Colaborare cu Poliţia

municipiului Sibiu

Informarea şi implicarea

părinţilor asupra normelor

de protecţie a muncii pe

care trebuie să le respecte

elevii

Colaborare cu ISU pentru

realizarea de exerciții de

alarmare şi pentru

obţinere de consiliere şi

îndrumare în această

muncă

34

Ţintele strategice

Opţiuni strategice

Dezvoltare curriculară Dezv. resurselor umane Dezv. resurselor materiale

şi financiare Dezv. relaţiilor comunitare

6. Extinderea actului

instructiv-educativ

dincolo de sala de

clasă prin activităţi

extracurriculare şi

extraşcolare

Cuprinderea în CDŞ a

activităţilor care se

desfăşoară în alte locuri

decât sala de clasă

(pedagogie muzeală,

teatru, geografia

turismului)

Cuprinderea în

planificările calendaristice

de teme care să abordeze

problematica integrării

europene privită din

perspectiva materiei

predate

Desfăşurarea de ore la

diverse discipline la

muzeu, în natură, în

biblioteci sau în alte

locaţii considerate propice

de către cadrul didactic

Participarea cadrelor

didactice la formări

continue pe tema

abordării activităţilor

extracurriculare şi

extraşcolare

Încurajarea elevilor să

participe la schimburi

culturale naţionale şi

internaţionale, la proiecte

cu parteneri din ţară şi din

alte ţări

Invitarea de persoane

competente în diferite

domenii,din afara şcolii,

să desfăşoare activităţi

extraşcolare cu elevii

(artişti plastici, actori,

muzicieni, medici, jurişti,

etc.)

Actualizarea

permanentă a fondului

de carte al bibliotecii

prin achiziţii

Achiziţionarea de soft

didactic

Susţinerea financiară a

activităţilor

extraşcolare din

venituri proprii

Recompensarea

cadrelor didactice care

desfăşoară activităţi

extraşcolare

Implicarea părinţilor în

stabilirea CDŞ-ului

Sensibilizarea părinţilor la

importanţa participării

copiilor la acest gen de

activităţi

Obţinerea de sprijin

financiar din partea

Comitetului Reprezentativ

al părinţilor pentru aceste

activități

Intensificarea colaborării

cu celelalte instituţii de

învăţământ, culturale, de

formare: U.L.B.,

Biblioteca Astra, CCD,

Inspectoratul Judeţean de

Cultură etc.

Dezvoltarea colaborării

cu Agenţia Natională

pentru Programe

Comunitare in Domeniul

Educatiei si Formarii

Profesionale în vederea

derulării de proiecte

internaţionale

Colaborarea cu ONG-uri

care facilitează derularea

de proiecte internaţionale.

35

Ţintele strategice

Opţiuni strategice

Dezvoltare curriculară Dezv. resurselor umane Dezv. resurselor materiale

şi financiare Dezv. relaţiilor comunitare

7. Asigurarea unei

baze materiale

adecvate unui

învăţământ modern

nu este cazul

Formarea continuă a

personalului administrativ

şi a celui implicat în

procesul de achiziţii

Atragerea de resurse

extrabugetare

Investirea chibzuită a

fondurilor locate

materialelor şi

mijloacelor didactice

în acord cu dorinţele

cadrelor didactice şi

ale elevilor

Implicarea consiliilor

consultative ale părinţilor

în obţinerea de

sponsorizări

Cooptarea părinţilor

profesionişti în executarea

unor lucrări (zugrăvit,

vopsit, raşchetat).

Colaborare cu Consiliul

Local, cu Primăria

Municipiului Sibiu în

vederea posibilității de

extindere a spaţiului de

învățământ

Implicarea Comitetului

Reprezentativ al Părinţilor

în activitatea de

întreţinere şi igienizare a

sălilor de clasă

4. DIRECŢII DE ACŢIUNE 1. Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ

2. Cuprinderea nediscriminatorie a tuturor copiilor cu vârstă de şcolarizare în sistemul de învăţământ obligatoriu (învăţământ primar)

3. Elaborarea ofertei şcolare în concordanţă cu cerinţele societăţii şi a pieţei muncii

4. Creşterea calităţii resurselor umane

5. Optimizarea procesului de dotare a şcolii cu materiale şi mijloace didactice

6. Consolidarea parteneriatelor la nivel comunitar (cu părinţii, cu comunitatea locală)

7. Continuarea parteneriatelor internaţionale şi stimularea cadrelor didactice şi elevilor să se implice în derularea de proiecte la toate nivelurile

36

5. OBIECTIVE GENERALE

1. Asigurarea conducerii operaţionale la nivel de instituţie şi optimizarea managementului

2. Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ

3. Elaborarea unei oferte educaţionale optime

4. Asigurarea cadrului optim pentru obţinerea performanţei de către elevi

5. Recrutarea şi formarea continuă a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

6. Îndeplinirea planului de şcolarizare la toate nivelurile de învăţământ din şcoală

7. Gestionarea corespunzătoare şi eficientă a resurselor financiare materiale

8. Optimizarea managementului relaţiilor comunitare şi de parteneriat, al proiectelor locale, naţionale şi internaţionale

Din aceste obiective generale derivă următoarele

6. OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENII FUNCŢIONALE

Domenii funcţionale Obiective specifice

Curriculum - Aplicarea corectă şi creativă a curriculumu-lui naţional la toate nivelurile de învăţământ din şcoală

- Elaborarea de curriculum diferenţiat pentru elevii cu nevoi speciale

- Monitorizarea şi evaluarea calităţii procesului instructiv-educativ prin prisma adaptării metodelor de predare

utilizate de cadrele didactice în vederea parcurgerii integrale şi eficiente a conţinuturilor curriculare

- Elaborarea pachetului de discipline opţionale în concordanţă cu nevoile de dezvoltare personală şi profesională a

elevilor

Management - Asigurarea eficienţei demersului managerial prin activarea grupelor de lucru şi a comisiilor, prin delegare de

sarcini, prin monitorizarea îndeplinirii acestor sarcini

- Asigurarea coerenţei demersului managerial prin proiectarea bazată pe diagnoză şi evaluarea finalităţii fiecărei

acţiuni

- Îmbunătăţirea fluxului informaţional dintre echipa managerială şi colectivul didactic, dintre echipa managerială şi

elevi şi dintre echipa managerială şi personalul nedidactic

- Aplicarea corectă a tuturor normativelor în vigoare, aplicarea rapidă a tuturor notelor, precizărilor şi ordinelor

MEN

- Respectarea calendarului de acţiuni al ISJ Sibiu şi al MEN

37

Domenii funcţionale Obiective specifice

Resurse - Încadrarea corectă a cadrelor didactice conform cu pregătirea lor şi actele normative în vigoare

- Asigurarea cu personal didactic competent prin scoatere la concurs a normelor didactice vacante

- Facilitarea accesului cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar şi nedidactic la cursuri de formare

- Evaluarea periodică a personalului şcolii

- Promovarea imaginii şcolii în comunitate pentru atragerea de elevi atât la ciclul liceal cât şi la gimnaziu şi primar

- Optimizarea pregătirii suplimentare a elevilor în vederea obţinerii e rezultate bune şi foarte bune la evaluările

naţionale şi bacalaureat

- Atragerea de fonduri extrabugetare din sponsorizări şi servicii educaţionale oferite celor interesaţi

- Optimizarea procesului de achiziţii

- Gestionarea chibzuită şi eficientă a resurselor financiare

Relaţii comunitare - Strângerea relaţiilor cu comunitatea locală prin oferirea de serviciu educaţionale

- Eficientizarea colaborării cu CL, cu Serviciul Administrare Şcoli din cadrul Primăriei, cu ISJ Sibiu, cu instituţiile

partenere, cu sindicatele, cu alte organizaţii

- Implicarea activă a părinţilor în viaţa şcolii

- Iniţierea şi participarea la proiecte şi programe extraşcolare la nivel local, naţional şi internaţional

- Iniţierea de noi parteneriate şi priecte internaţionale

Director, prof. Țălnariu Rodica