dualismul si behaviourismul

1

Dualismul si

behaviourismul

2

Dualismul = Rationalismul

Descartes

(1) Subiectul - obiect ganditor

(2) 2 tipuri de perceptie

(3) 2 tipuri de substanta

(4) O singura lume

(5) Relatiile perceptii-substante, minte-corp, eul-lume

3

1. Metoda lui Descartes

Etapa I

• Ipoteza demonului: cunoasterea noastra (obiecte compuse) produsa de simturi = indoielnica (M1)

• Stiinte: fizica, astronomia, medicina, etc.

• Stiinta despre obiecte simple si obiecte generale (aritmetica, geometria) - cunoastere indubitabila/sigura

4

Etapa II

• Eul inselat → Exista: “Gandesc deci exist.”

• Eul - Functii: intelegerea, vointa, indoiala, imaginatia, simturile

• Subiect ganditor: “Prin termenul de gand inteleg totul de care suntem constienti de ce se intampla.”

5

Etapa a III

• “Prin corp inteleg orice este capabil ca avand forma si ocupand un spatiu astfel incat toate celelalte corpuri sunt excluse si in acelasi timp fiind perceput de simturile tactile, vaz, auz, gust si miros.”

6

• Dualismul: Mintea (proprietatea de gandire - res cogitans) si corpul (extindere - res extensa) = substante ontologic diferite

Etapa IV

Prin sensatii, eul percepe obiectele corporale € lumii exterioare.

7

2. Perceptii clare, distincte si complete

• Clar = Obiectul este in fata sau inauntru subiectului - Efect “tangibil” asupra noastra

• Distinct = Putem distinge obiectul de altele

• Percepand clar si distinct 2 substante, (minte si corp) → Existenta lor

8

• Rolul perceperii clare/distincte ↔ Conexiunea “gandire-existenta” (Wahl 1998) → Interdependenta epistemologie si ontology

• Obiectie: circularitate vicioasa. (Arnauld) → Descartes introduce Dumnezeu

• Med. IV- Existenta lui Dumnezeu (∞)• M. V - Lucrurile materiale • M. VI- Dumnezeu --- Percepem clar si

distinct

9

• Rationalism: Perceptia sensoriala (extensia) prin cea mentala → Esenta lucrurilor

• Natura cerii: Doar prin perceptia mentala Esenta ei - extensia e o proprietate geometrica →

Intelegerea - Prin rationament abstract matematic (Cottingham 1986, Wilson 1998)

10

• Mintea si Dumnezeu – Aceasi natura → Mintea = Substanta imateriala - Percepem esenta lucrurilor

3. Cele 2 substante si relatia bidirectionala intre epistemologie si ontologie

• Substanta = Un lucru care exista astfel incat nu are nevoie de alt lucru

11

Wilson - Argumentul epistemologic

• Eul percepe clar si distinct 2 substante (mintea si corpul)

• Conjunctia dintre minte si corp si relatia dintre esenta si existenta

• Cele 2 substante - distincte - “situate aparte” cel putin de Dumnezeu

12

• Desi eul = Punctul lui Arhimede, reconstructia lumii - prin Dumnezeu

• Diferenta minte-corp: indivizibil-divizibil → Definite in termeni mutali exclusivi (Cottingham 1986)

• Corpul si lucrurile exterioare - locate in cadru spatio-temporal → Divizibile

Mintea – Nu spatiu → Indivizibila

13

Wilson: Fiinte/cunoastere completa-incompleta

• Descartes - Obiect in miscare - Intelegem obiectul fara miscarea sa, nu invers

• Dimpotriva: mintea si corpul – intelese complet in izolatie una de alta!

• Cunoasterea unui obiect → Statutul ontologic

• Daca perceptii clare si distincte → Obiecte complet diferite

14

• “Clar” si “distinct” → Statul epistemologic

• “Complet” → Statutul ontologic

Problemele dualismului

• Principala problema: uniunea minte-corp, uniunea a 2 substante cu proprietati opuse

15

• Descartes – Constient de aceasta problema

• Contemporanii lui - Regius, Arnaud, Gassendi, Princess Elisabeth -

Critica uniunea minte-corp

16

Argumentele lui Descartes

(a) Religiouse - Doctrina crestina (Fowler 1999)

• Un individ, ens per se, necesita uniunea minte corp vs. ens per accidens (Platon)

• Biserica Catolica: Natura sufletului – explicata de Scriptura, demonstrata prin ratiune

17

(b) Filosofice • Controverse cu Regius, Arnauld,

Gassendi, and Princess Elisabeth

• Argumentul epistemologic. Uniunea minte-corp – nerezolvata

• “Ceea ce privim ca avand in acelasi timp deopotriva intindere si gandire este o entitate compusa, adica omul.” (Descartes)

18

• “Daca percepem separate mintea sau corpul atunci avem cunoastere completa a acestor substante. Daca percepem o persoana ca intreg atunci mintea sau corpul sunt substante incomplete.”

• Replicand lui Arnauld, Descartes: “Mintea este substantial unita cu corpul.”

Uniunea – “Glanda pineala”

19

• Gassendi: fiind substanta fizica “cum gasim in glanda proprietatea imateriala a mintii”?

• Descartes - constient – 2 substante contradictorii locate intr-o singura entitate, omul

20

• Printesa Elisabeta: Cum poate sufletul sa miste corpul?

• Descartes: 3 categorii- intinderea, gandirea si uniunea minte-creier

• Cele 3 se refera la aspectele naturii lucrurilor nu la tipuri distincte de lucruri (Cottingham)

21

• Constient ca uniunea nu poate fi dovedita stiintific sau filosofic, Descartes:

“Uniunea dintre minte si corp este o realitate care scapa discursului filosofic.”

(Scrisoare catre Elisabeta)

22

Secolul 17

• Interactionismul (dualismul)

• Paralelismul: mintea si creierul distincte si isolate causal. Cauzalitatea = aparenta, sincronizarii/armoniei de Dumnezeu

• Epifenomenalismul: Fizicul cauzeaza mentalul, mentalul nu are efect asupra fizicului

23

Behaviorismul

(George Graham - Standford Encyclopedy of Philosophy)

• B = Studiul stiintific al comportamentului

• Psihologia = Stiinta comportamentului, nu a mintii

• Comportamentul- explicat fara referire la evenimente mentale

24

• B - Ivan Pavlov, Watson, B. F. Skinner

• O stare mentala = Dispozitie de comportament (Gilbert Ryle)

• Skinner - B radical

• Carnap, Hempel, Quine: Perspectiva behaviorista in studiul limbajului

25

• Connectionismul (PDP) – Impotriva nativismului asupra invatarii

• Chomsky - Impotriva B: Achizitia rapida a limbajului de catre copil

• Reguli si principii = GU

26

Turnura lingvistica

• Ryle: The Concept of Mind (1949) impotriva dualismului si dezbaterii minte-corp (Clark 2001)

• Ryle - Semnificatia vorbirii despre minte similar cu semnificatia cuvantului “universitate”

27

• Mentalul se refera la dispozitie comportamentala

• Diferite circumstante → Diferite dispozitii comportamentale

28

Problemele B

• “Analiza dispozitionala”- Infinita (fiecare situatie posibila → O dispozitie) si circulara (explicatia unei dispozitii face apel la alta dispozitie). (Clark 2001)

• Critica: nu avem simturi interne, dureri, ganduri? Chiar nu le putem cunoaste?