dt.tema 7. desen de executie

Plan:1. Noţiuni generale2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa

pieselor3. Elemente tehnologice şi constructive ale pieselor4. Cerinţele generale faţă de desenele de execuţie 5. Succesiunea întocmirii desenului de execuție 6. Desene de execuţie ale pieselor de tip «Corp de rotaţie»7. Desene de execuţie ale pieselor turnate 8. Exemplu de întocmire a desenului de execuție

Tema 7. Desen de Tema 7. Desen de execuţieexecuţie

Desenul de execuţie este un desen întocmit la scară, care în afară de reprezentările piesei conţine informaţiile necesare pentru fabricarea acesteia: materialul, cerințele tehnice, tratamentul termic etc.

Desenul de execuţie se întocmeşte cu respectarea regulilor de proiectare, de cotare şi a semnelor convenţionale.

1. Noţiuni generale

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor

3. Elemente tehnologice şi constructive ale pieselor

3. 1. Teşituri şi racordări Dimensiunile teşiturilor şi a racordărilor

se aleg din şirul stabilit de GOST 10948-64.

În acest standard sunt propuse 2 şiruri, şirul I fiind preferenţial.

I şir: 0,1; 0,16; 0,25; 0,40; 0,60; 1,0; 1,6; 2,5; 4,0; 5,0...

II şir: 0,12;0,20;0,30;0,50;0,80;1,2;2,0;3,0

Teşiturile suprafeţelor cilindrice se aleg în dependenţă de diametrul piesei:

d < 10 0,5x4510 15 1,0 x4515 30 1,5 x4530 45 2,0 x4545 70 2,5 x45

3. 2. Filetul

Filetul este o nervură elicoidală executată pe o suprafață cilindrică sau conică care serveşte la asamblarea demontabilă a pieselor.Regulile de reprezentare și notare a filetului sunt stabilite de GOST 2.311-68, conform căruia filetul se reprezintă convenţional, indiferent de tip şi anume: cilindrul interior al filetului exterior, precum şi cel exterior al filetului din gaură se reprezintă cu linie subţire. În vedere sau secţiune frontală (paralelă axei) aceşti cilindri sunt reprezentaţi prin generatoarele lor, iar în vedere sau secţiune laterală (în plan perpendicular axei) – prin ¾ din circumferinţă. Se va ţine cont de faptul că capătul arcului depăşeşte axa centrală.

Notaţia convenţională a filetului standardizat în dependenţă de tip:

M- metric cilindricTr – trapezoidal

3. 2. Filetul

Pana se foloseşte pentru transmiterea momentului de rotaţie de la arbore la bucşă. Forma locaşului de amplasare al penei, care se execută atât pe arbore, cât şi în bucşă depinde de tipul penei.

Canal pentru pană prismatică (paralelă):

3. 3. Canale pentru pene

Canal pentru pană-segment:

3. 3. Canale pentru pene

3. 4. Caneluri

Canelurile înlocuiesc penele în cazurile transmiterii momentelor de torsiune mari, sau a deplasărilor frecvente a elementelor montate pe arbore. Forma proeminenţelor poate fi de profil dreptunghiular, evolventic sau triunghiular. Caneluri dreptunghiulare: z d D b

6

23 26 6

26 30 6

28 32 7

8

32 36 6

36 40 7

42 46 8

46 50 9

8

52 58 10

56 62 10

62 68 12

10

72 78 12

82 88 12

92 98 14

102 108 16

D

Modulul m

0,8 1,25 2 3 5

Numărul de dinţi z

10 11 - - - -

12 13 - - - -

15 17 - - - -

17 20 12 - - -

20 23 14 - - -

25 30 18 - - -

30 36 22 - - -

35 - 26 16 - -

40 - 30 18 - -

45 - 34 21 - -

50 - 38 24 - -

55 - - 26 17 -

60 - - 28 18 -

65 - - 31 20 -

70 - - 34 22 -

75 - - 36 24 -

80 - - 38 25 -

85 - - - 27 15

Caneluri evolventice:

3. 4. Caneluri

3. 5. Striere

Strierea reprezintă o zimţuire a suprafeţei piesei.

Strierea dreaptă sau încrucişată poate fi folosită la piesele de tipul mânerelor, butoanelor etc. sau la elementele dispozitivelor de comandă manuală, pentru evitarea lunecării.

Forma şi dimensiunile strierii sunt stabilite de GOST 21 474‑74.

În desenele tehnice strierea se reprezintă convenţional pe toată suprafaţa, sau pe o parte din ea şi se notează pe linia de indicaţie tipul strierii, pasul ei şi standardul.

Şirul de paşi prevăzut de GOST 21 474‑75:

Striere dreaptă 0,5; 0,6, 0,8; 1,0; 1,2; 1,6 mm.

Striere încrucişată 0,5; 0,6, 0,8; 1,0; 1,2; 1,6; 2,0 mm.

GOST 2.109‑73 stabileşte următoarele cerinţe: desenul de execuţie se elaborează pentru fiecare piesă în parte; fiecare desen de execuţie este îndeplinit pe format standard şi însoţit de

indicator conform GOST 2.104 – 68; denumirea piesei se scrie la nominativ singular şi poate conţine mai multe

cuvinte, de ex.: Roată dinţată; găurile de centrare conform GOST 14034-74 se reprezintă convenţional

prin semnul . Pentru a indica inadmisibilitatea găurilor de centrare se utilizează semnul , iar atunci când prezenţa găurilor de centrare nu are însemnătate el nu se reprezintă pe desen şi nu se notifică în cerinţe tehnice;

4. Cerinţele generale faţă de desenele de execuţie

atunci când desenul unei piese executate prin îndoire nu redă complet forma şi dimensiunile elementelor ei, pe desenul de execuţie se plasează desfăşurata completă sau parţială a piesei cu indicarea acelor dimensiuni care nu pot fi indicate pe desenul piesei finite. Desfăşurata se reprezintă cu linii de contur, iar de-asupra ei se plasează semnul

4. Cerinţele generale faţă de desenele de execuţie

se admite comasarea vederii cu o parte a desfăşuratei, cea din urmă fiind reprezentată cu linie-două puncte subţire;

notaţia materialului din indicator trebuie să conţină denumirea materialului, marca şi numărul standardului, ori a condiţiilor tehnice, de ex.: Oţel 45 GOST 1050-88

4. Cerinţele generale faţă de desenele de execuţie

5. Succesiunea întocmirii desenului de execuție

Se determină forma constructivă a piesei. Se stabileşte numărul de reprezentări, se alege

vederea principală. Se alege formatul colii de desen necesar pentru

executarea desenului conform scării stabilite. Se poziţionează optimal reprezentările pe format. Se execută reprezentările – vederile şi secţiunile

necesare. Se cotează desenul. Se completează indicatorul.

6. Desene de execuţie ale pieselor de tip

«Corp de rotaţie»

La «corpuri de rotaţie» se referă următoarele clase de piese: tije rotunde, piese cilindrice cu găuri axiale străpunse, etc.

Piesele de tipul «tije rotunde» pot fi arbori netezi cu trepte şi goluri, arbori cu porţiuni fasonate, adică cu came, caneluri, coroane dinţate, etc.

Operaţiile de bază la confecţionare unor astfel e piese sunt: operaţii de centrare, de aşchiere la strunguri, rectificarea suprafeţelor de sprijin, frezarea canalelor pentru pene, etc. Având în vedere că aceste operaţii se efectuează ca regulă în poziţie orizontală a piesei, se recomandă ca în desenul de execuţie axa piesei să fie aşezată paralel indicatorului. Pentru a reprezenta elementele constructive se utilizează vederile şi secţiunile locale şi suplimentare, elementele extrase. Trecerile de la o treaptă la alta se execută cu racordări.

6. Desene de execuţie ale pieselor de tip

«Corp de rotaţie»

Din piesele de tip «cilindrice» fac parte bucşe, capace, etc. Pentrudezvăluirea formei şi cotarea pieselor de acest tip pe vederea principală se combină jumătate – vedere şi jumătate – secţiune.

6. Desene de execuţie ale pieselor de tip

«Corp de rotaţie»

7. Desene de execuţie ale pieselor turnate

Piesele turnate se deosebesc printr-un şir de particularităţi care sunt reflectate grafic sau în formă textuală. Particularităţile sunt determinate de modul de fabricare şi anume: în construcţia unor astfel de piese sun prevăzute treceri line între suprafeţele neprelucrate, grosimi relativ uniforme ale pereţilor, înclinări şi raze de turnare. Dimensiunile înclinărilor şi a razelor de turnare de obicei se indică în cerinţele tehnice. Dimensiunile suprafeţelor prelucrate prin aşchiere sunt legate între ele, fiind legate de cele neprelucrate doar câte o singură dată (GOST 2.307-68).

La realizarea desenelor de execuţie se va ţine cont de următoarele: piesele de tip Corp se vor aranja astfel, încât baza să ocupe o poziţie orizontală; înclinările de turnare pe desen nu se reprezintă, limitându-se doar la indicarea prezenţei şi a dimensiunilor lor în cerinţe tehnice; trecerile dintre suprafeţele neprelucrate sunt line; pentru reducerea suprafeţei ce necesită prelucrare se prevăd bosaje.

7. Desene de execuţie ale pieselor turnate

8. Exemplu de întocmire a desenului de execuţie