din documentul „texte adoptate”parl_em... · 2015-06-03 · – având în vedere articolul 294...
Post on 05-Jan-2020
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
PARLAMENTUL EUROPEAN 2015 - 2016
EXTRAS
DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”
DIN PERIOADA DE SESIUNE
27 - 30 aprilie 2015
(Partea II)
RO Unită în diversitate RO
3
CUPRINS
P8_TA-PROV(2015)0113 ........................................................................................................ 5 ACORDUL DE STABILIZARE ȘI ASOCIERE DINTRE CE ȘI ALBANIA ***I
P8_TA-PROV(2015)0114 ...................................................................................................... 23 APLICAREA ACORDULUI DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE ȘI A ACORDULUI INTERIMAR PRIVIND
COMERȚUL ȘI ASPECTELE LEGATE DE COMERȚ ÎNTRE CE ȘI BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA ***I
P8_TA-PROV(2015)0115 ...................................................................................................... 41 ACORDUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE CU FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI
***I
P8_TA-PROV(2015)0118 ...................................................................................................... 65 DESCĂRCAREA DE GESTIUNE 2013: BUGETUL GENERAL AL UE - COMISIA EUROPEANĂ ȘI
AGENȚIILE EXECUTIVE
P8_TA-PROV(2015)0171 .................................................................................................... 133 IMPORTURILE DE PRODUSE TEXTILE DIN ANUMITE ȚĂRI TERȚE, CARE NU SUNT REGLEMENTATE
DE REGIMURI SPECIFICE DE IMPORT ALE UNIUNII ***I
P8_TA-PROV(2015)0175 .................................................................................................... 253 A DOUA COMEMORARE A PRĂBUȘIRII CLĂDIRII RANA PLAZA ȘI SITUAȚIA ACTUALĂ A PACTULUI
PRIVIND DURABILITATEA
P8_TA-PROV(2015)0176 .................................................................................................... 265 RAPORT AL CONSILIULUI EUROPEAN EXTRAORDINAR DIN 23 APRILIE 2015: ULTIMELE
TRAGEDII DIN MAREA MEDITERANĂ ȘI POLITICILE UE ÎN MATERIE DE MIGRAȚIE ȘI DE AZIL
P8_TA-PROV(2015)0178 .................................................................................................... 271 PERSECUTAREA CREȘTINILOR ÎN ÎNTREAGA LUME, ÎN LEGĂTURĂ CU UCIDEREA UNOR STUDENȚI
ÎN KENYA DE CĂTRE GRUPUL TERORIST AL-SHABAAB
P8_TA-PROV(2015)0179 .................................................................................................... 277 DISTRUGEREA SITURILOR CULTURALE SĂVÂRȘITĂ DE ISIS/DA'ESH
P8_TA-PROV(2015)0180 .................................................................................................... 285 SITUAȚIA DIN MALDIVE
P8_TA-PROV(2015)0183 .................................................................................................... 291 RAPORTUL ANUAL PENTRU 2013 AL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIȚII
P8_TA-PROV(2015)0185 .................................................................................................... 305 SITUAȚIA DIN NIGERIA
P8_TA-PROV(2015)0187 .................................................................................................... 313 SITUAȚIA DIN TABĂRA DE REFUGIAȚI YARMOUK DIN SIRIA
P8_TA-PROV(2015)0188 .................................................................................................... 317 ÎNTEMNIȚAREA UNOR ACTIVIȘTI ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI ȘI AL DREPTURILOR
LUCRĂTORILOR ÎN ALGERIA
5
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0113
Acordul de stabilizare și asociere dintre CE și Albania ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite
proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere dintre
Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica
Albania, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0375 – C8-0034/2014 –
2014/0191(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0375),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0034/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de
lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative1,
– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0047/2015),
A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,
Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă
codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
1 JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
7
P8_TC1-COD(2014)0191
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între
Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica
Albania, pe de altă parte (text codificat)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară2,
2 Poziția Parlamentului European din 29 aprilie 2015.
8
întrucât:
(1) Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 al Consiliului3 a fost modificat în mod
substanţial4. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice
regulamentul menţionat.
(2) Un acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre
ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte5 („ASA”) a fost
semnat la Luxemburg la 12 iunie 2006 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 2009.
(3) Este necesar să se definească procedurile de aplicare a anumitor dispoziții ale ASA.
(4) ASA prevede faptul că produsele pescărești originare din Albania pot fi importate în
Uniune cu taxe vamale reduse, în limita contingentelor tarifare. Prin urmare, este
necesar să se stabilească dispoziții de reglementare a gestionării respectivelor
contingente tarifare.
3 Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 al Consiliului din 23 octombrie 2006 privind
anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte, precum și a Acordului interimar între Comunitatea Europeană și Republica Albania (JO L 300, 31.10.2006, p. 1).
4 A se vedea anexa I.
5 JO L 107, 28.4.2009, p. 166.
9
(5) Atunci când măsuri de apărare comercială se dovedesc necesare, acestea ar trebui
adoptate în conformitate cu dispozițiile generale ale Regulamentului (UE) 2015/478
al Parlamentului European și al Consiliului6, ale Regulamentului (UE) 2015/479 al
Parlamentului European și al Consiliului7, ale Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al
Consiliului8 sau, după caz, ale Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului
9.
(6) Atunci când un stat membru furnizează Comisiei informații privind o eventuală
fraudă sau lipsă a cooperării administrative, se aplică legislația relevantă a Uniunii ,
în special Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului10
.
(7) În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor relevante din prezentul regulament,
Comisia ar trebui asistată de Comitetul Codului Vamal instituit prin Articolul 285
din Regulamentul (UE) nr 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului11
.
6 Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).
7 Regulamentul (UE) 2015/479 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
martie 2015 privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 34).
8 Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).
9 Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția
împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93).
10 Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența
reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).
11 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9
octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
10
(8) Punerea în aplicare a clauzelor bilaterale de salvgardare din ASA necesită condiții
uniforme de adoptare a măsurilor de salvgardare. Măsurile respective ar trebui
adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului
European și al Consiliului12
.
(9) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când,
în cazuri justificate în mod corespunzător privind circumstanțe excepționale și grave
în sensul articolului 39 alineatul (4) din ASA, acestea sunt necesare din motive
imperioase de urgență,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește anumite proceduri de adoptare a normelor detaliate de punere
în aplicare a anumitor dispoziții din Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile
Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte
(„ASA”).
12
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
11
Articolul 2
Concesii privind peștele și produsele pescărești
Normele detaliate de punere în aplicare a articolului 28 alineatul (1) din ASA privind
contingentele tarifare aplicate peștilor și produselor pescărești se adoptă de Comisie în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul
regulament.
Articolul 3
Reduceri tarifare
(1) Sub rezerva alineatului (2), nivelurile taxelor vamale preferențiale se rotunjesc la
prima zecimală inferioară.
(2) Atunci când calculul nivelului taxei vamale preferențiale efectuat în temeiul
alineatului (1) produce unul dintre următoarele rezultate, taxa vamală preferențială
în cauză este asimilată unei scutiri:
(a) 1 % sau mai puțin în cazul taxelor vamale ad valorem; sau
(b) mai mic sau egal cu 1 EUR pentru fiecare valoare indiduală în cazul taxelor
vamale specifice.
12
Articolul 4
Adaptări tehnice
Modificările și adaptările tehnice aduse dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului
regulament care sunt necesare în urma modificărilor codurilor Nomenclaturii combinate și ale
subdiviziunilor TARIC sau a încheierii de acorduri, protocoale, schimburi de scrisori sau alte
acte, noi sau modificate, între Uniune și Albania se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 9 alineatul (3).
Articolul 5
Clauza de salvgardare generală
În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum este prevăzut la articolul 38
din ASA, măsura respectivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată
la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament, cu excepția cazului în care articolul 38
din ASA prevede altfel.
13
Articolul 6
Clauza de penurie
În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum este prevăzut la articolul 39
din ASA, măsura respectivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată
la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament.
Articolul 7
Circumstanțe excepționale și grave
În cazul unor circumstanțe excepționale și grave în sensul articolului 39 alineatul (4) din
ASA, Comisia poate adopta măsuri de salvgardare imediate, astfel cum sunt prevăzute la
articolul 39 din ASA.
În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia adoptă o decizie în
acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.
Comisia adoptă măsurile menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament, sau în caz de
urgență, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din prezentul regulament.
14
Articolul 8
Clauza de salvgardare aplicabilă produselor agricole și produselor pescărești
(1) Fără a aduce atingere procedurilor prevăzute la articolele 5 și 6 din prezentul
regulament, în cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură de salvgardare,
astfel cum a fost prevăzută la articolul 38 din ASA, privind produse agricole și
pescărești, Comisia decide, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, cu
privire la măsurile necesare după ce a recurs, după caz, la procedura de sesizare
prevăzută la articolul 38 din ASA.
În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta
adoptă o decizie în privința cererii:
(a) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii, în cazul în care nu se
aplică procedura de sesizare prevăzută la articolul 38 din ASA; sau
(b) în termen de trei zile de la data expirării termenului de treizeci de zile prevăzut
la articolul 38 alineatul (5) litera (a) din ASA, în cazul în care se aplică
procedura de sesizare prevăzută la articolul 38 din ASA.
Comisia informează statele membre cu privire la orice măsură luată.
15
(2) Comisia adoptă astfel de măsuri în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 9 alineatul (3) sau, în cazuri de urgență, în conformitate cu
articolul 9 alineatul (4).
Articolul 9
Procedura comitetului
(1) În sensul articolelor 2, 4 și 12 din prezentul regulament, Comisia este asistată de
Comitetul Codului Vamal instituit prin articolul 285 din Regulamentul (UE)
nr. 952/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE)
nr. 182/2011.
(2) În sensul articolelor 5 - 8 din prezentul regulament, Comisia este asistată de
Comitetul pentru măsuri de salvgardare instituit prin articolul 3 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) 2015/478. Respectivul comitet este un comitet în sensul
Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(4) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul
regulament.
16
Articolul 10
Dumping și subvenții
În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor prevăzute la
articolul 37 alineatul (2) din ASA, introducerea unor măsuri antidumping și/sau
compensatorii se decide în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1225/2009
și/sau, respectiv, ale Regulamentului (CE) nr. 597/2009.
Articolul 11
Concurența
(1) În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor
prevăzute la articolul 71 din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului din
proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, dacă o astfel de practică este
compatibilă cu ASA.
17
Măsurile prevăzute la articolul 71 alineatul (9) din ASA se adoptă în cazul
ajutoarelor în conformitate cu procedurile prevăzute de Regulamentul (CE)
nr. 597/2009 și, în alte cazuri, în conformitate cu procedura instituită prin
articolul 207 din tratat.
(2) În cazul în care o practică poate conduce la aplicarea de către Albania față de Uniune
a unor măsuri în temeiul articolului 71 din ASA, Comisia decide, după examinarea
cazului, dacă această practică este compatibilă cu principiile enunțate în ASA. În
cazul în care este necesar, Comisia adoptă decizii corespunzătoare pe baza criteriilor
rezultate din aplicarea articolelor 101, 102 şi 107 din tratat.
Articolul 12
Frauda sau lipsa cooperării administrative
Atunci când Comisia apreciază, pe baza informațiilor furnizate de un stat membru sau din
proprie inițiativă, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 43 din ASA, aceasta,
fără întârziere nejustificată:
(a) informează Consiliul cu privire la aceasta; și
(b) trimite o notificare Comitetului de stabilizare și de asociere, cuprinzând constatarea
sa însoțită de informații obiective, și inițiază consultări în cadrul Comitetului de
stabilizare și de asociere.
18
Comisia publică orice comunicare prevăzută la articolul 43 alineatul (5) din ASA în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Comisia poate decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9
alineatul (3) din prezentul regulament, să suspende provizoriu tratamentul preferențial
corespunzător al produselor, în conformitate cu articolul 43 alineatul (4) din ASA.
Articolul 13
Notificarea
Comisia, acționând în numele Uniunii, este însărcinată cu notificarea Consiliului de
stabilizare și de asociere și a Comitetului de stabilizare și de asociere, în conformitate cu
dispozițiile ASA.
19
Articolul 14
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se
citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.
Articolul 15
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Preşedintele Preşedintele
20
ANEXA I
Regulamentul abrogat şi modificarea sa
Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 al Consiliului
(JO L 300, 31.10.2006, p. 1)
Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului
European şi al Consiliului
(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)
Numai punctul 13 din anexă
____________
21
ANEXA II
TABEL DE CORESPONDENŢĂ
Regulamentul (CE) nr. 1616/2006 Prezentul regulament
Articolele 1 - 8 Articolele 1 - 8
Articolul 8a Articolul 9
Articolul 9 Articolul 10
Articolul 10 Articolul 11
Articolul 11 Articolul 12
Articolul 13 Articolul 13
__ Articolul 14
Articolul 14 Articolul 15
__ Anexa I
__ Anexa II
________________
23
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0114
Aplicarea Acordului de stabilizare și de asociere și a Acordului interimar
privind comerțul și aspectele legate de comerț între CE și Bosnia și
Herțegovina ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la
propunerea de regulament Parlamentului European și al Consiliului privind anumite
proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile
Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de
altă parte, și de aplicare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de
comerț dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de
altă parte (text codificat) (COM(2014)0443 – C8-0087/2014 – 2014/0206(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0443),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0087/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de
lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative13
,
– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0017/2015),
A. întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,
Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă
codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,
13
JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
24
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
25
P8_TC1-COD(2014)0206
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între
Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și
Herțegovina, pe de altă parte, și de aplicare a Acordului interimar privind comerțul și
aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și
Herțegovina, pe de altă parte (text codificat)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară14
,
14
Poziția Parlamentului European din 29 aprilie 2015.
26
întrucât:
(1) Regulamentul (CE) nr. 594/2008 al Consiliului15
a fost modificat în mod
substanţial16
. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice
regulamentul menționat.
(2) Un Acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre
ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte (denumit în
continuare „ASA”), a fost semnat la Luxemburg la data de 16 iunie 2008.
(3) La data de 16 iunie 2008 Consiliul a încheiat un Acord interimar privind comerțul și
aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și
Herțegovina, pe de altă parte17
(denumit în continuare „acordul interimar”), care
prevedea intrarea în vigoare timpurie a dispozițiilor privind comerțul și aspectele
legate de comerț ale ASA. Acordul interimar a intrat în vigoare la 1 iulie 2008.
15
Regulamentul (CE) nr. 594/2008 al Consiliului din 16 iunie 2008 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte, şi de aplicare a Acordului interimar privind comerţul şi aspectele legate de comerţ dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte (JO L 169, 30.6.2008, p. 1).
16 A se vedea anexa I.
17 JO L 169, 30.6.2008, p. 13.
27
(4) Este necesar să se stabilească procedurile de aplicare a anumitor dispoziții ale
acordului interimar. Deoarece dispozițiile privind comerțul și aspectele legate de
comerț ale acestor instrumente sunt într-o foarte mare măsură identice, prezentul
regulament ar trebui să se aplice și punerii în aplicare a ASA după intrarea în
vigoare a acestuia.
(5) ASA și acordul interimar prevăd că produsele pescărești originare din Bosnia și
Herțegovina pot fi importate în Uniune cu taxe vamale reduse, în limita
contingentelor tarifare. În consecință, este necesar să se stabilească dispoziții care să
reglementeze gestionarea acestor contingente tarifare.
(6) Atunci când devin necesare măsuri de apărare comercială, acestea ar trebui adoptate
în conformitate cu dispozițiile generale prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/478
al Parlamentului European și al Consiliului18
, Regulamentul (UE) 2015/479 al
Parlamentului European și al Consiliului19
, Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al
Consiliului20
sau, după caz, Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului21
.
18
Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).
19 Regulamentul (UE) 2015/479 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
martie 2015 privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 34).
20 Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).
21 Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția
împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93).
28
(7) Atunci când un stat membru furnizează informații Comisiei despre o posibilă fraudă
sau lipsă a cooperării administrative, se aplică legislația relevantă a Uniunii , în
special Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului22
.
(8) În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor relevante din prezentul regulament,
Comisia ar trebui să primească asistență din partea Comitetului Codului Vamal,
instituit prin articolul 285 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului23
.
(9) Punerea în aplicare a clauzelor bilaterale de salvgardare din acordul interimar și
din ASA necesită condiții uniforme de adoptare a măsurilor de salvgardare. Măsurile
respective ar trebui adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului24
.
22
Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).
23 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
24 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din
16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
29
(10) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când,
în cazuri justificate în mod corespunzător privind circumstanțe excepționale și grave
în sensul articolului 24 alineatul (5) litera (b) și al articolului 25 alineatul (4) din
acordul interimar, respectiv al articolului 39 alineatul (5) litera (b) și al articolului 40
alineatul (4) din ASA, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește anumite proceduri de adoptare a normelor detaliate de punere
în aplicare a anumitor dispoziții ale Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile
Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă
parte (denumit în continuare „ASA”), și ale Acordului interimar privind comerțul și aspectele
legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de
altă parte (denumit în continuare „acordul interimar”).
30
Articolul 2
Concesii privind peștele și produsele pescărești
Normele detaliate de punere în aplicare a articolului 13 din acordul interimar și, respectiv, a
articolului 28 din ASA, privind contingentele tarifare aplicate peștilor și produselor pescărești
se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura de examinare menționată la
articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament.
Articolul 3
Reduceri tarifare
(1) Sub rezerva alineatului (2), nivelurile taxelor vamale preferențiale se rotunjesc la
prima zecimală inferioară.
(2) Atunci când calculul nivelului taxei vamale preferențiale efectuat în conformitate cu
alineatul (1) produce unul dintre următoarele rezultate, taxa vamală preferențială în
cauză este asimilată unei scutiri:
(a) 1 % sau mai puțin în cazul taxelor vamale ad valorem; sau
(b) mai mic sau egal cu 1 EUR pentru fiecare valoare individuală în cazul taxelor
vamale specifice.
31
Articolul 4
Adaptări tehnice
Modificările și adaptările tehnice aduse dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului
regulament care sunt necesare în urma modificărilor codurilor Nomenclaturii combinate și ale
subdiviziunilor TARIC sau a încheierii de acorduri, protocoale, schimburi de scrisori sau alte
acte, noi sau modificate, între Uniune și Bosnia și Herțegovina se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (3).
Articolul 5
Clauza de salvgardare generală
În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum se prevede la articolul 24 din
acordul interimar și, respectiv, la articolul 39 din ASA, măsura respectivă se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul
regulament, cu excepția cazului în care se dispune altfel la articolul 24 din acordul interimar
și, respectiv, la articolul 39 din ASA.
32
Articolul 6
Clauza de penurie
În cazul în care Uniunea trebuie să adopte o măsură astfel cum se prevede la articolul 25 din
Acordul interimar și, respectiv, la articolul 40 din ASA, măsura respectivă se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul
regulament.
Articolul 7
Circumstanțe excepționale și grave
În cazul unor circumstanțe excepționale și grave, în sensul articolului 24 alineatul (5)
litera (b) și al articolului 25 alineatul (4) din acordul interimar și, ulterior, al articolului 39
alineatul (5) litera (b) și al articolului 40 alineatul (4) din ASA, Comisia poate lua măsuri
imediate în conformitate cu articolele 24 și 25 din acordul interimar și, ulterior, cu
articolele 39 și 40 din ASA.
33
În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia adoptă o decizie în
acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii.
Comisia adoptă măsurile menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament sau, în caz de
urgență, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din prezentul regulament.
Articolul 8
Clauza de salvgardare pentru produse agricole și pescărești
(1) Fără a aduce atingere procedurilor prevăzute la articolele 5 și 6 din prezentul
regulament, atunci când Uniunea trebuie să adopte o măsură de salvgardare în
conformitate cu dispozițiile articolului 24 din acordul interimar și, ulterior, ale
articolului 39 din ASA, privind produse agricole și pescărești, Comisia decide, la
cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, cu privire la măsurile necesare
după ce a recurs, după caz, la procedura de sesizare prevăzută la articolul 24 din
acordul interimar și, ulterior, la articolul 39 din ASA.
În cazul în care Comisia primește o solicitare din partea unui stat membru, aceasta
adoptă o decizie în privința solicitării:
(a) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii, atunci când nu se aplică
procedura de sesizare prevăzută la articolul 24 din acordul interimar și,
ulterior, la articolul 39 din ASA; sau
34
(b) în termen de trei zile de la data expirării termenului de treizeci de zile
menționat la articolul 24 alineatul (5) litera (a) din acordul interimar și,
ulterior, la articolul 39 alineatul (5) litera (a) din ASA, atunci când se aplică
procedura de sesizare prevăzută la articolul 24 din acordul interimar și,
ulterior, la articolul 39 din ASA.
Comisia notifică măsurile adoptate Consiliului.
(2) Comisia adoptă astfel de măsuri în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 9 alineatul (3) sau, în caz de urgență, în conformitate cu
articolul 9 alineatul (4).
Articolul 9
Procedura comitetului
(1) În sensul articolelor 2, 4 și 11 din prezentul regulament, Comisia este asistată de
Comitetul Codului Vamal instituit prin articolul 285 din Regulamentul (UE)
nr. 952/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE)
nr. 182/2011.
35
(2) În sensul articolelor 5 - 8 din prezentul regulament, Comisia este asistată de
Comitetul pentru măsuri de salvgardare instituit prin articolul 3 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) 2015/478. Respectivul comitet este un comitet în sensul
Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(4) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul
regulament.
Articolul 10
Dumping și subvenții
În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor prevăzute la
articolul 23 alineatul (2) din acordul interimar și, ulterior, la articolul 38 alineatul (2) din
ASA, introducerea unor măsuri antidumping și/sau compensatorii se decide în conformitate
cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 și, respectiv, de
Regulamentul (CE) nr. 597/2009.
36
Articolul 11
Concurența
(1) În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor
prevăzute la articolul 36 din acordul interimar și, ulterior, la articolul 71 din ASA,
Comisia decide, după examinarea cazului, din proprie inițiativă sau la cererea unui
stat membru, dacă o astfel de practică este compatibilă cu acordurile în cauză .
Măsurile prevăzute la articolul 36 alineatul (10) din acordul interimar și, ulterior, la
articolul 71 alineatul (10) din ASA se adoptă în cazul ajutoarelor în conformitate cu
procedurile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 597/2009 și, în alte cazuri, în
conformitate cu procedura stabilită la articolul 207 din tratat.
(2) În cazul în care o practică poate conduce la aplicarea de către Bosnia și Herțegovina
față de Uniune a unor măsuri în temeiul articolului 36 din acordul interimar și,
ulterior, al articolului 71 din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului, dacă o
astfel de practică este compatibilă cu principiile stabilite de acordul interimar și,
ulterior, de ASA. După caz, Comisia adoptă decizii corespunzătoare pe baza
criteriilor care rezultă din aplicarea articolelor 101, 102 şi 107 din tratat.
37
Articolul 12
Frauda sau lipsa cooperării administrative
În cazul în care Comisia, pe baza informațiilor furnizate de un stat membru sau din proprie
inițiativă, constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 29 din acordul interimar
și, ulterior, la articolul 44 din ASA, aceasta, fără întârziere nejustificată:
(a) informează Consiliul; și
(b) trimite o notificare Comitetului interimar și, ulterior, Comitetului de stabilizare și de
asociere, cuprinzând constatarea sa însoțită de informații obiective, și inițiază
consultări în cadrul Comitetului interimar și, ulterior, al Comitetului de stabilizare și
de asociere.
Orice publicare în temeiul articolului 29 alineatul (5) din acordul interimar și, ulterior, în
temeiul articolului 44 alineatul (5) din ASA este efectuată de Comisie în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
Comisia poate decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9
alineatul (3) din prezentul regulament, să suspende temporar tratamentul preferențial
corespunzător al produselor, în conformitate cu articolul 29 alineatul (4) din acordul interimar
și, respectiv, cu articolul 44 alineatul (4) din ASA.
38
Articolul 13
Notificarea
Comisia, acționând în numele Uniunii, este însărcinată cu notificarea Comitetului interimar,
respectiv a Consiliului de stabilizare și de asociere și a Comitetului de stabilizare și de
asociere, în conformitate cu dispozițiile acordului interimar sau ale ASA.
Articolul 14
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 594/2008 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se
citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.
Articolul 15
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Preşedintele Preşedintele
39
ANEXA I
Regulamentul abrogat şi modificarea sa
Regulamentul (CE) nr. 594/2008 al Consiliului
(JO L 169, 30.6.2008, p. 1)
Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European şi
al Consiliului
(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)
Numai punctul 17 din anexă
____________
40
ANEXA II
TABEL DE CORESPONDENŢĂ
Regulamentul (CE) nr. 594/2008 Prezentul regulament
Articolele 1 - 8 Articolele 1 - 8
Articolul 8a Articolul 9
Articolul 9 Articolul 10
Articolul 10 Articolul 11
Articolul 11 Articolul 12
Articolul 13 Articolul 13
__ Articolul 14
Articolul 14 Articolul 15
__ Anexa I
__ Anexa II
________________
41
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0115
Acordul de stabilizare și de asociere cu fosta Republică iugoslavă a
Macedoniei ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite
proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre
Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă
a Macedoniei, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0394 – C8-0041/2014 –
2014/0199(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0394),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0041/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de
lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative25
,
– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0132/2015),
A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,
Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă
codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
25
JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
42
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
43
P8_TC1-COD(2014)0199
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de
asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și fosta
Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte
(text codificat)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară26
,
26
Poziția Parlamentului European din 29 aprilie 2015.
44
întrucât:
(1) Regulamentul (CE) nr. 153/2002 al Consiliului27
a fost modificat de mai multe ori şi
în mod substanţial28
. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se
codifice respectivul regulament.
(2) Un Acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor
membre, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte29
(„ASA”), a fost semnat la Luxemburg la 9 aprilie 2001 şi a intrat în vigoare
la 1 aprilie 2004.
(3) Este necesar să se stabilească procedurile de aplicare a anumitor dispoziții ale ASA.
(4) ASA prevede faptul că anumite produse originare din fosta Republică iugoslavă a
Macedoniei pot fi importate în Uniune cu taxe vamale reduse, în limita
contingentelor tarifare. În consecință, este necesar să se stabilească dispoziții privind
calcularea nivelurilor reduse ale acestor taxe vamale.
27
Regulamentul (CE) nr. 153/2002 al Consiliului din 21 ianuarie 2002 privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, precum și a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (JO L 25, 29.1.2002, p. 16).
28 A se vedea anexa I.
29 JO L 84, 20.3.2004, p. 13.
45
(5) ASA precizează produsele care pot beneficia de aceste măsuri tarifare, volumele
respective (și creșterile acestora), drepturile care se aplică, perioadele de aplicare și
toate celelalte criterii de eligibilitate.
(6) În vederea simplificării și a garantării publicării, în termenele prevăzute, a
regulamentelor privind aplicarea contingentelor tarifare ale Uniunii, ar trebui să i se
permită Comisiei, asistată de comitetul instituit prin articolul 229 din
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului30
, să
adopte regulamente de instituire a contingentelor tarifare aplicabile produselor pe
bază de carne de tăuraș („baby beef”) și să asigure administrarea acestora.
(7) Ar trebui să se prevadă adoptarea de către Comisie, asistată de comitetul instituit
prin articolul 285 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și
al Consiliului31
, a regulamentelor de instituire și de asigurare a administrării
contingentelor tarifare care pot fi acordate în urma negocierilor privind noile
concesii tarifare, în temeiul articolului 29 din ASA.
30
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
31 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
46
(8) Taxele vamale ar trebui suspendate în întregime în cazul în care aplicarea regimului
preferențial are ca rezultat taxe vamale ad valorem egale sau mai mici de 1 % sau
taxe vamale specifice mai mici sau egale cu 1 EUR.
(9) Punerea în aplicare a clauzelor bilaterale de salvgardare din ASA necesită condiții
uniforme de adoptare a măsurilor de salvgardare. Măsurile respective ar trebui
adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului32
.
(10) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când,
în cazuri justificate în mod corespunzător privind circumstanțe excepționale și grave
în înțelesul articolului 37 alineatul (4) litera (b) și al articolului 38 alineatul (4) din
ASA, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabileşte anumite proceduri de adoptare a normelor detaliate de punere
în aplicare a anumitor dispoziții ale Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile
Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a
Macedoniei, pe de altă parte („ASA”).
32
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
47
Articolul 2
Concesii privind carnea de tăuraș („baby-beef”)
În conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4) din
prezentul regulament, Comisia adoptă norme detaliate de punere în aplicare a articolului 27
alineatul (2) din ASA privind contingentele tarifare aplicate produselor din carne de tăuraș
(„baby-beef”).
Articolul 3
Concesii suplimentare
În cazul în care se acordă concesii suplimentare pentru produsele pescărești, în limitele
contingentelor tarifare, în temeiul articolului 29 din ASA, Comisia adoptă norme detaliate de
punere în aplicare a concesiilor tarifare în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 12 alineatul (4) din prezentul regulament.
48
Articolul 4
Reduceri tarifare
(1) Sub rezerva alineatului (2), nivelul taxelor vamale preferențiale se rotunjește la
prima zecimală inferioară.
(2) Atunci când calculul nivelului taxei vamale preferențiale efectuat în temeiul
alineatului (1) produce unul dintre următoarele rezultate, taxa vamală preferențială
în cauză este asimilată unei scutiri:
(a) 1 % sau mai puțin în cazul taxelor vamale ad valorem; sau
(b) mai mic sau egal cu 1 EUR pentru fiecare valoare individuală, în cazul taxelor
vamale specifice.
Articolul 5
Adaptări tehnice
Modificările și adaptările tehnice aduse normelor detaliate de punere în aplicare adoptate în
temeiul prezentului regulament care sunt necesare ca urmare a modificărilor aduse codurilor
din Nomenclatura combinată și subdiviziunilor TARIC sau care rezultă în urma încheierii
unor noi acorduri, protocoale, schimburi de scrisori sau a altor acte între Uniune și fosta
Republică iugoslavă a Macedoniei, se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 12 alineatul (4).
49
Articolul 6
Clauza de salvgardare generală și clauza de penurie
(1) În cazul în care un stat membru cere Comisiei să ia măsuri în conformitate cu
articolele 37 și 38 din ASA, acesta transmite Comisiei toate justificările necesare în
sprijinul cererii sale.
(2) În cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă,
consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 37 și 38 din ASA:
(a) informează de îndată statele membre cu privire la aceasta, în cazul în care
acționează din proprie inițiativă sau, în cazul în care acționează la cererea unui
stat membru, în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii;
(b) consultă comitetul menționat la articolul 12 alineatul (3) din prezentul
regulament cu privire la măsurile propuse;
50
(c) simultan, informează fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și îi notifică
deschiderea consultărilor în cadrul Comitetului de stabilizare și de asociere
prevăzut la articolul 37 alineatul (4) și articolul 38 alineatul (3) din ASA;
(d) comunică, în același timp, Comitetului de stabilizare și de asociere toate
informațiile necesare în vederea consultărilor prevăzute la litera (c).
(3) La încheierea consultărilor prevăzute la alineatul (2) litera (c) și dacă nicio altă
înțelegere nu se dovedește posibilă, Comisia poate decide, în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4) din prezentul
regulament, fie să nu acționeze, fie să adopte măsurile corespunzătoare prevăzute la
articolele 37 și 38 din ASA.
Această decizie este notificată de îndată Consiliului; de asemenea, decizia este
notificată și Comitetului de stabilizare și de asociere.
51
Decizia respectivă se aplică de îndată.
(4) Consultările din cadrul Comitetului de stabilizare și asociere prevăzute la
alineatul (2) litera (c) se consideră a fi finalizate la 30 de zile după notificarea
menționată la aceeași literă.
Articolul 7
Circumstanțe excepționale și grave
În cazul unor circumstanțe excepționale și grave în înțelesul articolului 37 alineatul (4)
litera (b) și al articolului 38 alineatul (4) din ASA, Comisia poate lua măsuri imediate în
conformitate cu articolele 37 și 38 din ASA, în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 12 alineatul (4) din prezentul regulament, sau în cazuri de urgență, în
conformitate cu articolul 12 alineatul (5) din prezentul regulament.
În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia adoptă o decizie în
acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.
52
Articolul 8
Clauză de salvgardare aplicabilă produselor agricole și produselor pescărești
Fără a aduce atingere procedurilor prevăzute la articolele 6 și 7, măsurile necesare pentru
produsele agricole sau pentru produsele pescărești luate în temeiul articolelor 30 sau 37 din
ASA sau a dispozițiilor prevăzute de anexe privind aceste produse sau din Protocolul nr. 3
pot fi adoptate în conformitate cu procedurile prevăzute de normele relevante privind
organizarea comună a piețelor agricole sau a piețelor pescuitului și acvaculturii sau de
dispozițiile specifice adoptate în temeiul articolului 352 din tratat și aplicabile produselor
obținute prin transformarea produselor agricole sau a produselor pescărești, sub rezerva
îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 30 din ASA sau la articolul 37
alineatele (3), (4) și (5) din ASA.
53
Articolul 9
Dumping
În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor prevăzute la
articolul 36 alineatul (1) din ASA, introducerea unor măsuri antidumping se decide în
conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1225/200933
și cu procedura
prevăzută la articolul 36 alineatul (2) din ASA.
Articolul 10
Concurența
(1) În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Uniune a măsurilor
prevăzute la articolul 69 din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului din
proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, dacă o astfel de practică este
compatibilă cu ASA. În cazul în care este necesar, Comisia adoptă măsuri de
salvgardare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12
alineatul (4) din prezentul regulament, cu excepția cazurilor de ajutoare care cad sub
incidența Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului34
, când se iau măsuri în
conformitate cu procedurile prevăzute în acel regulament. Măsurile se iau numai în
condițiile prevăzute la articolul 69 alineatul (5) din ASA.
33
Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).
34 Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția
împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93).
54
(2) În cazul în care o practică poate conduce la aplicarea de către fosta Republică
iugoslavă a Macedoniei față de Uniune a unor măsuri luate în temeiul articolului 69
din ASA, Comisia decide, după examinarea cazului, dacă această practică este
compatibilă cu principiile enunțate în ASA. După caz, Comisia adoptă deciziile
corespunzătoare pe baza criteriilor rezultate din aplicarea articolelor 101, 102 și 107
din tratat.
Articolul 11
Frauda sau lipsa cooperării administrative
(1) În sensul interpretării articolului 42 din ASA, prin lipsa cooperării administrative
necesare pentru verificarea dovezii de origine se înțelege, printre altele:
(a) lipsa de cooperare administrativă, cum ar fi faptul de a nu comunica numele și
adresa unor autorități vamale sau a unor organisme guvernamentale însărcinate
cu eliberarea și controlul certificatelor de origine, de a nu furniza specimene
ale ștampilelor utilizate pentru autentificarea acestor certificate sau, după caz,
de a nu actualiza aceste informații;
55
(b) lipsa repetată de măsuri sau adoptarea sistematică de măsuri neadecvate pentru
verificarea originii produselor și a respectării cerințelor prevăzute de
Protocolul nr. 4 la ASA, precum și pentru identificarea sau prevenirea
încălcărilor regulilor de origine;
(c) refuzul repetat de a efectua sau întârzierea nejustificată în a efectua, la cererea
Comisiei, verificarea ulterioară a dovezii de origine și de a comunica la timp
rezultatele verificării;
(d) refuzul repetat de a acorda sau întârzierea nejustificată în a acorda o autorizație
care să permită efectuarea unor misiuni de cooperare administrativă și de
anchetă în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei cu scopul de a verifica
autenticitatea documentelor sau exactitatea informațiilor cerute pentru
acordarea tratamentului preferențial prevăzut de ASA sau care să permită
efectuarea sau inițierea anchetelor necesare pentru identificarea sau prevenirea
încălcărilor regulilor de origine;
56
(e) nerespectarea în mod repetat a Protocolului nr. 5 la ASA privind asistența
administrativă reciprocă în domeniul vamal în măsura în care această
nerespectare este relevantă pentru aplicarea dispozițiilor ASA privind
comerțul.
(2) În cazul în care Comisia apreciază, pe baza informațiilor furnizate de un stat
membru sau din proprie inițiativă, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la
articolul 42 din ASA:
(a) informează Consiliul cu privire la aceasta;
(b) organizează de îndată consultări cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei
pentru a găsi o soluție corespunzătoare, în conformitate cu articolul 42 din
ASA.
57
De asemenea, Comisia poate:
(a) solicita statelor membre să ia măsurile de prevenire necesare pentru apărarea
intereselor financiare ale Uniunii;
(b) publica o comunicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene prin care să
arate că există o îndoială legitimă cu privire la respectarea dispozițiilor privind
aplicarea articolului 42 din ASA.
(3) În așteptarea găsirii unei soluții reciproc satisfăcătoare în cadrul consultărilor
prevăzute la alineatul (2) primul paragraf litera (b), Comisia poate să adopte alte
măsuri pe care le consideră corespunzătoare în conformitate cu articolul 42 din
ASA, precum și cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4)
din prezentul regulament.
58
Articolul 12
Procedura comitetului
(1) În sensul articolului 2 din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul
de gestionare a organizării comune a piețelor agricole instituit prin articolul 229 din
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul
Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În sensul articolului 4 din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul
Codului Vamal instituit prin articolul 285 din Regulamentul (CE) nr. 952/2013.
Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(3) În sensul articolelor 6, 7, 10 şi 11 din prezentul regulament, Comisia este asistată de
Comitetul pentru măsuri de salvgardare instituit prin articolul 3 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului35
.
Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
35
Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).
59
(4) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(5) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5.
Articolul 13
Notificarea
Comisia, acționând în numele Uniunii, este însărcinată cu notificarea Consiliului de
stabilizare și de asociere și a Comitetului de stabilizare și de asociere, în conformitate cu
dispozițiile ASA.
60
Articolul 14
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 153/2002 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se
citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă care figurează în anexa II.
Articolul 15
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Preşedintele Preşedintele
61
ANEXA I
Regulament abrogat şi lista modificărilor ulterioare
Regulamentul (CE) nr. 153/2002 al Consiliului
(JO L 25, 29.1.2002, p. 16)
Regulament (CE) nr. 3/2003 al Consiliului
(JO L 1, 4.1.2003, p. 30)
Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European şi
al Consiliului
(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)
Numai punctul 8 din anexă
____________
62
ANEXA II
TABEL DE CORESPONDENŢĂ
Regulamentul (CE) nr. 153/2002 Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 1
Articolul 2 Articolul 2
Articolul 4 Articolul 3
Articolul 6 Articolul 4
Articolul 7 Articolul 5
Articolul 7a alineatul (1) Articolul 6 alineatul (1)
Articolul 7a alineatul (5) teza introductivă Articolul 6 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 7a alineatul (5) prima liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (a)
Articolul 7a alineatul (5) a doua liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (b)
Articolul 7a alineatul (5) a treia liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (c)
Articolul 7a alineatul (5) a patra liniuță Articolul 6 alineatul (2) litera (d)
Articolul 7a alineatul (6) Articolul 6 alineatul (3)
Articolul 7a alineatul (10) Articolul 6 alineatul (4)
63
Articolul 7b Articolul 7
Articolul 7c Articolul 8
Articolul 7d Articolul 9
Articolul 7e Articolul 10
Articolul 7f alineatul(1) teza introductivă Articolul 11 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 7f alineatul (1) prima liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (a)
Articolul 7f alineatul (1), a doua liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (b)
Articolul 7f alineatul (1) a treia liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (c)
Articolul 7f alineatul (1) a patra liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (d)
Articolul 7f alineatul (1) a cincea liniuţă Articolul 11 alineatul (1) litera (e)
Articolul 7f alineatul (2) primul paragraf teza
introductivă
Articolul 11 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 7f alineatul (2) primul paragraf prima
liniuță
Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (a)
Articolul 7f alineatul (2) primul paragraf a doua
liniuță
Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (b)
Articolul 7f alineatul (2) al doilea paragraf teza
introductivă
Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf teza
introductivă
Articolul 7f alineatul (2) al doilea paragraf prima
liniuță
Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 7f alineatul (2) al doilea paragraf a doua
liniuță
Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf litera (b)
64
Articolul 7f alineatul (3) Articolul 11 alineatul (3)
Articolul 7fa Articolul 12
Articolul 7g Articolul 13
__ Articolul 14
Articolul 8 Articolul 15
__ Anexa I
__ Anexa II
____________
65
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0118
Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comisia Europeană
și agențiile executive
1. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar
2013, Secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201336
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)37
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor
Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe
baza rezultatelor obținute (COM(2014)0383) și documentele de lucru ale serviciilor
Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0200 și SWD(2014)0201),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune privind auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul
de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului
privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor38
, și rapoartele
speciale ale Curții de Conturi,
– având în vedere diferitele decizii și recomandări ale Ombudsmanului cu privire la
activitatea Comisiei, precum și punerea în aplicare de către instituție a acestor
recomandări în interesul cetățenilor,
– având în vedere declarația de asigurare39
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
36
JO L 66, 8.3.2013. 37
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 38
JO C 398, 12.11.2014, p. 1. 39
JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
66
regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru
exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene40
,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului41
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii
Europene aferent exercițiului financiar 2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive,precum și în
rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în
contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 201342
;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu
rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de
Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum
și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale ale statelor
membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(seria L).
40
JO L 248, 16.9.2002, p. 1. 41
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 42
Texte adoptate la acea dată, P8_TA-PROV(2015)0119.
67
2. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură
aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201343
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)44
,
– având în vedere conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual
și Cultură pentru exercițiul financiar 201345
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției
Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2013,
însoțit de răspunsurile Agenției46
,
– având în vedere declarația de asigurare47
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene48
,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
43
JO L 66, 8.3.2013. 44
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 45
JO C 408, 15.11.2014, p. 39. 46
JO C 442, 10.12.2014, p. 67. 47
JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 48
JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
68
Consiliului49
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare50
, în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004
de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare51
, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia 2009/336/CE a Comisiei din 20 aprilie 2009 de instituire a
Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru gestionarea acțiunii
comunitare în domeniul educației, audiovizualului și culturii, în aplicarea
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului52
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din
18 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și
Cultură și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE53
,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar
2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte
integrantă din aceste decizii, directorului Agenției Executive pentru Educație,
Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și
Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (seria L).
49
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 50
JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 51
JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 52
JO L 101, 21.4.2009, p. 26. 53
JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
69
3. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta
Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) aferent exercițiului financiar 2013
(2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201354
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)55
,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici
și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul
financiar 201356
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției
Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru
Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile
Agenției57
,
– având în vedere declarația de asigurare58
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene59
,
54
JO L 66, 8.3.2013. 55
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 56
JO C 408, 15.11.2014, p. 6. 57
JO C 442, 10.12.2014, p. 74. 58
JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 59
JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
70
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului60
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare61
, în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004
de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare62
, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia 2004/20/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 de înființare a
unei agenții executive, „Agenția Executivă pentru Energie Inteligentă”, pentru
gestionarea acțiunilor comunitare în domeniul energiei, în cadrul aplicării
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului63
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din
17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și
Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE64
,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta
Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) descărcarea de gestiune pentru
execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte
integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și
Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare), Consiliului,
Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura
publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
60
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 61
JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 62
JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 63
JO L 5, 9.1.2004, p. 85. 64
JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
72
4. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate,
Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori)
aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201365
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)66
,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori,
Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și
Consumatori) aferente exercițiului financiar 201367
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției
Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție
Executivă pentru Sănătate și Consumatori) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de
răspunsurile agenției68
,
– având în vedere declarația de asigurare69
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene70
,
65
JO L 66, 8.3.2013. 66
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 67
JO C 408, 15.11.2014, p. 5. 68
JO C 442, 10.12.2014, p. 83. 69
JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 70
JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
73
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului71
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare72
, în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004
de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare73
, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia 2004/858/CE a Comisiei din 15 decembrie 2004 de înființare a
unei agenții executive, denumită „Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate
Publică”, pentru gestionarea activității comunitare în domeniul sănătății publice – în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului74
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din
17 decembrie 2003 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și
alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE75
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din
17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma
„Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă
pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”76
,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și
Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori) descărcarea de
gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
71
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 72
JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 73
JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 74
JO L 369, 16.12.2004, p. 73. 75
JO L 341, 18.12.2013, p. 69. 76
JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
74
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte
integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori,
Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și
Consumatori), Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de
Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(seria L).
75
5. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare
aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201377
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)78
,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European
pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției
Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013,
însoțit de răspunsul agenției79
,
– având în vedere declarația de asigurare80
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene81
,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
77
JO L 66, 8.3.2013. 78
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 79
JO C 442, 10.12.2014, p. 240. 80
JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 81
JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
76
Consiliului82
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare83
, în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004
de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare84
, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia 2008/37/CE a Comisiei din 14 decembrie 2007 de instituire a
Agenției executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru gestionarea
programului comunitar specific Idei în domeniul cercetării de frontieră, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului85
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17
decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru
Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE86
,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar
2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte
integrantă din aceste decizii di rectorului Agenției Executive a Consiliului European
pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții
de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(seria L).
82
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 83
JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 84
JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 85
JO L 9, 12.1.2008, p. 15. 86
JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
77
6. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului
financiar 2013 (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201387
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)88
,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru
exercițiul financiar 201389
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției
Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsul
agenției90
,
– având în vedere declarația de asigurare91
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene92
,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
87
JO L 66, 8.3.2013. 88
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 89
JO C 408, 15.11.2014, p. 40. 90
JO C 442, 10.12.2014, p. 351. 91
JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 92
JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
78
Consiliului93
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare94
, în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004
de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare95
, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia 2008/46/CE a Comisiei din 14 decembrie 2003 privind
înființarea Agenției Executive pentru Cercetare pentru gestionarea anumitor domenii
din programele comunitare specifice în domeniul cercetării Persoane, Capacități și
Cooperare în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului96
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din
13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a
Deciziei 2008/46/CE97
,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru
execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte
integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare,
Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a
asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
93
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 94
JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 95
JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 96
JO L 11, 15.1.2008, p. 9. 97
JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
79
7. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune
pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție
Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) aferent exercițiului financiar
2013 (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 201398
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)99
,
– având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele
(fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru
exercițiul financiar 2013100
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției
Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua
Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile
agenției101
,
– având în vedere declarația de asigurare102
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene103
,
98
JO L 66, 8.3.2013. 99
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 100
JO C 408, 15.11.2014, p. 41. 101
JO C 442, 10.12.2014, p. 358. 102
JO C 403, 13.11.2014, p. 128. 103
JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
80
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului104
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini în gestionarea programelor comunitare105
, în special articolul 14 alineatul (3),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004
de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor
executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea
programelor comunitare106
, în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,
– având în vedere Decizia 2007/60/CE a Comisiei din 26 octombrie 2006 de înființare a
Agenției Executive pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport, în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului107
,
– având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23
decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de
abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia
2008/593/CE108
,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,
Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste
sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare,
1. acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție
Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) descărcarea de gestiune pentru
execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte
integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele
(fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport), Consiliului,
Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura
publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
104
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 105
JO L 11, 16.1.2003, p. 1. 106
JO L 297, 22.9.2004, p. 6. 107
JO L 32, 6.2.2007, p. 88. 108
JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
81
8. Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor
bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III
– Comisia (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar
2013109
,
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)110
,
– având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de
gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru
ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și
SWD(2014)0286),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor
Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe
baza rezultatelor obținute (COM(2014)0383) și documentele de lucru ale serviciilor
Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0200 și SWD(2014)0201),
– având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de
gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și
documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză
(SWD(2014)0293),
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului
privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor111
, și rapoartele
speciale ale Curții de Conturi,
– având în vedere declarația de asigurare112
privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și
regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul
financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru
exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea
de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară
pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),
– având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
109
JO L 66, 8.3.2013. 110
JO C 403, 13.11.2014, p. 1. 111
JO C 398, 12.11.2014, p. 1. 112
JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
82
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din
25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al
Comunităților Europene113
,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului114
, în special articolele 62, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002
de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite
sarcini privind gestionarea programelor comunitare115
, în special articolul 14
alineatele (2) și (3),
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
1. aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului
financiar 2013;
2. își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind
descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent
exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului,
Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de
Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și
regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (seria L).
113
JO L 248, 16.9.2002, p. 1. 114
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 115
JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
83
9. Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile ce fac
parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului
general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia
și agențiile executive (2014/2075(DEC))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului
general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia,
– având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor
agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2013,
– având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii
interesate (A8-0101/2015),
A. întrucât, pentru a douăzecea oară consecutiv, Curtea de Conturi nu a fost în măsură să
emită o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea
plăților subiacente conturilor, ceea ce amenință legitimitatea cheltuielilor și politicilor
Uniunii;
B. întrucât, mai ales într-o situație caracterizată de insuficiența resurselor, Comisia ar
trebui reprezinte un exemplu, demonstrând valoarea adăugată a cheltuielilor sale și
asigurându-se că fondurile pentru a căror execuție exercită responsabilitate partajată sau
unică sunt cheltuite în conformitate cu normele și reglementările financiare în vigoare;
C. întrucât Comisiei îi revine răspunderea finală pentru execuția bugetului Uniunii, iar
statele membre trebuie să coopereze cu Comisia cu bună-credință pentru a garanta
utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; întrucât
statele membre, mai ales în ceea ce privește gestiunea partajată a fondurilor, au o
responsabilitate specială în execuția bugetului Uniunii;
D. întrucât este esențial, în cadrul gestiunii partajate a fondurilor, ca datele comunicate de
statele membre cu privire la veniturile și cheltuielile în execuția fondurilor în gestiune
partajată să fie juste și exacte; întrucât este esențial ca statele membre să înțeleagă
responsabilitatea ce le revine în execuția fondurilor UE în gestiune partajată;
E. întrucât dialogul interinstituțional prevăzut la articolul 318 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE) oferă o oportunitate de stimulare a unei noi
culturi a performanței în cadrul Comisiei,
Gestiunea partajată și descentralizată: deficiențele de gestiune în cadrul Comisiei și în
statele membre
Rezerve față de domeniile agriculturii și dezvoltării rurale
1. nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite
în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și
regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile agriculturii și dezvoltării
rurale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în
raportul său anual de activitate din 31 martie 2014;
– ABB02 - măsuri de piață: 198,3 de milioane EUR expuse riscului; șapte
mecanisme de asistență în nouă state membre, cu 11 elemente de rezervă: Polonia
77,6 milioane EUR, Spania 54 de milioane EUR, Franța 32,4 milioane EUR,
84
Țările de Jos 16,4 milioane EUR, Regatul Unit 8,5 milioane EUR, Italia 5
milioane EUR, Republica Cehă 2 milioane EUR, Austria 1,9 milioane EUR,
Suedia 0,5 milioane EUR;
– ABB 03 - plăți directe: 652 de milioane EUR expuse riscului; sunt vizate 20 de
agenții de plată din 6 state membre: Spania (15 din 17 agenții de plată) 153 de
milioane EUR, Franța 203,4 milioane EUR, Regatul Unit (ARP din Anglia) 118
milioane EUR, Grecia 117,8 milioane EUR, Ungaria 36,6 milioane EUR,
Portugalia 28 de milioane EUR;
– ABB 04 - cheltuieli aferente dezvoltării rurale: 599 de milioane EUR expuse
riscului; sunt vizate 31 de agenții de plată din 19 state membre: Belgia, Bulgaria
(56,8 milioane EUR), Cipru, Germania (Bavaria, Brandenburg), Danemarca,
Spania (Andaluzia, Asturia, Castilia la Mancha, Castilia și Leon, FOGGA
Galicia, Madrid), Finlanda, Franța [ODARC, ASP (70,3 milioane EUR)], Regatul
Unit (SGRPID Scoția, RPA Anglia), Grecia, Irlanda, Italia [AGEA (52,6
milioane EUR), AGREA Emilia-Romagna, OPR Lombardia, OPPAB Bolzano,
ARCEA Calabria], Luxemburg, Țările de Jos, Polonia (56,7 milioane EUR),
Portugalia (51,7 milioane EUR), România (138,9 milioane EUR) și Suedia;
– ABB 05: 2,6 milioane EUR expuse riscului - cheltuieli IPARD destinate Turciei;
Rezerve față de politica regională
2. nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite
în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și
regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din cadrul politicii regionale, fapt
demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG REGIO în raportul său
anual de activitate din 31 martie 2014; constată că 73 din 322 de programe au făcut
obiectul rezervelor din cauza sistemului de gestiune și control parțial fiabil (comparativ
cu 85 din 317 programe operaționale în 2012); observă că plățile intermediare
transferate în perioada 2007-2013 către programele respective, care fac obiectul
rezervelor, se ridică la suma de 6 035,5 milioane EUR; observă că Comisia a estimat că
suma expusă riscului este de 440,2 milioane EUR;
3. recunoaște că, deși rezervele exprimate reprezintă o indicație cu privire la deficiențele
identificate în sistemele de control ale statelor membre, acestea reprezintă totodată și un
instrument eficace utilizat de Comisie pentru a stimula eforturile statelor membre de a
remedia aceste deficiențe și de a proteja astfel bugetul UE;
Rezerve față de domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale
4. nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite
în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și
regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniul ocupării forței de muncă și
afacerilor sociale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG
EMPL în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014; constată că raportul anual
de activitate al DG EMPL conține o rezervă referitoare la plățile efectuate pentru
perioada de programare 2007-2013, rezervă care este formulată pentru o sumă expusă
riscului de 123,2 milioane EUR în 2013; observă că aceste rezerve vizează 36 dintre
cele 118 programe operaționale aferente Fondului social european (FSE) (în comparație
cu 27 din 117 programe operaționale în 2012);
Declarația de asigurare a Curții de Conturi
Conturile și legalitatea și regularitatea veniturilor – avize fără rezerve
85
5. salută faptul că conturile anuale ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2013 prezintă în
mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la
31 decembrie 2013 și constată cu satisfacție faptul că veniturile subiacente conturilor
pentru exercițiul ce s-a încheiat la 31 decembrie 2013 sunt conforme cu legile și
reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;
Rezerve față de contribuțiile efectuate în baza Venitului Național Brut (VNB)
6. formulează o rezervă față de modul în care au fost calculate contribuțiile efectuate de
statele membre în baza VNB, din cauza deficiențelor116
legate de verificarea datelor de
către Comisie117
; reamintește concluzia Curții de Conturi, potrivit căreia verificarea de
către Comisie a datelor VNB nu a fost suficient de structurată și de direcționată;
Legalitatea și regularitatea angajamentelor – aviz fără rezerve
7. constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat
la 31 decembrie 2013 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și
reglementările în vigoare;
Legalitatea și regularitatea plăților – opinie contrară
8. consideră inacceptabil faptul că, al douăzecilea an la rând, plățile sunt în continuare
afectate de un nivel semnificativ de eroare;
9. ia act de faptul că opinia contrară a Curții de Conturi se bazează pe concluzia potrivit
căreia sistemele de supraveghere și control sunt doar parțial eficace și, prin urmare,
plățile sunt afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 4,7 %;
10. reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost
estimată la 4,8 % în exercițiul financiar 2012, la 3,9 % în exercițiul financiar 2011, la
3,7 % în exercițiul financiar 2010 și la 3,3 % în exercițiul financiar 2009, la 5,2 % în
exercițiul financiar 2008 și la 6,9 % în exercițiul financiar 2007, respectiv un nivel
mediu de 4,6 % pentru întreaga perioadă acoperită de anteriorul cadru financiar
multianual (CFM) 2007-2013; constată că, prin urmare, rapoartele anuale ale Curții de
Conturi indică o stabilizare a ratei de eroare în 2013 la nivelul mediei CFM 2007-2013,
care manifestă însă o tendință constant crescătoare și negativă începând din 2009;
11. subliniază că, în conformitate cu raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, domeniile
de gestiune partajată au fost afectate de o rată de eroare estimată la 5,2 %; constată că
toate celelalte domenii de cheltuieli operaționale (care sunt, în cea mai mare parte,
gestionate în mod direct de Comisie) au o rată de eroare estimată de 3,7 %; subliniază
că ambele rate de eroare se situează peste pragul de semnificație de 2 %; subliniază că
domeniile de gestiune partajată au o rată de eroare considerabil mai ridicată decât
domeniul tuturor celorlalte cheltuieli cu caracter operațional;
12. constată că în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014, directorul general al
DG REGIO a emis rezerve, din cauza sistemului de gestiune și control care este doar
parțial fiabil, față de 73 din 322 de programe pentru 2013, ceea ce reprezintă un procent
mai mic față de cel pentru 2012 (85 din 317 programe operaționale); constată că suma
estimată a fi expusă riscului este de 1 135,3 milioane EUR și că aceste rezerve și suma
corespunzătoare se referă la cele două programe de programe 2007-2013 și 2000-2006;
116
A se vedea Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi, punctele 93-97. 117
A se vedea rezoluția Parlamentului menționată mai sus din 29 aprilie 2015 referitoare la
rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru
exercițiul financiar 2013.
86
13. constată că directorul general al DG RTD a emis o rezervă cu privire la cel de al
șaptelea program-cadru de cercetare (FP7) în raportul său anual de activitate din
31 martie 2014 și că impactul estimat în 2013 este situat între 105,5 milioane EUR și
109,5 milioane EUR;
14. observă că directorul general al DG MARE a emis o rezervă referitoare la Fondul
european pentru pescuit în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014 și că
suma expusă riscului în 2013 este de 10,77 milioane EUR;
15. atrage atenția asupra necesității continue a îmbunătățirii sistemelor de gestiune și
control din statele membre pentru a garanta o mai bună gestiune financiară a fondurilor
UE și pentru a contribui la scăderea ratei de eroare în sectoarele de politică respective
în decursul perioadei de programare 2014-2020;
Corecțiile și recuperările financiare
16. constată că corecțiile financiare consemnate ca executate în 2013 au scăzut de la 3,7
miliarde EUR în 2012 la 2,5 miliarde EUR în 2013 și reamintește că nivelul ridicat al
corecțiilor financiare din 2012 este cauzat în principal de o singură corecție de 1,8
miliarde EUR executată în Spania pentru a rectifica cheltuielile din fondurile structurale
efectuate în perioada 2000-2006; constată că, în 2013, Comisia a executat corecții
financiare și recuperări în valoare de 3 362 milioane EUR, ce au reprezentat 2,3 % din
plățile de la bugetul UE;
17. atrage atenția asupra faptului că acumularea de corecții financiare aplicate la momentul
plății soldurilor programelor implică o acumulare uneori artificială și că acestea nu sunt
semnificative în măsura în care apar după ani de zile de la momentul în care au fost
realizate; solicită Comisiei să analize dacă modificarea metodologiei din 2012, prin
care s-a făcut trecerea de la corecții confirmate la corecții aplicate, este metoda cea mai
adecvată pentru a reflecta realitatea sistemelor de gestionare și control pentru un anumit
exercițiu financiar;
18. constată că scăderea ce a rezultat, de 34 % a corecțiilor financiare aplicate în 2013 (de
la 3,7 miliarde EUR la 2,5 miliarde EUR) a fost compensată parțial printr-o creștere cu
27 % a recuperărilor executate în 2013 (de la 0,7 miliarde EUR la 0,9 miliarde EUR);
19. regretă că, dat fiind cadrul juridic pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii,
complexitatea procedurilor aferente și numărul nivelurilor de control implicate care
caracterizează mai multe domenii, erorile pot fi corectate doar la câțiva ani după
producerea lor;
20. subliniază că suma medie a corecțiilor și recuperărilor financiare executate în perioada
2009-2013 a fost de 2,7 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 2,1 % din cuantumul mediu
al plăților efectuate de la bugetul Uniunii în perioada în cauză; constată că, potrivit
Comisiei, această tendință se poate explica prin încheierea perioadei de programare
2000-2006118
; constată, în special, că, în cazul politicii de coeziune, patru cincimi din
corecțiile executate în perioada 2007-2013 se referă la programe operaționale din
perioadele anterioare119
; reamintește că statele membre au dreptul de a înlocui
cheltuielile neeligibile identificate cu cheltuieli a căror legalitate și regularitate sunt
conformate potrivit cadrului juridic în vigoare pentru fondurile structurale;
118
A se vedea Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 privind protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2013 (COM(2014)0618, p. 11.
119 A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 1.14.
87
21. reamintește că Comisia și statele membre au datoria de a recurge la acțiuni corective în
scopul protejării bugetului Uniunii în cazul unor sisteme de control lipsite de eficacitate
sau al unor cheltuieli neconforme cu reglementările; subliniază că Comisia și statele
membre recurg la astfel de acțiuni corective și constată că, în cazul în care astfel de
măsuri nu ar fi fost aplicate plăților din 2013 auditate de Curtea de Conturi, rata de
eroare generală estimată ar fi fost de 6,3 %, în loc de 4,7 %; subliniază că Curtea de
Conturi a constatat că, pentru un număr al acestor tranzacții afectate de eroare, mai ales
în domeniul gestiunii partajate, autoritățile au dispus de suficiente informații pentru a fi
putut detecta și corecta erorile; prin urmare, solicită Curții de Conturi să estimeze, în
viitoarele sale rapoarte anual, nivelul de eroare pentru cazul în care ar fi întreprinse
toate acțiunile corective;
22. regretă, de asemenea, că măsurile în cauză au în continuare un impact limitat asupra
bugetului Uniunii, deoarece peste 40 % din corecțiile financiare aplicate în 2013 nu
sunt considerate ca venituri alocate120
dar pot fi utilizate de statul membru care a
provocat corecțiile respective în cadrul politicii de coeziune, subminând astfel efectul
preventiv al corecțiilor financiare;
23. constată că aproximativ 28 % din corecțiile financiare executate în 2013 au condus la o
reducere netă a finanțării alocate de Uniune programului și statului membru în cauză în
cadrul politicii de coeziune;
24. constată cu îngrijorare că, în Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 menționată
anterior, nu sunt prezentate neapărat informații fiabile cu privire la retrageri, recuperări
și recuperări în curs de fonduri structurale efectuate de statele membre, deoarece,
potrivit Comisiei, aceasta a fost nevoită să adopte o abordare prudentă din cauza unor
deficiențe prezente în cifrele prezentate de statele membre, pentru a se asigura că
sumele menționate anterior nu sunt supraevaluate121
;
25. solicită Comisiei și statelor membre să instituie proceduri solide prin care să confirme
data, originea și cuantumul acțiunilor corective și să prezinte informații care să
reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plata în
cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea aferentă acesteia și exercițiul în
cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele la conturi,
ținând seama de plurianualitatea întregii proceduri; consideră, de asemenea, că este
fundamentală o informare completă cu privire la recuperări și la rectificările financiare,
precum și transparența deplină a datelor privind dezangajarea creditelor și acțiunile în
constatarea neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu exercițiul în cauză;
Raportul de sinteză și rapoartele anuale de activitate
26. ia act de faptul că directorii generali din cadrul Comisiei au formulat în total 17 rezerve
cuantificate în legătură cu cheltuielile; subliniază faptul că numărul mai mic al
rezervelor cuantificate în 2013 (21 în 2012) nu a avut ca efect reducerea cuantumului
expus riscului și că suma totală maximă expusă riscului anunțată de Comisie în raportul
120
A se vedea Comunicarea Comisiei menționată mai sus COM(2014)0618, tabelul 5.2: retrageri în politica de coeziune (775 de milioane EUR), recuperări în materie de dezvoltare rurală (129 de milioane EUR) și corecții financiare executate prin dezangajare/deducere la încheiere, fie în politica de coeziune (494 de milioane EUR), fie în celelalte domenii de politică cu excepția agriculturii și a politicii de coeziune (1 milion EUR).
121 A se vedea Comunicarea Comisiei menționată mai sus COM(2014)0618, tabelul 7.2.
88
său de sinteză122
se situează sub 4 179 de milioane EUR, ceea ce reprezintă 2,8 % din
toate cheltuielile efectuate;
27. invită Comisia să clarifice mai bine modul în care a calculat suma expusă riscului123
,
explicând impactul estimat al mecanismelor de corecție asupra acestei sume, și să
includă în raportul său de sinteză o „Declarație de asigurare” corespunzătoare bazată pe
rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali;
28. reamintește că cifrele cumulative utilizate de Comisie vizează mecanismele de corecție
aplicate de Comisie și de statele membre (corecții și recuperări financiare) la mai mulți
ani după transferul fondurilor (în special în perioadele 1994-1999 și 2000-2006) și
constată că, în perioadele respective, nici Curtea de Conturi, nici Comisia nu publicau
rate de eroare exacte;
Presiunea asupra bugetului
29. este preocupat de faptul că, din cauza poziției inacceptabile a Consiliului pe parcursul
negocierilor privind bugetul anual al Uniunii și în pofida nivelului ridicat al plăților,
conturile indică faptul că angajamentele financiare restante (la rubrica 1b, în principal
politică regională, nivelul angajamentelor restante la sfârșitul lui 2013 era estimat la
23,4 miliarde EUR față de 5 miliarde EUR la sfârșitul lui 2010, 11 miliarde EUR la
sfârșitul lui 2011 și 16 miliarde EUR la sfârșitul lui 2012) și alte datorii au continuat să
crească și în 2013; observă că, la sfârșitul exercițiului, acestea se ridicau la 322 de
miliarde EUR124
, cifră care va crește probabil și în 2014;
30. subliniază că, la sfârșitul anului 2013, cuantumul estimat al angajamentelor restante era
de 322 de miliarde EUR, iar pentru 2014 se preconiza că acesta va crește; consideră că
această situație contravine de facto articolului 310 din TFUE, care reglementează buna
gestiune financiară, aducând atingere legalității bugetului UE;
31. subliniază că aceste obligații financiare „amenințătoare” reprezintă un motiv de
îngrijorare deosebit, deoarece, pentru prima dată, plafoanele de plăți urmează să
rămână, în general, stabile în termeni reali, pentru mai mulți ani125
;
32. subliniază faptul că resursele financiare sunt insuficiente în perioadele de criză
economică; constată însă că, pentru porțiuni semnificative ale bugetului, nivelul maxim
de cheltuieli de la rubricile CFM este defalcat pe alocații anuale pentru fiecare stat
membru; observă că absorbția fondurilor de către statele membre reprezintă de multe
ori principalul obiectiv al politicilor („tot ce nu este cheltuit se pierde”)126
; invită, prin
122
A se vedea Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0324), p. 14: suma totală maximă expusă riscului în cadrul întregului cuantum al cheltuielilor pentru 2013 (bugetele UE și FED).
123 În anexa 1 la raportul de sinteză se explică faptul că „suma expusă riscului” reprezintă
valoarea care corespunde acelei părți din operațiuni care este estimată a nu fi pe deplin conformă cu prevederile reglementare și contractuale aplicabile, după ce au fost aplicate toate controalele (acțiunile corective) destinate să reducă riscurile existente pentru conformitate.
124 Din cele 322 de miliarde de euro, 222 de miliarde de euro reprezintă angajamente
bugetare restante, iar 99 de miliarde de euro corespund datoriilor care figurează în bilanț și care nu sunt acoperite de angajamente restante.
125 Prezentarea rapoartelor anuale ale Curții de Conturi de către președintele acesteia, Vítor
Manuel da Silva Caldeira, în cadrul reuniunii Comisiei CONT din 5 noiembrie 2014. 126
Idem.
89
urmare, Comisia și statele membre să promoveze transformarea culturii cheltuielilor
într-o cultură a performanței, axându-se pe rezultatele obținute pe baza principiilor
eficienței, eficacității și economiei;
33. semnalează că valoarea brută a prefinanțărilor a fost de 79,4 miliarde EUR la sfârșitul
exercițiului 2013 și subliniază că prelungirea perioadelor aferente prefinanțării poate
duce la un risc sporit de eroare sau de pierderi de fonduri; subliniază că acest risc este
prezent mai ales în cazul rubricii 4 din buget (UE ca actor mondial), deoarece, în cadrul
unei operațiuni obișnuite aferente acestei rubrici, trec patru ani de la efectuarea unui
angajament și până la înregistrarea de către Comisie a cheltuielii finale conexe;
34. îndeamnă Comisia să elaboreze și să publice încă o dată o „previziune privind fluxurile
de lichidități pe termen lung”, cu ajutorul căreia să prevadă cerințele viitoare în materie
de plăți, astfel încât plățile necesare să poată fi efectuate de la bugetele anuale aprobate;
solicită Comisiei să prezinte, dacă este necesar, modificări la normele în vigoare în
cazul în care bugetele anuale nu pot asigura suficiente credite pentru satisfacerea
nivelului necesar de plăți;
35. reafirmă necesitatea de a se găsi soluții pe termen lung care să permită Comisiei să
recapete controlul asupra bugetului său; remarcă necesitatea unui accent în plus pe
tragerea la răspundere, precum și pe rezultate și pe efectele cheltuielii fondurilor; în
acest sens, subliniază necesitatea ca Parlamentul să joace un rol mai important în
monitorizarea cheltuielilor și a performanțelor;
Instrumentele financiare
36. constată că până la sfârșitul exercițiului 2013 au fost instituite 941 de instrumente de
inginerie financiară (FEI) în cadrul a 176 de programe operaționale din cadrul Fondului
european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului social european (FSE),
desfășurate în 25 de state membre; este deosebit de îngrijorat de faptul că, din cele
14,3 miliarde EUR transferate către FEI, numai 47 % (6,7 miliarde EUR) au fost plătite
efectiv beneficiarilor finali, chiar dacă această cifră reprezintă o majorare față de cele
4,7 miliarde EUR plătite până la sfârșitul anului 2012; observă că rata medie de plată de
47 % la sfârșitul lui 2013 ascunde o anumită variație în funcție de fonduri și statele
membre beneficiare; constată că rata medie de plată se referă la toate cele 900 de
fonduri: cele înființate în 2008, precum și cele nou-înființate în 2013 și a căror punere
în aplicare era abia la început; consideră că, în timp ce unele fonduri se confruntă cu
performanțe scăzute, altele au atins deja pragul de 100 % absorbție și au devenit fonduri
reînnoibile (revolving) care reinvestesc în prezent resursele;
37. constată că 14 FEI au fost instituite în statele membre în cadrul Fondului de dezvoltare
rurală; constată că, până la sfârșitul lui 2013, 443,77 milioane EUR au fost transferate
de la bugetul Uniunii unor bănci din România, Bulgaria, Grecia, Italia și Lituania; este
preocupat de faptul că, din această sumă, nici un euro nu a ajuns la beneficiarii finali;
constată că, pentru șase FEI instituite în cadrul Fondului european pentru pescuit,
72,37 milioane EUR au fost transferate unor bănci din Grecia, România, Bulgaria,
Estonia, Letonia și Țările de Jos; constată că sumele disponibile au fost transferate
integral beneficiarilor finali numai în Letonia, în timp ce în România au fost transferate
beneficiarilor finali numai 28 % din fonduri, în Bulgaria 77 %, în Estonia 91 %, iar în
Grecia și în Țările de Jos zero127
;
127
Informații puse la dispoziție de Vicepreședinta Comisiei, Kristalina Georgieva, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune.
90
38. regretă, de asemenea, că aceste instrumente sunt complexe, fiind dificilă monitorizarea
lor corespunzătoare, ceea ce face dificil și controlul public asupra lor; solicită Comisiei
să asigure transparența și să raporteze periodic cu privire la nivelul de îndatorare,
pierderi și la riscurile de tipul bulelor de investiții; îndeamnă Comisia să prezinte o
imagine de ansamblu completă asupra numărului de proiecte finanțate în cadrul fiecărui
instrument de inginerie financiară și asupra rezultatelor obținute, să menționeze clar
suma alocată din bugetul Uniunii pentru cofinanțarea acestor proiecte din cadrul FEI și
să prezinte o analiză detaliată a rentabilității instrumentelor FEI față de forme mai
directe de finanțare a proiectelor;
39. salută faptul că, în cadrul reuniunilor de reexaminare anuală, aplicarea instrumentelor
financiare este în mod constant pe ordinea de zi și că deficiențele sunt analizate,
propunându-se acțiuni de remediere; ia act cu satisfacție de corectarea deficiențelor în
acest domeniu pentru perioada 2014-2020 (respectiv plățile vor fi transferate fondurilor
ce gestionează instrumentele financiare doar atunci când plata efectivă către beneficiarii
finali a atins un anumit procent);
40. recomandă ca, având în vedere presiunea suferită de bugetul de plăți și faptul că
articolul 140 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012
(Regulamentul financiar) impune evitarea excedentelor în bilanț în cazul instrumentelor
financiare, Comisia să asigure concordanța dintre contribuțiile de la bugetul Uniunii
pentru aceste instrumente și nevoile reale de flux de numerar;
41. este deosebit de preocupat de unele constatări ale Curții de Conturi în ceea ce privește
eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul
mecanismelor regionale de investiții și a creditelor acordate de instituțiile financiare în
scopul sprijinirii politicilor externe ale UE128
;
42. subliniază că, deși modul în care au fost constituite mecanismele respective a fost
adecvat, beneficiile potențiale pe care le-ar putea oferi mecanismele de combinare nu
au fost valorificate pe deplin din cauza deficiențelor de gestionare din cadrul Comisiei;
invită Comisia să transfere fondurile numai atunci când acestea sunt cu adevărat
necesare beneficiarului și să-și îmbunătățească practica de monitorizare a modului în
care sunt executate granturile acordate de Uniune;
Responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre în cadrul gestiunii partajate
43. subliniază faptul că, în conformitate cu articolul 317 din TFUE, răspunderea finală
pentru execuția bugetului Uniunii îi revine Comisiei; evidențiază faptul că, atunci când
Comisia execută bugetul în cadrul gestiunii partajate, sarcinile de execuție sunt delegate
statelor membre în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, ceea ce le
conferă responsabilitate politică și financiară; subliniază, prin urmare, că statele
membre ar trebui să acționeze respectând cu strictețe principiul bunei gestiuni
financiare, fără subminarea propriei responsabilități în gestionarea fondurilor UE;
44. ia act de Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2014 privind adoptarea
recomandărilor Grupului de lucru interinstituțional pentru elaborarea și utilizarea
declarațiilor naționale (COM(2014)0688); subliniază că prezentarea acestor declarații
este voluntară și, prin urmare, salută faptul că patru state membre, și anume
Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, au decis să le prezinte; regretă însă
faptul că aceste declarații diferă în ceea ce privește forma, domeniile vizate,
cuprinderea și perioada de raportare și, prin urmare, nu sunt foarte utile;
128
A se vedea Raportul special nr. 16/2014 al Curții de Conturi.
91
45. subliniază că, în conformitate cu numeroase declarații ale Curții de Conturi, declarațiile
naționale de gestiune produse de cele patru state membre menționate anterior au o
valoare foarte limitată în procesul de audit al Curții și nu pot fi considerate drept o sursă
fiabilă de informații pentru emiterea declarației de asigurare;
46. regretă, de asemenea, în ceea ce privește Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2014
menționată mai sus, lipsa unor progrese durabile pe calea îmbunătățirii gestiunii
financiare, ceea ce ar putea avea ca rezultat pierderi financiare constante pentru Uniune
din cauza adoptării unor decizii greșite la nivel politic și administrativ; solicită să se
instituie un sistem de sancțiuni pentru statele membre care transmit informații și
declarații incorecte privind programele;
47. solicită, prin urmare, Comisiei și Consiliului să întreprindă eforturi concrete și bine
țintite pentru a permite progresul necesar în buna gestiune financiară, inclusiv o mai
largă recurgere la instrumentul declarațiilor naționale, care în practică nu necesită un
efort suplimentar deosebit (conform unor estimări, mai puțin de un angajat cu normă
întreagă pe an pentru fiecare stat membru), fiind extrem de important ca statele membre
să își asume responsabilitatea politică pentru utilizarea fondurilor europene prin
adoptarea unui document oficial; invită Comisia și statele membre să își publice nu
numai declarațiile naționale, ci și rezumatele anuale și declarațiile de gestiune pentru a
oferi o mai bună imagine asupra gestiunii financiare și pentru a atinge o veritabilă
îmbunătățire a acesteia; îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului o
recomandare pentru a promova utilizarea declarațiilor naționale în conformitate cu
recomandările grupului de lucru interinstituțional pentru instituirea și utilizarea
declarațiilor naționale;
48. consideră că este esențial să se promoveze transparența deplină în ceea ce privește
utilizarea fondurilor structurale prin publicarea documentelor contabile aferente
proiectelor beneficiare;
Fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre
49. constată că lipsa de fiabilitate a controalelor primare efectuate de statele membre în
cadrul gestiunii partajate compromite credibilitatea rapoartelor anuale de activitate
întocmite de serviciile Comisiei și a raportului de sinteză adoptat de Comisie, deoarece
rapoartele în cauză se bazează parțial pe rezultatele controalelor întreprinse de
autoritățile naționale; repetă solicitarea sa anterioară ca Comisia să evalueze și, dacă
este necesar, să corecteze datele transmise de statele membre pentru a se putea întocmi
rapoarte anuale de activitate fiabile și obiective;
50. solicită ca directorii generali să raporteze în detaliu în cadrul rapoartelor anuale de
activitate cu privire la ratele de eroare semnalate de statele membre și la corecțiile
operate de Comisie, dacă este cazul, la nivelul programelor operaționale;
Statele membre cu cea mai scăzută performanță
51. salută imaginea de ansamblu oferită de rezultatele auditurilor efectuate de Curtea de
Conturi asupra fondurilor gestionate în cadrul gestiunii partajate în domeniile
agriculturii și coeziunii între 2009-2013, publicată de Curtea de Conturi împreună cu
raportul său anual pentru 2013, care răspund parțial solicitării formulate de Parlament
în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2012 privind prezentarea de informații
specifice pe țară referitoare la gestiunea partajată;
52. subliniază că, potrivit cifrelor prezentate de Curtea de Conturi în ceea ce privește
cuantumurile și procentele fondurilor expuse riscurilor în cadrul Fondului european de
92
dezvoltare regională, al Fondului social european și al Fondului de coeziune (date
incluse în rapoartele anuale de activitate pe 2013 ale DG Ocuparea Forței de Muncă,
Afaceri Sociale și Incluziune și DG Politică Regională și Urbană), Slovacia, Regatul
Unit și Spania prezintă cele mai ridicate rate de eroare;
53. subliniază că, potrivit cifrelor prezentate de Curtea de Conturi în ceea ce privește
cuantumurile și procentele fondurilor expuse riscurilor în cadrul Fondului european de
garantare agricolă și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (date incluse
în rapoartele anuale de activitate pe 2013 ale DG Agricultură și Dezvoltare Rurală),
România, Bulgaria și Portugalia prezintă cele mai ridicate rate de eroare;
54. invită Curtea de Conturi să elaboreze o metodă proprie de raportare pentru fiecare țară
în parte, luând în considerare nu numai sumele expuse riscului, ci și sistemele de
gestiune și control ale statelor membre și mecanismele de corecție aplicate de Comisie
și statele membre, pentru a putea evalua adecvat evoluția gestiunii în statele membre cu
cele mai scăzute rezultate și a recomanda soluții optime;
55. reamintește că corupția aduce prejudicii grave fondurilor Uniunii; își exprimă
îngrijorarea în legătură cu datele care arată că unele state membre sunt afectate în mod
deosebit de acest fenomen și reamintește, în acest sens, Recomandarea Comisiei din 29
mai 2013 de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al Italiei
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al
Italiei pentru perioada 2012-20171129
; solicită adoptarea rapidă a Directivei privind
combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin
intermediul dreptului penal;
Conflicte de interese
56. regretă că, în unele state membre, legislația privind conflictele de interese ale
membrilor parlamentului, ai guvernului și ai consiliilor locale este vagă și insuficientă;
invită Comisia să evalueze în mod atent situația actuală și, dacă este necesar, să
prezinte recomandări sau chiar instrumente juridice obligatorii; consideră că același
lucru ar trebui să se aplice membrilor candidați și membrilor Comisiei;
Venituri: resurse proprii bazate pe VNB
57. constată că auditul efectuat de Curtea de Conturi (a se vedea Raportul anual pentru
2013, punctul 2.27) nu a identificat un nivel semnificativ de eroare în ceea ce privește
calcularea de către Comisie a contribuțiilor statelor membre și plata acestora, aceste
contribuții bazându-se în marea lor majoritate pe datele previzionale privind venitul
național brut (VNB) pentru 2013;
58. solicită Comisiei să se asigure că datele furnizate de Eurostat și de statele membre sunt
identice, întrucât VNB este un indicator esențial nu doar pentru veniturile UE, ci și
pentru cheltuieli;
59. reamintește observațiile critice formulate de Curtea de Conturi în Raportul său anual
pentru 2012 în ceea ce privește ineficacitatea verificării de către Comisie a datelor
referitoare la VNB (a se vedea Raportul anual pentru 2012, punctul 2.41); subliniază că
utilizarea prelungită a rezervelor generale și durata excesivă a procesului de verificare a
datelor privind VNB utilizate pentru calcularea resurselor proprii pot conduce la
incertitudine bugetară, fapt scos în evidență în cadrul discuțiilor dintre statele membre
129
COM(2013)0362.
93
cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 6 aferent bugetului general pe 2014130
;
60. regretă faptul că, deși erau la curent cu modificările aduse în primăvara anului 2014
metodologiei statistice de calcul al contribuțiilor bazate pe VNB, unele state membre nu
au prevăzut faptul că acestea vor conduce la o majorare a contribuțiilor lor bugetare;
61. regretă faptul că, deși era la curent începând din primăvara anului 2013 cu faptul că
modificările aduse metodologiei statistice de calcul al contribuțiilor bazate pe VNB vor
avea ca rezultat o majorare semnificativă a contribuțiilor anumitor state membre,
Comisia a insistat să trateze acest dosar ca fiind de natură exclusiv tehnică131
;
62. reamintește că, în avizul său nr. 7/2014132
, Curtea de Conturi a concluzionat că
propunerea Comisiei de a se permite, în circumstanțe excepționale, amânarea plății
soldului și ajustărilor legate de taxa pe valoare adăugată (TVA) și de VNB ar putea
conduce la sporirea gradului de complexitate al sistemului de resurse proprii și la
sporirea incertitudinii bugetare a statelor membre;
63. subliniază în special faptul că propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului
(CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE,
Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene
(COM(2014)0704) se referă numai la amânarea termenului-limită pentru statele
membre, pentru a se pune la dispoziție resurse în cazul unor sume semnificative
rezultate în urma unor bilanțuri și ajustări pozitive legate de TVA și VNB, și observă
că, în cazul în care statele membre prezintă bilanțuri și ajustări negative semnificative
legate de TVA și VNB, Comisia ar putea fi obligată să colecteze venituri suplimentare
prin intermediul unui buget rectificativ;
64. regretă faptul că Consiliul, deși Comisia a propus o reformă globală a sistemului său de
resurse proprii, salutată de Parlamentul European133
și vizând să transforme sistemul de
resurse proprii într-un sistem mai echitabil, mai clar, mai transparent, mai eficient și
concentrat pe reducerea contribuțiilor naționale, nu a fost în măsură să progreseze până
în prezent în ceea ce privește reforma sistemului de resurse proprii în baza respectivelor
propuneri legislative;
Măsuri viitoare
65. solicită Comisiei:
– să reducă până la cel mult patru ani durata procesului de verificare a datelor
referitoare la VNB utilizate pentru calculul resurselor proprii, dacă este necesar
prin lansarea unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și/sau prin
impunerea unui termen strict pentru retragerea rezervelor;
130
A se vedea Raportul anual pentru 2013 al Curții de Conturi, punctul 2.11, și Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi (descărcarea de gestiune pe 2013) intitulat „Ameliorarea calității datelor privind venitul național brut (VNB): o abordare mai structurată și mai bine direcționată ar îmbunătăți eficacitatea verificării realizate de Comisie”.
131 Declarația lui Jacek Dominik cu privire la revizuirea venitului național brut al statelor
membre, comunicat de presă, Bruxelles, 27 octombrie 2014, ultima teză. 132
Avizul nr. 7/2014 referitor la o propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (JO C 459, 19.12.2014, p. 1).
133 Texte adoptate, P7_TA(2013)0078.
94
– să limiteze utilizarea rezervelor generale la cazuri excepționale în care există un
risc considerabil ca interesele financiare ale UE să nu fie protejate, de exemplu
atunci când un stat membru efectuează revizuiri majore pe parcursul ciclului de
verificare sau la intervale neregulate;
– să elaboreze un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor depistate de
Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 11/2013 și să raporteze cu privire la
aceasta Parlamentului și Curții de Conturi până la sfârșitul lui iunie 2015;
– să instituie și să monitorizeze îndeaproape un plan de acțiune detaliat, cu
obiective clare, cu ajutorul căruia să se remedieze problemele întâmpinate în
compilarea conturilor naționale ale Greciei;
– să propună o modificare la propunerea Comisiei menționată mai sus
COM(2014)0704 prin care Comisia să fie împuternicită să amâne rambursarea
sumelor în caz de bilanțuri și ajustări „negative”;
66. reliefează deficiențele indicate în Raportul special nr. 2/2014 al Curții de Conturi,
intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”,
în strategia de control și managementul riscului în Germania, Franța și Regatul Unit,
deficiențe ce pot conduce la eventuale pierderi la bugetul UE; constată că aceste
deficiențe au fost confirmate de valoarea aferentă pierderilor potențiale de venituri care
a fost calculată pentru aceste trei state membre; observă că, extrapolând erorile
depistate în auditul său din 2009, Curtea de Conturi a estimat valoarea taxelor vamale
vizate pentru aceste state membre, din motive de prescriere, la 655 milioane EUR;
observă că această sumă reprezintă circa 6 % din valoarea brută a taxelor vamale la
import colectate în anul respectiv în cele cinci state membre selectate, fiind alcătuită
din 167 milioane EUR pentru Germania, 176 milioane EUR pentru Franța și
312 milioane EUR pentru Regatul Unit;
Agricultura
Agricultura: dificultăți legate de structura demografică și de structura beneficiarilor
67. subliniază că schimbările demografice afectează politica agricolă comună (PAC) mai
mult decât orice altă politică a Uniunii, deoarece aproape o treime din cei 12 milioane
de agricultori din Uniune care împart între ei peste 45 % din bugetul Uniunii au vârsta
de peste 65 de ani și numai 6 % au vârsta sub 35 de ani134
; salută, prin urmare,
programele pentru sprijinirea tinerilor fermieri lansate în cadrul reformei PAC;
68. regretă faptul că măsurile inițiate de Comisie în politica agricolă nu au dus până în
prezent la corectarea dezechilibrelor demografice și invită Comisia să reevalueze
sprijinul acordat agriculturii de la buget în acest context;
69. subliniază faptul că mai puțin de 2 % din agricultorii Uniunii primesc 31 % din plățile
directe asigurate de PAC; atrage atenția asupra faptului că PAC ar trebui să se
concentreze cu preponderență asupra micilor fermieri și consideră că practicile actuale
subminează și mai mult acceptarea politică a PAC;
70. reamintește că, pentru a asigura un caracter mai echitabil politicii agricole comune,
134
A se vedea analiza panoramică a Curții de Conturi intitulată „Utilizarea optimă a fondurilor UE: o analiză panoramică a riscurilor pentru gestiunea financiară a bugetului UE”, 2014, p. 67.
95
Parlamentul și Consiliul au prevăzut135
o reducere a plăților peste 150 000 EUR și o
eventuale plafonare a plăților directe; solicită, prin urmare, Curții de Conturi să verifice
eficiența și eficacitatea acestei măsuri în perspectiva viitoarele sale rapoarte anuale;
71. subliniază că Republica Cehă, urmată de Slovacia, Ungaria, Germania și Bulgaria,
menține cel mai inegal sistem agricol136
; invită Comisia și statele membre să își
echilibreze mai bine structura beneficiarilor și solicită ca directorul general al DG
AGRI să anexeze la raportul anual de activitate al direcției generale cifre orientative
privind distribuția plăților directe efectuate către producători în cadrul PAC în funcție
de statele membre și de categoriile de beneficiari;
Agricultura: rata de eroare aferentă primului pilon
72. regretă faptul că plățile de la Fondul european de garantare agricolă (FEGA) au fost
afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2013, rata de eroare cea mai probabilă
fiind de 3,6 % (3,8 % în 2012)137
, și că, dintre cele cinci sisteme de control examinate
în ceea ce privește plățile efectuate, două s-au dovedit a fi ineficace, două parțial
eficace și numai unul a fost considerat eficace;
73. subliniază că, în cazul a 33 dintre cele 101 erori cuantificabile identificate de Curtea de
Conturi, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente pentru a evita, depista
și corecta erorile în cauză cel puțin parțial, iar dacă toate aceste informații ar fi fost
utilizate în mod corespunzător, rata de eroare cea mai probabilă în acest domeniu ar fi
fost cu 1,1 % mai scăzută și, prin urmare, relativ apropiată de pragul de semnificație de
2 %; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii,
statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală
a bugetului Uniunii;
Ecocondiționalitate
74. subliniază că auditul Curții de Conturi a acoperit și cerințele de ecocondiționalitate, iar
cazurile în care acestea nu au fost respectate au fost tratate ca erori, atunci când s-a
putut demonstra că încălcările au avut loc în anul în care fermierul a depus cererea de
ajutor; atrage atenția asupra faptului că Curtea de Conturi include deficiențele legate de
ecocondiționalitate în calculul ratei de eroare și remarcă, în același timp, că, în opinia
Comisiei, ecocondiționalitatea nu afectează eligibilitatea pentru plăți, ci determină doar
penalități administrative;
75. ia notă de faptul că, în răspunsul adresat Curții de Conturi, Comisia afirmă că a fost
simplificat cadrul legal pentru perioada 2014-2020 și solicită Comisiei să prezinte, până
la sfârșitul anului 2015, un raport privind modul în care aceste măsuri de simplificare
au funcționat concret și măsurile suplimentare care ar putea fi adoptate cu privire la
orice norme și condiții de eligibilitate complexe care ar mai putea exista;
135
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).
136 Cifre orientative, transmise de Comisarul Hogan la 8 decembrie 2014, privind
distribuția ajutoarelor în funcție de mărimea acestora, primite în contextul ajutoarelor directe plătite producătorilor conform Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.
137 Frecvența a crescut substanțial: de la 41 % în 2012 la 61 % în 2013.
96
Ratele de eroare în cadrul măsurilor de piață
76. este îngrijorat de faptul că rata de eroare aferentă măsurilor de piață în domeniul
agriculturii se ridică la 7,44 %, conform calculelor Comisiei; regretă faptul că această
rată de eroare se situează pe locul doi în rândul ratelor de eroare de la nivelul
domeniilor de politici în 2013;
77. subliniază că rezervele incluse de directorul general al DG AGRI în raportul anual de
activitate al direcției respective pentru 2013 confirmă situația alarmantă a măsurilor de
piață, deoarece sunt identificate șapte instrumente de asistență din nouă state membre,
în special în sectoarele fructelor și legumelor, restructurării viilor, investițiilor în
vinificație, rambursărilor la export pentru carnea de pasăre și în programul de
distribuire a laptelui în școli;
78. atrage atenția asupra faptului că multe dintre programele mai mici, cum ar fi Programul
de încurajare a consumului de fructe în școli și Programul de distribuire a laptelui în
școli, nu sunt ușor de implementat, parțial din cauza procedurilor birocratice conexe,
ceea ce afectează aderarea la aceste programe și implementarea lor;
79. regretă deficiențele semnificative din procedurile de control aplicate la recunoașterea
grupurilor de producători138
de fructe și legume din Polonia, Austria, Țările de Jos și
Regatul Unit, constatate de Curtea de Conturi în Raportul său anual pentru 2013 și
confirmate de directorul general al DG AGRI, care a emis în cuprinsul raportului anual
de activitate pe 2013 o rezervă pe baza estimării sale conform căreia aproximativ 25 %
din totalul cheltuielilor din cadrul acestei măsuri sunt expuse riscurilor, mai exact
102,7 milioane EUR;
80. regretă în special deficiențele depistate de Comisie în cadrul măsurii legate de
„restructurarea viilor” din Spania, care au justificat emiterea unei rezerve de către
directorul general al DG AGRI în baza unei rate de eroare corectate de 33 % și a unei
sume supuse riscului de 54 de milioane EUR, și în cadrul măsurii legate de „exportul de
carne de pasăre în Franța” în baza unei rate de eroare corectate de 69,6 % și a unei
sume supuse riscului de 29,3 milioane EUR;
Fiabilitatea datelor prezentate de statele membre privind plățile directe
81. salută faptul că, întrucât ratele de eroare comunicate de statele membre în cadrul
statisticilor de control nu acoperă toate componentele ratei de eroare reziduală și nu
sunt întotdeauna fiabile, DG AGRI a realizat o evaluare individuală pentru fiecare
agenție de plăți, pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv pe baza constatărilor
de audit ale Curții de Conturi;
82. reiterează afirmațiile Curții de Conturi139
, potrivit cărora rezultatele acestei noi abordări
arată că statisticile realizate de statele membre cu privire la inspecții, declarațiile
directorilor agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare nu
138
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 299, 16.11.2007, p.1), în anumite regiuni se poate acorda un ajutor tranzitoriu pentru a încuraja producătorii care doresc să dobândească statutul de organizație a producătorilor (OP) să creeze grupuri de producători. Această finanțare poate fi rambursată parțial de UE și se întrerupe imediat ce grupul de producători este recunoscut drept o organizație a producătorilor.
139 A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 43.
97
permit să se obțină decât o asigurare limitată;
83. subliniază că, în pofida faptului că aproape toate agențiile de plăți care efectuează plăți
directe au fost acreditate și atestate de autoritățile de certificare, iar 79 dintre cele 82 de
declarații de asigurare ale agențiilor de plăți au primit un aviz fără rezerve din partea
organismelor de certificare în 2013, confirmând astfel corectitudinea declarațiilor de
asigurare prezentate de directorii agențiilor de plăți, Comisia a fost obligată să
corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 42 dintre cele 68 de
agenții de plăți, rata de eroare reziduală depășind 2 %;
84. subliniază că cele 5 agenții de plăți care au cea mai ridicată rată de eroare sunt
următoarele:
1. Regatul Unit, RPA 5,66 % (notificarea statului membru:
0,67 %)
2. Grecia, OKEPE 5,17 % (notificarea statului membru:
0,83 %)
2. Spania, AVGA 4,71 % (notificarea statului membru:
1,93 %)
4. Portugalia, IFAP 4,37 % (notificarea statului membru:
0,82 %)
5. România, APIA 4,27 % (notificarea statului membru:
1,77 %)
85. regretă faptul că legislația în vigoare nu prevede sancțiuni pentru raportarea incorectă
sau falsă140
de către agențiile de plăți;
86. solicită ca funcționarii Uniunii să supravegheze cu mai multă rigurozitate agențiile de
plăți din statele membre, asigurând o monitorizare mai atentă și o coordonare sporită a
acestora, cu scopul soluționării deficiențelor cu care se confruntă în special agențiile de
plăți care au înregistrat constant rezultate scăzute în ultimii trei ani, în vederea
eficientizării managementului de plăți;
IACS și LPIS
87. împărtășește opinia formulată de Comisie și de Curtea de Conturi, potrivit căreia, per
ansamblu, Sistemul integrat de administrare și control (IACS) joacă un rol-cheie în
prevenirea și reducerea erorilor din cadrul cererilor depuse de fermieri și subliniază că
funcționarea sa adecvată ar fi trebuit să garanteze faptul că plățile agricole directe nu
sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;
88. deplânge faptul că existența unor deficiențe persistente la excluderea terenurilor
neeligibile din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) și la nivelul
140
A se vedea răspunsul Comisiei la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 11, audierea organizată de Comisia CONT la 1 decembrie 2014, la care a participat Comisarul Phil Hogan.
98
prelucrării administrative a cererilor fermierilor contribuie în mod semnificativ la
nivelul de eroare care rămâne în cadrul plăților din Fondul european de garantare
agricolă (FEGA);
89. subliniază din nou dimensiunea orizontală a deficiențelor detectate la nivelul LPIS; ia
act de faptul că, din 2007, Curtea de Conturi a examinat IACS în 38 de agenții de plăți
din toate cele 28 de state membre și își exprimă regretul profund că, dintre sistemele de
control, doar șapte au fost evaluate ca fiind eficace, 22 parțial eficace și nouă ineficace;
invită Comisia să asigure că riscurile financiare pentru buget sunt acoperite prin corecții
financiare nete;
Procedurile destinate să asigure recuperarea plăților necuvenite
90. își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile furnizate de Curtea de Conturi141
,
potrivit cărora sumele pierdute ca urmare a unor nereguli sau neglijențe legate de
datoriile aferente anului de depunere a cererii 2008 sau anilor anteriori fuseseră
notificate debitorilor în Irlanda cu o întârziere considerabilă și nu făcuseră obiectul
vreunei proceduri de recuperare sau de executare timp de mai mulți ani;
91. declară că, până la sfârșitul lui 2012, din 6,7 milioane EUR reprezentând datorii
aferente acestor ani de depunere a cererii, suma de 2,3 milioane EUR a fost suportată de
Uniune în temeiul regulii de partajare în proporții egale a costurilor, în pofida
termenului respectat de Curtea de Conturi în ceea ce privește procedura de notificare, și
își exprimă temerea că banii nu vor mai ajunge niciodată în bugetul Uniunii;
92. își exprimă îngrijorarea și cu privire la constatările Curții de Conturi, potrivit cărora
autoritățile italiene nu au indicat dacă datoriile rezultau din neregularități sau erori
administrative, ceea ce ar putea conduce la suportarea de către bugetul UE a anumitor
sume; solicită Comisiei să prezinte informații privind această situație într-o analiză
detaliată până la sfârșitul anului;
93. constată că, în conformitate cu informațiile prezentate în raportul anual de activitate pe
2013 al DG AGRI142
, statele membre cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește
recuperarea plăților necuvenite sunt Bulgaria, cu o rată de recuperare de 4 %, Grecia, cu
21 %, Franța, cu 25 %, Slovenia, cu 25 %, Slovacia, cu 27 % și Ungaria, cu 33 %; își
exprimă îngrijorarea cu privire la nivelurile alarmant de scăzute ale recuperărilor din
unele domenii și solicită un raport din partea Comisiei cu privire la cauzele și
posibilitățile de asigurare a îmbunătățirilor;
Procedura închiderii și verificării conturilor
94. ia act de faptul că Comisia a adoptat patru decizii de conformitate în 2013, care au
determinat corecții financiare în valoare de 1 116,8 milioane EUR
[861,9 milioane EUR pentru FEGA, 236,2 milioane EUR pentru Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)], care reprezintă aproximativ 2 % din
bugetul 2013 al Uniunii destinat agriculturii și dezvoltării rurale (1,4 % în perioada
2008-2012);
85. subliniază că această sumă nu poate fi comparată cu indicele de eroare cel mai probabil
emis de Curtea de Conturi, deoarece auditurile de conformitate desfășurate de Comisie
sunt bazate pe sisteme, nu vizează verificarea regularității operațiunilor subiacente,
141
A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 3.23 și următoarele. 142
A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI, anexa 10, tabelul 51: „noi cazuri deschise din 2007”.
99
acoperă cheltuieli care privesc mai multe exerciții bugetare și conduc la corecții
financiare reprezentate în proporție de 65 % din corecții forfetare, în consecință nu
permit calcularea unei rate de eroare anuale143
;
96. subliniază că, potrivit constatărilor Curții de Conturi144
, creșterea în 2013 a nivelului
mediu al corecțiilor financiare aplicate față de perioada 2008-2012 se explică în
principal prin reducerea numărului de dosare de audit deschise în lucru, de la 553 la
sfârșitul lui 2012, la 516 la sfârșitul lui 2013, și că soluționarea acestor dosare, care
priveau exerciții financiare de dinainte de 2010, a condus la corecții financiare în
valoare de 881 de milioane EUR (79 % din total);
97. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dispozițiile în vigoare în prezent145
nu
garantează independența organismului de conciliere care ar putea fi implicat în
procedura de verificare a conformității;
Dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate
98. constată că plățile din domeniile dezvoltării rurale, mediului, pescuitului și sănătății
pentru 2013 au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că rata de eroare cea
mai probabilă a scăzut la 6,7 % de la 7,9 % în 2012 și că șapte din cele 13 sisteme de
control și monitorizare examinate în legătură cu plățile înscrise ca cheltuieli în statele
membre au fost evaluate ca fiind parțial eficace, iar șase dintre ele au fost ineficace;
99. este de acord cu opinia exprimată de Curtea de Conturi, potrivit căreia rata de eroare
cea mai probabilă ar fi fost redusă cu 2 % dacă autoritățile naționale ar fi utilizat toate
informațiile disponibile pentru a evita, depista și corecta erorile; subliniază că, atunci
când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o
răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;
100. deplânge faptul că rata de eroare medie calculată de Curtea de Conturi în cazul
dezvoltării rurale pentru ultimii trei ani a fost de 8,2 %, iar în 2013 de 7,9 %146
; regretă
foarte mult faptul că această rată de eroare este cea mai mare rată de eroare într-un
domeniu de politici pentru 2013;
101. ia act de faptul că erorile depistate de Curte au rezultat în principal din nerespectarea de
către beneficiari a condițiilor de eligibilitate, aplicarea neadecvată a normelor de
achiziții publice și nerespectarea angajamentelor de agromediu;
102. își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Curtea de Conturi a constatat că
încălcările de către beneficiari privați suspectate a fi intenționate au contribuit la o
optime din rata de eroare în domeniul dezvoltării rurale și deplânge faptul că măsura
care viza în mod specific dezvoltarea rurală - „creșterea valorii adăugate a produselor
agricole și forestiere” - a avut cea mai mare contribuție la rata de eroare pentru
143
A se vedea Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013, punctul 4.25. 144
A se vedea Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013, punctul 4.27. 145
A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 29, audierea organizată de Comisia CONT cu participarea comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.
146 A se vedea Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi intitulat „Erori la nivelul
cheltuielilor pentru dezvoltare rurală: care sunt cauzele și cum sunt ele remediate?”, p. 10: 8,2 % reprezintă media pe ultimii trei ani, cu o limită inferioară de 6,1 % și o limită superioară de 10,3 %. Media este alcătuită din următoarele componente: 8,4 % pentru 2011, 8,3 % pentru 2012 și 7,9 % pentru 2013.
100
investițiile private147
, și, ca urmare, Curtea de Conturi și-a exprimat preocupările
profunde cu privire la „eficiența și eficacitatea măsurii de a-și atinge obiectivele de
politică”;
103. este de acord cu opinia exprimată de Curtea de Conturi148
, potrivit căreia erorile au fost
cauzate parțial de complexitatea normelor și de existența a numeroase scheme de sprijin
în cadrul programelor aferente perioadei 2007-2013: un total de 46 de măsuri pentru
dezvoltarea rurală, fiecare având propriile norme și cerințe;
104. ia act de nivelul în creștere al plăților suspendate sau întrerupte de către Comisie, ceea
ce garantează că se efectuează în mod sistematic acțiuni de corecție în cazurile în care
se identifică deficiențe;
105. salută schimbarea de abordare a Comisiei pentru a calcula rata de eroare reziduală
ținând seama de toate auditurile și informațiile relevante cu scopul de a ajusta rata de
eroare raportată de statele membre;
106. deplânge faptul că datele comunicate de statele membre privind rezultatele controalelor
efectuate de ele nu sunt fiabile; ia act de faptul că organismele de certificare au emis o
opinie cu rezerve în care indică o rată de eroare mai mare de 2 % în cazul a doar nouă
agenții de plăți din 74149
, în timp ce Comisia a emis o opinie cu rezerve pentru 31 de
agenții din 24 de state membre150
;
107. regretă că unele dintre statele membre nu au adoptat măsuri de remediere adecvate și
faptul că nu există o abordare sistematică de eliminare a cauzelor erorilor în toate
statele membre; subliniază că nu există acțiuni preventive care să împiedice
numeroasele deficiențe la nivelul Uniunii;
108. ia act de faptul că principalii factori care justifică subutilizarea celor 4 300 000 EUR de
la capitolul 17 04 destinat siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătății și
bunăstării animalelor și sănătății plantelor sunt suma de 900 000 EUR reprezentând
venituri alocate pentru diferite programe care pot fi utilizate în 2014 și suma de
2 000 000 EUR destinată Fondului de urgență; ia act de faptul că, din cea de-a doua
sumă menționată, 50 % (1 000 000 EUR) au fost reportate în 2014 (pentru măsurile de
combatere a bolii limbii albastre în Germania) și executate în exercițiul respectiv;
Solicitări pe lângă Comisie, statele membre și Curtea de Conturi privind agricultura și
dezvoltarea rurală
109. solicită Curții de Conturi să calculeze rate de eroare separate pentru măsurile de piață și
plățile directe din cadrul primului pilon al PAC;
110. recomandă Comisiei să monitorizeze în mod activ aplicarea de măsuri de remediere în
ceea ce privește deficiențele din cadrul sistemului de control aplicabil ajutorului acordat
de Uniune pentru recunoașterea grupurilor de producători de legume și fructe în
Polonia, precum și din cadrul programelor operaționale pentru organizațiile de
producători din Austria, Țările de Jos și Regatul Unit;
147
A se vedea Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi, p. 22-24. 148
Declarația membrului Curții de Conturi, Rasa Budbergyte, în cadrul audierii organizate de Comisia CONT cu participarea Comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.
149 A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 12, audierea
organizată de Comisia CONT cu participarea comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.
150 A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI, tabelul 2.1.24.
101
111. îndeamnă Comisia să demonstreze valoarea adăugată a Uniunii a măsurilor de piață în
domeniul agriculturii ținând seama de riscurile legate de eventualele pierderi care pot
afecta bugetul Uniunii și invită Comisia să aibă în vedere eliminarea lor în cazul în care
riscurile sunt prea ridicate; solicită Comisiei să menționeze în Raportul Comisiei pe
2013 privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune măsurile luate de
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ca urmare a misiunii de audit privind
rambursările la export pentru carnea de pasăre în Franța;
112. solicită Comisiei să elaboreze propuneri în vederea sancționării raportării incorecte sau
false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte:
statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de
organismele de certificare; solicită să se confere Comisiei competența de a retrage
autorizația agențiilor de plăți în cazul denaturării grave a datelor prezentate;
113. îl îndeamnă pe directorul general al DG AGRI să examineze valoarea adăugată reală a
amânărilor repetate ale rezervelor justificate de deficiențele depistate în legătură cu
LPIS, deficiențe cu o dimensiune orizontală evidentă;
114. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că IACS
este utilizat la potențialul său maxim și în special să se asigure că eligibilitatea și
dimensiunile parcelelor agricole sunt evaluate și înregistrate în mod corect de statele
membre, precum și că statele membre adoptă fără întârziere măsuri de remediere atunci
când se constată că IACS este afectat de erori sistemice;
115. îndeamnă Comisia să clarifice informațiile prezentate de Curtea de Conturi în raportul
său anual pe 2013 la punctele 3.24 și 3.25 în ceea ce privește neregulile din Irlanda și
Italia legate de recuperarea plăților necuvenite și să ia măsurile corective necesare și să
informeze Parlamentul cu privire la măsurile respective până în iunie 2015;
116. îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a reduce în continuare numărul dosarelor de
audit deschise aflate încă în lucru în cadrul procedurii de verificare și validare a
conturilor, astfel încât să permită închiderea până la sfârșitul anului 2015 a tuturor
auditurilor desfășurate înainte de 2012;
117. solicită îndeosebi ca mandatul membrilor organismului de conciliere implicați în
procedura de verificare și validare a conturilor să fie limitat în timp, având un termen
inițial de trei ani, cu posibilitatea de prelungire cu maximum încă un an; solicită, de
asemenea, ca orice eventuale conflicte de interese legate de tratarea dosarelor în cauză
să fie evitate și ca statele membre să nu fie reprezentate direct în cadrul organismului de
conciliere în cazul în care sunt vizate în mod direct de corecțiile financiare;
118. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului un raport detaliat privind implementarea
plafonării plăților directe în cadrul PAC pentru fiecare stat membru în parte;
119. solicită reducerea birocrației din cadrul PAC, pentru a reduce ratele de eroare; salută,
prin urmare, angajamentul asumat de Comisie de a face din simplificare și
subsidiaritate unele dintre principalele priorități din următorii cinci ani; solicită ca, în
cazuri extreme, să se retragă acreditarea agențiilor de plăți care înregistrează în mod
constant performanțe slabe;
120. invită Comisia să prezinte în timp util un plan detaliat pentru reducerea birocrației în
cadrul PAC cu 25 % în următorii cinci ani;
121. solicită Curții de Conturi să examineze domeniul de politică al dezvoltării rurale într-un
capitol separat al raportului său anual sau, cel puțin, să calculeze rate de eroare
individuale pentru domeniul de politică al dezvoltării rurale, pentru cel al pescuitului și
102
pentru programul LIFE+;
122. recomandă Comisiei să se asigure că planurile de acțiune ale statelor membre care
vizează domeniul dezvoltării rurale sunt finalizate, incluzând toate regiunile și
acoperind toate măsurile, în special măsurile de investiții, și țin seama de constatările de
audit ale Comisiei și ale Curții;
123. solicită Comisiei informații legate de acțiunile întreprinse în cazurile de încălcări
suspectate a fi intenționate raportate de Curtea de Conturi la OLAF, în special în ceea
ce privește măsura care viza dezvoltarea rurală „creșterea valorii adăugate a produselor
agricole și forestiere”, și să reexamineze structura acestei măsuri în lumina observațiilor
critice emise de Curtea de Conturi cu privire la eficiența și eficacitatea acesteia în
raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune a Comisiei pentru
2013;
124. îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a programelor de
dezvoltare rurală și, în cazul auditurilor sale de conformitate, să țină seama de normele
aplicabile, inclusiv de cele adoptate la nivel național, după caz, cu scopul de a reduce
riscul ca deficiențele și erorile identificate în perioada de programare 2007-2013 să se
repete;
Pescuit
125. constată rezerva exprimată de DG MARE cu privire la o rată de eroare mai mare de
2 % în cazul cheltuielilor declarate de anumite state membre, la un raport considerat a fi
nefiabil și la absența raportului în cazul unui stat membru; regretă această situație în
legătură cu statul membru în cauză; constată totuși că situația s-a îmbunătățit în urma
somațiilor adresate statului membru respectiv de către Comisie;
126. regretă, în afara acestor observații, că Curtea de Conturi nu a dat detalii mai precise cu
privire la rezultatul auditurilor sale pentru domeniul specific al pescuitului și afacerilor
maritime și solicită publicarea informațiilor în cauză, din motive de transparență;
127. ia act cu satisfacție de faptul că 92,31 % dintre plățile efectuate de DG MARE au fost
efectuate la timp; constată totuși cu îngrijorare că numărul plăților întârziate a crescut
față de exercițiul bugetar precedent; constată cu plăcere că nivelul penalităților de
întârziere plătite în 2013 este în descreștere și încurajează, prin urmare, DG MARE să
mențină un termen-limită de plată conform cerințelor reglementare;
Politica regională, transporturi și energie
UE 2020
128. subliniază că un procent de 96 % (43 494 de milioane EUR) din cuantumul total al
plăților aferente acestui grup de politici în 2013 (45 311 de milioane EUR) este destinat
politicii regionale, care este pusă în aplicare în special prin intermediul Fondului
european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune (FC), 1 059 de
milioane EUR sunt destinate mobilității și transportului, iar 758 de milioane EUR,
energiei;
129. ia act de rolul hotărâtor al politicii regionale a Uniunii în ceea ce privește reducerea
disparităților dintre regiuni, în promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale
între regiunile statelor membre și între statele membre; ia act de faptul că această
politică este principala politică de investiții pe termen lung în economia reală la nivelul
Uniunii, reprezentând 29 % din totalul cheltuielilor bugetare ale Uniunii în 2013, și este
un instrument consacrat de generare a creșterii și de creare de locuri de muncă în
103
Uniune, ceea ce vine în sprijinul realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020;
130. recunoaște rolul important al politicii din domeniul transporturilor și al politicii
energetice în crearea unor sisteme și servicii în aceste domenii care să fie sigure,
durabile și competitive pentru cetățenii și întreprinderile din Uniune și subliniază
contribuția acestor politici la implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
131. salută analiza realizată de Comisie cu privire la eficiența, eficacitatea, coerența și
valoarea adăugată europeană a politicii regionale prin intermediul evaluării ex-post; se
așteaptă să primească actualizări periodice ale evaluării Comisiei;
132. subliniază că Comisia ar trebui să se asigure că obține informații consecvente și fiabile
de la statele membre cu privire la utilizarea finanțării din FEDR; consideră că aceste
informații ar trebui să indice progresul programelor operaționale, nu numai din punct de
vedere financiar, ci și în termeni de performanță151
;
133. atrage atenția asupra caracterului multianual al sistemului de gestionare a politicii de
coeziune și subliniază faptul că evaluarea finală a neregulilor legate de punerea în
aplicare a politicii respective va fi posibilă doar la finalul perioadei de programare;
Erori
134. constată că, dintre cele 180 de operațiuni care au făcut obiectul auditului Curții de
Conturi, 102 (57 %) erau afectate de eroare; observă că Curtea de Conturi are în
proporție de 95 % certitudinea că rata de eroare din cadrul populației se situează între
3,7 % și 10,1 % (limita inferioară, respectiv superioară, a ratei de eroare) și estimează
că, pe baza celor 40 de erori pe care le-a cuantificat, indicele de eroare cel mai probabil
este 6,9 % (2012: 6,8 %);
135. subliniază faptul că, în 17 cazuri în care au fost identificate erori cuantificabile
imputabile beneficiarilor finali, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente
pentru a preveni, detecta și corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către
Comisie; ia act de faptul că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru
corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar
fi fost cu 3 puncte procentuale mai mică; subliniază că, atunci când sunt responsabile
pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în
ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;
136. subliniază că, în cazul cheltuielilor din cadrul FEDR și al FC, precum și în cazul
cheltuielilor aferente mobilității, transporturilor și energiei, principalele riscuri de
conformitate sunt legate de: erori legate de normele în materie de achiziții publice
(39 %), proiecte/activități neeligibile sau beneficiari neeligibili (22 %), includerea de
costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli (21 %) și nerespectarea normelor în
materie de ajutoare de stat privind FEDR și FC; salută acțiunile întreprinse de Comisie
pentru a reduce aceste riscuri și o încurajează să ofere în continuare orientare și formare
autorităților de management cu privire la riscurile identificate; estimează că noile
reglementări și norme pentru perioada de programare 2014-2020 vor contribui la
scăderea riscului de eroare și la îmbunătățirea performanței prin intermediul unei
simplificări și al unei clarificări accentuate ale procedurilor;
Fiabilitatea raportării de către statele membre
137. ia act de faptul că autoritățile din state membre au emis 322 de opinii de audit naționale
privind programele lor operaționale și că, în 209 cazuri (65 %), opiniile de audit au
151
A se vedea Raportul special nr. 20/2014 al Curții de Conturi, punctul 68.
104
indicat o rată de eroare mai mică de 2 %; ia act de faptul că, după verificarea datelor de
către Comisie, aceasta a confirmat ratele de eroare indicate de statele membre în cazul a
78 de opinii de audit naționale; ia act de faptul că Comisia a fost nevoită să corecteze
244 de opinii de audit naționale152
; solicită Comisiei ca, în viitor, să ofere informații
detaliate privind modificările ratelor de eroare operate de DG REGIO;
138. ia act de faptul că Comisia a considerat nefiabile toate ratele de eroare auditate la nivel
național identificate în rapoartele Slovaciei, 10 din cele 15 rate de eroare identificate în
rapoartele Ungariei, două din cele șapte rate de eroare identificate în rapoartele
Bulgariei și una din patru rate de eroare identificate în rapoartele Belgiei; solicită
Comisiei să demonstreze dacă și în ce mod corecțiile forfetare impuse cu scopul de a
proteja bugetul Uniunii (25 % în cazul unui program și 10 % în cazul a nouă programe
în Slovacia, două în Bulgaria și Italia și unul în cazul Belgiei153
) au contribuit la
remedierea situației;
139. subliniază că ratele de eroare raportate în cazul următoarelor programe operaționale
sunt lipsite de fiabilitate:
Statul
membru
Program Titlu Suma alocată
(milioane EUR)
Rata de
eroare a
SM în
rapoartele
de control
anuale
Rata de
eroare/
rata
forfetară a
COM
BE 2007BE162PO001 Bruxelles,
Competitivitate regională
56,93 6,23 % 10 %
BG 2007BG161PO002 Asistență tehnică 1 466,43 4,10 % 10 %
DE 2007DE162PO006 FEDR Bremen 142,01 0,31 % 5 %
DE 2007DE161PO003 FEDR Mecklenburg-
Pomerania de Vest
1 252,42 0,81 % 5 %
DE 2007DE162PO005 FEDR Hessa 263,45 0,04 % 5 %
ETC 2007CB063PO052 INTERREG IV
Italia/Austria 60,07 2,77 % 10 %
ETC 2007CG163PO030 Slovacia/Republica Cehă 92,74 0,96 % 10 %
ETC 2007CB163PO019 Mecklenburg/Pomerania
de Vest - Polonia 132,81 0,02 % 5 %
HU 2007HU161PO001 Dezvoltare economică 2 858,82 0,71 % 5 %
HU 2007HU161PO007 Transporturi 5 684,24 0,54 % 5 %
HU 2007HU161PO003 Panonia de Vest 463,75 1,30 % 5 %
HU 2007HU161PO004 Marea Câmpie de Sud 748,71 1,30 % 5 %
HU 2007HU161PO005 Transdanubia Centrală 507,92 130 % 5 %
HU 2007HU161PO006 Ungaria de Nord 903,72 1,30 % 5 %
HU 2007HU161PO009 Marea Câmpie de Nord 975,07 1,30 % 5%
HU 2007HU161PO011 Transdanubia de Sud 705,14 1,30 % 5 %
152
A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 41. 153
A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 42.
105
HU 2007HU161PO001 Ungaria Centrală 1 467,20 0,10 % 5 %
IT 2007IT161PO007 Dezvoltare Mezzogiorno 579,04 0,63 % 10 %
IT 2007IT161PO008 Calabria 1 499,12 2,45 % 10 %
SL 2007SL161PO001 Potențialul de dezvoltare
regională
1 783,29 2,80 % 5 %
SL 2007SL161PO002 Infrastructură 1 562,06 2,80 % 5 %
SK 2007SK161PO006 Competitivitate și
creștere economică
968,25 0 % 25 %
SK 2007SK161PO005 Sănătate 250,00 1,79 % 25 %
SK 2007SK161PO001 Societatea
informațională
843,60 1,79 % 10 %
SK 2007SK16UPO001 Cercetare și dezvoltare 1 209,42 1,30 % 10 %
SK 2007SK161PO002 Mediu 1 820,00 0,33 % 10 %
SK 2007SK161PO004 Transporturi 3 160,15 0,74 % 10 %
SK 2007SK161PO003 Programul operațional
regional
1 554,50 0,32 % 10 %
SK 2007SK161PO007 Asistență tehnică 97,60 1,79 % 10 %
SK 2007SK162PO001 Bratislava 95,21 1,79 % 10 %
UK 2007UK162PO001 Lowlands și Uplands,
Scoția
375,96 5,98 % 8,42 %
UK 2007UK161PO002 Țara Galilor de Vest și
The Valleys
1 250,38 036 % 5 %
UK 2007UK162PO012 Țara Galilor de Est 72,45 0,36 % 5 %
140. solicită Comisiei ca, în viitor, să raporteze ratele de eroare pentru fiecare program,
astfel cum sunt comunicate de statele membre și acceptate/corectate de Comisie în
raportul anual de activitate;
141. ia act de faptul că, pe baza propriei evaluări, Comisia a considerat activitatea a 40 de
autorități de audit responsabile de auditarea a aproximativ 90 % din alocările FEDR/FC
în perioada de programare 2007-2013 ca fiind în general fiabilă;
Sisteme de gestionare și control (SGC)
142. invită Comisia să ofere în continuare îndrumări și asistență tehnică statelor membre;
solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită simplificării
procedurilor, inclusiv a celor pentru beneficiari, ceea ce poate prezenta beneficii atât
pentru audit, cât și pentru reducerea ratelor de eroare, sporind în paralel eficacitatea
sistemelor de gestiune și control;
143. salută îmbunătățirea, din 2011, a gestionării fondurilor în Austria, Republica Cehă și
România; este îngrijorat de înrăutățirea gestionării FEDR în Slovacia, Spania, Țările de
Jos și Regatul Unit154
;
144. subliniază faptul că, în 50 din 75 de cazuri, rezervele au fost menținute timp de un an
sau mai mult; solicită Comisiei să ofere informații pentru a evalua dacă deficiențele și
154
A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 43.
106
regiunile au rămas aceleași și pentru a afla motivul pentru care autoritățile naționale de
management nu au reușit să corecteze erorile în mod eficace;
145. sprijină pe deplin utiliz area de către Comisie a întreruperii și suspendării plăților ca
instrument eficace și preventiv pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii;
146. este conștient de dispozițiile noului cadru de reglementare pentru perioada de
programare 2014-2020, care prevede că deficiențele grave în sensul Regulamentului
delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei155
identificate de Comisie sau de Curtea de
Conturi după prezentarea conturilor va duce la corecții financiare nete pentru
programele în cauză; invită Comisia să prezinte o listă a cazurilor respective în timp util
pentru desfășurarea procedurii de descărcare de gestiune pentru 2014;
147. salută procedurile consolidate de control și audit prevăzute de cadrul de reglementare
pentru perioada de programare 2014-2020, în special în ceea ce privește verificările de
gestiune și controalele realizate înainte de certificarea conturilor anuale ale programelor
și de transmiterea declarațiilor de gestiune de către autoritățile de management către
Comisie; constată că capacitatea de corecție a Comisiei a fost îmbunătățită prin
eliminarea posibilității ca statele membre să reutilizeze fondurile, ceea ce duce la
corecții financiare nete; salută crearea Centrului de competențe pentru dezvoltarea
capacității administrative, al cărui domeniu de activitate va fi legat de fondurile
structurale și de investiții; sprijină orientarea mai strictă spre rezultate și concentrarea
tematică sporită a politicii de coeziune, ceea ce ar trebui să asigure o trecere de la
criteriile bazate pe absorbția de fonduri către calitatea cheltuielilor și o valoare adăugată
ridicată a operațiunilor cofinanțate;
148. reamintește punctul 165 al rezoluției care însoțește descărcarea de gestiune a Comisiei
pentru exercițiul financiar 2012, în care Parlamentul solicita uniformizarea în cadrul
gestiunii partajate a metodologiei de calcul a erorilor din procedurile de achiziții
publice; salută eforturile de armonizare realizate de Comisie în Decizia sa C(2013)9527
din 20 decembrie 2013 privind instituirea și aprobarea orientărilor pentru stabilirea
corecțiilor financiare pe care Comisia trebuie să le aplice, în cazul nerespectării
normelor în materie de achiziții publice, asupra cheltuielilor finanțate de Uniune în
cadrul gestiunii partajate; subliniază că Directiva 2014/24/CE a Parlamentului
European și a Consiliului156
trebuie pusă în aplicare de statele membre până la 18
aprilie 2016; consideră că aceasta va duce la modificări semnificative ale procedurilor
de achiziții, putând necesita noi modificări metodologice;
149. subliniază că metodologia Curții de Conturi trebuie să fie consecventă și trebuie să se
aplice în toate domeniile de gestionare; înțelege că continuarea alinierii ar putea duce la
155
Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 138, 13.5.2014, p. 5).
156 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014
privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
107
inconsecvențe în definițiile Curții de Conturi privind tranzacțiile ilegale în cadrul
gestiunii directe și al gestiunii partajate;
Corecții financiare
150. ia act de faptul că, în 2013, Comisia a decis aplicarea de corecții financiare în valoare
de 912 371 222 EUR în cazul programelor operaționale ale statelor membre, dintre care
239,50 milioane EUR au vizat Republica Cehă, 147,21 milioane EUR Ungaria și 95,47
milioane EUR Grecia;
151. invită Comisia să efectueze o evaluare pe durata punerii în aplicare și după realizarea
proiectelor propuse de statele membre în ceea ce privește fondurile structurale,
desfășurând evaluări de performanță progresive care să urmărească creșterea eficacității
și a controlului asupra investiției de resurse economice și care să fie în măsură să
evidențieze eventuale abuzuri și fraude comise în realizarea proiectului;
152. invită Comisia să pună la dispoziție un mecanism pentru schimburi de informații între
autoritățile de control naționale competente pentru a permite o confruntare a
înregistrărilor contabile încrucișate referitoare la tranzacțiile dintre două sau mai multe
state membre pentru a combate fraudele transnaționale cu fonduri structurale și, ținând
seama de noile dispoziții din cadrul financiar multianual 2014-2020, în cadrul mai
amplu al fondurilor structurale și de investiții europene (Fondul social european – FSE,
Fondul european de dezvoltare regională - FEDR, Fondul de coeziune - FC, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală –FEADR, Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime - FEPAM), pentru a garanta o abordare orizontală în ceea ce privește
protecția intereselor financiare ale Uniunii;
153. constată, de asemenea, că, în perioada de programare 2007-2013, 75 % (și anume 1 342
milioane EUR) din corecțiile financiare confirmate în cazul FEDR/FC și FSE au fost
efectuate în șase state membre (Republica Cehă, Grecia, Spania, Ungaria, Polonia și
România);
Dezangajări
154. regretă că, în 2013, a fost necesară dezangajarea a 397,8 milioane EUR, dintre care
296,7 milioane EUR în Republica Cehă; consideră că dezangajările sunt contrare
principiilor bunei gestiuni financiare; își exprimă preocuparea pentru incapacitatea
constantă a anumitor regiuni de a absorbi fondurilor alocate; invită Comisia să
identifice problemele regionale care cauzează această incapacitate de absorbție; invită,
de asemenea, Comisia să elaboreze și să prezinte un plan detaliat de creștere a
capacității de absorbție a fondurilor din regiunile care prezintă o rată de absorbție
deosebit de redusă;
155. subliniază faptul că stabilirea unei perioade de eligibilitate a fost introdusă în noul
regulament privind perioada de programare 2014-2020 pentru a se fixa un interval de
timp în care să se facă investițiile și pentru a stimula autoritățile responsabile de
programe să facă investiții în timp util în scopul creării de locuri de muncă și al creșterii
economice în Uniune, iar acest lucru va reduce riscul de neutilizare în perioada de
eligibilitate dată și, prin urmare, riscul de dezangajare;
Instrumente de inginerie financiară
156. ia act de faptul că autoritățile de management din statele membre au raportat că, la
sfârșitul lui 2013, un total de 941 de instrumente de inginerie financiară (FEI)
funcționau în 25 de state membre: 91 % erau FEI pentru întreprinderi, 6 % pentru
proiecte de dezvoltare urbană și 3 % pentru fonduri destinate eficienței
108
energetice/surselor regenerabile de energie; constată că valoarea totală a contribuțiilor
programelor operaționale plătite instrumentelor de inginerie financiară s-a ridicat la
14 278,20 milioane EUR, incluzând fonduri structurale în valoare de 9 597,62 milioane
EUR; constată că, în condițiile în care au mai rămas doar doi ani până la închidere, doar
47 % din contribuțiile programelor operaționale, și anume 6 678,20 milioane EUR, au
fost plătite beneficiarilor finali;
157. este preocupat de constatările Comisiei cuprinse în raportul său anual consolidat pe
2013 privind punerea în aplicare a instrumentelor de inginerie financiară în
conformitate cu articolul 67 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (CE) nr.
1083/2006157
al Consiliului: potrivit acestora, autoritățile de management din statele
membre nu au oferit informații complete privind punerea în aplicare a instrumentelor
de inginerie financiară, prin urmare, anumite informații conțineau „inexactități” legate
de datele privind FEI în Ungaria și Italia;
Grecia
158. este preocupat de implementarea proiectelor prioritare în Grecia sub supravegherea
Grupului operativ; constată că 48 de proiecte prioritare trebuie să fie accelerate;
constată că, potrivit Comisiei, principalele probleme sunt: (a) întârzieri în fazele finale;
(b) întârzieri în acordarea licențelor; (c) dizolvarea de contracte ca urmare a lipsei de
lichidități a contractanților și (d) recursuri de lungă durată în fața instanțelor în timpul
procedurilor de atribuire a contractelor; invită prin urmare Comisia să actualizeze
proiectele prioritare în vederea raportului pentru 2013 privind acțiunile întreprinse;
Lacul Trasimeno
159. ia act de controlul la fața locului din decembrie 2014 întreprins de OLAF pentru
investigarea eventualelor deficiențe în gestionarea fondurilor Uniunii destinate pistei de
biciclete din jurul lacului Trasimeno din Italia; solicită Comisie să informeze
Parlamentul cu privire la viitoarele evoluții, în raportul de monitorizare a descărcării de
gestiune 2013;
Privatizarea proiectelor de infrastructură finanțate din fondurile Uniunii
160. ia act de faptul că Uniunea a finanțat modernizarea unei rețele de distribuție a apei în
Skorkov (CZ) cu 1,1 milioane EUR; este preocupat de faptul că autoritățile comunale
au delegat exploatarea sistemului de distribuție a apei unei întreprinderi care
gestionează deja sistemul local de canalizare; constată că acesta din urmă a fost de
asemenea cofinanțat de Uniune cu 1,4 milioane EUR și că prețul pentru aprovizionarea
cu apă potabilă a crescut cu 45 %; consideră că apa potabilă este un bun public și că toți
cetățenii trebuie să aibă acces la apă potabilă de foarte bună calitate la un preț
rezonabil;
161. invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la toate cazurile de proiecte cu o
cotă de participare a Uniunii de cel puțin 30 % care au fost privatizate ulterior;
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene
162. ia act de raportul Comisiei pe 2013 referitor la Fondul de solidaritate al Uniunii
157
Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).
109
Europene158
; este surprins de faptul că preocupările exprimate în raportul special nr.
24/2012 al Curții de Conturi și susținute în rezoluția Parlamentului din 3 aprilie 2014
referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de
gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2012159
nu au fost abordate; invită
Comisia să explice modul în care deficiențele în cadrul furnizării de ajutor de urgență
pentru regiunea Abruzzi, depistate de Curtea de Conturi, au fost remediate în
Regulamentul revizuit privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, care a intrat
în vigoare la 28 iunie 2014, în special în ceea ce privește stabilirea unor planuri
naționale actualizate de gestionare a dezastrelor, instituirea unor proceduri de achiziții
publice în situații de urgență, instituirea unor măsuri provizorii de cazare în zonele
afectate și transferul eventualelor venituri generate de proiectele aferente Fondului de
solidaritate înapoi la bugetul Uniunii;
Măsuri viitoare
163. invită Comisia să prezinte un raport detaliat în legătură cu progresele înregistrate în
ceea ce privește SGC-urile evaluate ca fiind parțial eficace în 2013 în timp util pentru
procedura de descărcare de gestiune 2014160
;
164. invită Comisia să realizeze, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi, o
evaluare a „controalelor de nivel primar” efectuate în cursul perioadei de
programare 2007-2013, în conformitate cu articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul
financiar; invită Comisia să realizeze și o evaluare a fiabilității informațiilor transmise
de organismele de certificare din statele membre pentru raportul anual de activitate al
DG REGIO; salută evaluările realizate din 2010 prin intermediul unor audituri
direcționate privind programele care prezintă grad ridicat de risc în cadrul anchetei sale
158
COM(2015)0118. 159
JO L 266, 5.9.2014, p. 69, punctul 139 și următoarele. 160
Regretă că următoarele 73 de SGC-uri din statele membre au fost considerate, în cel mai bun caz, parțial fiabile (și marcate cu portocaliu pe o scară care cuprindea verde, galben, portocaliu și roșu): Vorarlberg (AT), Viena (AT), Styria (AT), Tirol (AT), Bruxelles (BE), dezvoltare regională (BG), mediu (BG), Afaceri & Inovare (CZ), ROP NUTSII Nord-Est (CZ), ROP NUTS II Silezia (CZ), PO integrate (CZ), Thuringia (DE), Mecklenburg Pomerania de Vest (DE), Saxonia-Anhalt, Bremen (DE), Renania de Nord-Westfalia (DE), EC ENV (EE), Attica (EL), Grecia de Vest (EL), Macedonia-Tracia (EL), Thessaly-Grecia continentală -Epirus (EL), Creta și Insulele Egee (EL), Murcia (ES), Melilla (ES), Ceuta (ES), Asturias (ES), Galicia (ES), Extremadura (ES), Castilia La Mancha (ES), Andaluzia (ES), Fondul de coeziune (ES), Cantabria (ES), Regiunea bască (ES), Navarra (ES), Madrid (ES), Rioja (ES), Catalonia (ES), Insulele Baleare (ES), Aragon (ES), Castilia și Leon (ES), Comunitatea Valenciană (ES), Insulele Canare (ES), cercetare, dezvoltare și inovare pentru domeniul afacerilor (ES), Dezvoltare economică (HU), Energie, mediu (HU), Panonia de Vest (HU), Marea Câmpie de Sud (HU), Transdanubia Centrală (HU), Ungaria de Nord (HU), Transporturi (HU), Marea Câmpie de Nord (HU), Transdanubia de Sud (HU), Ungaria Centrală (HU), Adriatica (Instrumentul de asistență pentru preaderare - IPA), Mecklenburg Pomerania de Vest/Brandenburg-Polonia (cooperare teritorială europeană - ETC), regiunea de frontieră Flandra-Țările de Jos (ETC), Rețele și mobilitate (IT), Cercetare (IT), Securitate (IT), Calabria (IT), Apulia (IT), Sicilia (IT), Basilicata (IT), Sardinia (IT), Infrastructură și mediu (PL), Dezvoltare Polonia de Est (PL), Societatea informațională (SK), Mediu (SK), Programe operaționale regionale (SK), Transporturi (SK), Sănătate (SK), Competitivitate și creștere economică (SK), Asistență tehnică (SK), Cercetare și dezvoltare (SK).
110
de audit intitulate „Rezolvarea problemelor legate de lipsa asigurărilor privind
funcționarea sistemelor” („Bridging the assurance gap”);
165. invită Curtea de Conturi să prezinte Parlamentului un raport detaliat asupra evoluției
ratei de eroare (pentru fiecare an, politică sectorială și stat membru) pe parcursul
întregii perioade a cadrului financiar multianual anterior (2007-2013);
166. invită Comisia să solicite autorităților de audit să certifice exactitatea datelor privind
corecțiile financiare pe care autoritățile de certificare le raportează pentru fiecare
program operațional în parte; consideră că aceste informații detaliate ar trebui publicate
în anexa la raportul anual de activitate al DG REGIO;
167. invită Comisia să comunice în mod consecvent, în raportul său anual de activitate,
motivele pentru care nu formulează rezerve (sau formulează rezerve cu un impact
financiar mai redus) în cazurile în care această situație este determinată de derogări de
la orientările aplicabile emise de Comisie sau de la strategiile de audit aprobate;
168. sprijină recomandarea Curții de Conturi ca Comisia să le solicite statelor membre să
furnizeze, în declarațiile conducerii pe care le prezintă [în conformitate cu articolul 59
alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar], o confirmare explicită cu privire la
eficacitatea controalelor de nivel primar efectuate de către autoritățile de management
și autoritățile de certificare;
169. invită Comisia să le solicite autorităților naționale să ofere feedback privind măsura în
care obiectivele stabilite ale proiectelor în domeniul FEDR/FC și FSE au fost realizate;
consideră că aceste date ar trebui prezentate în așa fel încât să poate fi comparate la
nivelul Uniunii; consideră că cetățenii preocupați de gradul de realizare a obiectivelor
proiectelor ar trebui să aibă posibilitatea de a evalua proiectul, după finalizarea sa;
170. invită Comisia să clarifice inexactitățile legate de FEI și să evalueze în detaliu
rezultatele în raportul anual de activitate pe 2014 al DG REGIO;
171. recunoaște eforturile Comisiei de a trece la o cultură a performanței; solicită, așadar,
Comisiei (DG REGIO) să includă în planul său de gestionare și în raportul său anual de
activitate o evaluare a activității sale în ceea ce privește creșterea eficienței, eficacității
și impactului politicii de coeziune; solicită Comisiei ca, pe lângă abordarea execuției
bugetare, să verifice performanța în raport cu obiectivele și să utilizeze mai bine
evaluările, precum și să sprijine statele membre și autoritățile lor de management cu
scopul de a crește calitatea rapoartelor lor de evaluare; subliniază, în acest context,
necesitatea ca în viitor să se ia în calcul și să se evalueze rezultatele proiectelor și
investițiilor și valoarea adăugată reală creată în beneficiul economiei, al ocupării forței
de muncă și al dezvoltării regionale;
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
UE 2020
172. subliniază că finanțarea din FSE contribuie în mod semnificativ la realizarea
obiectivelor de ocupare a forței de muncă și de politică socială; constată că, pentru anul
de raportare, au fost puse la dispoziția acestor obiective credite pentru plăți în valoare
de 14,1 miliarde EUR, din care 98 % au fost furnizate prin intermediul FSE; consideră
că este totuși necesară o evaluare de fond a performanței, care să evidențieze nu atât
rata de absorbție a fondului, cât capacitatea sa reală de a crea locuri de muncă și a
reintegra șomerii pe piața muncii; solicită o analiză detaliată a performanței obținute
până la sfârșitul anului, corelându-i o decizie politică privind FSE;
111
173. subliniază importanța pe care o are FSE pentru investițiile în măsuri de creare de locuri
de muncă și de combatere a șomajului, în capitalul uman, în educație și formare, în
incluziunea socială și în accesul la servicii sociale;
174. subliniază că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, fondurile
din cadrul FSE nu pot fi utilizate pentru relocalizarea locurilor de muncă dintr-un stat
membru în altul; insistă asupra necesității ca statele membre și Comisia să facă
verificări adecvate pentru a se asigura că fondurile Uniunii nu sunt deturnate în acest
mod;
175. observă că intenția statelor membre de a absorbi fonduri UE ar trebui să vizeze
obținerea rezultatelor și obiectivelor sprijinite de FSE și nu trebuie să compromită
aplicarea consecventă a unor controale efective, situație care, în special către sfârșitul
perioadei de eligibilitate, poate duce la nedepistarea cazurilor de încălcare a normelor și
la finanțarea ulterioară a unor proiecte prea costisitoare, prost puse în aplicare sau cu
slabe șanse de a obține rezultatele urmărite;
176. subliniază că reducerea șomajului în rândul tinerilor este extrem de urgentă; salută
faptul că peste 12,4 miliarde EUR din FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor au fost alocate combaterii șomajului în rândul tinerilor în
cadrul noii perioade de programare; invită Comisia să sprijine statele membre la
executarea fondurilor Uniunii și să se asigure că banii respectivi vor fi cheltuiți în
scopurile stabilite; invită Comisia să stabilească un sistem pentru perioada de
programare 2014-2020 care să permită elaborarea de rapoarte privind progresele
realizate în ceea ce privește integrarea persoanelor dezavantajate sau a anumitor grupuri
de persoane (de exemplu, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele care nu au un loc de
muncă de mult timp, romii) în muncă;
Romii
177. subliniază că fondurile disponibile pentru integrarea romilor nu au fost în toate cazurile
cheltuite în acest scop; este preocupat de faptul că numeroși romi se confruntă cu
discriminare și excludere socială și că trăiesc în condiții socio-economice foarte
precare; este preocupat de asemenea de faptul că, potrivit unui studiu efectuat de
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în 2012161
, în 90 % dintre
gospodăriile rome, venitul mediu se situa sub pragul național de sărăcie și că, în medie,
aproximativ 45 % dintre romi trăiesc în condiții de locuit improprii;
178. invită Comisia să sprijine implementarea efectivă a strategiilor naționale de integrare a
romilor la nivel local și regional și să ia măsuri astfel încât cheltuielile bugetare să fie
direcționate către obiectivele politicilor generale;
Erori
179. constată că, dintre cele 182 de operațiuni care au făcut obiectul auditului Curții de
Conturi, 50 (27 %) erau afectate de eroare; constată că, pe baza celor 30 de erori pe care
le-a cuantificat, Curtea estimează că rata de eroare cea mai probabilă este de 3,1 %
(3,2 % în 2012); ia act de faptul că, în 13 cazuri în care au fost identificate erori
cuantificabile imputabile beneficiarilor finali, autoritățile naționale dispuneau de
informații suficiente pentru a preveni, detecta și corecta erorile înainte de declararea
cheltuielilor către Comisie; consideră că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate
pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul
161
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Situația romilor în 11 state membre ale UE, Luxemburg 2012.
112
capitol ar fi fost cu 1,3 puncte procentuale mai mică; subliniază că, atunci când sunt
responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere
importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;
180. ia act de faptul că raportul anual al Curții de Conturi a constatat o ușoară scădere a ratei
de eroare estimate pentru domeniul afacerilor sociale și ocupării forței de muncă, care
s-a situat la 3,1 % în 2013, față de 3,2 % în anul anterior; observă că, în continuare, o
singură rată de eroare a fost mai scăzută pentru toate domeniile de politici decât această
rată și se așteaptă la o reducere suplimentară a ratei de eroare în următorii ani;
181. ia act de faptul că erorile din acest domeniu de politică au vizat, ca și în anii precedenți,
cheltuieli care sunt neeligibile (93 % legate de supradeclararea cheltuielilor de regie,
supradeclararea unor costuri de personal și costuri calculate incorect) și încălcări ale
normelor în materie de achiziții publice (7 %);
182. ia act de recomandarea Curții de Conturi potrivit căreia Comisia ar trebui să analizeze
în continuare alături de statele membre deficiențele identificate de DG EMPL în auditul
său tematic al verificărilor de gestiune bazat pe analiza riscurilor și salută noile orientări
elaborate de Comisie pentru a consolida și mai mult fiabilitatea verificărilor de gestiune
în perioada de programare 2014-2020; constată că aceste orientări, care sunt rezultatul
experienței acumulate în perioada de programare anterioară, au fost prezentate statelor
membre și vor fi făcute publice în prima jumătate a anului 2015; subliniază că este
foarte important ca autoritățile din statele membre să folosească informațiile disponibile
pentru a depista și corecta erorile înainte de a solicita rambursări din partea Comisiei,
ceea ce ar reduce în mod semnificativ rata de eroare din domeniul afacerilor sociale și
ocupării forței de muncă;
183. încurajează DG EMPL să își urmărească obiectivul legat de FSE privind trecerea de la
necesitatea corectării erorilor la evitarea acestora și susține eforturile DG EMPL de a
ajuta statele membre cu cele mai mari rate de eroare în ceea ce privește FSE să își
îmbunătățească sistemele utilizând cele mai bune practici disponibile; observă, în acest
sens, că capacitatea administrativă și de organizare a DG EMPL ar trebui să corespundă
activității și responsabilităților sale față de statele membre;
Fiabilitatea raportării de către statele membre
184. regretă faptul că controalele de nivel primar incorecte efectuate de sistemele naționale
de gestionare și control rămân sursa principală a erorilor; își exprimă îngrijorarea
profundă cu privire la faptul că statele membre par să acorde mai puțină atenție
modului de cheltuire a fondurilor Uniunii în comparație cu modul în care cheltuiesc
bugetul național, deși dețin o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă
și legală a bugetului Uniunii atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor
Uniunii; ia act de faptul că următoarele programe au dat dovadă de deficiențe sistemice
deosebite: Polonia, Spania (Castilia și Leon), România, Portugalia, Italia (Sicilia),
Germania (la nivel federal), Germania (Thüringen), Republica Cehă și Ungaria;
constată că, pe deasupra, auditurile tematice ale Comisiei au scos la iveală deficiențe
ale sistemelor de gestionare și control ale programelor operaționale în cazul Irlandei
(Investiții în capital uman), Slovaciei (educație) și Spaniei (Comunitatea Valenciană);
185. subliniază că, la examinarea ratelor de eroare comunicate de statele membre (SM) în
rapoartele anuale de control (RAC), Comisia a majorat rata de eroare cu mai mult de
2 % pentru următoarele programe operaționale (PO):
113
Statul
membru
Număr PO Plăți
intermediare
2013 EUR
Rata de
eroare
RAC SM
Corecție
COM Diferența
IT 2007IT052PO009 Bolzano 934 530 4,95 % 7,11 % 2,16 %
CZ 2007CZ052PO001 Praha Adapabilita 3,58 % 6,45 % 2,87 %
SK 2007SK05UPO002 PO ocuparea
forței de muncă și
incluziune socială
86 718 231 1,65 % 4,66 % 3,01 %
UK 2007UK052PO002 Lowlands și
Uplands, Scoția
74 251 497 1,95 % 10,59 % 8,64 %
IT 2007IT052PO001 Abruzzi 0,2 % 15,9 % 15,88 %
ES 2007ES052PO011 La Rioja 0,38 % 37,76 % 37,38 %
În plus, Comisia a considerat că RAC aferente următoarelor PO au fost complet
nefiabile, fapt care a declanșat o corecție forfetară:
Statul
membru
Număr PO Plăți
intermediare
2013 EUR
Rata de
eroare
RAC SM
Corecție
forfetară
COM
Diferența
LU 2007LU052PO001 Program
operațional FSE
4 285 659 0,4 6% 2,0 % 1,54 %
IT 2007IT051PO001 Campania 77 486 332 0,38 % 2,0 % 1,62 %
BE 2007BE052PO001 Comunitatea
vorbitorilor de
limbă germană
0,0 % 2,0 % 2 %
ES 2007ES052PO002 Castilia și Leon 10 607 012 0,0 % 2,0 % 2,0 %
BE 2007BE052PO003 Stat federal 3,66 % 5,0 % 1,34 %
IT 2007IT051PO007 Pon istruzione 78 589 393 0,4 % 5,0 % 4,6 %
BE 2007BE052PO005 Flandra 118 201 220 1,61 % 10,0 % 8,39 %
UK 2007UK051PO002 Țara Galilor de
Vest și The
Valleys
149 600 091 0,36 % 10,0 % 9,64 %
UK 2007UK052PO001 Țara Galilor de
Est
9 476 602 0,36 % 10,0 % 9,64 %
IT 2007IT052PO012 Toscana 61.978.561 1,11 % 25 % 23,89 %
IT 2007IT052PO016 Sardinia 23.478.530 0,13 % 25 % 24,87 %
186. salută, în acest sens, acțiunile specifice de diminuare a riscurilor întreprinse de Comisie,
care includ atât măsuri preventive, cât și măsuri corective, precum și auditurile bazate
pe analiza riscurilor realizate de DG EMPL;
187. salută faptul că Comisia și-a continuat politica strictă de întrerupere și suspendare în
2013; consideră demn de menționat, în acest context, faptul că Comisia a efectuat
corecții financiare în 2013 în valoare de 842 de milioane EUR, dintre care 153 de
milioane EUR pentru perioada 1994-1999, 472 de milioane EUR pentru perioada 2000-
2006 și 217 milioane EUR pentru perioada 2007-2013; ia act de faptul că în timpul
114
celor trei perioade de programare, corecțiile financiare au fost cele mai mari în
următoarele state membre:
Statul membru Corecția financiară cumulativă
acceptată/decisă (milioane EUR)
Corecția financiară cumulativă
efectuată (milioane EUR)
Italia 497,7 497,7
România 312,1 299,1
Spania 1 070,1 1 064,3
188. constată, de asemenea, că raportul anual de activitate al DG EMPL conține o rezervă
referitoare la plățile efectuate în 2013 pentru perioada de programare 2007-2013,
rezervă care este formulată pentru o sumă expusă riscului de 123,2 milioane EUR;
constată că rezerva acoperă 36 dintre cele 118 programe operaționale aferente FSE (în
comparație cu 27 din 117 programe operaționale în 2012):
Perioada de programare 2007-2013
Statul membru Număr PO Denumirea Rezerva
BELGIA 2007BE051PO001 Convergență Hainaut Integrală
2007BE052PO002 Troica Valonia-Bruxelles Integrală
2007BE052PO003 Federal De reputație
2007BE052PO004 Bruxelles capitală: ocuparea forței de muncă și coeziune socială
De reputație
2007BE052PO005 Vlanderen Integrală
REPUBLICA CEHĂ
2007CZ052PO001 Praha Adaptabilita De reputație
2007CZ05UPO001 Lidské zdroje a zaměstnanost Parțială de reputație
FRANCE 2007FR052PO001 Programme opérationnel national FSE Parțială
GERMANY 2007DE051PO002 Mecklenburg-Pomerania de Vest Integrală
2007DE052PO003 Berlin Integrală
IRELAND 2007IE052PO001 Investițiile în capitalul uman Parțială de reputație
ITALY 2007IT051PO001 Campania Integrală
2007IT051PO007 PON Istruzione Integrală
2007IT052PO001 Abruzzo Parțială de reputație
2007IT052PO009 Bolzano Integrală
2007IT052PO012 Toscana Integrală
2007IT052PO016 Sardinia Integrală
POLAND 2007PL051PO001 Program Operacyjny Kapitał Ludzki Parțială
ROMANIA 2007RO051PO001 Dezvoltarea resurselor umane Integrală
SLOVAKIA 2007SK05UPO001 PO educație Parțială
2007SK05UPO002 PO ocuparea forței de muncă și incluziune socială
Parțială de reputație
SPAIN 2007ES051PO003 Extremadura Parțială
2007ES051PO005 Andaluzia Integrală
2007ES052PO003 Comunitatea Valenciană De reputație
2007ES052PO004 Aragon Integrală
2007ES052PO005 Baleare Integrală
2007ES052PO007 Catalonia De reputație
2007ES052PO008 Madrid Parțială de reputație
2007ES052PO011 La Rioja De reputație
2007ES05UPO001 Adaptabilidad Y Empleo Parțială
2007ES05UPO002 Lucha contra la discriminacion Parțială
115
2007ES05UPO003 Asistencia tecnica Parțială
UNITED KINGDOM
2007UK051PO002 Țara Galilor de Vest și The Valleys Integrală
2007UK052PO001 Țara Galilor de Est Integrală
2007UK052PO002 Lowlands și Uplands din Scoția Integrală
2007UK052PO003 Irlanda de Nord Parțială
Perioada de programare 2000-2006
Statul membru Număr PO Denumirea Rezerva
FRANCE 1999FR053DO001 Objectif 3 national
De reputație
2000FR162DO021 Nord-Pas-de-Calais
ITALY 1999IT161PO006 Calabria
SWEDEN 1999SE161DO001 Norbotten & Vasterbotten
UNITED KINGDOM
1999GB161DO005 Highlands și insulele din Scoția 2000GB162DO013 Scoția de Vest
189. subliniază faptul că, în 30 din 79 de cazuri, rezervele au fost menținute timp de un an
sau mai mult, fără a lua în considerare rezervele recurente emise pentru aceleași
programe; solicită Comisiei să ofere informații pentru a evalua dacă deficiențele și
regiunile au rămas aceleași și pentru evalua de ce autoritățile naționale de management
nu au reușit să corecteze erorile în mod eficace; ia act de rezervele recurente referitoare
la Belgia (competitivitate regională și ocuparea forței de muncă, ocuparea forței de
muncă și coeziune socială), Germania (Turingia și Berlin), Irlanda (investiții în
capitalul uman), Italia (Campania; competențe și dezvoltare), Slovacia (educație),
Spania (Extremadura, Andaluzia, Insulele Baleare, Catalonia, Rioja; adaptabilitate și
ocuparea forței de muncă, combaterea discriminării, asistență tehnică) și Regatul Unit
(Highlands și insulele, Scoția, Lowlands și Uplands – Scoția); întreabă Comisia, în
acest context, de ce aceste rezerve au fost emise în mod repetat și care sunt măsurile
luate de Comisie pentru a remedia situația;
190. subliniază faptul că sunt afectate de rezerve plăți intermediare pentru PO din 2007-2013
în valoare de 2 159,4 milioane EUR; ia act de faptul că Comisia a estimat că suma
expusă riscului în 2013 este de 123,3 milioane EUR;
191. susține solicitarea adresată de Curtea de Conturi Comisiei de a comunica în mod
consecvent, în raportul său anual de activitate, motivele pentru care nu formulează
rezerve (sau formulează rezerve cu un impact financiar mai redus) în cazurile în care
această situație este determinată de derogări de la orientările aplicabile emise de
Comisie sau de la strategiile de audit aprobate;
192. este în continuare îngrijorat din cauza deficiențelor sistemice din cadrul sistemelor de
gestionare și control din Spania și Italia, agravate de structurile de stat descentralizate și
devolute;
193. solicită DG EMPL să includă în raportul său anual de activitate un tabel al RAC
naționale, ca parte a răspunsului său la întrebarea 19 din chestionarul care face parte din
procedura de descărcare de gestiune;
194. invită Comisia să se asigure că autoritățile naționale responsabile cu gestionarea
fondurilor structurale abordează problema costurilor de personal, mai ridicate în cazul
proiectelor UE decât în cazul proiectelor finanțate la nivel național;
195. ia act de raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului, în special în
ceea ce privește ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, dar regretă că rapoartele
speciale ale Curții de Conturi din acest an conțin puține referiri la egalitatea de gen din
116
domeniu și se concentrează insuficient pe ocuparea forței de muncă, solidaritatea
socială și egalitatea de gen;
196. își reiterează solicitarea referitoare la elaborarea de indicatori și date cu privire la gen
pentru a permite evaluări ale bugetului general al Uniunii din perspectiva genului și
pentru a monitoriza eforturile privind integrarea dimensiunii de gen în buget;
Dezangajări
197. este preocupat de faptul că, până la sfârșitul lui 2014, este posibil să fie necesară o
dezangajare în valoare de 129 de milioane EUR în șase state membre (BE, CZ, DE, ES,
IT și UK);
Microfinanțare Progress
198. constată că Uniunea a contribuit cu 100 de milioane EUR la microfinanțarea Progress;
reamintește că Fondul european de investiții care implementează microfinanțarea
Progress în numele Comisiei și al Băncii Europene de Investiții a raportat că 52 de
furnizori de microcredite din 20 de state membre au semnat acorduri în temeiul
instrumentului de microfinanțare Progress și 31 895 de microcredite în valoare de
260,78 milioane EUR au fost deja plătite unor microantreprenori; este preocupat, în
acest context, de faptul că, la crearea de instrumente financiare, nu se acordă suficientă
atenție aspectului de responsabilitate democratică;
Măsuri viitoare
199. invită Comisia să se asigure, atunci când aprobă programele operaționale pentru noua
perioadă de programare, că statele membre au luat în considerare toate posibilitățile de
simplificare permise de regulamentele privind fondurile structurale și de investiții
europene pentru perioada 2014-2020;
200. invită Comisia să prezinte rapoarte referitoare la progresele realizate în administrarea
programelor operaționale menționate mai sus la rezerve, precum și la remedierea
deficiențelor constatate în raportul său de monitorizare a descărcării de gestiune pe
2013;
201. îndeamnă Comisia să se asigure că autoritățile naționale responsabile de fondurile
structurale soluționează problema declarării, în cazul proiectelor finanțate de Uniune, a
unor costuri de personal la tarife mai ridicate în comparație cu proiectele finanțate cu
fonduri naționale;
202. invită Comisia să exercite presiune asupra statelor membre și să le îndemne să pună în
aplicare strategia privind romii și să se asigure că fondurile Uniunii sunt executate
având în vedere romii;
203. invită Comisia să exercite presiuni asupra statelor membre și să le îndemne să combată
în mod activ și concret șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor;
Relații externe
Presiunea asupra bugetului
204. salută accentul deosebit pe care procedura de descărcare de gestiune îl pune pe
îmbunătățirea performanțelor pentru a atinge cele mai bune rezultate posibile cu banii
contribuabililor din Uniune; încurajează Comisia, în acest sens, să depună mai multe
eforturi pentru a îmbunătăți etapa de feedback în ciclul de evaluări, astfel încât
învățămintele din trecut și recomandările din cadrul evaluărilor să contribuie cât mai
mult la procesul decizional, la programarea și implementarea ajutoarelor UE în viitor;
117
205. se declară profund preocupat de faptul că, în bugetul 2013, creditele de plată gestionate
de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei (DG DEVCO)
erau deficitare cu 293 de milioane EUR și că aprobarea cu întârziere a creditelor
suplimentare necesare a cauzat reportarea plăților în exercițiul următor, punând astfel și
mai multă presiune asupra creditelor de plată pentru 2014, deja insuficiente;
206. ia act cu preocupare de discrepanțele în creștere între angajamentele internaționale ale
Uniunii, cadrele sale de politici ambițioase și noile instrumente (precum agenda de
dezvoltare post-2015 și instrumentele de finanțare externă pentru perioada 2014-2020),
pe de o parte, și, pe de altă parte, incapacitatea sa de a-și respecta angajamentele
asumate față de partenerii globali și față de alte organisme, în special în ceea ce privește
ajutorul umanitar, din cauza insuficienței creditelor de plată;
207. consideră că această situație prezintă nu doar un mare risc politic și de imagine pentru
credibilitatea Uniunii ca prim donator mondial, ci ar putea chiar să pericliteze
stabilitatea fiscală a țărilor partenere, lăsând găuri financiare în bugetele acestora; se
teme că această discrepanță ar putea deveni flagrantă în 2015, când nivelul global al
ajutorului oficial pentru dezvoltare se va situa mult sub nivelul obiectivului colectiv de
0,7 % din VNB-ul UE până la sfârșitul exercițiului;
208. subliniază că 2013 a fost al doilea exercițiu consecutiv în care ajutorul umanitar acordat
de la bugetul UE a depășit 1,3 miliarde EUR în angajamente din cauza numeroaselor
crize umanitare cu nenumărate victime; regretă impactul pe care lipsa creditelor de
plată l-a avut în acest an de criză asupra activităților DG ECHO, care au putut fi
menținute numai prin rearanjarea calendarelor de plăți, ceea ce a cauzat reportarea a
160 de milioane EUR în arierate de plăți la sfârșitul exercițiului; solicită Consiliului să
garanteze și să respecte planul de plăți convenit cu Parlamentul European;
209. regretă efectele negative asupra reputației UE, deja înregistrate din cauza acestor
măsuri inopinate și subliniază contrastul dintre înmulțirea crizelor umanitare la nivel
mondial din ultimii ani și măsurile efective pe care Uniunea le-a luat pentru a putea
interveni în crize neprevăzute (cum ar fi inaugurarea Centrului de coordonare a
răspunsului la situații de urgență în mai 2013) pe de o parte, și lipsa creditelor de plată
pe de altă parte; se declară alarmat că această situație s-ar putea agrava dacă nu sunt
asigurate credite suplimentare suficiente;
Rate de eroare
210. constată că cea mai probabilă rată de eroare a Curții de Conturi este de 2,6 %, iar rata
de eroare reziduală, astfel cum reiese din al doilea studiu efectuat de EuropeAid, este
estimată la 3,35 %; regretă faptul că sistemele examinate de Curtea de Conturi în cadrul
EuropeAid sunt evaluate ca fiind parțial eficace;
211. ia act de faptul că natura instrumentelor și a condițiilor de plată în sprijinul bugetar și
contribuțiile Uniunii la proiecte cu donatori multipli implementate de organizații
internaționale limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori;
212. solicită Comisiei să prezinte un raport privind valoarea adăugată a sprijinului bugetar și,
în special, modul în care a ajutat țările în curs de dezvoltare să îndeplinească
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; solicită, în acest sens, să se efectueze o
anchetă privind măsurile adoptate pentru a se evita risipirea unei părți a finanțării din
cauza corupției și fraudelor și a ineficacității sistemelor de gestiune financiară;
213. împărtășește opiniile critice ale Curții de Conturi la adresa așa-numitei „abordări
noționaleˮ în cazul proiectelor cu donatori multipli și solicită Comisiei să examineze
118
posibilitatea de a prezenta pe cont propriu o analiză a acestor proiecte ca un întreg, în
loc să se limiteze la a aprecia dacă fondurile puse în comun includ cheltuieli eligibile
suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii sau nu;
214. solicită Curții de Conturi să calculeze o rată de eroare separată în relațiile externe
pentru cheltuielile care nu sunt incluse în sprijinul bugetar sau în contribuțiile la
proiecte cu donatori multipli implementate de organizații internaționale;
Rapoartele anuale de activitate
215. regretă faptul că, în cazul a nouă operațiuni legate de programe naționale de preaderare,
pentru a valida cu titlu provizoriu suma de 150 de milioane EUR, Comisia s-a servit de
o procedură contabilă bazată pe estimări, și nu pe costuri suportate, plătite și acceptate,
confirmate de documente justificative; subliniază că această practică sistematică a DG
Extindere nu este în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul financiar și cu
articolul 100 din normele sale de aplicare; subliniază că această procedură înrădăcinată
a afectat și afectează de mulți ani declarațiile de asigurare ale Direcției Generale
Extindere, ceea ce înseamnă că pentru 2013, 20 % din totalul cheltuielilor efectuate de
respectiva DG erau bazate pe estimări; salută faptul că în 2014 Comisia a instituit un
sistem și l-a implementat fără întârziere, pentru a garanta că închiderea prefinanțărilor
se va face în viitor pe baza unor costuri suportate și raportate în mod corect; constată că
Comisia a subliniat în mod constant faptul că nicio cheltuială nu a fost oficial validată
și acceptată de DG Extindere în cadrul procedurii de închidere a conturilor, și, prin
urmare, nu se poate presupune nicidecum că beneficiarului i-a fost comunicată
acceptarea;
216. reamintește că, în declarația sa de asigurare162
, Directorul general al EuropeAid a
declarat că procedurile de control instituite furnizează garanțiile necesare în ceea ce
privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; consideră, însă, că această
declarație este contrazisă de faptul că el a emis o rezervă globală cu privire la faptul că
rata de eroare se situează peste 2 %, fapt care demonstrează că procedurile de control
nu au reușit să prevină, să detecteze și să corecteze erori semnificative;
217. solicită Comisiei să clarifice instrucțiunile permanente ale Secretariatului General al
Comisiei, astfel încât să fie posibilă exprimarea unei opinii contrare atunci când
impactul financiar depășește pragul de semnificație pentru întregul buget aflat sub
responsabilitatea unui DG;
218. solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea introducerii unui mecanism de
sancțiuni aplicabile în cazul emiterii voite de către un ordonator de credite a unei
declarații de asigurare conținând nereguli în cadrul rapoartelor anuale de activitate
prevăzute la articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar;
Comerțul internațional
219. solicită Comisiei să redistribuie resursele de personal de la alte direcții generale către
DG Comerț, pentru a se asigura că DG Comerț este în măsură să satisfacă solicitările
legitime ale cetățenilor Uniunii și ale Parlamentului privind creșterea transparenței și
accesului la informații în contextul negocierilor comerciale ale Uniunii aflate în curs de
desfășurare și al procesului de ratificare viitor, în special în ceea ce privește TTIP,
CETA și TISA, în mod eficace, eficient și în timp util, fără a fi nevoită să neglijeze alte
sarcini importante atribuite Comisiei;
162
A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al EuropeAid, p. 197.
119
220. atrage atenția asupra necesității de a se asigura mecanisme adecvate de control și
audituri pentru asistența macrofinanciară acordată de Uniune;
221. constată că Curtea de Conturi a remarcat că, deși s-au înregistrat și evoluții pozitive,
sistemul generalizat de preferințe (SGP) nu a reușit până în prezent să îndeplinească în
totalitate obiectivele inițiale; constată totodată că sistemul a fost aplicat doar pentru o
scurtă perioadă de timp;
222. subliniază că evaluarea și controlul acordurilor comerciale nu este doar o chestiune
bugetară, ci este totodată esențială pentru a asigura faptul că partenerii își respectă
angajamentele pe care și le-au asumat în domeniul drepturilor omului, al drepturilor
lucrătorilor și al standardelor ecologice;
223. solicită să se asigure controale suficiente pentru diversele activități de sprijinire a
internaționalizării întreprinderilor mici și mijlocii din Uniune, precum și a accesului
acestora pe piețele terțe; reamintește nevoia de a evalua nivelul de eficiență al centrelor
de afaceri administrate de Uniune și de a găsi modalități prin care se poate îmbunătăți
coordonarea dintre aceste centre, centrele de afaceri administrate la nivel național și
camerele de comerț din țările terțe, în special din Asia;
Haiti
224. este de acord cu recomandările formulate de Curtea de Conturi în Raportul special nr.
13/2014, intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru reabilitare ca urmare a cutremurului
din Haiti”, în special cu cele referitoare la adoptarea unei strategii comune DEVCO-
ECHO menite să asigure legături și sinergii mai eficace între activitățile lor și îndeamnă
Comisia să țină seama de aceste recomandări în cadrul tuturor operațiunilor în curs sau
viitoare desfășurate în urma dezastrelor sau a unei situații de fragilitate; invită Comisia
să informeze colegiuitorii cu privire la orice constrângeri bugetare sau juridice care au
împiedicat implementarea efectivă a sprijinului acordat de Uniune pentru reabilitare în
Haiti în urma cutremurului;
Combinarea
225. constată cu îngrijorare că utilizarea finanțării mixte în sectorul energiei se axează în
principal asupra proiectelor mari, acordând mai puțină atenție soluțiilor energetice
locale; îndeamnă Uniunea să renunțe la adoptarea unei abordări descendente privind
dezvoltarea infrastructurii energetice menite să asigure accesul universal la energie
până în 2030, ținând cont de faptul că este posibil ca infrastructurile mari să nu fie
adecvate structurii economice și sociale a țărilor și să nu reușească să ofere acces la
energie populației sărace, în cazul căreia, de obicei, sursele de energie mai mici,
descentralizate și neconectate la rețele se dovedesc de cele mai multe ori a fi mai
adecvate și mai eficiente;
Politica externă și de securitate comună (PESC)
226. salută progresele înregistrate de Comisie în acreditarea tuturor misiunilor PESC în
conformitate cu „evaluarea pe șase piloni” și prognoza sa că cele mai mari patru
misiuni vor fi conforme în curând; subliniază necesitatea ca Comisia să acrediteze toate
misiunile în conformitate cu recomandările Curții de Conturi;
227. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile grave de corupție formulate
împotriva EULEX Kosovo, care, dacă se confirmă, vor pune sub semnul întrebării
integritatea reputației Uniunii și asistența pe care aceasta o oferă țărilor ce pun în
aplicare reforme în domeniul statului de drept; este, de asemenea, preocupat în special
de modul în care au fost tratate acuzațiile de corupție și de întârzierea cu care a
120
reacționat Serviciul European de Acțiune Externă; ia act de ancheta inițiată pentru a
examina EULEX Kosovo; se așteaptă să fie informat cu privire la rezultatele acesteia
cât mai curând posibil și subliniază faptul că trebuie aplicată o politică de toleranță zero
în ceea ce privește aspectele legate de corupție și că lecțiile învățate vor trebui puse în
aplicare;
228. regretă faptul că au existat întârzieri semnificative în achiziția unor echipamente
esențiale și a unor servicii destinate misiunilor desfășurate în temeiul politicii de
securitate și apărare comune (PSAC), precum și efectele negative ale acestor întârzieri
asupra funcționării misiunilor; reamintește faptul că Curtea de Conturi a denunțat
această ineficiență în Raportul său special nr. 18/2012, intitulat „Asistența acordată de
Uniunea Europeană pentru sprijinirea supremației legii în Kosovo”, concluzia sa fiind
că normele privind achizițiile publice prevăzute în Regulamentul financiar „nu sunt însă
concepute pentru misiuni PSAC [...], în cazul cărora sunt necesare uneori răspunsuri
rapide și flexibile”; îndeamnă Comisia să examineze posibilitatea revizuirii normelor
aplicabile;
Raportul de monitorizare a asistenței externe
229. constată că majoritatea delegațiilor Uniunii nu au atins valorile de referință stabilite de
Comisie pentru indicatorii-cheie de performanță (ICP)163
incluși în cele 119 rapoarte de
monitorizare a asistenței externe în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea
resurselor, administrația financiară și auditurile;
230. constată că, având în vedere ICP stabiliți de Comisie, delegațiile Uniunii cu cele mai
bune performanțe sunt cele din Nepal și Namibia, întrucât acestea au atins valorile de
referință stabilite de Comisie pentru 23 dintre cei 26 de indicatori-cheie de performanță;
regretă faptul că delegația cu cele mai slabe performanțe este delegația Uniunii în Libia,
care a atins valorile de referință numai pentru trei dintre cei 26 ICP, fiind urmată de o
delegație cu performanțe comparabil de slabe, cea în Republica Centrafricană, care a
atins doar patru dintre valorile de referință;
231. regretă faptul că delegațiile supravegheate de DG ENLARGE, și anume cele în
Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,
Turcia, Kosovo și Serbia, au furnizat puține date și informații potrivite în cadrul
rapoartelor de monitorizare a asistenței externe;
232. regretă faptul că rezultatele, realizările sau impactul acțiunilor desfășurate de serviciile
delegațiilor Uniunii nu sunt măsurate corespunzător în cadrul ICP existenți și că
indicatorii oferă doar în mod limitat claritate cu privire la cantitate și, mai ales,
performanța delegațiilor, precum și la gradul de „satisfacție al părților interesate” în
legătură cu serviciile furnizate de delegațiile Uniunii în aceste țări;
233. solicită Comisiei:
163
a. ICP „20 de sume neeligibile ex ante” b. ICP 1 „Executarea previziunilor financiare: plăți” c. ICP 2 „Executarea previziunilor financiare: contracte” d. ICP 4 „Capacitatea de absorbție a RAL” e. ICP 18 „Procentul proiectelor vizitate în perioada rapoartelor de
monitorizare a asistenței externe” f. ICP 21 „Implementarea planului de audit anual: anul N (2013)” g. ICP 22 „Implementarea planului de audit anual: anul N - 1 (2012)” h. ICP 23 „Implementarea planului de audit anual: anul N - 2 (2011)” i. ICP 26 „Recuperarea sau justificarea sumelor neeligibile din audit”
121
– să prezinte Parlamentului măsurile luate pentru îmbunătățirea performanțelor
delegațiilor Uniunii în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea
resurselor, administrarea financiară și auditurile, în special în cazul delegațiilor cu
performanțele cele mai slabe;
– să documenteze mai bine, în fiecare an, concluziile desprinse din rapoartele de
monitorizare a asistenței externe și din ICP și să transmită aceste concluzii,
împreună cu rapoartele de monitorizare a asistenței externe, Parlamentului;
– să includă un bilanț cu datele contabile ale delegației în raportul de monitorizare a
asistenței externe;
– să aducă îmbunătățiri calității și exhaustivității datelor furnizate în rapoartele de
monitorizare a asistenței externe, precum și relevanței rapoartelor, în special în
ceea ce privește delegațiile supravegheate de DG ENLARGE; precum și
– să introducă condiții legate de combaterea corupției pentru ajutoarele externe;
International Management Group
234. ia notă de faptul că a fost transmisă o versiune divulgată a raportului final al OLAF
asupra International Management Group (IMG); solicită Comisiei și Comitetului de
supraveghere a OLAF să cerceteze din ce motive, în ce mod și de către cine a fost
divulgat raportul OLAF, în timp ce IMG nu i-a fost încă adus la cunoștință conținutul
raportului;
235. constată că IMG a primit, în mod direct sau indirect în cadrul gestiunii comune, peste
130 de milioane EUR din partea Comisiei de la înființarea sa în 1994; constată că, din
cauza suspendării plăților de către Comisie, IMG a sesizat instanța și că statutul acestei
organizații face obiectul unei controverse juridice; îndeamnă Comisia să ia o decizie
clară în această privință și îi solicită să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile
întreprinse în urma investigației OLAF lansate în 2011; îndeamnă Comisia să-i
furnizeze Parlamentului o listă în care să fie enumerate toate organizațiile, companiile,
alte organisme sau persoane care au încheiat contracte cu Comisia fără o cerere de
propuneri și să ofere detalii despre statutul juridic al acestora;
Ucraina
236. constată că, în 2013, plățile efectuate în cadrul asistenței bilaterale în favoarea Ucrainei,
finanțate din bugetul aferent Instrumentului european de vecinătate și parteneriat
(IEVP), s-au ridicat la 152,8 milioane EUR; constată că 42,5 % din aceste plăți (64,9
milioane EUR) sunt legate de contracte gestionate direct de delegația Uniunii în
Ucraina; constată că restul de 57,5 % (87,9 milioane EUR) s-a plătit sub formă de
sprijin bugetar;
237. subliniază că plățile efectuate în cadrul sprijinului bugetar depind de atingerea
rezultatelor și valorilor de referință convenite de comun acord; ia act de faptul că
guvernul beneficiar își asumă un angajament în privința acestor rezultate și valori de
referință prin semnarea unui acord de finanțare bilateral și, în cazul în care rezultatele și
valorile de referință nu sunt atinse, plățile nu sunt efectuate;
238. este de acord că Ucraina se află în prezent într-o situație deosebit de dificilă, însă
susține că acest lucru nu poate fi o scuză pentru neîndeplinirea condițiilor de acordare a
sprijinului bugetar, mai ales pentru nesoluționarea problemei reprezentate de corupția
generalizată din țară;
122
239. invită, prin urmare, Comisia și delegația Uniunii în Ucraina să fie deosebit de vigilente
la efectuarea plăților și să se asigure că fondurile sunt investite în proiectele pentru care
au fost prevăzute;
Costuri administrative aferente furnizării de ajutor
240. este îngrijorat din cauza costurilor administrative ridicate aferente furnizării de ajutor în
Asia Centrală, calculate de Curtea de Conturi; solicită Comisiei să informeze
Parlamentul despre costurile administrative aferente furnizării de ajutor extern în cazul
în care acestea depășesc 10 % din bugetul preconizat;
Posibila delapidare a fondurilor Uniunii destinate ajutorului umanitar și asistenței pentru
dezvoltare
241. ia act de faptul că OLAF a întocmit un raport cu privire la ajutorul umanitar acordat
taberei de refugiați din Sahara Occidentală aflate în Tindouf, Algeria (OF 2003/526);
solicită Comisiei să clarifice măsurile adoptate ca răspuns la constatările acestui raport;
constată că, potrivit unui raport de anchetă elaborat de Înaltul Comisariat al Națiunilor
Unite pentru Refugiați (ICNUR)164
, neînregistrarea unei populații de refugiați pe o
perioadă atât de îndelungată (aproape 30 de ani după sosirea acesteia) reprezintă „o
situație anormală și unică în istoria ICNURˮ; îndeamnă Comisia să ia măsuri astfel
încât persoanele algeriene sau din Sahara Occidentală incriminate de raportul OLAF să
nu mai aibă acces la ajutoarele finanțate de contribuabilii din Uniune; solicită Comisiei
să reevalueze și să adapteze ajutoarele Uniunii la nevoile reale ale populației vizate și
să se asigure că interesele și nevoile refugiaților nu vor fi afectate deoarece aceștia sunt
cei mai vulnerabili în fața oricărei nereguli;
242. este îngrijorat din cauza cazului de fraudă în legătură cu statul de plată public din
Ghana, unde nici Banca Mondială, nici Regatul Unit, în calitate de parteneri la proiect,
nu au alertat Comisia cu privire la îngrijorările lor profunde în legătură cu deficiențele
controalelor și cu riscul aferent de erori de contabilitate și fraudă;
Cercetare și alte politici interne
UE 2020
243. subliniază faptul că Al șaptelea program-cadru (PC7) a fost principalul program
finanțat de Comisie; constată că au fost semnate 809 acorduri de grant, cu 10 345 de
participanți și o valoare totală a contribuțiilor Uniunii de 3 439 milioane EUR; ia act de
faptul că PC7 contribuie la eforturile Uniunii de a investi într-o competitivitate
durabilă, dar subliniază faptul că Uniunea în ansamblul său este încă departe de
obiectivul său de a cheltui cel puțin 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare; constată
că s-au realizat anumite progrese în direcția atingerii indicatorilor-cheie de performanță
(cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare, cota din cheltuielile publice alocată
cercetării și dezvoltării, progresele în implementarea Uniunii inovării, cota
contribuțiilor financiare ale Uniunii alocate întreprinderilor mici și mijlocii, reducerea
timpului până la acordarea granturilor);
Erori
244. constată că Curtea de Conturi a supus auditului 150 de operațiuni, dintre care 89 de
operațiuni din domeniul cercetării [86 de operațiuni aferente celui de Al șaptelea
program-cadru (PC7) și trei operațiuni aferente celui de Al șaselea program-cadru
164
Biroul Inspectorului General ICNUR, Raport de anchetă INQ/04/005, Geneva, 12 mai 2005.
123
(PC6)], 25 de operațiuni aferente Programului de învățare pe tot parcursul vieții și
programului Tineret în acțiune și 36 de operațiuni din cadrul altor programe; regretă că
Curtea de Conturi a estimat că rata de eroare cea mai probabilă este de 4,6 % (2012:
3,9%);
245. constată că cheltuielile aferente acestui grup de politici acoperă un evantai larg de
obiective ale politicilor, cum ar fi sprijinul pentru cercetare și inovare, educație,
securitate și migrație sau măsurile pentru combaterea efectelor crizei financiare;
constată că Comisia a cheltuit peste 50 % (5 771 milioane EUR) din suma disponibilă
pentru cercetare; constată că 45 % din bugetul pentru cercetare al Comisiei a fost
executat de organisme (adică agenții, întreprinderi comune) din afara Direcției
Generale; constată că aproape 90 % din cheltuieli îmbracă forma unor granturi acordate
beneficiarilor care participă la proiecte și că, în 2013, Comisia a încheiat 809 acorduri
de grant;
246. ia act de faptul că principalul risc pentru regularitate este în continuare acela că
beneficiarii pot include în declarațiile lor de cheltuieli costuri neeligibile sau
nejustificate, care nu sunt detectate și corectate de sistemele de control ale Comisiei sau
ale statelor membre;
247. regretă că, pentru 35 % din rata de eroare estimată, cauza o reprezintă costurile cu
personalul calculate în mod incorect sau neeligibile; constată că în această categorie
sunt incluse situațiile în care sunt declarate costurile cu personalul prevăzute în buget în
locul costurilor efective sau situațiile în care sunt declarate costuri pentru intervale de
timp care nu au fost petrecute în cadrul proiectului;
248. regretă faptul că 23 % din rata de eroare estimată este cauzată de costurile indirecte
neeligibile, 25 % de alte costuri directe neeligibile (TVA, cheltuieli de călătorie etc.),
iar 17 % de nerespectarea normelor privind achizițiile publice;
249. ia notă de faptul că solicitanții care prezintă pentru prima dată o cerere, în special IMM-
urile, prezintă profiluri de risc/de eroare în mare parte necunoscute; invită Comisia să
nu compromită, prin creșterea în mod sistematic a nivelului de control sau a sarcinilor
administrative care le revin, eforturile depuse pentru a încuraja acești participanți să ia
parte la programe;
Sisteme de gestionare și control
250. este surprins de faptul că în nouă dintre cele 32 de declarații de cheltuieli certificate de
auditori independenți, Curtea de Conturi a identificat un nivel de eroare semnificativ;
consideră că un astfel de nivel de eroare nu este acceptabil, întrucât auditorii lucrează în
domeniul în care au expertiză profesională;
251. invită Comisia să îi sensibilizeze în mai mare măsură pe auditori la îndeplinirea rolului
care le revine;
252. ia act de faptul că Comisia a desfășurat, în 2013, 500 de audituri ex post și acțiunile de
recuperare și de corecție aferente, precum și controale ex ante bazate pe riscuri;
253. sprijină recomandarea Curții de Conturi, acceptată de Comisie, de a lua măsuri pentru a
se asigura că activitățile de control pentru acest grup de politici se bazează pe o analiză
a riscurilor, concentrând controalele asupra beneficiarilor care prezintă un nivel ridicat
de risc (de exemplu, entitățile mai puțin obișnuite cu finanțările din partea Uniunii) și
reducând controalele asupra celor care prezintă riscuri mai mici;
254. reiterează necesitatea găsirii echilibrului corect între o sarcină administrativă mai mică
124
și un control financiar eficace;
255. salută faptul că, în 2014, timpul până la acordarea granturilor a scăzut de la 249 de zile
la 209 zile în cazul a 94 % dintre acordurile de grant;
256. salută faptul că Comisia a continuat campania sa de comunicare având la bază un
document în care erau enumerate 10 dintre cele mai frecvente cauze de eroare, acesta
fiind distribuit tuturor participanților la programe în 2012;
257. constată că, până la sfârșitul lui 2013, sumele solicitate incorect recuperate atinseseră
29,6 milioane EUR, în timp ce sumele care trebuiau încă recuperate crescuseră de la
12 milioane EUR la sfârșitul lui 2012 la aproape 17 milioane EUR;
258. constată că părțile interesate în proiect (organizația ITER și agențiile interne - inclusiv
Fuziune pentru Europa) au recunoscut faptul că bugetul și calendarul actual nu sunt
realiste, lucru confirmat și de mai multe evaluări independente care au avut loc în
ultimii doi ani (2013-2014); solicită să primească o copie a calendarului și bugetului
revizuit care urmează să fie transmise Consiliului ITER în iunie 2015; este preocupat de
întârzierile regulate în cadrul programului ITER, fapt ce pune sub semnul întrebării
eficiența și eficacitatea acestuia; este profund îngrijorat de costurile suplimentare, care
au afectat rentabilitatea programului și au periclitat alte programe ale Uniunii, în special
din domeniul de politică al cercetării;
259. salută faptul că Fondul pentru frontierele externe a contribuit la promovarea solidarității
financiare; regretă, cu toate acestea, faptul că valoarea adăugată la nivelul Uniunii a fost
limitată, iar rezultatul general nu a putut fi măsurat din cauza carențelor monitorizării
efectuate de autoritățile responsabile și a unor deficiențe grave care afectau evaluările
ex post realizate de Comisie și de statele membre;
Galileo
260. ia act de răspunsurile Comisiei referitoare la progresele realizate în implementarea
proiectului Galileo: patru sateliți Galileo cu validare pe orbită (VPO) au fost lansați cu
succes în 2011 și 2012, faza Galileo de validare pe orbită a fost încheiată cu succes în
2014, proiectarea sistemului, obiectivele de performanță și linia de bază pentru
funcționarea sistemului au fost confirmate cu succes, infrastructura terestră, cu
numeroase stații terestre în lumea întreagă, a fost finalizată pentru operațiunile inițiale,
capacitatea de căutare și salvare a sateliților VPO ai Galileo a fost demonstrată cu
succes, lansarea a doi sateliți (nr. 5 și 6) la 22 august 2014 a avut ca rezultat injecția
acestor sateliți pe orbita greșită și începând din decembrie 2014 sateliții au fost mutați
treptat pe o orbită mai favorabilă pentru a permite o cât mai bună utilizare a lor, iar
testarea sarcinii utile de navigație a sateliților este în curs de desfășurare; se așteaptă să
fie informat despre costurile suplimentare aferente acestor măsuri neprevăzute;
261. observă că, în 2013, Curtea de Conturi a auditat opt tranzacții din sectorul
transporturilor și a constatat că cinci dintre acestea erau afectate de una sau mai multe
erori; atrage atenția asupra procentului mai mare de tranzacții afectate înregistrat în
2013 (62 %) față de 2012 (49 %) și este preocupat de faptul că, la fel ca în anii
precedenți, Curtea de Conturi a constatat mai multe erori legate de nerespectarea
normelor Uniunii și ale normelor naționale în materie de achiziții publice pentru
proiectele TEN-T examinate; ia act de faptul că, la fel ca în anul anterior, 2012, nici în
2013 DG MOVE nu și-a exprimat rezervele cu privire la erorile constatate în achizițiile
publice; insistă, prin urmare, ca Comisia să adopte măsurile necesare pentru a exclude
astfel de erori în viitor; constată că este deosebit de important să se extindă controlul
ex-ante și ex-post al beneficiarilor granturilor, fondurilor și finanțării Comisiei pentru a
125
se evita utilizarea abuzivă a resurselor UE alocate și pentru a asigura verificarea
rezultatelor; subliniază că, chiar dacă perioada de finanțare 2007-2013 este în mod
oficial încheiată, pentru fondul de coeziune se aplică principiul N+2, ceea ce înseamnă
că multe proiecte sunt încă în curs de desfășurare până la sfârșitul acestui an;
262. invită Comisia ca, din motive de transparență, să publice o listă anuală ușor accesibilă a
proiectelor de transport cofinanțate de Uniune, inclusiv valoarea exactă a finanțării
pentru fiecare proiect în parte; observă că lista proiectelor trebuie să includă toate
sursele de finanțare asigurate de Uniune, precum TEN-T, Orizont 2020, Fondul de
coeziune și Fondul european de dezvoltare regională;
263. îndeamnă Comisia să raporteze în fiecare an cu privire la modul în care s-a ținut cont de
liniile bugetare respective;
264. reamintește că proiectele de transport din perioadele 2007-2013 și 2014-2020 au fost și
vor fi finanțate din resurse multiple, inclusiv MIE, Fondul de coeziune și Fondul
european de dezvoltare regională; invită Comisia să găsească mai multe sinergii între
diferitele surse de finanțare pentru a asigura o alocare mai eficientă a fondurilor
Uniunii;
Mediu și sănătate publică
265. consideră că ratele globale de execuție a liniilor bugetare pentru mediu, politici
climatice, sănătate publică și siguranță alimentară din 2013 sunt satisfăcătoare;
reamintește și cu această ocazie că mai puțin de 0,5 % din bugetul Uniunii este
consacrat instrumentelor de politici menționate mai sus, fără a pierde din vedere
valoarea adăugată evidentă pe care Uniunea o aduce în aceste domenii și sprijinul de
care se bucură din partea cetățenilor europeni politicile Uniunii în materie de mediu și
climă, dar și de sănătate publică și siguranță alimentară; își exprimă regretul că
procentul în cauză a scăzut de la 0,8 % în 2012 la 0,5 %;
266. ia act de prezentarea referitoare la domeniile de politici legate de mediu și de sănătate
din Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013; își exprimă îngrijorarea în legătură cu
faptul că ambele domenii de politici figurează din nou la capitolul care este consacrat
totodată dezvoltării rurale și pescuitului; critică din nou această componență a
domeniilor de politici și cere Curții de Conturi să își revizuiască această abordare în
următorul său raport anual; face trimitere, în acest sens, la Raportul special nr. 12/2014
al Curții de Conturi, intitulat „Este FEDR utilizat cu eficacitate în finanțarea proiectelor
care promovează în mod direct biodiversitatea în cadrul Strategiei UE în domeniul
biodiversității pentru 2020?”, care subliniază că este necesar ca Comisia să țină o
evidență exactă a cheltuielilor directe și indirecte pentru biodiversitate, inclusiv pentru
Natura 2000; îndeamnă statele membre să furnizeze date exacte pentru a facilita acest
proces;
267. recunoaște faptul că Curtea de Conturi efectuează controale prin sondaj în statele
membre în mod sistematic și stabilește rata de eroare pe baza acestora; ia act de faptul
că Curtea de Conturi nu menționează în ce stat membru sau în ce domeniu a constatat
cele mai mari probleme; prin urmare, subliniază faptul că este necesară stabilirea unui
lanț clar al răspunderii și, în acest context, acordă o importanță deosebită calității
sistemelor de control din statele membre;
268. consideră satisfăcător progresul înregistrat în implementarea a 14 proiecte-pilot și a
șase acțiuni pregătitoare, care se ridică în total la 5 983 607 EUR; încurajează Comisia
să continue să implementeze proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, conform propunerilor
Parlamentului;
126
269. constată că DG SANCO a fost responsabilă de execuția sumei de 233 928 461 EUR
înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice în 2013, din care o proporție de
98,1 % a fost angajată în mod satisfăcător; are cunoștință de faptul că circa 77 % din
acest buget este transferat direct celor trei agenții descentralizate [Centrul European de
Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
(EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)] și că toate creditele au fost
executate în proporție de 100 %, cu excepția EMA și EFSA, această subutilizare a
creditelor de angajament ale EMA și EFSA corespunzând rezultatului economic din
exercițiul 2012;
Cultură
270. salută faptul că, în 2013, rata de execuție bugetară pentru programele aferente CFM
2007-2013, în special pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții (LLP) și
pentru programele Cultura, Media și Tineret în Acțiune a fost de 100 %; solicită să fie
consolidat și mărit bugetul destinat programelor de educație și cultură pentru 2014-
2020; își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la faptul că, la sfârșitul exercițiului,
neconcordanța dintre creditele de angajament și creditele de plată adoptate a avut drept
rezultat un nivel insuficient al plăților (deficitul în cazul programului Erasmus+, de
exemplu, ridicându-se la 202 milioane EUR), cu repercusiuni negative grave asupra
exercițiului următor; își exprimă îngrijorarea profundă și regretul cu privire la faptul că
o situație similară ar putea apărea în contextul noilor programe, în special al
programelor Erasmus+ și Europa Creativă, ceea ce ar crea o serie de riscuri, diminuând
credibilitatea Uniunii și subminând încrederea cetățenilor în instituțiile Uniunii
Europene, cu consecințe extrem de grave asupra participanților la aceste programe;
271. salută faptul că, de la lansarea sa în 1987, programul Erasmus a atins și a depășit
baremul de 3 milioane de studenți; constată succesul susținut de care s-a bucurat acest
program emblematic al Uniunii de la crearea sa, program care a contribuit la integrarea
europeană și la sentimentul tot mai puternic de apartenență la o cetățenie europeană
comună;
272. este preocupat de faptul că bugetele publice de la nivel european dedicate conservării și
promovării patrimoniului cultural suferă o reducere considerabilă, reducându-se și
participarea la activități culturale tradiționale, potrivit ediției speciale nr. 399 a
Raportului Eurobarometru pentru 2013 privind accesul și participarea la evenimente
culturale; consideră, prin urmare, că trebuie consolidate noile instrumente ale Uniunii
menite să sprijine Agenda europeană pentru cultură, cum ar fi programele Europa
Creativă și Orizont 2020 sau Platforma culturală europeană;
Măsuri viitoare
273. ia act de faptul că Directorul general al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare a
emis o rezervă generală cu privire la exactitatea declarațiilor de cheltuieli (3 664
milioane EUR) pentru PC7 în cadrul raportului anual de activitate al Direcției Generale,
cu toate că el se așteaptă ca „impactul financiar net al erorilor”, pe baza a 1 552 de
proiecte închise, să fie de aproximativ 2,09 %, adică aproape de pragul de semnificație;
consideră că astfel de rezerve fac ca termenul de „bună gestiune financiară” să fie lipsit
de sens; invită, prin urmare, Directorul general ca, în viitor, să recurgă la rezerve într-
un mod mai specific și mai punctual;
274. invită Comisia să furnizeze informații, în timp util înaintea raportului Comisiei privind
acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pe 2013, despre durata medie a
procedurilor contradictorii înainte de a trece la recuperări pentru acest grup de politici;
127
275. regretă faptul că, până în acest moment, Comisia nu a trimis lista beneficiarilor, grupați
în funcție de țară; se așteaptă să primească răspunsul în raportul pe 2013 al Comisiei
privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune;
276. salută faptul că Comisia a permis, în sfârșit, accesul raportorului la raportul de audit
privind costurile operaționale pentru două programe (Învățare pe tot parcursul vieții 6,9
milioane EUR, Tineretul în acțiune 1,65 milioane EUR), care s-au desfășurat în 2012 și
2013 în Turcia; constată că raportul a fost transmis în temeiul Acordului-cadru; este
îngrijorat de deficiențele semnificative depistate, dar salută măsurile luate de
autoritățile turce pentru a remedia situația; solicită Comisiei să evalueze dacă vor trebui
impuse corecții financiare;
277. invită Comisia să ofere informații suplimentare despre cheltuielile realizate în cadrul
Programului de sprijin pentru politica în domeniul tehnologiei informației și
comunicațiilor în timp util înaintea raportului pe 2013 al Comisiei privind acțiunile
întreprinse în urma descărcării de gestiune; constată că, în cazul acestui program, suma
plăților expuse riscului ar putea ajunge chiar la 3,4 milioane EUR în 2013, ceea ce ar
conduce la o rată de eroare reziduală de 2,8 %; constată că, în ciuda acestor
circumstanțe, Directorul general al Direcției Generale pentru Rețele de Comunicare,
Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) nu a emis o rezervă;
278. invită Comisia să prezinte un raport cuprinzător, în timp util înainte de procedura de
descărcare de gestiune pentru 2014, cu privire la orientarea tot mai mare a politicilor
practicată de Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare care a fost declanșată de
externalizarea gestionării a două treimi din costurile operaționale aferente PC7 către
organisme care nu fac parte din Comisie;
279. solicită Comisiei să furnizeze, în timp util înainte de procedura de descărcare de
gestiune pentru 2014, o prezentare generală care să cuprindă progresele în materie de
politici care au avut loc între PC7 și ORIZONT 2020 în ceea ce privește cercetătorii și
IMM-urile;
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
280. salută discuțiile în curs dintre OLAF și Comitetul de supraveghere a OLAF cu privire la
acordurile de lucru și îi încurajează să ajungă la un acord comun și satisfăcător; ia act
de eforturile OLAF de a implementa acordurile de lucru; subliniază faptul că aceste
eforturi nu ar trebui să fie disproporționate, având în vedere resursele limitate ale
OLAF;
281. subliniază că Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și
al Consiliului165
, în vigoare de la 1 octombrie 2013, obligă OLAF să garanteze
funcționarea independentă a secretariatului Comitetului de supraveghere (CS OLAF)
[considerentul 40 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013]; în prezent, nu are
cunoștință de faptul dacă au fost luate măsuri pentru punerea în aplicare a acestei
obligații legale; îndeamnă Comisia să ia de îndată măsuri pentru remedierea situației;
282. invită OLAF să consulte în timp util CS OLAF înainte de a modifica instrucțiunile
adresate personalului în ceea ce privește procedurile de investigare și înainte de a stabili
165
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
128
priorități ale politicii de investigare;
283. regretă faptul că OLAF nu aplică neapărat recomandările CS OLAF, în unele cazuri
chiar fără a oferi justificări; invită Directorul general să îmbunătățească cooperarea în
acest domeniu;
284. reamintește că OLAF a deschis 423 de investigații la 31 ianuarie 2012; este preocupat
de legalitatea unei astfel de proceduri; invită CS OLAF să evalueze legalitatea celor
423 de investigații deschise peste noapte, precum și rezultatele acestor investigații; de
asemenea, solicită CS OLAF să evalueze statisticile privind durata investigațiilor, să
analizeze funcționarea sistemului de gestionare a cazurilor și să prezinte Parlamentului
un raport în acest sens;
285. solicită CS OLAF să evalueze, de asemenea, statisticile privind durata investigațiilor,
să analizeze funcționarea sistemului de gestionare a cazurilor și să prezinte comisiei
competente a Parlamentului un raport în acest sens;
286. solicită OLAF să furnizeze în raportul său anual statistici mai detaliate privind
frecvența cu care sunt deschise și închise investigațiile;
287. solicită OLAF să ofere Parlamentului mai multe informații privind aspectele practice
ale procesului de selecție a cazurilor, durata procesului și orientările interne aferente
acestuia;
Administrație
288. subliniază că, în ultimii patru ani (2011-2014), au fost primite 336 145 de candidaturi
pentru toate procedurile de selecție lansate de Oficiul European pentru Selecția
Personalului, că costul mediu al prelucrării unei candidaturi poate fi estimat la 238
EUR și că mai puțin de 10 % dintre candidații respectivi ajung în final pe o listă de
rezervă; solicită să se economisească banii contribuabililor Uniunii prin reducerea
birocrației și prelungirea valabilității listelor de rezervă la cel puțin doi ani; solicită
Comisiei să prezinte un raport privind această chestiune în iunie 2015;
289. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului informații în legătură cu cea mai mare
dintre pensiile plătite în 2013 pentru funcționarii Comisiei;
290. este îngrijorat din cauza constatării Curții de Conturi că dispozițiile privind personalul
cu performanțe scăzute sunt rar aplicate; invită Comisia să aplice integral Statutul
funcționarilor;
291. solicită informații despre personalul care nu este inclus în schema de personal și
costurile cu personalul finanțate din alte rubrici decât „administrație”; regretă faptul că
autorității bugetare nu i se furnizează informații consolidate despre numărul total al
persoanelor care se încadrează în această categorie și nici despre cheltuielile conexe cu
personalul din cadrul Comisiei;
292. reamintește că Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului166
a introdus la
anexa 1.A două noi grade, AD13 și AD14, care sunt accesibile personalului fără
responsabilități de management, limitat anterior la A4 (echivalentul al AD12); invită
Comisia să aducă la zi raportul pe 2011 privind echivalarea carierelor și raportul
privind cheltuielile cu personalul generate în 2013 de personalul AD13 și AD14 care nu
166
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).
129
face parte din conducere;
293. solicită Comisiei să furnizeze informații despre finanțarea tuturor activităților sociale,
sportive și culturale destinate personalului, inclusiv beneficiile pe care le-au avut aceste
măsuri asupra performanței și integrării expatriaților și a familiilor lor;
294. solicită Comisiei ca, în cadrul acțiunilor întreprinse în urma descărcării sale de gestiune
pentru 2013, să raporteze cu privire la utilizarea programul de lucru flexibil;
295. este îngrijorat de creșterea substanțială a numărului de înalți funcționari, cu grade între
AD13 și AD16; consideră că ar putea fi periclitată reputația Uniunii, întrucât este dificil
să se explice că nu sunt prevăzute ore suplimentare la asemenea salarii mari;
296. constată că diferențele dintre nivelurile remunerațiilor funcționarilor publici care
lucrează pentru instituțiile Uniunii și cele ale funcționarilor publici care lucrează pentru
administrațiile naționale rămân foarte mari, ceea ce duce, printre altele, la o lipsă de
mobilitate a personalului între nivelul Uniunii și cel național; invită Comisia să
realizeze un studiu aprofundat cu privire la motivele acestor diferențe și să elaboreze o
strategie pe termen lung pentru a le reduce, acordând totodată o atenție deosebită
diferitelor indemnizații (alocația familială, indemnizația de expatriere, indemnizația de
instalare și cea de reinstalare), concediului anual, zilelor libere, zilelor de călătorie, și
compensării orelor suplimentare;
297. atrage atenția asupra notei emise de Secretariatul General al Comisiei privind limitarea
răspunsurilor la întrebările parlamentare, care prevede o limită de 20 de rânduri; solicită
membrilor Comisiei să-și respecte responsabilitatea politică ce le revine și să nu
permită Secretariatului General să le limiteze răspunsurile;
298. își exprimă preocuparea în legătură cu protecția informatorilor și solicită Comisiei să se
asigure că le este garantată respectarea deplină a drepturilor;
299. subliniază faptul că organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) au primit în 2013
aproape 9 milioane EUR din partea DG Mediu, aproape 4 milioane EUR din partea DG
Sănătate și Consumatori și 5,7 milioane EUR din partea DG Ocuparea Forței de Muncă,
Afaceri Sociale și Incluziune; ia act de o externalizare permanentă a sarcinilor
Comisiei; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului valoarea adăugată la nivelul
Uniunii a fondurilor distribuite prin intermediul acestor ONG-uri;
300. solicită Comisiei ca, în viitor, să plătească indemnizații tranzitorii comisarilor al căror
mandat durează mai puțin de doi ani pentru o perioadă care să nu depășească mandatul
acestora;
301. consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de
„away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar
ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că
valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;
302. își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de
conducere în cadrul Comisiei; solicită Comisiei să elaboreze un plan privind egalitatea
de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta
fără întârziere acest dezechilibru;Obținerea de rezultate pornind de la bugetul Uniunii
303. regretă faptul că, în ciuda unor progrese raportate de Curtea de Conturi167
, cel de al
patrulea raport de evaluare, astfel cum este prevăzut la articolul 318 din TFUE, nu
167
A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 10.24.
130
reprezintă încă o contribuție utilă la activitatea de descărcare de gestiune, deși potrivit
TFUE ar trebui să facă parte din probele pe baza cărora Parlamentul European acordă
anual Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului; este preocupat de
faptul că lipsa de concentrare asupra performanței este o problemă majoră a bugetului
UE;
304. constată că, în raportul său pe 2013, Curtea de Conturi concluzionează că, atunci când
au selectat proiecte care țin de mecanismul gestiunii partajate, statele membre s-au
concentrat în primul rând pe necesitatea de a cheltui fondurile UE disponibile, mai
degrabă decât pe performanțele scontate ale proiectelor; solicită, pentru a inversa
direcția acestui stimulent și pentru a o îndrepta către un cult al performanței, să se
creeze un grup de lucru independent la nivel înalt (din care să facă parte cadre
universitare) privind performanțele bugetare ale UE, care să formuleze recomandări
privind deplasarea structurală a stimulentelor de la cheltuire la performanță, pe baza
unei evaluări a valorii adăugate europene în conformitate cu normele; consideră că
concluziile acestui grup de lucru la nivel înalt ar trebui să fie disponibile în timp util,
înainte de revizuirea intermediară a actualului CFM, și să constituie baza pentru noua
perioadă de programare a CFM;
305. reiterează solicitarea sa ca direcțiile generale ale Comisiei să definească în planurile lor
de gestiune un număr limitat de obiective simple, care să corespundă cerințelor Curții
de Conturi din punctul de vedere al relevanței, comparabilității și fiabilității și legate de
principalele obiective ale strategiei Europa 2020, să prezinte în cadrul rapoartelor lor
anuale de activitate în ce măsură au fost ele realizate, într-un capitol intitulat „Realizări
de politică”, și ca Comisia să adopte pe baza acestora raportul de evaluare privind
finanțele Uniunii prevăzut la articolul 318 din TFUE;
306. solicită ca Comisia să includă în următoarele rapoarte de evaluare prevăzute la articolul
318 din TFUE o analiză a eficienței, eficacității și rezultatelor obținute în ceea ce
privește creșterea și locurile de muncă în urma planului de investiții în valoare de 315
miliarde EUR anunțat de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, la 26 noiembrie
2014 în timpul ședinței plenare a Parlamentului;
307. solicită ca în următorul raport de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, Comisia
să includă o analiză realizată în cooperare cu Banca Europeană de Investiții privind
eficiența, eficacitatea și rezultatele atinse prin planul privind creșterea și locurile de
muncă în valoare de 120 de miliarde EUR adoptat de Consiliul European la reuniunea
sa din 28 și 29 iunie 2012;
308. insistă asupra faptului că în organizarea internă a Comisiei, prezidată de Jean-Claude
Juncker, ar trebui să se țină seama de faptul că strategia Uniunii pentru creștere și locuri
de muncă nu se bazează pe activități conduse de fiecare DG în parte, ci cuprinde șapte
inițiative emblematice transversale care sunt puse în aplicare de fiecare dată de mai
multe direcții generale; insistă asupra faptului că coordonarea și cooperarea care sunt
necesare cu Comisia nu ar trebui să ducă la noi forme de birocrație;
309. invită Comisia să își gestioneze bugetul în așa fel încât să nu existe suprapuneri între
politicile tematice, nici între diferitele sale direcții generale care au competențe similare
sau aproape identice;
310. consideră că conceptul/ideea de studiu de evaluare a impactului asupra dezvoltării
durabile trebuie să fie aplicat(ă) tuturor tipurilor de sprijin financiar, nu numai în cadrul
cheltuielilor Comisiei, ci și în cadrul cheltuielilor tuturor instituțiilor, organelor și
agențiilor Uniunii; consideră că nu ar trebui admisă nicio cheltuială care nu este în
131
conformitate cu un studiu/o analiză de evaluare a impactului;
311. solicită Comisiei ca, până în septembrie 2015, să înainteze comisiei competente a
Parlamentului un raport privind activitățile sale legate de încurajarea denunțurilor
realizate de publicul larg;
Agenții executive
312. regretă faptul că, potrivit raportului de audit privind conturile anuale ale Agenției
Executive pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport168
, Agenția nu efectuează
verificări ex ante satisfăcătoare cu privire la costurile legate de sediul său, facturate de
administratorul clădirii, ceea ce a condus la plătirea în mod necuvenit a unei TVA în
valoare de 113 513 EUR, sumă care nu a fost recuperată în 2013 de Agenția Executivă;
constată că majoritatea contractelor, a facturilor și a chitanțelor subiacente nu se aflau
la dispoziția Agenției Executive; subliniază nivelul ridicat al ratei de reportare aferente
titlului II (27 %, echivalentul a 666 119 EUR), ceea ce pune sub semnul întrebării buna
gestiune financiară din partea acestei Agenții Executive;
Contrabanda cu tutun
313. reamintește că Parlamentul a solicitat în rezoluția care a însoțit descărcarea de gestiune
a Comisiei pentru 2012 o evaluare a acordurilor existente cu cei patru producători de
tutun [Philip Morris International Corporation Inc. (PMI), Japan Tobacco International
Corporation, British American Tobacco Corporation și Imperial Tobacco Corporation];
ia act de faptul că, în timpul ședinței cu ușile închise pe această temă, Comisia s-a
angajat să prezinte, până în mai 2015, o evaluare a experiențelor acumulate în legătură
cu acordul cu PMI, care expiră în curând.
168
A se vedea raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile agenției (JO C 442, 10.12.2014, p. 358), punctele 11 - 13.
133
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0171
Importurile de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt
reglementate de regimuri specifice de import ale Uniunii ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul
comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt
reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri
specifice de import ale Uniunii (reformare) (COM(2014)0345 – C8-0023/2014 –
2014/0177(COD))
(Procedura legislativă ordinară - reformare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0345),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0023/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie
2014169
– având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai
structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative170
,
– având în vedere scrisoarea din 13 noiembrie 2014 a Comisiei pentru afaceri juridice
adresată Comisiei pentru comerț internațional, în conformitate cu articolul 104 alineatul
(3) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din
18 februarie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu
articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolele 104 și 59 din Regulamentul său de procedură,
169
Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. 170
JO C 77, 28.3.2002, p. 1.
134
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0016/2015),
A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,
Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare
de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea
ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele
modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără
modificări de fond ale acestora,
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama
de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului
European, Consiliului și Comisiei;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
135
P8_TC1-COD(2014)0177
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe,
care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de
alte regimuri specifice de import ale Uniunii (reformare)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European171
,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară172
,
171
Avizul din 10 decembrie 2014 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). 172
Poziția Parlamentului European din 29 aprilie 2015.
136
întrucât:
(1) Regulamentul (CE) nr. 517/94173
al Consiliului a fost modificat în mod substanțial
de mai multe ori174
. Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de
claritate, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.
(2) Politica comercială comună ar trebui să fie fondată pe principii uniforme.
(3) Uniformitatea în ceea ce privește regimul importurilor ar trebui asigurată
prevăzându-se, în măsura posibilă și luând în considerare particularitățile sistemului
economic al țărilor terțe în cauză, dispoziții asemănătoare celor regimului comun
aplicabil altor țări terțe.
(4) Pentru un număr limitat de produse originare din anumite țări terțe, este necesar,
având în vedere sensibilitatea sectorului produselor textile al Uniunii, să se prevadă
în prezentul regulament măsuri de supraveghere aplicabile la nivelul Uniunii.
(5) Ar trebui prevăzute regimuri derogatorii pentru produsele reimportate în temeiul
regimului de perfecționare economică pasivă.
173
Regulamentului (CE) nr. 517/1994 al Consiliului din 7 martie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import (JO L 67, 10.3.1994, p. 1).
174 A se vedea anexa VII.
137
(6) Anexa III B la Regulamentul (CE) nr. 517/94, astfel cum a fost modificat prin
Regulamentul (CE) nr. 1398/2007 al Comisiei175
, a fost golită de conținut. Prin
urmare, este adecvat să se elimine anexa respectivă în întregime. Pentru a se asigura
claritatea, ar trebui deopotrivă eliminată trimiterea la anexa în cauză din articolul 4
alineatul (2).
(7) Se poate dovedi necesar ca unele importuri de anumite produse textile provenite din
anumite țări terțe să fie supuse unei supravegheri la nivelul Uniunii, unor limite
cantitative sau altor măsuri adecvate.
(8) În cazul aplicării supravegherii la nivelul Uniunii, punerea în liberă circulație a
produselor în cauză ar trebui să fie condiționată de prezentarea unui document de
supraveghere conform unor criterii uniforme. Acest document ar trebui să fie
eliberat, la simpla cerere a importatorului, de către autoritățile statelor membre într-
un termen determinat fără ca importatorul să obțină în acest fel un drept de import.
Documentul ar trebui prin urmare să fie valid numai atât timp cât regimul de import
nu a fost modificat.
(9) Este în interesul Uniunii ca statele membre și Comisia să efectueze un schimb
exhaustiv pe cât posibil de informații acumulate în cadrul supravegherii la nivelul
Uniunii.
175
Regulamentul (CE) nr. 1398/2007 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a anexelor II, III B și VI la Regulamentul (CE) nr. 517/94 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import (JO L 311, 29.11.2007, p. 5).
138
(10) Este necesar să se adopte criterii exacte pentru determinarea eventualelor prejudicii
și pentru deschiderea unei proceduri de anchetă, lăsând Comisiei capacitatea de a
adopta măsurile adecvate, în cazurile de urgență.
(11) În acest scop, ar trebui stabilite dispoziții mai detaliate cu privire la deschiderea
anchetelor, controalele și inspecțiile impuse, audierea părților respective, prelucrarea
informațiilor acumulate și criteriile de determinare a prejudiciului.
(12) Este necesar să se stabilească un sistem adecvat de administrare a restricțiilor
cantitative la nivelul Uniunii.
(13) Procedura de administrare ar trebui să garanteze tuturor solicitanților un acces
echitabil la contingente.
(14) În vederea uniformizării regimului aplicabil importurilor, formalitățile îndeplinite de
importatori ar trebui să fie simple și uniforme, indiferent de locul de vămuire a
mărfurilor. Din acest motiv, este de dorit să se prevadă ca pentru toate formalitățile
să fie utilizate formularele corespunzătoare specimenului stabilit în anexa VI la
prezentul regulament.
139
(15) Măsurile de supraveghere sau de salvgardare limitate la una sau mai multe regiuni
din Uniune pot, cu toate acestea, să se dovedească mai adecvate decât măsurile
aplicabile ansamblului Uniunii. Cu toate acestea, astfel de măsuri ar trebui să fie
autorizate numai în lipsa altor soluții și cu titlu excepțional. Este necesar să se
asigure ca măsurile să fie temporare și să perturbe cât mai puțin posibil funcționarea
pieței interne.
(16) Dispozițiile prezentului regulament nu aduc atingere legislației naționale și de la
nivelul Uniunii privind secretul profesional.
(17) Măsurile de salvgardare impuse de interesul Uniunii ar trebui puse în aplicare
ținându-se seama în mod corespunzător de obligațiile internaționale existente.
(18) În vederea simplificării procedurilor pentru importatori, este necesar să se prevadă
posibilitatea de prelungire a validității autorizațiilor de import neutilizate, în
totalitate sau în parte, în loc ca acestea să fie restituite autorităților competente din
statul membru care le-a emis.
140
(19) Pentru a asigura funcționarea adecvată a sistemului de gestionare a importurilor de
anumite produse textile care nu sunt reglementate de acorduri bilaterale, protocoale
sau alte regimuri sau de alte norme specifice de import ale Uniunii, competența de a
adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată
Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor la prezentul regulament,
modificarea normelor de import și aplicarea de măsuri de salvgardare și de
supraveghere în conformitate cu prezentul regulament. Este deosebit de important
ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate,
inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate,
Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a
documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(20) Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului
Regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele
competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011
al Parlamentului European și al Consiliului176
.
176
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
141
(21) Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea de măsuri de
supraveghere, având în vedere efectele respectivelor măsuri și logica lor secvențială
în legătură cu adoptarea de măsuri de salvgardare definitive,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
(1) Prezentul regulament se aplică importurilor de produse textile care figurează în
secțiunea XI din partea a doua a Nomenclaturii Combinate stabilite în anexa I la
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87177
și importurilor de alte produse textile, enumerate
în anexa I la prezentul regulament, care sunt originare din țări terțe și nu sunt
reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte
regimuri specifice de import la nivelul Uniunii.
(2) În sensul alineatului (1), produsele textile care figurează în secțiunea XI din partea a
doua a Nomenclaturii Combinate stabilite în anexa I la Regulamentul (CEE) nr.
2658/87 sunt încadrate pe categorii, astfel cum sunt definite în secțiunea A din
anexa I la prezentul regulament, cu excepția produselor ce corespund codurilor
Nomenclaturii Combinate (NC) care figurează în secțiunea B din anexa I la
prezentul regulament.
177
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
142
(3) În sensul prezentului regulament, sintagma „produse originare” și metodele de
control al originii acestor produse sunt astfel cum sunt definite de reglementările
relevante în vigoare în Uniune.
Articolul 2
Importul în Uniune al produselor menționate la articolul 1 și originare din țări terțe, altele
decât cele enumerate în anexa II, este liber și nu este, deci, supus nici unei restricții
cantitative, fără a aduce atingere măsurilor ce pot fi luate în temeiul capitolului III și
măsurilor care au fost luate sau pot fi luate în temeiul unor regimuri comune specifice de
import pe durata valabilității acestor regimuri.
Articolul 3
(1) Importul în Uniune de produse textile enumerate în anexa III și originare din țările
indicate în anexa respectivă este supus limitelor cantitative anuale stabilite în această
anexă.
143
(2) Punerea în liberă circulație în cadrul Uniunii a importurilor supuse limitelor
cantitative menționate la alineatul (1) este condiționată de prezentarea unei
autorizații de import sau unui document echivalent, eliberat de autoritățile statelor
membre în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul regulament. Importurile
autorizate în conformitate cu prezentul alineat sunt deduse din limitele cantitative
stabilite pentru anul calendaristic pentru care au fost stabilite limite cantitative.
(3) Produsele textile menționate în anexa IV și originare din țările terțe care sunt
indicate în aceasta pot fi importate în Uniune în măsura în care Comisia a stabilit o
limită cantitativă anuală. Orice astfel de limită cantitativă se bazează pe fluxurile
comerciale anterioare sau, în cazul în care acestea nu sunt disponibile, pe estimări
justificate în mod corespunzător ale acestor fluxuri comerciale. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 pentru a
modifica anexele relevante la prezentul regulament în ceea ce privește instituirea
acestor limite cantitative anuale.
(4) Importurile în Uniune de alte produse textile decât cele prevăzute la alineatele (1) și
(3) și originare din țările indicate în anexa II sunt libere, sub rezerva măsurilor care
pot fi luate în temeiul capitolului III și a măsurilor care au fost luate sau pot fi luate
în temeiul unor regimuri comune specifice de import, pe perioada de valabilitate a
acestor regimuri.
144
Articolul 4
(1) Fără a se aduce atingere măsurilor ce pot fi luate în temeiul capitolului III sau al
regimurilor comune specifice de import, reimportul în Uniune al produselor textile
după transformarea lor în cadrul țări terțe, altele decât cele enumerate în anexa II, nu
este supus nici unei limite cantitative.
(2) În pofida alineatului (1), reimportul în cadrul Uniunii al produselor textile enumerate
în anexa V după transformarea lor în țările terțe enumerate în anexa respectivă se
efectuează numai în conformitate cu regimul de perfecționare economică pasivă în
vigoare în Uniune și în limitele anuale stabilite în anexa V.
Articolul 5
(1) Comitetul prevăzut la articolul 30 poate analiza orice chestiune referitoare la
aplicarea prezentului regulament, ridicată de Comisie sau la cererea unui stat
membru.
145
(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 în
ceea ce privește măsurile necesare pentru adaptarea anexelor III - VI în cazurile în
care sunt detectate probleme legate de funcționarea efectivă a acestora.
CAPITOLUL II
PROCEDURA DE INFORMARE ȘI DE ANCHETĂ LA NIVELUL UNIUNII
Articolul 6
(1) Pentru produsele textile enumerate în anexa I, statele membre notifică Comisiei, în
termen de 30 de zile care urmează sfârșitului fiecărei luni, totalul cantităților
importate în cursul lunii respective, pe țară de origine și pe cod NC, precum și
unitățile, inclusiv, după caz, unitățile suplimentare din codul NC. Importurile sunt
repartizate în conformitate cu procedurile statistice în vigoare.
(2) Pentru a permite Comisiei să urmărească evoluția pieței produselor reglementate de
prezentul regulament, statele membre transmit acesteia, până la 31 martie a fiecărui
an, datele statistice ale anului precedent cu privire la exporturi. Datele statistice
referitoare la producția și consumul fiecărui produs sunt transmise Comisiei potrivit
modalităților care vor fi stabilite ulterior în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 30 alineatul (3).
146
(3) Atunci când natura produselor sau împrejurările speciale o cer, Comisia poate să
modifice, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, termenele de
comunicare a informațiilor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, în
conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3).
(4) În cazurile de urgență menționate la articolul 13, statul membru sau statele membre
respective transmit fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre statisticile cu
privire la importuri și datele economice necesare.
Articolul 7
(1) În cazul în care Comisia consideră că există suficiente probe pentru a justifica o
anchetă cu privire la condițiile importurilor de produse prevăzute la articolul 1,
Comisia deschide o anchetă. Comisia informează statele membre de îndată ce a
stabilit că există necesitatea de a deschide o astfel de anchetă.
147
(2) Pe lângă informațiile furnizate în temeiul articolului 6, Comisia caută să obțină orice
informație pe care o consideră necesară și depune eforturi pentru a verifica
respectiva informație la importatori, comercianți, agenți, producători, asociații și
organizații comerciale.
Comisia este asistată în îndeplinirea acestei sarcini de reprezentanți ai statului
membru pe teritoriul căruia se efectuează aceste verificări, în măsura în care acest
stat membru și-a exprimat dorința în acest sens.
(3) Statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia și conform modalităților
stabilite de aceasta, informațiile de care acestea dispun, cu privire la evoluția pieței
produsului ce face obiectul anchetei.
(4) Comisia poate audia persoanele fizice sau juridice interesate. Acestea trebuie să fie
audiate dacă au cerut acest lucru în scris, în termenul stabilit prin avizul publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, demonstrând că sunt în mod efectiv
susceptibile de a fi vizate de rezultatul anchetei și că există motive speciale să fie
audiate oral.
148
(5) Atunci când informațiile solicitate de Comisie nu sunt furnizate într-un termen
rezonabil sau când se împiedică ancheta într-o măsură semnificativă, concluziile pot
fi stabilite pe baza datelor disponibile.
(6) Atunci când Comisia a fost invitată de către un stat membru să acționeze, iar în
opinia sa nu există probe suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete,
aceasta, după consultări, informează statul membru asupra deciziei sale.
Articolul 8
(1) La sfârșitul anchetei, Comisia supune comitetului prevăzut la articolul 30 un raport
cu privire la rezultatele acesteia.
(2) În cazul în care Comisia consideră că nu sunt necesare măsuri de supraveghere sau
de salvgardare la nivelul Uniunii, aceasta, acționând în conformitate cu procedura de
examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), decide închiderea anchetei și
precizează principalele concluzii ale acesteia.
(3) În cazul în care Comisia estimează că este necesară o măsură de supraveghere sau
salvgardare la nivelul Uniunii, aceasta adoptă deciziile necesare în conformitate cu
capitolul III.
149
Articolul 9
(1) Informațiile primite în aplicarea prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în
scopul în care au fost solicitate.
(2) ▌ Comisia, funcționarii săi, statele membre și agenții acestora nu divulgă
informațiile cu caracter confidențial pe care le-au primit în temeiul prezentului
regulament sau cele care au fost furnizate în mod confidențial, fără permisiunea
expresă a părții care le-a furnizat.
Fiecare cerere de prelucrare confidențială indică motivele pentru care informația este
confidențială.
Cu toate acestea, în cazul în care se constată că o cerere de prelucrare confidențială
nu este justificată și cel ce a furnizat informația nu dorește nici să o facă publică, nici
să autorizeze divulgarea acesteia în linii generale sau sub formă de rezumat, atunci
informația respectivă poate să nu fie luată în considerare.
(3) În orice caz, o informație se consideră confidențială dacă divulgarea acesteia poate
avea consecințe nefavorabile semnificative pentru cel care a furnizat-o sau pentru cel
a cărei sursă este.
150
(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu împiedică autoritățile Uniunii să facă cunoscute
informațiile cu caracter general și în special motivele care stau la baza deciziilor
luate în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, autoritățile Uniunii țin
seama de interesul legitim al persoanelor fizice și juridice vizate ca secretele lor de
afaceri să nu fie divulgate.
Articolul 10
(1) Examinarea evoluției importurilor, a condițiilor în care acestea se efectuează,
precum și examinarea prejudiciilor grave sau a amenințării de prejudiciu grav pentru
producătorii din Uniune care rezultă din astfel de importuri se referă, în special, la
următoarele elemente:
(a) volumul importurilor, în special când acestea au sporit în mod semnificativ, fie
în cifre absolute, fie în raport cu producția sau consumul din Uniune;
(b) prețurile importurilor, în special când a existat o subcotare semnificativă a
prețului în raport cu prețul unui produs similar din Uniune;
151
(c) impactul care rezultă pentru producătorii din Uniune de produse similare sau
direct concurente, așa cum decurge din tendințele anumitor factori economici
precum:
– producția;
– utilizarea capacităților;
– stocurile;
– vânzările;
– cota de piață;
– prețul (adică scăderea lentă a prețurilor sau împiedicarea creșterii
prețurilor care ar fi intervenit în mod normal);
– profituri;
– rentabilitatea capitalului angajat;
– fluxul de lichidități;
– ocuparea forței de muncă.
152
(2) În desfășurarea anchetei, Comisia ține seama de sistemul economic specific țărilor
terțe care figurează în anexa II.
(3) Atunci când se invocă amenințarea unui prejudiciu grav, Comisia examinează, de
asemenea, dacă este în mod clar previzibil că o situație specială se poate transforma
într-un prejudiciu real. În acest sens, se poate ține seama de elemente precum:
(a) rata de creștere a exporturilor spre Uniune ;
(b) capacitatea de export a țării de origine sau exportul, astfel cum există deja sau
cum va exista într-un viitor previzibil, și probabilitatea ca exporturile generate
de această capacitate să fie destinate Uniunii.
CAPITOLUL III
MĂSURI DE SUPRAVEGHERE ȘI DE SALVGARDARE
Articolul 11
(1) Atunci când importurile de produse textile originare din țări terțe altele decât cele
enumerate în anexa II amenință să cauzeze un prejudiciu producției de produse
similare sau direct concurente la nivelul Uniunii, Comisia poate, la cererea unui stat
membru sau din proprie inițiativă:
153
(a) să decidă instituirea unei supravegheri ulterioare la nivelul Uniunii asupra
anumitor importuri, în conformitate cu procedura de consultare menționată la
articolul 30 alineatul (2);
(b) să decidă, în scopul de a monitoriza evoluția acestor importuri, să supună
anumite importuri unei supravegheri prealabile la nivelul Uniunii, în
conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul
(2).
(2) Atunci când importurile de produse textile originare din țările terțe enumerate în
anexa II și liberalizate la nivelul Uniunii amenință să aducă prejudicii producției de
produse similare sau direct concurente la nivelul Uniunii sau când interesele
economice ale Uniunii o cer, Comisia poate, la cererea unui stat membru sau din
proprie inițiativă:
(a) să decidă instituirea unei supravegheri ulterioare la nivelul Uniunii asupra
anumitor importuri, în conformitate cu procedura de consultare menționate la
articolul 30 alineatul (2);
(b) să decidă, în scopul de a supraveghea evoluția acestor importuri, să supună
anumite importuri unei supravegheri prealabile la nivelul Uniunii , în
conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 30 alineatul (2).
154
(3) Măsurile stabilite la alineatele (1) și (2) au, ca regulă generală, o durată de
valabilitate limitată.
Articolul 12
(1) Atunci când produse textile originare din țări terțe altele decât cele enumerate în
anexa II sunt importate în cantități absolute sau relative atât de ridicate și/sau în
astfel de condiții încât cauzează sau amenință clar să cauzeze un prejudiciu grav
producției de produse similare sau direct concurente la nivelul Uniunii, Comisia
poate, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, să modifice regimul de
import al produsului în cauză, condiționând punerea sa în liberă circulație de
prezentarea unei autorizații de import acordată în conformitate cu modalitățile și în
limitele stabilite de Comisie.
155
(2) Atunci când produsele textile originare din țările terțe enumerate în anexa II și
liberalizate la nivelul Uniunii sunt importate în cantități absolute sau relative atât de
ridicate sau în astfel de condiții încât să amenințe să cauzeze un prejudiciu grav
producției de produse similare sau direct concurente la nivelul Uniunii sau atunci
când interesele economice ale Uniunii o cer, Comisia poate, la cererea unui stat
membru sau din proprie inițiativă, să modifice regimul de import al produsului în
cauză, condiționând punerea sa în liberă circulație de prezentarea unei autorizații de
import care se acordă în conformitate cu modalitățile și în limitele stabilite de
Comisie.
(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31
privind măsurile menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, în vederea
modificării regulilor de import pentru produsele în cauză, inclusiv prin modificarea
anexelor la prezentul regulament.
156
(4) Măsurile menționate în prezentul articol și în articolul 11 se aplică oricărui produs
pus în liberă circulație după intrarea lor în vigoare.
Totuși, măsurile respective nu împiedică punerea în liberă circulație a produselor
care sunt deja expediate spre Uniune, cu condiția ca destinația acestor produse să nu
poată fi schimbată și ca produsele a căror punere în liberă circulație este condiționată
de prezentarea unui document de supraveghere în temeiul prezentului articol și al
articolului 11 să fie efectiv însoțite de un asemenea document.
În conformitate cu articolul 16, măsurile menționate în prezentul articol și în
articolul 11 pot fi limitate la una sau mai multe regiuni din Uniune.
Articolul 13
În cazurile de urgență în care absența măsurilor ar cauza un prejudiciu ireparabil industriei
din Uniune și atunci când Comisia constată, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat
membru, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 12 alineatele (1) și (2) și
consideră că o anumită categorie de produse enumerată în anexa I și care nu este supusă
restricțiilor cantitative ar trebui supusă unor limite cantitative sau unor măsuri de
supraveghere prealabilă sau ulterioară, și prin urmare acestea sunt necesare din motive
imperioase de urgență, procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor delegate
menționate la articolul 12 alineatul (3) în vederea modificării regulilor de import pentru
produsul în cauză, inclusiv prin modificarea anexelor la prezentul regulament.
157
Articolul 14
(1) Produsele care fac obiectul unei supravegheri prealabile sau al măsurilor de
salvgardare la nivelul Uniunii pot fi puse în liberă circulație doar cu condiția
prezentării unui document de supraveghere.
În cazul măsurilor de supraveghere prealabilă la nivelul Uniunii, documentul de
supraveghere este eliberat gratuit de către autoritatea competentă desemnată de
statele membre pentru orice cantitate solicitată, într-un termen de maximum cinci
zile lucrătoare de la primirea unei cereri adresate autorității naționale competente de
către orice importator din Uniune, indiferent de situarea locului de activitate al
acestuia în Uniune. Cu excepția cazului în care se dovedește contrariul, se consideră
că cererea respectivă este primită de autoritatea națională competentă în cel mult trei
zile lucrătoare de la depunerea acesteia. Documentul de supraveghere este întocmit
pe un formular care corespunde specimenului din anexa VI. Dispozițiile articolului
21 se aplică mutatis mutandis.
În cazul măsurilor de salvgardare, documentul de supraveghere este eliberat în
conformitate cu dispozițiile capitolului IV.
(2) Atunci când se adoptă decizia de a impune măsuri de supraveghere sau de
salvgardare, se pot solicita alte informații față de cele prevăzute la alineatul (1).
158
(3) Documentul de supraveghere este valabil pentru toate importurile realizate pe
întregul teritoriu unde se aplică tratatul și în condițiile prevăzute de tratat, indiferent
de statul membru care l-a eliberat, fără a aduce atingere, cu toate acestea, măsurilor
luate în temeiul articolului 16 din prezentul regulament.
(4) În orice caz, documentul de supraveghere nu poate fi utilizat după expirarea
termenului care se fixează în același timp și conform aceleiași proceduri ca și
măsura de supraveghere sau de salvgardare și care ține seama de natura produselor și
de alte particularități ale tranzacțiilor.
(5) Atunci când o decizie luată în conformitate cu procedura adecvată menționată la
articolul 30 prevede acest lucru, originea produselor ce fac obiectul unei
supravegheri la nivelul Uniunii sau al unei măsuri de salvgardare trebuie să fie
dovedită printr-un certificat de origine. Prezentul alineat nu aduce atingere altor
dispoziții referitoare la prezentarea unui astfel de certificat.
(6) Atunci când produsul aflat sub supraveghere prealabilă la nivelul Uniunii face
obiectul unei măsuri de protecție regională într-un stat membru, autorizația de
import acordată de acest stat membru poate înlocui documentul de supraveghere.
159
Articolul 15
În conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2), la cererea
unui stat membru sau din proprie inițiativă, în cazul în care situația prevăzută la articolul 12
alineatul (2) riscă să se producă, Comisia poate:
– să reducă durata de valabilitate a oricărui document de supraveghere impus în
vederea măsurilor de supraveghere;
– să subordoneze eliberarea documentului de supraveghere de anumite condiții și, ca
masură excepțională, de inserarea unei clauze de revocare sau, în conformitate cu o
periodicitate și pe o perioadă stabilită de Comisie, de o procedură de informare și de
consultare prealabilă menționată la articolele 6 și 8.
Articolul 16
Atunci când, pe baza elementelor de apreciere menționate la articolele 10, 11 și 12, reiese că
acele condiții prevăzute pentru adoptarea măsurilor de supraveghere sau de salvgardare sunt
întrunite în una sau mai multe regiuni ale Uniunii, Comisia, după ce a examinat soluții
alternative, poate autoriza cu titlu excepțional aplicarea unor măsuri de supraveghere sau de
salvgardare limitate la regiunea sau la regiunile respective, în cazul în care Comisia consideră
că astfel de măsuri aplicate la acest nivel sunt mai adecvate decât măsurile aplicabile la
nivelul Uniunii.
160
Aceste măsuri trebuie să fie temporare și, în măsura în care este posibil, nu trebuie să
perturbe funcționarea pieței interne.
Aceste măsuri sunt adoptate în conformitate cu procedura corespunzătoare aplicabilă
măsurilor care se adoptă în temeiul articolelor 10, 11 și 12.
CAPITOLUL IV
ADMINISTRAREA RESTRICȚIILOR LA IMPORT LA NIVELUL UNIUNII
Articolul 17
(1) Autoritățile competente ale statelor membre notifică Comisiei cantitățile
corespunzătoare cererilor de autorizații de import pe care le-au primit.
(2) Comisia confirmă, prin intermediul notificării, atunci când cantitățile cerute sunt
disponibile pentru import în ordinea cronologică a primirii notificărilor din partea
statelor membre (conform principiului „primul venit, primul servit”).
161
(3) Atunci când există motive de a presupune că cererile anticipate pot să depășească
limitele cantitative, Comisia poate să împartă în tranșe limitele cantitative, în
conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), sau
să stabilească cantitatea maximă pe atribuire. Comisia poate, în conformitate cu
procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), să păstreze o parte a
unei limite cantitative specifice pentru cererile susținute prin dovada rezultatelor
anterioare cu privire la importuri.
(4) Notificările menționate la alineatele (1) și (2) sunt comunicate electronic în cadrul
rețelei integrate constituite în acest scop, cu excepția cazului în care din motive
tehnice imperative este necesară utilizarea temporară a altor mijloace de comunicare.
(5) Autoritățile competente notifică Comisiei, imediat ce au fost informate cu privire la
o cantitate care nu este utilizată pe perioada valabilității autorizației de import.
Această cantitate neutilizată este transferată automat în cantitățile rămase din
ansamblul limitelor cantitative totale la nivelul Uniunii.
162
(6) Comisia poate, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30
alineatul (3), să ia toate măsurile necesare aplicării prezentului articol.
Articolul 18
(1) Orice importator din Uniune, indiferent de locul de stabilire în cadrul Uniunii, poate
depune o cerere de autorizare la autoritatea competentă a statului membru, la
alegerea sa.
(2) În sensul aplicării articolului 17 alineatul (3) teza a doua, cererile importatorilor sunt
însoțite, dacă este necesar, de dovezi ale importurilor efectuate anterior pentru
fiecare categorie și pentru fiecare țară terță în cauză.
Articolul 19
Autoritățile competente din statele membre eliberează autorizațiile de import în cinci zile
lucrătoare de la notificarea deciziei Comisiei sau în termenele stabilite de Comisie.
Autoritățile respective informează Comisia cu privire la eliberarea autorizațiilor de import în
termen de zece zile lucrătoare de la eliberare.
163
Articolul 20
Atunci când este necesar și în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la
articolul 30 alineatul (3), eliberarea autorizațiilor de import poate fi condiționată de
depunerea unei garanții.
Articolul 21
(1) Fără a aduce atingere măsurilor luate în temeiul articolului 16, autorizațiile de
import permit importul produselor supuse unor limite cantitative și sunt valabile pe
întreg teritoriul unde se aplică tratatul și în condițiile prevăzute de tratat, indiferent
de locul de import menționat de importatori în cererile lor.
Atunci când Uniunea introduce limite temporare pentru una sau mai multe dintre
regiunile sale, în conformitate cu articolul 16, aceste limite nu împiedică importul în
regiunea sau regiunile respective de produse expediate înainte de data introducerii
acestor limite.
(2) Durata de valabilitate a autorizațiilor de import eliberate de autoritățile competente
din statele membre este stabilită la șase luni. Aceasta durată poate fi modificată,
după caz, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30
alineatul (3).
164
(3) Cererile pentru autorizațiile de import se întocmesc pe formulare conforme unui
specimen ale cărui caracteristici se stabilesc în conformitate cu procedura de
examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3). În conformitate cu condițiile pe
care le vor stabili, autoritățile competente pot permite transmiterea prin mijloace
electronice a documentelor privind cererea. Cu toate acestea, toate documentele și
evidențele trebuie puse la dispoziția autorităților competente.
(4) Autorizațiile de import pot fi eliberate prin mijloace electronice la cererea
importatorului respectiv. La cererea justificată a importatorului și cu condiția
respectării alineatului (3), o autorizație de import eliberată prin mijloace electronice
poate fi înlocuită cu o autorizație de import în format de hârtie de autoritatea
competentă a aceluiași stat membru care a eliberat autorizația de import originală.
Cu toate acestea, respectiva autoritate eliberează o autorizație în formă scrisă numai
după ce s-a asigurat că autorizația prin mijloace electronice a fost anulată.
Măsurile necesară pentru punerea în aplicare a prezentului alineat pot fi adoptate în
conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3).
165
(5) La cererea statului membru în cauză, produsele textile care se află în posesia
autorităților competente ale statului membru respectiv, în special în contaxtul unui
faliment sau al unor proceduri similare și pentru care autorizația de import valabilă
nu mai este disponibilă, pot fi puse în liberă circulație în conformitate cu procedura
de examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3).
Articolul 22
Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice care se adoptată în conformitate cu procedura de
examinare prevăzută la articolul 30 alineatul (3), autorizațiile de import nu pot face obiectul
unui împrumut sau al unei cesiuni cu titlu oneros sau gratuit din partea persoanei în numele
căreia a fost eliberat documentul.
Articolul 23
Validitatea autorizațiilor de import neutilizate în totalitate sau în parte poate fi prelungită,
dacă sunt disponibile suficiente cantități, în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 30 alineatul (3).
166
Articolul 24
Autoritățile competente din statele membre informează Comisia, în termen de treizeci de zile
de la sfârșitul fiecărei luni, cu privire la cantitățile de produse supuse limitelor cantitative la
nivelul Uniunii care au fost importate în cursul lunii precedente.
CAPITOLUL V
REGIMUL DE PERFECȚIONARE PASIVĂ
Articolul 25
Reimporturile în Uniune de produse textile enumerate în tabelul prevăzut în anexa V,
efectuate în conformitate cu reglementările în vigoare în Uniune privind perfecționarea
economică pasivă, nu fac obiectul limitelor cantitative prevăzute la articolele 2, 3 și 4
atunci când sunt supuse limitelor cantitative specifice din tabelul prevăzut în anexa V și se
efectuează după ce au fost supuse perfecționării în țara terță corespunzătoare menționată
pentru fiecare limită cantitativă specificată.
167
Articolul 26
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 pentru a
impune limite cantitative specifice reimporturilor cărora nu li se aplică prezentul capitol și
anexa V, cu condiția ca produsele în cauză să facă obiectul limitelor cantitative stabilite la
articolele 2, 3 și 4.
Atunci când o întârziere în instituirea de limite cantitative specifice pentru reimporturi din
cadrul regimului de perfecționare pasivă ar cauza un prejudiciu industriei din Uniune care
ar fi dificil de reparat și, prin urmare, există motive imperioase de urgență care justifică
acest lucru, procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor delegate adoptate în
temeiul primului paragraf din prezentul articol.
Articolul 27
(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31
pentru a efectua transferuri între categoriile de produse prevăzute în secțiunea A
din anexa I și pentru a devansa sau reporta cote de limite cantitative specifice
prevăzute la articolul 26 de la un an la altul.
Atunci când o întârziere în instituirea măsurilor prevăzute la primul paragraf ar
cauza un prejudiciu industriei din Uniune prin împiedicarea regimului de
perfecționare pasivă, având în vedere obligația legală de a efectua astfel de
transferuri de la un an la altul, și un astfel de prejudiciu ar fi dificil de reparat și,
prin urmare, există motive imperioase de urgență care justifică acest lucru,
procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul
primului paragraf din prezentul alineat.
168
(2) Cu toate acestea, se pot efectua transferuri automate în conformitate cu alineatul
(1) în cadrul următoarelor limite:
(a) transferul între categoriile de produse prevăzute în secțiunea A din anexa I
de până la 20 % din limita cantitativă stabilită pentru categoria către care se
efectuează transferul;
(b) reportul unei limite cantitative specifice de la un an la altul de până la 10,5
% din limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare;
(c) utilizarea în avans a unei limite cantitative specifice de până la 7,5 % din
limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare.
(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31
pentru a ajusta limitele cantitative specifice în cazul în unei necesități de importuri
suplimentare.
În cazurile în care este nevoie de importuri suplimentare și când o întârziere în
adaptarea unor limite cantitative specifice ar cauza un prejudiciu industriei din
Uniune prin împiedicarea accesului la astfel de importuri suplimentare necesare,
care ar fi dificil de reparat și, prin urmare, există motive imperioase de urgență
care justifică acest lucru, procedura prevăzută la articolul 32 se aplică actelor
delegate adoptate în temeiul primului paragraf din prezentul alineat.
169
(4) Comisia informează țara sau țările terțe vizate despre orice măsuri adoptate în
temeiul prezentului articol.
Articolul 28
(1) În sensul aplicării articolului 25, autoritățile competente din statele membre,
înainte de a emite autorizațiile prealabile în conformitate cu reglementările
relevante ale Uniunii referitoare la perfecționarea economică pasivă, notifică
Comisiei cantitățile menționate în cererile de autorizare primite. Comisia confirmă
prin notificare că respectivele cantități solicitate sunt disponibile pentru reimport
în limitele respective ale Uniunii, în conformitate cu reglementările în vigoare ale
Uniunii referitoare la perfecționarea economică pasivă.
(2) Cererile incluse în notificările adresate Comisiei sunt valabile în cazul în care
precizează clar, pentru fiecare caz:
(a) țara terță în care urmează să fie perfecționate mărfurile;
(b) categoria de produse textile în cauză;
(c) cantitatea prevăzută pentru reimport;
170
(d) statul membru în care produsele reimportate urmează să fie puse în liberă
circulație;
(e) o indicație dacă cererile se referă la:
(i) un beneficiar anterior care solicită cantitățile rezervate în temeiul
articolului 3 alineatul (4), sau în conformitate cu articolul 3 alineatul
(5) al cincilea paragraf, din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al
Consiliului178
; sau
(ii) un solicitant în temeiul articolului 3 alineatul (4) al treilea paragraf
sau al articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 3036/94.
(3) Notificările menționate la alineatele (1) și (2) sunt comunicate electronic prin
rețeaua integrată constituită în acest scop, cu excepția cazului în care, din motive
tehnice imperative, este necesară utilizarea temporară a altor mijloace de
comunicare.
178
Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al Consiliului din 8 decembrie 1994 de instituire a regimului de perfecționare economică pasivă aplicabil anumitor produse textile și de îmbrăcăminte reimportate în Comunitate după ce au fost prelucrate sau transformate în anumite țări terțe (JO L 322, 15.12.1994, p. 1).
171
(4) Dacă cantitățile solicitate sunt disponibile, Comisia confirmă autorităților
competente ale statelor membre întreaga cantitate indicată în cererile notificate
pentru fiecare categorie de produse și pentru fiecare țară terță vizată. Notificările
prezentate de statele membre cărora nu li se poate da o confirmare deoarece
cantitățile solicitate nu mai sunt disponibile în limitele cantitative prevăzute de
Uniune sunt păstrate de Comisie în ordinea cronologică în care au fost primite și
sunt confirmate în aceeași ordine, pe măsură ce noi cantități devin disponibile
prin aplicarea transferurilor automate prevăzute la articolul 27.
(5) Autoritățile competente notifică Comisia de îndată ce sunt informate că o cantitate
nu a fost utilizată pe parcursul perioadei de valabilitate a autorizației de import.
Astfel de cantități neutilizate sunt reportate automat la cantitățile din limitele
cantitative ale Uniunii nerezervate în temeiul articolului 3 alineatul (4) primul
paragraf, sau în temeiul articolului 3 alineatul (5) al cincilea paragraf, din
Regulamentul (CE) nr. 3036/94.
172
Cantitățile la care s-a renunțat în temeiul articolului 3 alineatul (4) al treilea
paragraf din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 sunt adăugate automat cantităților
din cadrul contingentului Uniunii care nu sunt rezervate în temeiul articolului 3
alineatul (4) primul paragraf, sau al articolului 3 alineatul (5) al cincilea
paragraf, din regulamentul respectiv.
Toate aceste cantități specificate în paragrafele anterioare sunt notificate Comisiei
în conformitate cu alineatul (3).
Articolul 29
Autoritățile competente din statele membre comunică Comisiei numele și adresele
autorităților competente să elibereze autorizațiile prealabile prevăzute la articolul 28,
precum și specimenele ștampilelor folosite de acestea.
CAPITOLUL VI
PROCEDURI DE LUARE A DECIZIILOR ȘI DISPOZIȚII FINALE
Articolul 30
(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru produse textile. Respectivul comitet este
un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
173
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 31
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute
în prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (3), articolul
5 alineatul (2), articolul 12 alineatul (3), articolul 13, articolul 26, articolul 27
alineatele (1) și (3) și articolul 35 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de
la 20 februarie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel
târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de
competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în
care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel târziu
trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
174
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (3), articolul 5 alineatul
(2), articolul 12 alineatul (3), articolul 13, articolul 26, articolul 27 alineatele (1) și
(3) și articolul 35 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European
sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe
specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei
publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară
menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în
vigoare.
(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European și Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), articolul 13 și
articolul 35 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici
Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului
respectiv Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de
expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat
Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se
prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
175
(6) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), articolul 12
alineatul (3), articolul 26 și articolul 27 alineatele (1) și (3) intră în vigoare numai
în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în
termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și
Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv,
Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor
formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu patru luni la inițiativa
Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 32
(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se
aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2).
Notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele
pentru care s-a folosit procedura de urgență.
(2) Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat
în conformitate cu procedura menționată la articolul 31 alineatul (5) sau (6). Într-un
astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei
Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.
176
Articolul 33
(1) Prezentul regulament nu împiedică respectarea obligațiilor ce decurg din regimurile
speciale prevăzute în acordurile încheiate între Uniune și țări terțe.
(2) Fără a aduce atingere altor dispoziții din dreptul Uniunii, prezentul regulament nu
împiedică adoptarea sau aplicarea, de către statele membre, de:
(a) interdicții, restricții cantitative sau măsuri de supraveghere justificate prin
rațiuni de moralitate publică, de ordine publică sau de siguranță publică, de
protecție a sănătății și a vieții oamenilor, animalelor sau plantelor, de protecție a
patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de
protecție a proprietății industriale și comerciale;
(b) formalități speciale în materie de schimb valutar;
(c) formalități introduse în temeiul acordurilor internaționale în conformitate cu
tratatul.
Statele membre informează Comisia cu privire la măsurile sau formalitățile ce urmează să fie
introduse sau modificate în temeiul primului paragraf.
177
În caz de urgență extremă, măsurile sau formalitățile naționale respective sunt comunicate
Comisiei din momentul adoptării lor.
Articolul 34
Comisia include informații privind aplicarea prezentului regulament în raportul său anual cu
privire la aplicarea și punerea în aplicare a măsurilor de apărare comercială, prezentat
Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 22a din Regulamentul (CE)
nr. 1225/2009 al Consiliului179
.
Articolul 35
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31 pentru a
modifica anexele relevante, dacă este necesar pentru a ține seama de încheierea, modificarea
sau expirarea acordurilor sau înțelegerilor cu țări terțe sau de modificările aduse
reglementărilor Uniunii privind statisticile, regimul vamal sau regimul comun de import.
Articolul 36
Regulamentul (CE) nr. 517/94 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se
citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VIII.
179
Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).
178
Articolul 37
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Preşedintele Preşedintele
179
ANEXA I
A. PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1
1. Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii combinate, se
consideră că formularea descrierii mărfurilor nu are decât valoare orientativă,
produsele de la fiecare categorie fiind determinate, în cadrul prezentei anexe, de
codurile NC. Atunci când codul NC este precedat de simbolul „ex”, produsele
specificate în fiecare categorie sunt determinate de domeniul de aplicare al codului
NC și de cel al descrierii corespunzătoare.
2. Articolele de îmbrăcăminte care nu pot fi clasificate ca fiind pentru bărbați sau băieți
sau ca fiind pentru femei sau fete se încadrează în aceste din urmă categorii.
3. Expresia „articole de îmbrăcăminte pentru nou-născuți” se referă la articole de
îmbrăcăminte până la mărimea comercială 86 inclusiv.
Categoria Descriere
Cod NC 2013
Tabel de echivalență
bucăți/kg g/bucată
GRUPA I
А
1 Fire din bumbac, necondiționate pentru vânzarea cu
amănuntul
52041100 52041900 52051100 52051200 52051300
52051400 52051510 52051590 52052100 52052200
52052300 52052400 52052600 52052700 52052800
52053100 52053200 52053300 52053400 52053500
52054100 52054200 52054300 52054400 52054600
52054700 52054800 52061100 52061200 52061300
52061400 52061500 52062100 52062200 52062300
52062400 52062500 52063100 52063200 52063300
52063400 52063500 52064100 52064200 52064300
52064400 52064500 ex56049090
2 Țesături din bumbac, altele decât tifon, țesătură buclată tip
buret („éponge”), plușuri, țesături buclate, țesături tip
„chenille”, tul și alte țesături cu ochiuri înnodate
180
52081110 52081190 52081216 52081219 52081296
52081299 52081300 52081900 52082110 52082190
52082216 52082219 52082296 52082299 52082300
52082900 52083100 52083216 52083219 52083296
52083299 52083300 52083900 52084100 52084200
52084300 52084900 52085100 52085200 52085910
52085990 52091100 52091200 52091900 52092100
52092200 52092900 52093100 52093200 52093900
52094100 52094200 52094300 52094900 52095100
52095200 52095900 52101100 52101900 52102100
52102900 52103100 52103200 52103900 52104100
52104900 52105100 52105900 52111100 52111200
52111900 52112000 52113100 52113200 52113900
52114100 52114200 52114300 52114910 52114990
52115100 52115200 52115900 52121110 52121190
52121210 52121290 52121310 52121390 52121410
52121490 52121510 52121590 52122110 52122190
52122210 52122290 52122310 52122390 52122410
52122490 52122510 52122590 ex58110000 ex63080000
181
2 a) Dintre care: altele decât albite sau nealbite
52083100 52083216 52083219 52083296 52083299
52083300 52083900 52084100 52084200 52084300
52084900 52085100 52085200 52085910 52085990
52093100 52093200 52093900 52094100 52094200
52094300 52094900 52095100 52095200 52095900
52103100 52103200 52103900 52104100 52104900
52105100 52105900 52113100 52113200 52113900
52114100 52114200 52114300 52114910 52114990
52115100 52115200 52115900 52121310 52121390
52121410 52121490 52121510 52121590 52122310
52122390 52122410 52122490 52122510 52122590
ex58110000 ex63080000
3 Țesături din fibre sintetice (discontinue sau din deșeuri),
altele decât plușuri, țesături buclate (inclusiv țesături
buclate de tip buret „éponge”) și țesături tip „chenille”
55121100 55121910 55121990 55122100 55122910
55122990 55129100 55129910 55129990 55131120
55131190 55131200 55131300 55131900 55132100
55132310 55132390 55132900 55133100 55133900
55134100 55134900 55141100 55141200 55141910
55141990 55142100 55142200 55142300 55142900
55143010 55143030 55143050 55143090 55144100
55144200 55144300 55144900 55151110 55151130
55151190 55151210 55151230 55151290 55151311
55151319 55151391 55151399 55151910 55151930
55151990 55152110 55152130 55152190 55152211
55152219 55152291 55152299 55152900 55159110
55159130 55159190 55159920 55159940 55159980
ex58030090 ex59050070 ex63080000
182
3 a) Dintre care: altele decât albite sau nealbite
55121910 55121990 55122910 55122990 55129910
55129990 55132100 55132310 55132390 55132900
55133100 55133900 55134100 55134900 55142100
55142200 55142300 55142900 55143010 55143030
55143050 55143090 55144100 55144200 55144300
55144900 55151130 55151190 55151230 55151290
55151319 55151399 55151930 55151990 55152130
55152190 55152219 55152299 ex55152900 55159130
55159190 55159940 55159980 ex58030090 ex59050070
ex63080000
GRUPA I B
4 Cămăși, tricouri, flanele, pulovere cu gât sau la baza
gâtului (altele decât cele din lână sau din păr fin de
animale), maiouri de corp și articole similare, tricotate sau
croșetate
6,48 154
61051000 61052010 61052090 61059010 61091000
61099020 61102010 61103010
183
5 Jerseuri, pulovere, veste, compleuri, jachete, veste cu
mâneci lungi, jachete lenjerie și pulovere (altele decât
jachete sau sacouri), hanorace, bluzoane, jachete până în
talie și articole similare, tricotate sau croșetate
4,53 221
ex61019080 61012090 61013090 61021090 61022090
61023090 61101110 61101130 61101190 61101210
61101290 61101910 61101990 61102091 61102099
61103091 61103099
6 Izmene pentru bărbați sau băieți, șorturi, altele decât
costume de baie și pantaloni (inclusiv pantaloni lejeri);
pantaloni și pantaloni lejeri pentru femei sau fete, din
lână, bumbac sau fibre sintetice; părțile inferioare ale
treningurilor cu căptușeală, altele decât cele din categoria
16 sau 29, din bumbac sau fibre sintetice
1,76 568
62034110 62034190 62034231 62034233 62034235
62034290 62034319 62034390 62034919 62034950
62046110 62046231 62046233 62046239 62046318
62046918 62113242 62113342 62114242 62114342
184
7 Bluze pentru femei și fete, cămăși și bluze-cămăși, fie că
sunt sau nu tricotate ori croșetate, din lână, bumbac ori
fibre sintetice
5,55 180
61061000 61062000 61069010 62062000 62063000
62064000
8 Cămăși pentru bărbați sau băieți, altele decât cele tricotate
sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice
4,60 217
ex62059080 62052000 62053000
GRUPA II
А
9 Țesături buclate tip buret „éponge” și țesături buclate
similare din bumbac; garnituri pentru toaletă și bucătărie,
altele decât cele tricotate sau croșetate, buclate de tip buret
(„éponge”), din bumbac
58021100 58021900 ex63026000
20 Lenjerii de pat, altele decât cele tricotate sau croșetate
63022100 63022290 63022990 63023100 63023290
63023990
185
22 Fire din fibre sintetice discontinue sau din deșeuri,
necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
55081010 55091100 55091200 55092100 55092200
55093100 55093200 55094100 55094200 55095100
55095200 55095300 55095900 55096100 55096200
55096900 55099100 55099200 55099900
22 a) Dintre care: acrilice
ex55081010 55093100 55093200 55096100 55096200
55096900
23 Fire textile din fibre artificiale discontinue sau din deșeuri,
necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
55082010 55101100 55101200 55102000 55103000
55109000
32 Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip „chenille”
[cu excepția țesăturilor din bumbac, buclate, de tip buret
(„éponge”) și a panglicilor] și suprafețe textile cu smocuri,
din lână, bumbac sau din fibre sintetice
58011000 58012100 58012200 58012300 58012600
58012700 58013100 58013200 58013300 58013600
58013700 58022000 58023000
186
32 a) Dintre care: catifea cord
58012200
39 Garnituri de masă, de toaletă și de bucătărie, altele decât
cele tricotate sau croșetate, altele decât cele din bumbac
buclate de tip buret („éponge”)
63025100 63025390 ex63025990 63029100 63029390
ex63029990
GRUPA II
B
12 Ciorapi de damă și colanți, dresuri, șosete trei-sferturi,
șosete, șosete scurte și alte articole similare tricotate sau
croșetate, altele decât pentru nou-născuți, inclusiv ciorapi
pentru varice, altele decât articolele de la categoria 70
24,3 perechi 41
61151010 ex61151090 61152200 61152900 61153011
61153090 61159400 61159500 61159610 61159699
61159900
187
13 Chiloți și șorturi pentru bărbați sau băieți, chiloți și șorturi
pentru femei sau fete, tricotați sau croșetați, din lână,
bumbac sau fibre sintetice
17 59
61071100 61071200 61071900 61082100 61082200
61082900 ex62121010 ex96190051
14 Pardesie pentru bărbați și băieți tricotate, haine de ploaie
și alte jachete, pelerine și cape din lână, bumbac sau fibre
sintetice (altele decât parka) (din categoria 21)
0,72 1389
62011100 ex62011210 ex62011290 ex62011310
ex62011390 62102000
15 Paltoane, pardesie, haine de ploaie și alte mantale,
pelerine și cape pentru femei sau fete, jachete și blazere
din lână, bumbac sau fibre sintetice (altele decât parka)
(din categoria 21)
0,84 1190
62021100 ex62021210 ex62021290 ex62021310
ex62021390 62043100 62043290 62043390 62043919
62103000
188
16 Costume pentru bărbați și băieți, altele decât tricotate sau
croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv
costume de schi; treninguri bărbătești cu căptușeală, cu
înveliș exterior din același material, din bumbac sau fibre
sintetice
0,80 1250
62031100 62031200 62031910 62031930 62032280
62032380 62032918 62032930 62113231 62113331
17 Jachete și blazere pentru bărbați sau băieți, altele decât
tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice
1,43 700
62033100 62033290 62033390 62033919
18 Jachete și sacouri, slipuri, indispensabili, cămăși de
noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole
similare pentru bărbați și băieți, altele decât cele tricotate
și croșetate
62071100 62071900 62072100 62072200 62072900
62079100 62079910 62079990
Flanele pentru femei sau fete, alte veste, chiloți-slip, jupe,
șorturi, chiloți, cămăși de noapte, pijamale, neglijeuri,
halate de baie, halate de casă și articole similare, altele
decât tricotate sau croșetate
62081100 62081900 62082100 62082200 62082900
62089100 62089200 62089900 ex62121010 ex96190059
189
19 Batiste, altele decât tricotate sau croșetate 59 17
62132000 ex62139000
21 Canadiene; hanorace, fâșuri, jachete până la talie și
articole similare, altele decât tricotate sau croșetate, din
lână, bumbac sau fibre sintetice; partea superioară a
costumelor de sport cu căptușeală, altele decât cele din
categoriile 16 sau 29, din bumbac sau din fibre artificiale
2,3 435
ex62011210 ex62011290 ex62011310 ex62011390
62019100 62019200 62019300 ex62021210 ex62021290
ex62021310 ex62021390 62029100 62029200 62029300
62113241 62113341 62114241 62114341
24 Cămăși de noapte pentru bărbați și băieți, pijamale, halate
de baie, halate de casă și articole similare, tricotate sau
croșetate
3,9 257
61072100 61072200 61072900 61079100 ex61079900
Cămăși de noapte pentru femei și fete, pijamale,
neglijeuri, halate de baie, halate de casă și articole
similare, tricotate sau croșetate
61083100 61083200 61083900 61089100 61089200
ex61089900
190
26 Rochii pentru femei sau fete, din lână, bumbac sau fibre
sintetice
3,1 323
61044100 61044200 61044300 61044400 62044100
62044200 62044300 62044400
27 Fuste, inclusiv fuste-pantalon, pentru femei și fete 2,6 385
61045100 61045200 61045300 61045900 62045100
62045200 62045300 62045910
28 Pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurți și șorturi
(altele decât cele pentru baie), tricotate sau croșetate, din
lână, bumbac sau din fibre sintetice
1,61 620
61034100 61034200 61034300 ex61034900 61046100
61046200 61046300 ex61046900
29 Costume și compleuri pentru femei sau fete, altele decât
tricotate sau croșetate, din bumbac sau fibre sintetice,
exclusiv costume de schi; treninguri pentru femei cu
căptușeală, cu material exterior din aceeași țesătură, din
bumbac sau fibre sintetice
1,37 730
62041100 62041200 62041300 62041910 62042100
62042280 62042380 62042918 62114231 62114331
191
31 Sutiene, țesute, tricotate sau croșetate 18,2 55
ex62121010 62121090
68 Îmbrăcăminte pentru nou-născuți și accesorii
vestimentare, mai puțin mănuși, mănuși fără degete și
mănuși cu un deget din categoriile 10 și 87, ciorapi lungi,
șosete scurte și șosete pentru nou-născuți, altele decât
tricotate sau croșetate, din categoria 88
61119019 61112090 61113090 ex61119090 ex62099010
ex62092000 ex62093000 ex62099090 ex96190051
ex96190059
73 Treninguri, tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau
din fibre sintetice
1,67 600
61121100 61121200 61121900
76 Salopete profesionale pentru bărbați sau băieți, altele
decât tricotate sau croșetate
62032210 62032310 62032911 62033210 62033310
62033911 62034211 62034251 62034311 62034331
62034911 62034931 62113210 62113310
Șorțuri și salopete pentru femei sau fete și alte salopete
profesionale, altele decât tricotate sau croșetate
62042210 62042310 62042911 62043210 62043310
62043911 62046211 62046251 62046311 62046331
62046911 62046931 62114210 62114310
192
77 Combinezoane și costume de schi, altele decât cele
tricotate sau croșetate
ex62112000
78 Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau
croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte de la
categoriile 6, 7, 8, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 26, 27, 29, 68,
72, 76 și 77
62034130 62034259 62034339 62034939 62046185
62046259 62046290 62046339 62046390 62046939
62046950 62104000 62105000 62113290 62113390
ex62113900 62114290 62114390 ex62114900
ex96190059
83 Paltoane, jachete, blazere și alte articole de îmbrăcăminte,
inclusiv combinezoane și costume de schi, tricotate sau
croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte
enumerate la categoriile 4, 5, 7, 13, 24, 26, 27, 28, 68, 69,
72, 73, 74, 75
ex61019020 61012010 61013010 61021010 61022010
61023010 61033100 61033200 61033300 ex61033900
61043100 61043200 61043300 ex61043900 61122000
61130090 61142000 61143000 ex61149000 ex96190051
193
GRUPA III
А
33 Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi
sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o
lățime de sub 3 m
54072011
Saci și săculeți de tipul celor folosiți pentru ambalarea
mărfurilor, altele decât cele tricotate sau croșetate,
obținute din benzi sau forme similare
63053219 63053390
34 Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi
sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o
lățime de minimum 3 m
54072019
35 Țesături din filamente sintetice, altele decât cele pentru
anvelope pneumatice de la categoria 114
54071000 54072090 54073000 54074100 54074200
54074300 54074400 54075100 54075200 54075300
54075400 54076110 54076130 54076150 54076190
54076910 54076990 54077100 54077200 54077300
54077400 54078100 54078200 54078300 54078400
54079100 54079200 54079300 54079400 ex58110000
ex59050070
194
35 a) Dintre care: altele decât albite sau nealbite
ex54071000 ex54072090 ex54073000 54074200
54074300 54074400 54075200 54075300 54075400
54076130 54076150 54076190 54076990 54077200
54077300 54077400 54078200 54078300 54078400
54079200 54079300 54079400 ex58110000 ex59050070
36 Țesături din filamente artificiale, altele decât cele pentru
anvelope pneumatice de la categoria 114
54081000 54082100 54082210 54082290 54082300
54082400 54083100 54083200 54083300 54083400
ex58110000 ex59050070
36 a) Dintre care: altele decât albite sau nealbite
ex54081000 54082210 54082290 54082300 54082400
54083200 54083300 54083400 ex58110000 ex59050070
195
37 Țesături din fibre artificiale discontinue
55161100 55161200 55161300 55161400 55162100
55162200 55162310 55162390 55162400 55163100
55163200 55163300 55163400 55164100 55164200
55164300 55164400 55169100 55169200 55169300
55169400 ex58030090 ex59050070
37 a) Dintre care: altele decât albite sau nealbite
55161200 55161300 55161400 55162200 55162310
55162390 55162400 55163200 55163300 55163400
55164200 55164300 55164400 55169200 55169300
55169400 ex58030090 ex59050070
38 A Materiale sintetice tricotate sau croșetate, pentru perdele și
perdele-rețea (perdele-tul)
60053110 60053210 60053310 60053410 60063110
60063210 60063310 60063410
38 B Perdele-rețea (perdele-tul), altele decât cele tricotate sau
croșetate
ex63039100 ex63039290 ex63039990
196
40 Perdele (inclusiv draperii, storuri de interior, draperii și
cuverturi de pat și alte articole pentru mobilier), altele
decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din
fibre sintetice
ex63039100 ex63039290 ex63039990 63041910
ex63041990 63049200 ex63049300 ex63049900
41 Fire din filamente sintetice continue, necondiționate
pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât firele
netexturate, simple, nerăsucite sau având maximum 50
răsuciri/m
54011012 54011014 54011016 54011018 54021100
54021900 54022000 54023100 54023200 54023300
54023400 54023900 54024400 54024800 54024900
54025100 54025200 54025910 54025990 54026100
54026200 54026910 54026990 ex56049010 ex56049090
42 Fire din fibre sintetice continue, necondiționate pentru
vânzarea cu amănuntul
54012010
Fire din fibre sintetice: fire din filamente artificiale,
necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât
firele simple de vâscoză nerăsucite sau având maximum
250 de răsuciri/m și firele simple netexturate din acetat de
celuloză
54031000 54033200 ex54033300 54033900 54034100
54034200 54034900 ex56049010
197
43 Fire din fibre sintetice: fire din filamente artificiale, fire
din bumbac necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
52042000 52071000 52079000 54011090 54012090
54060000 55082090 55113000
46 Lână de oaie sau miel cardată sau dărăcită sau alt păr fin
de animale
51051000 51052100 51052900 51053100 51053900
47 Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau de păr animal fin
dărăcit, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
51061010 51061090 51062010 51062091 51062099
51081010 51081090
48 Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau alt păr fin de
origine animală dărăcit, necondiționate pentru vânzarea cu
amănuntul, nedestinate vânzării cu amănuntul
51071010 51071090 51072010 51072030 51072051
51072059 51072091 51072099 51082010 51082090
198
49 Fire de lână dărăcită de oaie sau miel sau alt păr fin de
origine animală dărăcit, condiționate pentru vânzarea cu
amănuntul
51091010 51091090 51099000
50 Țesături din lână de oaie sau miel sau alt păr fin de origine
animală
51111100 51111900 51112000 51113010 51113080
51119010 51119091 51119098 51121100 51121900
51122000 51123010 51123080 51129010 51129091
51129098
51 Bumbac, cardat sau pieptănat
52030000
53 Țesături tip gazeu din bumbac
58030010
54 Fibre sintetice discontinue, inclusiv din deșeuri, cardate,
pieptănate sau prelucrate altfel pentru filare
55070000
199
55 Fibre sintetice discontinue, inclusiv deșeuri, cardate sau
pieptănate sau prelucrate altfel pentru filare
55061000 55062000 55063000 55069000
56 Fire din fibre sintetice discontinue (inclusiv din deșeuri),
condiționate pentru vânzarea cu amănuntul
55081090 55111000 55112000
58 Covoare, covorașe și carpete cu puncte înnodate (lucrate
manual sau nu)
57011010 57011090 57019010 57019090
59 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale
textile, altele decât covoarele din categoria 58
57021000 57023110 57023180 57023210 57023290
ex57023900 57024110 57024190 57024210 57024290
ex57024900 57025010 57025031 57025039 ex57025090
57029100 57029210 57029290 ex57029900 57031000
57032012 57032018 57032092 57032098 57033012
57033018 57033082 57033088 57039020 57039080
57041000 57049000 57050030 ex57050080
200
60 Tapiserii țesute manual (de tip Gobelins, Flandres,
Aubusson, Beauvais și similare) și tapiserii cu acul (de
exemplu, cu punct mic, cu cruciulițe etc.), cusute manual
pe gherghef și similare
58050000
61 Țesături înguste, țesături înguste (bolduc) cu urzeală și
fără bătătură, asamblate cu adeziv, altele decât etichete și
articole similare din categoria 62
Țesături elastice și ornamente (netricotate sau croșetate),
din materiale textile asamblate din fir de cauciuc
ex58061000 58062000 58063100 58063210 58063290
58063900 58064000
201
62 Fir tip „chenille” (inclusiv fir pufos tip „chenille”), firet
(altul decât firet metalizat sau din păr de cal)
56060091 56060099
Tuluri, alte pânze tip tul și țesături cu ochiuri înnodate;
exclusiv țesături tricotate sau croșetate, dantele executate
mecanic sau manual sub formă de bucăți, benzi sau cu
motive decorative
58041010 58041090 58042110 58042190 58042910
58042990 58043000
Etichete, ecusoane, alte articole din materiale textile
similare, nebrodate sub formă de bucăți trese sau tăiate
sub formă de bucăți țesute
58071010 58071090
Șnururi și borduri decorative în bucăți; ciucuri, pompoane
și articole similare
58081000 58089000
Broderii sub formă de bucăți, benzi sau motive decorative
58101010 58101090 58109110 58109190 58109210
58109290 58109910 58109990
202
63 Țesături tricotate sau croșetate din fibre sintetice
conținând 5 % sau mai mult din greutate fir elastometric și
țesături tricotate sau croșetate conținând 5 % sau mai mult
din greutate fir cauciucat
59069100 ex60024000 60029000 ex60041000 60049000
Dantele Raschel și materiale așa-zise cu „păr lung” din
fibre sintetice
ex60011000 60033010 60053150 60053250 60053350
60053450
65 Materiale tricotate sau croșetate, altele decât cele de la
categoriile 38 A și 63, din lână, bumbac sau fibre sintetice
56060010 ex60011000 60012100 60012200 ex60012900
60019100 60019200 ex60019900 ex60024000 60031000
60032000 60033090 60034000 ex60041000 60059010
60052100 60052200 60052300 60052400 60053190
60053290 60053390 60053490 60054100 60054200
60054300 60054400 60061000 60062100 60062200
60062300 60062400 60063190 60063290 60063390
60063490 60064100 60064200 60064300 60064400
203
66 Cuverturi și pleduri de voiaj, altele decât cele tricotate sau
croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice
63011000 63012090 63013090 ex63014090 ex63019090
GRUPA III
B
10 Mănuși cu degete, mănuși cu un deget și mănuși fără
degete, tricotate sau croșetate
17 perechi 59
61119011 61112010 61113010 ex61119090 61161020
61161080 61169100 61169200 61169300 61169900
67 Accesorii tricotate sau croșetate pentru îmbrăcăminte,
altele decât cele pentru nou-născuți; textile de uz casnic de
toate tipurile, tricotate sau croșetate; perdele (inclusiv
draperii) și transperante, draperii și cuverturi de pat și alte
articole de amenajări interioare tricotate sau croșetate;
pături și carpete de voaiaj, tricotate sau croșetate, alte
articole tricotate sau croșetate, inclusiv părți de articole de
îmbrăcăminte sau de accesorii de îmbrăcăminte
58079090 61130010 61171000 61178010 61178080
61179000 63012010 63013010 63014010 63019010
63021000 63024000 ex63026000 63031200 63031900
63041100 63049100 ex63052000 63053211 ex63053290
63053310 ex63053900 ex63059000 63071010 63079010
96190041 ex96190051
204
67 a) Dintre care: saci și pungi pentru ambalaj, făcute din fâșie
de polietilenă sau polipropilenă
63053211 63053310
69 Combinezoane și jupe pentru femei sau fete, tricotate sau
croșetate
7,8 128
61081100 61081900
70 Ciorapi de damă și colanți din fibre sintetice, având
finețea firului simplu sub 67 decitex (6,7 tex)
30,4 perechi 33
ex61151090 61152100 61153019
Ciorapi pentru femei din fibre sintetice
ex61151090 61159691
72 Costume de baie din lână, bumbac sau din fibre sintetice 9,7 103
61123110 61123190 61123910 61123990 61124110
61124190 61124910 61124990 62111100 62111200
205
74 Costume și compleuri pentru femei și fete, tricotate sau
croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv
costume de schi
1,54 650
61041300 61041920 ex61041990 61042200 61042300
61042910 ex61042990
75 Costume pentru bărbați sau băieți tricotate sau croșetate,
din lână, bumbac sau fibre sintetice, exclusiv costume de
schi
0,80 1250
61031010 61031090 61032200 61032300 61032900
84 Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete și articole
similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din
bumbac, lână sau fibre sintetice
62142000 62143000 62144000 ex62149000
85 Cravate, papioane și fulare-cravată, altele decât cele
tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre
sintetice
17,9 56
62152000 62159000
206
86 Corsete, brâuri-chilot, cingători, portjartiere, bretele,
jartiere și articole similare și părțile lor, tricotate sau
croșetate sau nu
8,8 114
62122000 62123000 62129000
87 Mănuși, mitene și mănuși cu un deget altele decât tricotate
sau croșetate
ex62099010 ex62092000 ex62093000 ex62099090
62160000
88 Dresuri, șosete și șosete scurte netricotate sau croșetate;
alte accesorii de îmbrăcăminte, părți din articole de
îmbrăcăminte sau accesorii, altele decât pentru nou-
născuți, altele decât tricotate sau croșetate
ex62099010 ex62092000 ex62093000 ex62099090
62171000 62179000
90 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, din fibre
sintetice
56074100 56074911 56074919 56074990 56075011
56075019 56075030 56075090
207
91 Corturi
63062200 63062900
93 Saci și pungi, de tipul celor folosite pentru împachetarea
bunurilor, din țesătură, altele decât cele confecționate din
benzi de polietilenă sau polipropilenă
ex63052000 ex63053290 ex63053900
94 Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre
textile cu o lungime de maximum 5 mm (fire tunse de pe
postav), noduri și nopeuri (butoni) din materiale textile
56012110 56012190 56012210 56012290 56012900
56013000 96190031 96190039
95 Pâsle și articole din pâslă, chiar impregnate sau îmbrăcate,
altele decât acoperitoare de podea
56021019 56021031 ex56021038 56021090 56022100
ex56022900 56029000 ex58079010 ex59050070
62101010 63079091
208
96 Materiale nețesute și articole din materiale nețesute,
impregnate sau nu, îmbrăcate, acoperite sau stratificate
56031110 56031190 56031210 56031290 56031310
56031390 56031410 56031490 56039110 56039190
56039210 56039290 56039310 56039390 56039410
56039490 ex58079010 ex59050070 62101092 62101098
ex63014090 ex63019090 63022210 63023210 63025310
63029310 63039210 63039910 ex63041990 ex63049300
ex63049900 ex63053290 ex63053900 63071030
63079092 ex63079098 96190049 ex96190059
97 Plase cu ochiuri înnodate, din sfori, corzi sau frânghii
plase pentru pescuit, confecționate din fir, sfoară, frânghie
sau cablu
56081120 56081180 56081911 56081919 56081930
56081990 56089000
98 Articole realizate din fire, sfori, frânghii, cabluri și corzi,
cu excepția materialelor textile, a articolelor din materiale
textile și a articolelor de la categoria 97
56090000 59050010
209
99 Materiale textile cu strat de acoperire din cauciuc sau
substanțe amilacee, de tipul celor utilizate la coperți
exterioare pentru cărți și altele de acest fel; pânze de calc
sau transparente pentru desen; pânze pregătite pentru
pictură; vatir și țesături similare de tipul celor utilizate
pentru confecționarea pălăriilor
59011000 59019000
Linoleum, decupat sau nu; articole de acoperit podeaua
constând dintr-un material de îmbrăcare sau de acoperire
aplicat pe suport textil, decupate sau nu
59041000 59049000
Țesuturi cauciucate, altele decât tricotate sau croșetate, cu
excepția celor pentru anvelope pneumatice
59061000 59069910 59069990
Alte țesături impregnate sau îmbrăcate; pânze pictate
pentru decoruri de teatru, decoruri de ateliere sau utilizări
similare, altele decât cele de la categoria 100
59070000
210
100 Țesături impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu derivați
din celuloză sau din alte materiale plastice artificiale și
țesături stratificate cu aceleași materiale
59031010 59031090 59032010 59032090 59039010
59039091 59039099
101 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, altele
decât cele din fibre sintetice
ex56079090
109 Prelate, vele pentru ambarcațiuni și storuri de exterior
63061200 63061900 63063000
110 Saltele pneumatice, țesute
63064000
111 Articole de camping, țesute, altele decât saltele
pneumatice și corturi
63069000
211
112 Alte articole confecționate, țesute, cu excepția celor de la
categoriile 113 și 114
63072000 ex63079098
113 Pânze groase pentru spălat podeaua, cârpe pentru vase și
pentru șters praful, altele decât cele tricotate sau croșetate
63071090
114 Țesături și articole de uz tehnic
59021010 59021090 59022010 59022090 59029010
59029090 59080000 59090010 59090090 59100000
59111000 ex59112000 59113111 59113119 59113190
59113211 59113219 59113290 59114000 59119010
59119090
GRUPA IV
115 Fire din in sau din ramie
53061010 53061030 53061050 53061090 53062010
53062090 53089012 53089019
212
117 Țesături din in sau din ramie
53091110 53091190 53091900 53092100 53092900
53110010 ex58030090 59050030
118 Garnitură de masă, de toaletă și de bucătărie din in sau
ramie, alta decât cea tricotată sau croșetată
63022910 63023920 63025910 ex63025990 63029910
ex63029990
120 Perdele (inclusiv draperii), transperante, perdele și
cuverturi de pat și alte articole de amenajări interioare,
netricotate sau croșetate, din in sau ramie
ex63039990 63041930 ex63049900
121 Sfori, corzi și frânghii, împletite sau nu, din in sau ramie
ex56079090
122 Saci și săculeți de tipul celor folosiți pentru ambalarea
mărfurilor, uzați, din in, alții decât cei tricotați sau
croșetați
ex63059000
213
123 Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip „chenille”,
din in sau ramie, cu excepția panglicilor din catifea
58019010 ex58019090
Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și voalete și articole
similare, din in sau ramie, altele decât cele tricotate sau
croșetate
ex62149000
GRUPA V
124 Fibre sintetice scurte
55011000 55012000 55013000 55014000 55019000
55031100 55031900 55032000 55033000 55034000
55039000 55051010 55051030 55051050 55051070
55051090
125 A Fire sintetice de filament (continuu), necondiționate
pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din
categoria 41
54024500 54024600 54024700
214
125 B Monofilament, bandă (paie artificiale și articole similare)
și imitație catgut din materiale sintetice
54041100 54041200 54041900 54049010 54049090
ex56049010 ex56049090
126 Fibre artificiale discontinue
55020010 55020040 55020080 55041000 55049000
55052000
127 A Fire din filamente artificiale (continue), necondiționate
pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din
categoria 42
54033100 ex54033200 ex54033300
127 B Monofilament, bandă (paie artificiale și articole similare)
și imitație catgut din materiale textile sintetice
54050000 ex56049090
128 Păr grosier, pieptănat sau cardat
51054000
215
129 Fire din păr grosier de origine animală sau din păr de cal
51100000
130 A Fir de mătase, altul decât cel tors din resturi de mătase
50040010 50040090 50060010
130 B Fire de mătase, altele decât cele din categoria 130 A;
catgut de viermi de mătase
50050010 50050090 50060090 ex56049090
131 Fire din alte fibre textile vegetale
53089090
132 Fire din hârtie
53089050
133 Fire din cânepă
53082010 53082090
216
134 Fire metalizate
56050000
135 Țesături țesute din păr aspru de origine animală sau păr de
cal
51130000
136 Țesături din mătase sau din deșeuri de mătase
50071000 50072011 50072019 50072021 50072031
50072039 50072041 50072051 50072059 50072061
50072069 50072071 50079010 50079030 50079050
50079090 58030030 ex59050090 ex59112000
137 Țesături plușate și țesături tip „chenille” și țesături înguste
de mătase sau de resturi de mătase
ex58019090 ex58061000
138 Țesături țesute din fibră de hârtie și alte fibre textile, altele
decât ramia
53110090 ex59050090
217
139 Țesături țesute din fir metalic sau metalizat
58090000
140 Țesături textile tricotate sau croșetate, altele decât lână sau
păr fin de origine animală, bumbac sau fibre sintetice
ex60011000 ex60012900 ex60019900 60039000
60059090 60069000
141 Pături și pleduri de voiaj din material textil, altul decât
lână sau păr fin de origine animală, bumbac sau fibre
sintetice
ex63019090
142 Covoare și alte țesături textile pentru podele din sisal sau
alte fibre din familia Agave sau din cânepă de Manila
ex57023900 ex57024900 ex57025090 ex57029900
ex57050080
218
144 Pâslă din păr aspru de origine animală
ex56021038 ex56022900
145 Sfoară, corzi, frânghie și cabluri împletite sau nu, din
cânepă comună sau cânepă de Manila
ex56079020 ex56079090
146 A Sfoară pentru legat sau îmbalotat pentru mașini agricole,
din sisal sau alte fibre din familia Agave
ex56072100
146 B Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, din sisal sau alte fibre din
familia Agave, altele decât produsele din categoria 146 A
ex56072100 56072900
146 C Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau răsucite, din
iută sau alte fibre textile de bast din categoria nr. 5303
ex56079020
219
147 Resturi de mătase (inclusiv gogoși nefolosibile pentru
filat), resturi de tort și destrămătură, altele decât cardate
sau dărăcite
ex50030000
148 A Fire de iută sau de alte fibre textile de bast din categoria
nr. 5303
53071000 53072000
148 B Fire din nucă de cocos
53081000
149 Țesături țesute din iută sau din alte fibre textile de bast cu
lățime de cel puțin 150 cm
53101090 ex53109000
150 Materiale țesute din iută sau din alte fibre textile de bast
cu lățime nu mai mare de 150 cm; saci și pungi pentru
ambalaj din iută sau alte fibre textile de bast, altfel decât
uzate
53101010 ex53109000 59050050 63051090
220
151 A Acoperitoare de podea din fibre de nuci de cocos
57022000
151 B Covoare și alte carpete din iută sau din alte fibre textile de
bast, altfel decât scămoșate
ex57023900 ex57024900 ex57025090 ex57029900
152 Postav realizat în război cu ace, din iută sau din alte fibre
textile de bast, neimpregnat sau acoperit, altul decât
pentru acoperit podeaua
56021011
153 Saci și pungi pentru ambalaj, din iută sau alte fibre textile
de bast din categoria nr. 5303
63051010
221
154 Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire
50010000
Mătase brută (nerăsucită)
50020000
Resturi de mătase (inclusiv gogoși nefolosibile pentru
filat), resturi de fire și material fibros garnetat, necardat
sau dărăcit
ex50030000
Lână necardată sau dărăcită
51011100 51011900 51012100 51012900 51013000
Păr fin sau grosier de origine animală, necardat și
nepieptănat
51021100 51021910 51021930 51021940 51021990
51022000
Deșeuri de lână sau de păr fin sau grosier de origine
animală, inclusiv deșeuri de fire, cu excepția destrămăturii
51031010 51031090 51032000 51033000
222
Destrămătură din lână sau păr fin sau aspru de origine
animală
51040000
In, brut sau prelucrat, dar nefilat: câlți și resturi din in
(inclusiv resturi din fire și destrămătură)
53011000 53012100 53012900 53013000
Ramie și alte fibre textile vegetale brute sau prelucrate,
dar nefilate: câlți și resturi, altele decât fibră de cocos și
cânepă comună
53050000
Bumbac, necardat sau dărăcit
52010010 52010090
Resturi de bumbac (inclusiv resturi de tort și
destrămătură)
52021000 52029100 52029900
223
Cânepă (Cannabis sativa L.), brută sau prelucrată, dar
nefilată: câlți și resturi din cânepă (inclusiv resturi din fire
și destrămătură)
53021000 53029000
Cânepă de Manila (Manila hemp sau Musa Textilis Nee),
brută sau prelucrată, dar nefilată: câlți și resturi de cânepă
(inclusiv resturi de fire și material fibros garnetat)
53050000
Iută și alte fibre textile de bast (exclusiv in, cânepă și
ramie), brută sau prelucrată, dar nefilată: câlți și resturi de
iută sau alte fibre textile din bast (inclusiv resturi de fire și
destrămătură)
53031000 53039000
Alte fibre textile vegetale, brute sau prelucrate, dar
nefilate: câlți și resturi de asemenea fibre (inclusiv resturi
de fire și material fibros garnetat)
53050000
224
156 Bluze și pulovere pentru femei și fete, tricotate sau
croșetate din mătase sau resturi de mătase
61069030 ex61109090
157 Articole de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate, altele
decât cele din categoriile 1-123 și 156
ex61019020 ex61019080 61029010 61029090
ex61033900 ex61034900 ex61041990 ex61042990
ex61043900 61044900 ex61046900 61059090 61069050
61069090 ex61079900 ex61089900 61099090 61109010
ex61109090 ex61119090 ex61149000
159 Rochii, bluze și cămăși-bluze, netricotate sau croșetate, de
mătase sau resturi de mătase
62044910 62061000
Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și alte articole
similare, netricotate sau croșetate, din mătase sau resturi
de mătase
62141000
Cravate, papioane și fulare-cravată din mătase sau deșeuri
de mătase
62151000
225
160 Batiste de mătase sau resturi de mătase
ex62139000
161 Articole de îmbrăcăminte netricotate sau necroșetate,
altele decât cele din categoriile 1-123 și 159
62011900 62019900 62021900 62029900 62031990
62032990 62033990 62034990 62041990 62042990
62043990 62044990 62045990 62046990 62059010
ex62059080 62069010 62069090 ex62112000
ex62113900 ex62114900 ex96190059
163 Tifon și articole din tifon, preambalate sau
ambalate pentru vânzarea cu amănuntul
3005 90 31
226
B. ALTE PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1)
Codurile NC
300590
39211200
ex392113
ex39219060
42021219
42021250
42021291
42021299
42022210
42022290
42023210
42023290
42029211
42029215
42029219
227
42029291
42029298
56041000
63090000
63101000
63109000
ex640520
ex640610
ex640690
ex65010000
ex65020000
ex65040000
ex650500
ex650699
66011000
66019100
660199
66019990
228
70191100
70191200
ex701919
87082110
87082190
88040000
ex91139000
ex940490
ex961210
_____________
230
ANEXA III
Limite cantitative la nivelul Uniunii anuale menționate la articolul 3 alineatul (1)
Belarus
Categorie Unitate Cantitate
Grupa IA 1 tone 1586
2 tone 6643
3 tone 242
Grupa IB 4 1000 de bucăți 1839
5 1000 de bucăți 1105
6 1000 de bucăți 1705
7 1000 de bucăți 1377
8 1000 de bucăți 1160
Grupa IIA 20 tone 329
22 tone 524
231
Grupa IIB 15 1000 de bucăți 1726
21 1000 de bucăți 930
24 1000 de bucăți 844
26/27 1000 de bucăți 1117
29 1000 de bucăți 468
73 1000 de bucăți 329
Grupa IIIB 67 tone 359
Grupa IV 115 tone 420
117 tone 2312
118 tone 471
232
Coreea de Nord
Categorie Unitate Cantitate
1 tone 128
2 tone 153
3 tone 117
4 1000 bucăți 289
5 1000 bucăți 189
6 1000 bucăți 218
7 1000 bucăți 101
8 1000 bucăți 302
9 tone 71
12 1000 perechi 1308
233
13 1000 bucăți 1509
14 1000 bucăți 154
15 1000 bucăți 175
16 1000 bucăți 88
17 1000 bucăți 61
18 tone 61
19 1000 bucăți 411
20 tone 142
21 1000 bucăți 3416
24 1000 bucăți 263
26 1000 bucăți 176
27 1000 bucăți 289
234
28 1000 bucăți 286
29 1000 bucăți 120
31 1000 bucăți 293
36 tone 96
37 tone 394
39 tone 51
59 tone 466
61 tone 40
68 tone 120
69 1000 bucăți 184
70 1000 bucăți 270
235
73 1000 bucăți 149
74 1000 bucăți 133
75 1000 bucăți 39
76 tone 120
77 tone 14
78 tone 184
83 tone 54
87 tone 8
109 tone 11
117 tone 52
118 tone 23
142 tone 10
151A tone 10
151B tone 10
161 tone 152
_____________
236
ANEXA IV
menționată la articolul 3 alineatul (3)
(Descrierea produselor din categoriile enunțate în prezenta anexă se găsește în secțiunea A
a anexei I
Coreea de Nord
Categorii: 10, 22, 23, 32, 33, 34, 35, 38, 40, 41, 42, 49, 50, 53, 54, 55, 58, 62, 63, 65, 66, 67, 72,
84, 85, 86, 88, 90, 91, 93, 97, 99, 100, 101, 111, 112, 113, 114, 120, 121, 122, 123, 124,
130, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 140, 141, 145, 146A, 146B, 146C, 149, 150, 153,
156, 157, 159, 160.
_____________
237
ANEXA V
PERFECȚIONARE PASIVĂ
Limitele anuale la nivelul Uniunii menționate la articolul 4
Belarus
Categorie Unitate Cantitate
4 1000 de bucăți 6610
5 1000 de bucăți 9215
6 1000 de bucăți 12290
7 1000 de bucăți 9225
8 1000 de bucăți 3140
15 1000 de bucăți 5387
21 1000 de bucăți 3584
24 1000 de bucăți 922
26/27 1000 de bucăți 4492
29 1000 de bucăți 1820
73 1000 de bucăți 6979
_____________
239
DOCUMENT DE SUPRAVEGHERE
1. Destinatar (numele, adresa completă, tara, numărul TVA)
2. Numărul de eliberare
3. Locul și data prevăzute pentru efectuarea importului
4. Autoritatea responsabilă de eliberare (numele, adresa şi numărul de telefon)
5. Declarantul/reprezentantul, după caz (numele şi adresa completă)
6. Ţara de origine/codul ţării
7. Ţara de expediere/codul ţării
8. Ultima zi de valabilitate
9. Descrierea mărfurilor
10. Codul NC i categoria textilelor
11. Cantitatea exprimată în kilograme (masă netă) sau în unităţi suplimentare
12. Valoarea CIF a mărfurilor la frontiera Uniunii, în EUR
13. Menţiuni suplimentare
14. Viza autorităţii competente
Locul şi data
(semnătura) (ştampi1a)
Original pentru destinatar
Exemplar pentru autoritatea competentă
240
UNIUNEA EUROPEANĂ DOCUMENT DE SUPRAVEGHERE
1 1. Destinatar
(numele, adresa completă, ţara şi numărul TVA)
2. Numărul de eliberare
OR
IGIN
AL
PE
NT
RU
DE
ST
INA
TA
R
3. Locul şi data prevăzute pentru efectuarea importului
4. Autoritatea responsabilă de eliberare (numele, adresa
şi numărul de telefon)
5. Declarantul/ reprezentantul după caz
(numele, adresa completă)
6. Ţara de origine Codul ţării
7. Ţara de expediere Codul ţării
8. Ultima zi de valabilitate
1
9. Descrierea mărfurilor 10. Codul (NC) şi categoria mărfurilor
11. Cantitatea exprimată în kilograme
(masa netă) sau într-o unitate
suplimentară
12. Valoarea CIF a mărfurilor la frontiera
Uniunii, în EUR
13. Menţiuni suplimentare
14. Viza autorităţii competente
Data: …………………………………………..
Locul: ……………………………………. (Semnătura) (Ştampilă)
241
15. IMPUTĂRI
Se indică în partea 1 a coloanei 17 cantitatea disponibilă, iar în partea a 2-a, cantitatea indicată.
16. Cantitatea netă (masa netă sau altă unitate de
măsură cu menţionarea unităţii)
19. Documentul vamal
(modelul şi numărul) sau
numărul extrasului şi
data imputării
20. Numele, statul membru,
semnătura şi ştampila
autorităţii care
efectuează imputarea
17. În cifre 18. În litere pentru cantitatea
imputată
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
Eventualele extensii se anexează aici.
242
UNIUNEA EUROPEANĂ DOCUMENT DE SUPRAVEGHERE
2 1. Destinatar
(numele, adresa completă, ţara şi numărul TVA)
2. Numărul de eliberare
OR
IGIN
AL
PE
NT
RU
AU
TO
RIT
AT
EA
CO
MP
ET
EN
TĂ
3. Locul şi data prevăzute pentru efectuarea importului
4. Autoritatea responsabilă de eliberare (numele, adresa
şi numărul de telefon)
5. Declarantul/ reprezentantul după caz
(numele, adresa completă)
6. Ţara de origine Codul ţării
7. Ţara de expediere Codul ţării
8. Ultima zi de valabilitate
2
9. Descrierea mărfurilor 10. Codul (NC) şi categoria mărfurilor
11. Cantitatea exprimată în kilograme
(masa netă) sau într-o unitate
suplimentară
12. Valoarea CIF a mărfurilor la frontiera
Uniunii, în EUR
13. Menţiuni suplimentare
14. Viza autorităţii competente
Data: …………………………………………..
Locul: ……………………………………. (Semnătura) (Ştampilă)
243
15. IMPUTĂRI
Se indică în partea 1 a coloanei 17 cantitatea disponibilă, iar în partea a 2-a, cantitatea indicată.
16. Cantitatea netă (masa netă sau altă unitate de
măsură cu indicarea unităţii)
19. Documentul vamal
(modelul şi numărul) sau
numărul extrasului şi data
imputării
20. Numele, statul membru,
semnătura şi ştampila
autorităţii care efectuează
imputarea
17. În cifre 18. În litere pentru cantitatea
imputată
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
Eventualele extensii se anexează aici
__________
244
ANEXA VII
Regulamentul abrogat și modificările sale ulterioare
Regulamentul (CE) nr. 517/94 al Consiliului
(JO L 67, 10.3.1994, p. 1)
Regulamentul (CE) nr. 1470/94 al Comisiei
(JO L 159, 28.6.1994, p. 14)
Numai articolul 2
Regulamentul (CE) nr. 1756/94 al Comisiei
(JO L 183, 19.7.1994, p. 9)
Numai articolul 2
Regulamentul (CE) Nr. 2612/94 al Comisiei
(JO L 279, 28.10.1994, p. 7)
Numai articolul 2
Regulamentul (CE) nr. 2798/94 al Consiliului
(JO L 297, 18.11.1994, p. 6)
Regulamentul (CE) nr. 2980/94 al Comisiei
(JO L 315, 8.12.1994, p. 2)
Numai articolul 2
▌
245
Regulamentul (CE) nr. 1325/95 al Consiliului
(JO L 128, 13.6.1995, p. 1)
Regulamentul (CE) nr. 538/96 al Consiliului
(JO L 79, 29.3.1996, p. 1)
Regulamentul (CE) nr. 1476/96 al Comisiei
(JO L 188, 27.7.1996, p. 4)
Numai articolul 2
Regulamentul (CE) nr. 1937/96 al Comisiei
(JO L 255, 9.10.1996, p. 4)
Regulamentul (CE) nr. 1457/97 al Comisiei
(JO L 199, 26.7.1997, p. 6)
Regulamentul (CE) nr. 2542/1999 al Comisiei
(JO L 307, 2.12.1999, p. 14)
Regulamentul (CE) nr. 7/2000 al Consiliului
(JO L 2, 5.1.2000, p. 51)
Regulamentul (CE) nr. 2878/2000 al Comisiei
(JO L 333, 29.12.2000, p. 60)
246
Regulamentul (CE) nr. 2245/2001 al Comisiei
(JO L 303, 20.11.2001, p. 17)
Regulamentul (CE) nr. 888/2002 al Comisiei
(JO L 146, 4.6.2002, p. 1)
Regulamentul (CE) nr. 1309/2002 al Consiliului
(JO L 192, 20.7.2002, p. 1)
Regulamentul (CE) nr. 1437/2003 al Comisiei
(JO L 204, 13.8.2003, p. 3)
Regulamentul (CE) nr. 1484/2003 al Comisiei
(JO L 212, 22.8.2003, p. 46)
Regulamentul (CE) nr. 2309/2003 al Comisiei
(JO L 342, 30.12.2003, p. 21)
Regulamentul (CE) nr. 1877/2004 al Comisiei
(JO L 326, 29.10.2004, p. 25)
Regulamentul (CE) nr. 931/2005 al Comisiei
(JO L 162, 23.6.2005, p. 37)
247
Regulamentul (CE) nr. 1786/2006 al Comisiei
(JO L 337, 5.12.2006, p. 12)
Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului
(JO L 363, 20.12.2006, p. 1)
Numai punctul 13(2) din anexă
Regulamentul (CE) nr. 1398/2007 al Comisiei
(JO L 311, 29.11.2007, p. 5)
Regulamentul (EU) nr. 1260/2009 al Comisiei
(JO L 338, 19.12.2009, p. 58)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1322/2011 al
Comisiei
(JO L 335, 17.12.2011, p. 42)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1165/2012 al
Comisiei
(JO L 336, 8.12.2012, p. 55)
Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului
(JO L 158, 10.6.2013, p. 1)
Numai punctul16(2) din anexă
Regulamentul (UE) nr. 38/2014 al Parlamentului European și al
Consiliului
(JO L 18, 21.1.2014, p. 52)
Numai punctul 2 din anexă
_____________
248
ANEXA VIII
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 517/94 Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 1
Articolul 2 alineatul (1) teza introductivă Articolul 2 teza introductivă
Articolul 2 alineatul (1) prima liniuță Articolul 2 litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) a doua liniuță Articolul 2 litera (b)
Articolul 2 alineatul (1) a treia liniuță -
Articolul 2 alineatul (1) a patra liniuță -
Articolul 2 alineatul (2) -
Articolele 3 - 8 Articolele 3 - 8
Articolul 9 alineatul (1) Articolul 9 alineatul (1)
Articolul 9 alineatul (2) litera (a) Articolul 9 alineatul (2) primul paragraf
249
Articolul 9 alineatul (2)(b) primul paragraf Articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 9 alineatul (2)(b) al doilea paragraf Articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 9 alineatele (3) și (4) Articolul 9 alineatele (3) și (4)
Articolele 10 - 22 Articolele 10 - 22
Articolul 23 alineatul (1) Articolul 23
Articolul 23 alineatul (2) -
Articolul 24 Articolul 24
– Article 25
– Article 26
– Article 27
– Article 28
– Article 29
Articolul 25 alineatul (1) Articolul 30 alineatul (1)
Articolul 25 alineatul (1a) Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 25 alineatul (2) Articolul 30 alineatul (3)
Articolul 25 alineatul (5) -
Articolul 25 alineatul (6) -
Articolul 25a Articolul 31
250
Articolul 25b Articolul 32
Articolul 26 alineatul (1) Articolul 33 alineatul (1)
Articolul 26 alineatul (2) litera (a) teza
introductivă
Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf teza
introductivă
Articolul 26 alineatul (2) litera (a) prima liniuță Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf litera (a)
Articolul 26 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf litera (b)
Articolul 26 alineatul (2) litera (a) a treia liniuță Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf litera (c)
Articolul 26 alineatul (2) litera (b) Articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 26a Articolul 34
Articolul 27 -
Articolul 28 Articolul 35
- Articolul 36
251
Articolul 29 Articolul 37
Anexa I Anexa I
Anexa II Anexa II
Anexa IIIA -
Anexa IIIB -
Anexa IV Anexa III
Anexa V Anexa IV
Anexa VI Anexa V
Anexa VII Anexa VI
- Anexa VII
- Anexa VIII
_____________
253
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0175
A doua comemorare a prăbușirii clădirii Rana Plaza și situația actuală a
Pactului privind durabilitatea
Rezoluţia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi
ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate
pentru Bangladesh (2015/2589(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bangladesh, în special cele din
18 septembrie 20141, 16 ianuarie 2014
2, 21 noiembrie 2013
3 și 14 martie 2013
4,
– având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și
standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale5 și la
responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale6,
– având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica
Populară Bangladesh privind parteneriatul și dezvoltarea7,
– având în vedere Pactul de sustenabilitate pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în
materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din
Bangladesh,
– având în vedere declarația comună a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a
Comisarului pentru comerț, Cecilia Malmström, a Comisarului pentru ocuparea forței
de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea muncii, Marianne Thyssen, și a
Comisarul pentru cooperare și dezvoltare internațională, Neven Mimica, cu ocazia
comemorării a doi ani de la tragedia de la Rana Plaza,
1 Texte adoptate, P8_TA(2014)0024.
2 Texte adoptate, P7_TA(2013)0100.
3 Texte adoptate, P7_TA(2014)0045.
4 Texte adoptate, P7_TA(2013)0516.
5 JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.
6 JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.
7 JO L 118, 27.4.2001, p. 48.
254
– având în vedere Declarația ONU de la Johannesburg privind un consum și o producție
sustenabile în vederea promovării dezvoltării sociale și economice,
– având în vedere Cadrul promoțional al OIM pentru sănătate și siguranță în muncă
(2006, C-187) și Convenția privind sănătatea și securitatea în muncă (1981, C-155),
care nu au fost ratificate de Bangladesh, precum și recomandările conexe (R-197);
având în vedere, de asemenea, Convenția privind inspecția muncii (1947, C-081), la
care Bangladesh este parte semnatară, și recomandările acesteia (R-164),
– având în vedere programul OIM „Better Work” în Bangladesh, lansat în octombrie
2013,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014)
pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681) și rezultatele
consultării publice cu privire la activitatea Comisiei în ceea ce privește direcția ce
urmează să fie luată de politica sa privind responsabilitatea socială a întreprinderilor
(RSI) după 2014,
– având în vedere rezoluțiile sale din 6 februarie 2013 privind ,,Responsabilitatea socială
a întreprinderilor, un comportament responsabil și transparent al întreprinderilor și o
creștere economică durabilăˮ1 și ,,Responsabilitatea socială a întreprinderilor:
promovarea intereselor societății și a unei căi spre o redresare economică sustenabilă și
cuprinzătoareˮ2,
– având în vedere principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și
drepturile omului, care au stabilit un cadru atât pentru guverne, cât și pentru firme în
sensul protejării și respectării drepturilor omului și care au fost aprobate de Consiliul
Drepturile Omului din iunie 2011,
– având în vedere rezoluția CDO (Consiliul pentru Drepturile Omului) adoptată la 26
iunie 2014 prin care se înființează un grup de lucru interguvernamental al cărui mandat
este de a elabora un instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu prin care să
se reglementeze activitățile corporațiilor transnaționale,
– având în vedere declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de
muncă,
– având în vedere Pactul mondial al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
omului, munca, mediul și combaterea corupției,
– având în vedere propunerea de regulament a Comisiei de instituire a unui sistem al
Uniunii pentru diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare
(COM(2014)0111), al cărei scop este transpunerea în legislație a Orientărilor OCDE
privind diligența necesară, referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil
în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte și cu risc ridicat,
– având în vedere proiectul de lege (nr. 2578) referitoare la diligența necesară a
societăților mamă și a principalelor societăți contractante adoptat în primă lectură de
Adunarea Națională a Franței, la 30 martie 2015,
1 Texte adoptate, P7_TA(2013)0049.
2 Texte adoptate, P7_TA(2013)0050.
255
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 24 aprilie 2013, Rana Plaza, o clădire cu opt etaje din Savar, în afara
orașului Dhaka, în care existau mai multe fabrici de confecții, s-a prăbușit, cauzând
moartea a peste 1 100 de persoane și rănirea a circa 2 500 de persoane; întrucât
prăbușirea clădirii Rana Plaza a fost cel mai grav dezastru industrial ce a avut loc
vreodată în Bangladesh și accidentul, cauzat de deficiențe structurale, cu cel mai mare
număr de morți din istoria modernă;
B. întrucât, la 24 noiembrie 2012, în urma unui incendiu izbucnit la fabrica Tazreen din
cartierul Ashulia din Dhaka, și-au pierdut viața cel puțin 112 persoane; întrucât
incendiile din fabrici, prăbușirea clădirilor și alte accidente legate de sănătatea și
siguranța la locul de muncă nu se limitează doar la sectorul confecțiilor textile din
Bangladesh, ci rămân chestiuni foarte îngrijorătoare și în alte țări în curs de dezvoltare,
dar și în țările cel mai puțin dezvoltate cu un sector al confecțiilor textile puternic
orientat spre export, cum ar fi Pakistan și Cambogia;
C. întrucât, în urma expirării Acordului privind comerțul internațional cu produse textile
(Multi-Fibre Agreement) și având în vedere concentrația mare a forței de muncă în
sectorul confecțiilor, au devenit producători mondiali o serie de țări în curs de
dezvoltare, cum ar fi China, Bangladesh, India și Vietnam; întrucât Bangladeshul se afla
pe locul doi în lume, după China, la exportul de confecții textile, salariile din acest
sector numărându-se printre cele mai scăzute, iar sectorul textilelor asigurând aproape
85% din exporturile acestei țări; întrucât 60% din producția sectorului de confecții era
exportată în UE, aceasta fiind cea mai mare piață de export pentru Bangladesh;
D. întrucât sectorul confecțiilor din Bangladesh are angajați aproximativ 4 milioane de
persoane și oferă indirect mijloace de subzistență pentru nu mai puțin de 40 de milioane
de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din populația Bangladeshului;
întrucât industria confecțiilor a contribuit semnificativ la reducerea sărăciei; întrucât
Bangladeshul a făcut progrese importante în reducerea decalajelor de gen în societate,
îndeplinind cu succes cel de al treilea Obiectiv de dezvoltare al mileniului al ONU
privind egalitatea de gen și întrucât, dintre cei 4 milioane de lucrători din sectorul
confecțiilor, 3,2 milioane sunt femei; întrucât angajarea femeilor a contribuit, în multe
cazuri la capacitarea lor;
E. întrucât reorganizarea acestui sector în jurul modelului bazat pe lanțul valoric integrat a
condus la situația în care se pot asigura comenzi numai prin îmbunătățirea
productivității și reducerea continuă a costurilor de producție, ceea ce plasează forța de
muncă din Bangladesh și din alte țări în curs de dezvoltare într-o poziție deosebit de
vulnerabilă; întrucât în Cambodgia și Sri Lanka, țări în care economia depinde în mare
măsură de sectorul confecțiilor, s-a înregistrat o reducere a salariilor în pofida unei
dezvoltări rapide a infrastructurilor de producție și a unei creșteri rapide a ocupării forței
de muncă; întrucât, în Bangladesh, salariul minim a fost majorat substanțial după
dezastrul de la Rana Plaza, dar încă nu a atins ceea ce este considerat un nivel adecvat
pentru a acoperi nevoile de bază ale lucrătorilor;
F. întrucât, conform diferitelor rapoarte, între 2006 și începutul lui 2013, peste 600 de
lucrători din industria confecțiilor au murit în incendiile produse în fabricile din
Bangladesh și, cu toate acestea, potrivit relatărilor organizațiilor pentru drepturile
256
omului, niciunul dintre proprietarii sau managerii fabricilor nu fost vreodată adus în fața
justiției;
G. întrucât clădirea care s-a prăbușit din cadrul complexului Rana Plaza a fost construită
ilegal și nu îndeplinea normele de siguranță; întrucât, în urma catastrofei, 32 de fabrici
din Bangladesh au fost închise definitiv din cauza unor deficiențe grave de siguranță, iar
alte 26 de fabrici au fost închise parțial; întrucât mai există încă un număr mare de
fabrici ale căror standarde nu se ridică la nivelul prevăzut de lege; întrucât OIM susține
inițiativa guvernului din Bangladesh de a face inspecții privind siguranța structurii, a
instalațiilor electrice și a prevenirii incendiilor în aproximativ 1 800 de fabrici de
confecții, multe dintre acestea fiind transformate în clădiri comerciale sau rezidențiale;
H. întrucât, la 24 aprilie 2013, reprezentanți ai guvernului Bangladeshului, producători
locali de confecții și mărci internaționale de confecții, sindicate locale și internaționale
și ONG-uri internaționale au semnat ,,Înțelegerea privind măsurile practice legate de
plățile pentru victimele accidentului de la Rana Plaza și pentru familiile acestora”
(Fondul fiduciar al donatorilor), pentru a compensa victimele dezastrului și familiile
acestora; întrucât suma stabilită pentru a acoperi toate despăgubirile se ridică la 30 de
milioane de dolari SUA; întrucât, la doi ani de la dezastru, suma totală colectată prin
contribuții voluntare ale firmelor se ridica la aproximativ 27 de milioane USD, fiind
necesare încă trei milioane;
I. întrucât, compensările de natură financiară reprezintă un sprijin economic și, dacă în
acest fond nu se vor colecta sumele necesare, nu va fi posibil să se acopere cheltuielile
medicale ale victimelor care au nevoie de îngrijire medicală de lungă durată; întrucât
Parlamentul și-a exprimat regretul că acordul de compensare voluntară prin intermediul
Fondului fiduciar al donatorilor nu și-a atins obiectivul și a remarcat că un mecanism
obligatoriu ar aduce mai multe beneficii supraviețuitorilor și familiilor victimelor;
J. întrucât, ca urmare a tragediei de la Rana Plaza, a protestelor publice care au urmat și a
apelurilor la acțiune făcute de Parlamentul European, UE a lansat la 8 iulie 2013,
împreună cu guvernul Bangladeshului și cu OIM, „Pactul de sustenabilitate pentru
îmbunătățirea continuă a drepturilor lucrătorilor și a siguranței în fabricile din industria
confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh” (Pactul de sustenabilitate), prin care
Bangladeshul s-a angajat să adopte măsuri pentru a îmbunătăți standardele în domeniul
muncii și condițiile de muncă din sectorul confecțiilor de pe teritoriul său;
K. întrucât, înainte de producerea accidentului, în Bangladesh existau 92 de inspectori care
controlau aproximativ 5 000 de fabrici de confecții și alte sectoare din țară; întrucât
guvernul Bangladeshului s-a angajat să mai recruteze încă 200 de inspectori până la
sfârșitul lui 2013;
L. întrucât prima revizuire a Pactului s-a realizat în octombrie 2014 și, potrivit acesteia,
deși s-au înregistrat progrese însemnate, guvernul Bangladeshului trebuie să adopte
măsuri semnificative suplimentare, îndeosebi cu privire la îmbunătățirea și aplicarea
legislației muncii, îmbunătățirea drepturilor în domeniul muncii din zonele industriale
de export și angajarea mai multor inspectori de muncă; întrucât cea de-a doua revizuire
a Pactului va avea loc în toamna anului 2015;
M. întrucât Legea muncii din Bangladesh a fost modificată în iulie 2013; întrucât, deși
conține o serie de reforme pozitive cum ar fi în domeniul siguranței și sănătății la locul
257
de muncă, legea este încă mult sub standardele internaționale cu privire la libertatea de
asociere și la negocierea colectivă, așa cum a subliniat Comitetul de experți al OIM în
observațiile sale cu privire la Convențiile 87 și 98, această lege incluzând limitări ale
dreptului de a alege reprezentanți în deplină libertate, numeroase limitări ale dreptului la
grevă și puteri extinse ale administrației de a anula înregistrarea sindicatelor, și întrucât
guvernul a afirmat în mod repetat că nu are nicio intenție de a lua în considerarea
posibilitatea introducerii unor modificări suplimentare;
N. întrucât, la 13 mai 2013, a fost semnat Acordul privind siguranța împotriva incendiilor
și siguranța clădirilor din Bangladesh, un acord obligatoriu din punct de vede juridic, de
către 187 de corporații din industria de îmbrăcăminte, sindicate globale și locale, ONG-
uri și grupuri de apărare a drepturilor lucrătorilor, iar la 9 iulie 2013 a fost înființată
Alianța pentru siguranța lucrătorilor din Bangladesh, care a reunit 26 de firme de marcă,
în principal din America de Nord, dar fără vreo implicare din partea sindicatelor;
întrucât Acordul a fost semnat până acum de 175 firme de modă și de firme de marcă de
desfacere; întrucât acordul și alianța au inspectat 1 904 fabrici care produceau pentru
export;
O. întrucât guvernul Bangladeshului nu a promulgat încă normele și reglementările de
aplicare ale Legii muncii 2013, în pofida promisiunilor repetate în acest sens, ultima
dată afirmând că le vor adopta până în vara lui 2015; întrucât implementarea legislației
reprezintă o condiție necesară pentru eligibilitatea în cadrul programului „Condiții de
muncă mai bune” al OIM și pentru funcționarea Acordului privind siguranța clădirilor și
protecția contra incendiilor;
P. întrucât, în Bangladesh, 10% din forța de muncă din sectorul confecțiilor este angajată
în zonele industriale de export; întrucât, în iulie 2014, guvernul a adoptat o nouă Lege
privind forța de muncă din zonele industriale de export, dar care nu conferă lucrătorilor
drepturi similare cu cele acordate în alte sectoare din Bangladesh; întrucât, de la 1
ianuarie 2014, grevele nu mai sunt interzise, asociațiile pentru bunăstarea lucrătorilor nu
au aceleași drepturi și privilegii ca sindicatele;
Q. întrucât, de la începutul lui 2013, au fost înregistrate aproximativ 300 de sindicate noi în
sectorul confecțiilor; întrucât, în 2014, au fost respinse 66 de cereri, ceea ce reprezintă
26 % din totalul cererilor depuse; întrucât discriminarea sindicatelor este încă o
problemă extrem de serioasă care se amplifică rapid; întrucât sindicatele declară că
guvernul din Bangladesh împiedică în mod activ lucrătorii și angajatorii care doresc să-
și înființeze propriile comitete de siguranță, conform prevederilor Acordului;
R. întrucât Bangladeshul se situează pe locul 136 din 177 în clasamentul țărilor realizat pe
baza indicelui de transparență și întrucât corupția este endemică în lanțul global de
aprovizionare din sectorul confecțiilor și cuprinde atât clasa politică, cât și corporațiile
locale și multinaționale;
S. întrucât, potrivit Consorțiului pentru drepturile lucrătorilor, măsurile de aliniere a celor
5 000 de fabrici de confecții din Bangladesh la standardele de siguranță occidentale în
termen de 5 ani, ar adăuga mai puțin de 10 cenți la prețul de fabrică al fiecăruia dintre
cele 7 miliarde de articole de îmbrăcăminte vândute anual de Bangladesh mărcilor
occidentale; întrucât nu există niciun indiciu că prețurile la articolele textile și de
îmbrăcăminte au crescut în ultimii doi ani;
258
T. întrucât sectorul confecțiilor este dominat în mare măsură de marii distribuitori,
producători de marcă și comercianți care controlează rețelele mondiale de producție și
stabilesc direct specificațiile ce determină oferta; întrucât, în contextul unei industrii
globalizate, producătorii de textile și de articole de îmbrăcăminte adesea nu au altă
opțiune decât să accepte prețuri mai mici, să mărească standardele de calitate, să reducă
perioadele de livrare, să micșoreze cantitățile minime și să-și asume cât mai multe
riscuri; întrucât există deficiențe grave în ceea ce privește transparența și trasabilitatea la
nivelul lanțurilor globale de aprovizionare; întrucât munca decentă în lanțurile globale
de aprovizionare va reprezenta un punct esențial pe ordinea de zi a Conferinței din 2016
a OIM;
U. întrucât, după acest dezastru, s-a înregistrat o cerere fără precedent din partea
consumatorilor europeni de informații cu privire la originea produselor și la condițiile
de producție ale acestora; întrucât cetățenii europeni au depus nenumărate petiții și au
organizat campanii cerând o mai mare responsabilizare a mărcilor de confecții, astfel
încât produsele acestora să fie fabricate în mod etic;
V. întrucât face parte din categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate, Bangladeshul
beneficiază de acces fără taxe sau contingente pe piața UE pentru toate produsele sale,
în temeiul inițiativei „Totul în afară de arme” (EBA), care acoperă 55% din exporturile
Bangladeshului, dintre care o mare parte o constituie exporturile de
îmbrăcăminte/textile și întrucât este obligat, în consecință, să asigure implementarea
efectivă a unor standarde fundamentale din convențiile ONU/OIM privind drepturile
omului și ale lucrătorilor;
1. onorează memoria victimelor tragediei de la Rana Plaza, una dintre cele mai
devastatoare catastrofe industriale din istorie, cu ocazia comemorării a doi ani de la
producerea acesteia; își exprimă încă o dată condoleanțele familiilor îndoliate și
compasiunea pentru cei răniți rămași cu dizabilități; subliniază că aceste pierderi ar fi
putut fi evitate prin aplicarea unor sisteme mai bune de siguranță la locul de muncă;
2. reamintește că Comitetul de coordonare pentru Rana Plaza a creat Fondul fiduciar al
donatorilor Rana Plaza, pentru a colecta donații voluntare de la companii în vederea
acordării unor compensații victimelor și familiilor lor; regretă faptul că 3 milioane USD
din cele 30 de milioane USD care reprezintă totalul compensațiilor erau încă neplătite în
aprilie 2015 și îndeamnă firmele de marcă internaționale care se aprovizionează din
Rana Plaza care au legături semnificative cu Bangladeshul, guvernul Bangladeshului
sau Asociația producătorilor și exportatorilor de confecții din Bangladesh (BGMEA) să
se asigure că toate compensările datorate vor fi distribuite fără întârziere;
3. denunță faptul că o treime dintre companiile considerate că au legături cu acest complex
de fabrici, cum ar fi Adler Modemarkte, Ascena Retail, Carrefour, Grabalok, J.C.
Penney, Manifattura Corona, NKD, PWT sau YesZee, nu au adus încă nicio contribuție
la Fondul fiduciar; regretă profund faptul că, după luni de blocaj, Benetton a acordat
doar 1,1 milioane USD pentru Fondul fiduciar al donatorilor Rana Plaza, în pofida
faptului că contribuția necesară este estimată a fi mult mai mare, pe baza capacității sale
de plată și a amplorii implicării sale în Rana Plaza; regretă, de asemenea, că toate
mărcile cu legături în Rana Plaza au făcut donații insuficiente, nereușind astfel să își
asume responsabilitățile care le revin față de victime, printre aceste companii
numărându-se Mango, Matalan și Inditex, care au refuzat să dezvăluie sumele donate,
259
alături de altele, cum ar fi Walmart și The Children’s Place, care au contribuit doar cu o
sumă minimă;
4. ia act de faptul că despăgubirile pentru incendiul din Tazreen sunt negociate în prezent
pe aceeași bază ca și acordurile din cazul Rana Plaza, regretă profund actualele
întârzieri și solicită distribuirea compensațiilor în timp util;
5. salută măsurile care se iau actualmente pentru a crea unui sistem național permanent de
asigurări pentru accidentele la locul de muncă și încurajează guvernul Bangladeshului
să își îndeplinească angajamentul asumat în cadrul Planului de acțiune tripartit național
în această privință; invită Comisia Europeană să sprijine astfel de eforturi atunci când
este cazul, însă constată că, deși eforturile actuale de compensare sunt apreciabile,
acesta va rămâne un obstacol în calea progreselor din domeniu;
6. invită Comisia și guvernele UE, și nu numai, să analizeze posibilitatea instituirii unor
cadre de reglementare obligatorii, în care accesul la căi de atac și despăgubiri să se
bazeze pe nevoi și responsabilitate, și nu doar pe capacitatea grupurilor protestatare de a
stigmatiza sau pe eforturile voluntare ale companiilor;
7. salută inițiativa luată de UE de a lansa Pactul de sustenabilitate, care urmărește un nou
început în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă, condițiile de lucru,
respectarea drepturilor lucrătorilor și promovarea unui comportament responsabil în
afaceri în industria textilă din Bangladesh;
8. ia act de concluziile primei evaluări a Pactului de sustenabilitate, în octombrie 2014,
care a relevat progresele semnificative realizate de autoritățile din Bangladesh și
recunoaște contribuția Pactului de sustenabilitate în îmbunătățirea sănătății și siguranței
în fabrici și a condițiilor de muncă în industria textilă; solicită insistent, cu toate acestea,
guvernului Bangladeshului să-și crească nivelul de implicare în implementarea tuturor
angajamentelor asumate în cadrul Pactului de sustenabilitate, ca o măsură prioritară; are
încredere că, până la a doua evaluare a Pactului de sustenabilitate, care ar trebui să aibă
loc în toamna anului 2015, pot fi realizate progrese substanțiale în privința drepturilor
lucrătorilor, inspecțiilor muncii, decenței salariilor, integrității structurale a clădirilor,
siguranței și sănătății la locul de muncă, precum și în privința comportamentului
responsabil în afaceri;
9. ia act de măsurile luate de Bangladesh în privința modificării și completării Legii
muncii ca urmare a dezastrului de la Rana Plaza, precum și în privința consolidării
drepturilor fundamentale în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă și al
drepturilor lucrătorilor; regretă că o serie de restricții ale libertății de asociere a
lucrătorilor nu ar fost abordate și că legea încă nu este în concordanță cu convențiile
OIM;
10. solicită guvernului din Bangladesh, respectându-și angajamentele asumate în cadrul
Pactului de sustenabilitate, să adopte fără întârziere și ca o prioritate absolută, normele
și reglementările necesare aplicării efective a Legii muncii, în deplină consultare cu
Consiliul consultativ tripartit și acordând o atenție specială implementării Convențiilor
87 și 98 ale OIM privind libertatea de asociere și negocierile colective;
11. este preocupat de situația din ZIE, unde sindicatele continuă să fie interzise, iar
condițiile de muncă și standardele de sănătate și siguranță sunt precare, și subliniază că
260
lucrătorii din aceste zone ar trebui să beneficieze de libertăți juridice și standarde de
siguranță fundamentale echivalente cu cele ale lucrătorilor din alte zone ale țării; regretă
profund faptul că Legea propusă a muncii pentru zonele industriale de export interzice
în continuare lucrătorilor din ZIE să se organizeze în sindicate și subliniază că
asociațiile pentru protecția socială a lucrătorilor nu au nicidecum drepturi și privilegii
comparabile cu cele ale sindicatelor; invită insistent guvernul Bangladeshului să extindă
imediat și total dreptul muncii la zonele industriale de export;
12. salută creșterea salariului minim în industria textilă cu 77%, de la 35 EUR la 62 EUR pe
lună și încurajează o implementare universală; constată, cu toate acestea, că în practică
salariul minim din industria textilă nu este încă suficient pentru acoperirea nevoilor de
bază ale lucrătorilor și că acesta ar trebui majorat cel puțin până la 104 EUR pentru a se
realiza acest lucru, și solicită guvernului Bangladeshului să instituie un salariu minim
decent, consultându-se fără rezerve cu sindicatele și cu angajații; invită insistent, de
asemenea, guvernul să se asigure că toate fabricile de confecții plătesc efectiv salariile
datorate;
13. salută înregistrarea a aproximativ 300 de noi sindicate în sectorul confecțiilor de la
începutul anului 2013, ceea ce reprezintă o dublare a numărului lor în acest sector, dar
este îngrijorat de faptul că în 2014 și 2015 procesul de înregistrare a încetinit;
încurajează autoritățile din Bangladesh să continue tendința inițială pozitivă de a
îndeplini obiectivul unei reprezentări adecvate a celor 4 milioane de lucrători din
sectorul confecțiilor;
14. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la informațiile conform cărora sindicatele
nou înființate se confruntă cu discriminări, concedieri și represalii; este consternat de
discriminarea anti-sindicate la scară largă, evidențiată de acțiuni clar dovedite de
amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva reprezentanților lucrătorilor, printre
care asasinarea liderului sindical Aminul Islam; invită insistent guvernul
Bangladeshului să se ocupe efectiv de problema practicilor neloiale de muncă, luând
măsurile necesare pentru a preveni, investiga și urmări în justiție abaterile într-un mod
rapid și transparent, pentru a pune capăt impunității și a aduce și asasinii lui Aminul
Islam în fața justiției; este convins că o formare adecvată și ridicarea nivelului de
conștientizare cu privire la drepturile lucrătorilor sunt metode eficiente de reducere a
discriminării împotriva sindicatelor;
15. consideră că existența unor structuri sindicale democratice are un rol important în
îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță, de exemplu prin dezvoltarea
continuă, în toate fabricile, a unor comitete de siguranță conduse de lucrători,
subliniază, de asemenea, importanța accesului sindicatelor la fabrici pentru a putea
instrui lucrătorii cu privire la modul în care își pot proteja drepturile și siguranța,
inclusiv dreptul de a refuza să muncească în condiții de nesiguranță;
16. salută angajamentul guvernului de a restabili Autoritatea pentru inspectarea fabricilor și
a altor societăți (DIFE), pentru care se preconizează în final 993 de angajați și 23 de
birouri regionale; salută, de asemenea, modernizarea serviciilor de inspecție ale acesteia
în ianuarie 2014, adoptarea Politicii naționale pentru sănătate și siguranță și standardele
unificate pentru inspecțiile de sănătate și siguranță; solicită Comisiei și partenerilor
internaționali să ofere asistență tehnică și să-și împărtășească practicile optime pentru a
contribui la modernizarea DIFE; solicită guvernului Bangladeshului să-și respecte
261
angajamentele privind inspecțiile muncii și să respecte Convenția 81 a OIM; salută
închiderea fabricilor care nu respectau standardele de siguranță;
17. este în continuare îngrijorat de acuzațiile privind corupția endemică din Bangladesh în
care sunt implicați inspectorii de sănătate și siguranță și proprietari de fabrici de
îmbrăcăminte și solicită intensificarea eforturilor pentru combaterea acestor practici;
18. înțelege dificultățile de recrutare a inspectorilor, datorate necesității unei instruiri
adecvate pentru asimilarea unui standard unic și a unor proceduri operaționale
armonizate înainte de numirea efectivă; regretă, cu toate acestea, că obiectivul de
recrutare a 200 de inspectori suplimentari până la sfârșitul anului 2013 nu a fost încă
îndeplinit, numărul actual de persoane recrutate fiind de 173 și subliniază faptul că 200
de inspectori sunt cu mult sub nivelul necesar pentru a supraveghea o industrie de 4
milioane de lucrători;
19. salută faptul că acordul și alianța au terminat inspectarea tuturor fabricilor incluse în
mandatul lor și au finalizat peste 400 de Planuri de acțiune corective (PAC); invită
insistent guvernul din Bangladesh să vină în completarea acestei acțiuni prin inspectarea
rapidă a fabricilor aflate în responsabilitatea lor și să adopte măsuri de remediere
adecvate; susține importanta activitate a OIM pentru a contribui la realizarea acestora;
salută angajamentul acelor producători care doresc să îmbunătățească standardele și
solicită tuturor actorilor implicați să asigure implementarea corectă a PAC;
20. salută faptul că, în prezent, peste 250 de mari firme de modă și de desfacere care au ca
sursă industria de confecții din Bangladesh au semnat Acordul sau Alianța pentru a-și
coordona eforturile de îmbunătățire a siguranței în fabricile din Bangladesh care le
aprovizionează; încurajează, în acest context, și alte companii, inclusiv IMM-uri, să se
alăture Acordului; subliniază necesitatea unei implicări corespunzătoare a tuturor
actorilor pentru o implementare efectivă a acordului și încurajează replicarea acestuia în
alte țări cu risc ridicat;
21. încurajează semnatarii Acordului și membrii Alianței să își îmbunătățească cooperarea
și să facă sistematic schimb de rapoarte referitoare la inspecțiile din fabrici, pentru a
evita suprapunerea eforturilor și diferențierea standardelor; invită Alianța să publice
aceste rapoartele și în bengali, inclusiv online și să includă ilustrații, astfel încât să fie
accesibile oricărei persoane din țară;
22. consideră că comercianții cu amănuntul de talie mondială și producătorii de marcă au o
mare parte de responsabilitate pentru actualele modele de producție, făcând dificilă
îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salariilor în țările producătoare; este convins s-
ar putea crea o structură pieței și condiții sociale mai echitabile, dacă societățile
respective ar respecta în totalitate, pe toată lungimea lanțurilor de aprovizionare,
standardele fundamentale ale OIM în materie de muncă, standardele recunoscute la
nivel internațional în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI), în
special Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, recent actualizate, cele
zece principii ale Pactului mondial al Organizației Națiunilor Unite, Standardul de
orientare ISO 26000 privind responsabilitatea socială, Declarația tripartită a OIM de
stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială și
Principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului;
salută inițiativa emblematică a Comisiei Europene privind managementul responsabil al
lanțului de aprovizionare în sectorul textil, ținând seama de inițiativele naționale
262
existente, cum ar fi cele din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Franța și consideră
că UE are capacitatea și datoria de a fi un lider mondial al responsabilității în cadrul
lanțului de aprovizionare;
23. consideră că accesul la informații în sectorul textil este adesea cel mai important
obstacol pentru combaterea încălcărilor drepturilor omului din cadrul lanțului de
aprovizionare global și că este nevoie de un sistem de raportare obligatoriu, care să
ofere informații conectând toți actorii din lanțul valoric al unui produs, de la locul de
producție până la comercianții cu amănuntul; consideră că este necesară o nouă
legislație a UE care să impună o obligație juridică de diligență necesară în privința
drepturilor omului la nivelul întreprinderilor din UE care își externalizează producția în
țări terțe, inclusiv măsuri cu caracter obligatoriu pentru a asigura prin lege trasabilitatea
și transparența, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și
drepturile omului și cu Orientările OECD pentru întreprinderile multinaționale;
24. solicită Consiliului și Comisiei să includă o clauză obligatorie de RSI în toate acordurile
bilaterale comerciale și de investiții semnate de UE, care să oblige investitorii europeni
să respecte principiile RSI definite la nivel internațional, inclusiv actualizarea din 2010
a Orientărilor OCDE și standardele definite de ONU, OIM și UE; solicită ca, în
viitoarele acorduri comerciale ale UE cu țări terțe, să se acorde o poziție mai importantă
siguranței și sănătății la locul de muncă, ca parte a agendei pentru munca decentă,
precum și ca UE să ofere sprijin tehnic pentru aplicarea acestor dispoziții, astfel încât să
nu devină o barieră în calea comerțului;
25. recunoaște că munca în sectorul confecțiilor a ajutat milioane de femei sărace din
mediul rural din Bangladesh și din alte zone să scape de sărăcie și de dependența
materială de bărbați; observă că forța de muncă nesindicalizată este compusă în
principal de lucrători necalificați și de femei din sectorul confecțiilor din țările în curs
de dezvoltare; recunoaște că progresele înregistrate în ceea ce privește drepturile și
protecția lucrătorilor sunt esențiale pentru capacitarea femeilor și subliniază necesitatea
de a crește reprezentarea femeilor în cadrul sindicatelor, inclusiv în cadrul sindicatelor
nou constituite în Bangladesh, și salută Pactul de sustenabilitate, ca o recunoaștere a
importanței capacitării de gen în îmbunătățirea standardelor de muncă;
26. remarcă faptul că inițiativa „Totul în afară de arme” (EBA) a jucat un rol important în
dezvoltarea economică a Bangladeshului și a contribuit la îmbunătățirea condițiilor
materiale a milioane de persoane, mai ales a femeilor; este, însă, convins că fără criterii
de condiționalitate solide în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor,
EBA și SPG creează riscul agravării standardelor scăzute în materie de protecție a
lucrătorilor și al subminării condițiilor decente de muncă; solicită Comisiei să
stabilească dacă Bangladeshul respectă convențiile privind drepturile omului, munca și
mediul în cadrul SPG și să informeze Parlamentul; subliniază că țările care realizează
progrese semnificative în privința standardelor sociale și de muncă ar trebui
recompensate prin acordarea unui acces total pe piață al produselor lor;
27. încurajează VP/ÎR Mogherini și Comisarul Malmström să continue să includă
ratificarea standardelor fundamentale ale OIM, inspecțiile vizând sănătatea și siguranța,
precum și libertatea de asociere în discuțiile cu Bangladesh și cu alte țări privind
continuarea schimburilor comerciale preferențiale;
263
28. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă
Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor
statelor membre, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Guvernului și
Parlamentului Bangladeshului, precum și Directorului General al OIM.
265
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0176
Raport al Consiliului European extraordinar din 23 aprilie 2015: Ultimele
tragedii din Marea Mediterană și politicile UE în materie de migrație și de
azil
Rezoluţia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente
tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil (2015/2660(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul adițional la aceasta,
– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii
din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul
coastelor insulei Lampedusa1,
– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 mai 2014 referitor
la punerea în aplicare a Comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea
Mediterană,
– având în vedere dezbaterea privind situația din Mediterană și necesitatea unei abordări
globale a migrației de către UE, organizată la Parlament la 25 noiembrie 2014,
– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din
Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE2,
– având în vedere inițiativa ICNUR pentru zona centrală a Mării Mediterane și
propunerile ICNUR de abordare a valurilor actuale și viitoare de solicitanți de azil,
refugiați și migranți ce sosesc în Europa,
1 Texte adoptate, P7_TA(2013)0448.
2 Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.
266
– având în vedere planul de acțiune în zece puncte privind migrația adoptat la 20 aprilie
2015 de către Consiliul mixt Afaceri Externe și Afaceri Interne,
– având în vedere concluziile summitului special al Consiliului UE privind criza
refugiaților din Marea Mediterană, din 22 aprilie 2015,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) peste 1 500 de
persoane au murit în Marea Mediterană de la începutul acestui an;
B. întrucât, potrivit OIM, aproximativ 23 918 migranți au ajuns pe coasta italiană începând
cu 1 ianuarie 2015; întrucât, potrivit autorităților elene, 10 445 de migranți au fost
salvați de paza de coastă elenă din Marea Egee în primul trimestru al anului 2015;
C. întrucât forțele maritime italiene, paza de coastă italiană, marina italiană și câteva nave
comerciale au efectuat operațiuni neîntrerupte pentru salvarea migranților aflați în
dificultate pe Marea Mediterană și au venit în ajutorul a aproximativ 10 000 de migranți
în perioada de șase zile de vineri, 10 aprilie, până joi, 16 aprilie 2015;
D. întrucât ultima operațiune dedicată exclusiv căutării și salvării în Marea Mediterană,
Mare Nostrum, a salvat 150 810 migranți în cursul unei perioade de 364 de zile; întrucât
estimările inițiale nu indică în acest moment o reducere a numărului de migranți care
traversează Mediterana;
E. întrucât o proporție mai mare de persoane care încearcă să traverseze Marea Mediterană
fug de conflicte sau de persecuție din Siria, Irak, Eritreea, Somalia și Libia; întrucât
până la 700 de migranți au dispărut și se crede că s-au înecat după ce vasul de pescuit
din lemn pe care se înghesuiau s-a răsturnat în apropiere de Libia, în timp ce o navă
comercială portugheză venea în ajutorul său în seara zilei de sâmbătă, 18 aprilie 2015;
întrucât, potrivit relatărilor, unul dintre supraviețuitori a informat autoritățile italiene că
la bord s-ar fi putut afla până la 950 de persoane; întrucât o tragedie similară s-a produs
la începutul acestei luni, în care se apreciază că aproximativ 400 de migranți și-au
pierdut viața pe mare în momentul în care ambarcațiunea de pescuit din lemn care
transporta aproximativ 550 de persoane s-a răsturnat;
F. întrucât operațiunea comună Triton coordonată de Frontex a devenit pe deplin
funcțională la 1 noiembrie 2014, având un buget inițial de numai 2,9 milioane EUR pe
lună, în comparație cu aproximativ 9 milioane EUR pentru Mare Nostrum; întrucât de la
lansarea operațiunii comune „Triton” peste 24 400 de migranți ilegali au fost salvați pe
ruta mediteraneeană centrală, inclusiv aproape 7 860 prin acțiuni finanțate de Frontex;
G. întrucât traficanții de persoane și membrii filierelor de imigrație clandestină exploatează
migrația ilegală și pun în pericol viețile migranților pentru a obține profituri pentru
propriile afaceri, poartă responsabilitatea pentru moartea a mii de persoane și reprezintă
o problemă gravă pentru UE și statele membre; întrucât traficanții generează profituri în
valoare de 20 de miliarde EUR pe an din activitățile lor infracționale; întrucât, conform
Europol, grupurile infracționale organizate care facilitează activ transportul de migranți
ilegali prin Marea Mediterană au avut legături directe cu traficul de persoane, drogurile,
armele de foc și terorismul; întrucât la 17 martie 2015 Europol a înființat Echipa
operațională mixtă „Mare” pentru a aborda problema acestor grupuri infracționale;
267
H. întrucât instabilitatea și conflictele din regiune au un impact asupra masei fluxului de
migranți și a celui de persoane strămutate și, prin urmare, asupra numărului de persoane
care încearcă să ajungă în UE, întrucât expansiunea rapidă a SI și Daesh în zonele de
conflict învecinate va avea, în cele din urmă, un impact asupra afluxului masiv de
migranți și a fluxurilor persoanelor strămutate;
1. își exprimă regretul și tristețea profunde pentru pierderile tragice și repetate de vieți
omenești din Mediterana; îndeamnă Uniunea Europeană și statele sale membre ca, pe
baza cooperării existente, să facă tot posibilul pentru a preveni alte pierderi de vieți
omenești pe mare; solicită UE și statelor membre să facă tot posibilul pentru a identifica
cadavrele și persoanele date dispărute și pentru a informa rudele acestora;
2. invită UE și statele sale membre să furnizeze resursele necesare pentru a se asigura că
obligațiile de căutare și salvare sunt îndeplinite în mod eficace și, prin urmare, că
acestea sunt finanțate în mod corespunzător; întrucât statele membre continuă să-și
manifeste solidaritatea și angajamentul prin intensificarea contribuțiilor la bugetele și
operațiile Frontex și EASO și se angajează să asigure acestor agenții resursele (de
personal și echipament) necesare îndeplinirii obligațiilor lor prin bugetul UE și
fondurile sale relevante;
3. reiterează necesitatea ca UE să își fondeze răspunsul la cele mai recente tragedii care au
avut loc în Mediterana pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității, astfel
cum este prevăzut la articolul 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(TFUE), precum și să adopte o abordare europeană globală; reiterează necesitatea ca UE
să intensifice partajarea echitabilă a responsabilității, precum și solidaritatea față de
statele membre care primesc cel mai mare număr de refugiați și de solicitanți de azil, în
termeni absoluți sau în mod proporțional;
4. salută angajamentul Consiliului European de a consolida operațiunea Triton a UE prin
creșterea finanțării și a mijloacelor; îndeamnă UE să stabilească un mandat clar pentru
Triton în vederea extinderii zonei sale de operare și să extindă acest mandat pentru
operațiile de căutare și salvare la nivelul UE;
5. solicită organizarea unei operațiuni de salvare umanitare la nivel european, puternică și
cu caracter permanent, care, precum Mare Nostrum, să aibă loc în mare liberă și la care
să contribuie financiar și cu dotări și mijloace toate statele membre; îndeamnă UE să
cofinanțeze o astfel de operațiune;
6. salută propunerea Consiliului European de tratare comună a cererilor de azil, cu
sprijinul echipelor EASO; invită Comisia să extindă mandatul EASO pentru a-i
consolida rolul operațional în tratarea solicitărilor de azil;
7. invită statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile existente pentru eliberarea de
vize din motive umanitare la ambasadele și birourile lor consulare; subliniază, în acest
context, că Consiliul ar trebui să ia serios în considerare posibilitatea de a utiliza fie
Directiva privind protecția temporară din 2001, fie articolul 78 alineatul (3) din TFUE,
ambele prevăzând un mecanism de solidaritate în cazul unor fluxuri de persoane
strămutate masive și apărute brusc;
8. invită statele membre să-și mărească contribuțiile la programele de relocare existente, în
special statele membre care nu au contribuit cu nimic;
268
9. invită Comisia să stabilească o cotă obligatorie pentru distribuirea de solicitanți de azil
în rândul tuturor statelor membre;
10. subliniază că este necesar să se încurajeze politicile de returnare voluntară, garantându-
se totodată protecția drepturilor tuturor migranților și asigurarea accesului sigur și legal
la sistemul de azil al UE, cu respectarea principiului nereturnării;
11. salută faptul că VP/ÎR și Președinția letonă au convocat imediat un consiliu comun
extraordinar al miniștrilor afacerilor externe și interne la Luxemburg și salută faptul că
statele membre au convocat imediat un summit extraordinar pentru găsirea unor soluții
comune ca răspuns la situația de criză din Mediterana; ia act de faptul că o primă
dezbatere largă privind posibilitățile de salvare a vieților, combaterea membrii filierelor
de imigrație clandestină și a traficanților de persoane și responsabilitatea comună a
statelor membre în ceea ce privește primirea și protecția; subliniază că statele membre
trebuie să-și intensifice în continuare angajamentul și regretă lipsa de angajament din
partea Consiliului European în ceea ce privește instituirea unui mecanism de solidaritate
obligatoriu la nivelul UE;
12. solicită transpunerea rapidă și deplină și punerea efectivă în aplicare a sistemului
european comun de azil de către toate statele membre participante, asigurându-se astfel
standarde europene comune, inclusiv condiții de primire a solicitanților de azil și
respectarea drepturilor fundamentale, în temeiul legislației în vigoare;
13. solicită o mai bună coordonare a politicilor UE și ale statelor membre în abordarea
cauzelor profunde ale migrației; subliniază necesitatea unei abordări globale a UE care
va consolida coerența dintre politicile sale interne și externe, în special în ceea ce
privește politica externă și de securitate comună, politica de dezvoltare și politica
privind migrația; solicită consolidarea cooperării UE cu țările partenere din Orientul
Mijlociu și Africa pentru a promova democrația, libertățile și drepturile fundamentale,
securitatea și prosperitatea;
14. îndeamnă statele membre și țări terțe să instituie cele mai severe sancțiuni penale
posibile împotriva traficului de persoane și a imigrației clandestine atât la intrarea în
UE, cât și în interiorul acesteia, precum și împotriva indivizilor sau a grupurilor care
exploatează migranți vulnerabili în UE, garantând faptul că cei care vin în ajutorul
solicitanților de azil și vaselor în pericol nu sunt persecutați;
15. invită statele membre să colaboreze mai strâns cu Europol, Frontex, EASO și Eurojust
cu scopul de a lupta împotriva rețelelor criminale de traficanți și rețelelor de imigrație
clandestină și să detecteze și să urmărească finanțarea acestora și să identifice modul lor
de operare pentru a le împiedica să câștige bani punând în pericol viața migranților;
subliniază că este necesar să se consolideze cooperarea cu țări terțe, în special cele din
jurul Libiei, care este indispensabilă dacă se urmărește distrugerea cu succes a acestor
rețele criminale, atât pentru formarea în materie de aplicare a legii, cât și pentru
furnizarea de servicii de informare; subliniază necesitatea ca țările terțe să respecte
dreptul internațional în ceea ce privește salvarea de vieți pe mare și să garanteze
protecția refugiaților și respectarea drepturilor fundamentale;
16. subliniază că cauzele profunde ale violenței și subdezvoltării trebuie să fie abordate în
țările de origine pentru a opri fluxul de refugiați și migranți economici; subliniază, în
acest context, că consolidarea semnificativă a structurilor de guvernanță prin instituirea
269
unor instituții publice eficace și favorabile incluziunii, asigurarea consolidării
capacităților în sistemele de azil din țările terțe, crearea statului de drept și combaterea
corupției endemice la toate nivelurile, precum și promovarea drepturilor omului și a
democrației ar trebui să fie principalele priorități ale tuturor guvernelor din țările de
origine;
17. își reafirmă sprijinul pentru toate eforturile coordonate de ONU în vederea restabilirii
autorității guvernamentale în Libia și angajamentul de a-și intensifica eforturile pentru a
combate conflictul și instabilitatea din Libia și Siria; subliniază că obținerea stabilității
regionale în zonele de conflict este esențială pentru reducerea strămutării de persoane în
viitor;
18. reamintește că scopul acestei rezoluții este de a reacționa la recentele evenimente tragice
din Mediterana și la concluziile Consiliului European din 23 aprilie 2015 și de a
propune un set de măsuri urgente care să fie luate imediat, ținând seama de faptul că
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne – comisia competentă în aceste
probleme – elaborează în prezent un raport care va reflecta orientările politice privind
migrația ale Parlamentului pe termen mediu și lung;
19. invită Comisia să dezvolte și să prezinte o agendă europeană ambițioasă privind
migrarea care ține seama de toate aspectele legate de migrație;
20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
271
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0178
Persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor
studenți în Kenya de către grupul terorist Al-Shabaab
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la persecutarea
creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor studenți în Kenya de către
grupul terorist al-Shabaab (2015/2661(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kenya,
– având în vedere cel de-al doilea Acord revizuit de parteneriat între membrii grupului
statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană
și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000
(Acordul de la Cotonou), în special articolele 8, 11 și 26 din acesta,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii
pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, din 23 noiembrie
2014 privind masacrarea a 28 de călători civili și din 3 aprilie 2015 privind masacrul de
la universitatea din Garissa,
– având în vedere declarația de presă emisă de Consiliul pentru pace și securitate al
Uniunii Africane (UA), făcută cu ocazia celei de a 497-a reuniuni organizate la 9 aprilie
2015, referitoare la atacul terorist comis la Garissa, Kenya,
– având în vedere raidul forțelor aeriene kenyene asupra taberelor de pregătire ale grupării
al-Shabaab din Somalia, ca răspuns la măcelul de la universitatea din Garissa,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de
intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau credință,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,
– având în vedere orientările UE privind dreptul umanitar internațional,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât cel mai recent atac terorist din Garissa, Kenya, a avut ca țintă tineri,
învățământul și, prin urmare, viitorul țării; întrucât tinerii simbolizează promisiuni și
pace și sunt cei pe care se va sprijini în viitor dezvoltarea țării; întrucât învățământul
este esențial în lupta împotriva extremismului și a fundamentalismului violent;
B. întrucât numărul atacurilor îndreptate împotriva minorităților religioase, și în special a
272
creștinilor, în întreaga lume a crescut extraordinar de mult în ultimele luni; întrucât
creștinii sunt măcelăriți, bătuți și arestați în fiecare zi, în special în anumite părți ale
lumii arabe, de către teroriștii jihadiști;
C. întrucât creștinii reprezintă grupul religios cel mai persecutat; întrucât extremismul și
persecuția de acest tip apar ca un factor semnificativ în cadrul fenomenului tot mai
extins al migrației în masă; întrucât, potrivit datelor disponibile, în fiecare an sunt uciși
peste 150 000 de creștini;
D. întrucât, la 15 februarie 2015, ISIS / Daʼesh a decapitat 21 de creștini copți egipteni în
Libia;
E. întrucât atacatorii din Garissa au avut drept țintă în mod intenționat ne-musulmani,
identificând creștinii pentru a-i executa în mod brutal; întrucât al-Shabaab a declarat în
mod deschis și public că poartă un război împotriva creștinilor din regiune;
F. întrucât protecția drepturilor copiilor și tinerilor și consolidarea competențelor, a
educației și a inovării sunt esențiale pentru sporirea oportunităților economice, sociale și
culturale ale acestora, precum și pentru intensificarea dezvoltării țării;
G. întrucât al-Shabaab a vizat în mod regulat studenți, școli și alte instituții de învățământ;
întrucât, printre altele, în decembrie 2009, un atentat sinucigaș cu bombă a ucis 19
persoane în cadrul unei festivități de absolvire a studenților la medicină în Mogadiscio,
Somalia, iar în octombrie 2011, grupul terorist a revendicat responsabilitatea pentru
unui atentat cu bombă în care au murit 70 de persoane, inclusiv studenți care așteptau
rezultatele la examen la Ministerul educației din Somalia, de asemenea în Mogadiscio;
H. întrucât, la 25 martie 2015, cel puțin 15 persoane și-au pierdut viața în urma unui atac
comis de al-Shabaab într-un hotel din Mogadiscio și întrucât Yusuf Mohamed Ismail
Bari-Bari, reprezentantul permanent al Somaliei pe lângă Organizația Națiunilor Unite
în Geneva, Elveția, s-a aflat printre persoanele ucise în timpul atacului;
I. întrucât Kenya s-a confruntat cu un număr sporit de atacuri comise împotriva populației
civile începând din octombrie 2011, când trupele kenyene au intrat sudul Somaliei
pentru a participa la o operațiune coordonată cu forțele militare somaleze împotriva unei
zone controlate de către al-Shabaab, după ce grupul terorist a luat patru persoane
ostatici;
J. întrucât, din noiembrie 2011, trupele kenyene participă la Misiunea Uniunii Africane în
Somalia (AMISOM), înființată la 19 ianuarie 2007 de Consiliul pentru pace și securitate
al Uniunii Africane (UA) și autorizată de Consiliul de Securitate al ONU la 20 februarie
2007 (Rezoluția nr. 1744(2007)), care de curând a autorizat UA să-și continue misiunea
până la 30 noiembrie 2015 (Rezoluția nr. 2182(2014));
K. întrucât una dintre entitățile principale care contribuie la lupta împotriva grupării
teroriste al-Shabaab este armata etiopiană și, într-o mai mică măsură, armata ugandeză;
L. întrucât al-Shabaab a stabilit legături cu alte grupuri islamiste din Africa, cum ar fi
Boko Haram din Nigeria și Al-Qaida din Maghrebul islamic;
M. întrucât grupul terorist al-Shabaab bombardează cu regularitate și ucide în special civili
în Somalia, dar și în țările vecine, de exemplu la Kampala, Uganda, în iulie 2010 și mult
mai des în Kenya, unde, deși doar acțiunile de mare anvergură au suscitat atenție
internațională, au loc cu regularitate atacuri la scară mai mică;
N. întrucât al-Shabaab a revendicat responsabilitatea pentru raidurile efectuate în iulie
2014 în satele Hindi, Gamba, Lamu și Râul Tana de pe coasta kenyană, în cursul cărora
273
au fost executate peste 100 de persoane, precum și pentru două atacuri în comitatul
Mandela, la sfârșitul anului 2014, în cadrul cărora au fost ucise 64 de persoane;
O. întrucât, în urma atacului terorist asupra universității din Garissa, guvernul kenyan a
amenințat Agenția pentru Refugiați a ONU (ICNUR) cu închiderea taberei de refugiați
de la Dadaab, în termen de trei luni; întrucât ÎCNUR a avertizat că această acțiune ar
avea „consecințe umanitare și practice extreme”; întrucât Convenția ONU privind
statutul refugiaților interzice returnarea forțată a refugiaților către zone în care viața sau
libertatea le sunt în pericol;
P. întrucât Forța permanentă africană (ASF) nu este încă operațională și întrucât UE și-a
manifestat disponibilitatea de a sprijini capacitățile africane de menținere a păcii ca
parte a strategiei sale de securitate pentru Africa;
Q. întrucât, potrivit articolului 11 din Acordul de parteneriat ACP-UE, „Activitățile din
domeniul consolidării păcii, al prevenirii și al soluționării conflictelor urmăresc, în
special, asigurarea unui echilibru între oportunitățile politice, economice, sociale și
culturale oferite tuturor segmentelor societății, consolidarea legitimității democratice și
a eficienței guvernării, stabilirea de mecanisme eficiente pentru concilierea pașnică a
intereselor diferitelor grupuri, […] pentru soluționarea divergențelor dintre diferite
segmente ale societății, precum și susținerea unei societăți civile active și organizate”;
1. condamnă în termenii cei mai fermi atacul terorist deliberat comis de gruparea al-
Shabaab la 2 aprilie 2015 la Garissa, în cursul căruia a asasinat 147 de tineri studenți
nevinovați și a rănit alți 79; condamnă cu vehemență orice încălcare a drepturilor
omului, în special uciderea oamenilor pe motive de religie, convingeri sau origine
etnică;
2. condamnă încă o dată raidurile efectuate de al-Shabaab în vara lui 2014 asupra mai
multor sate kenyene situate pe coastă, inclusiv Mpeketoni, sat în care au fost executate
50 de persoane; condamnă energic raidul asupra centrului comercial Westgate din
Nairobi, care a avut loc la 24 septembrie 2013 și în urma căruia au fost găsite 67 de
cadavre; condamnă atacul comis de al-Shabaab la 25 martie 2015, în Mogadiscio, în
cursul căruia și-a pierdut viața ambasadorul Yusuf Mohamed Ismail Bari-Bari,
reprezentantul permanent al Somaliei pe lângă Organizația Națiunilor Unite în Geneva;
3. transmite condoleanțe familiilor victimelor și poporului și guvernului Republicii Kenya;
este alături de poporul kenyan în fața acestor josnice acte de agresiune;
4. reamintește faptul că libertatea religioasă este un drept fundamental și condamnă în mod
ferm orice act de violență sau de discriminare pe motive de religie;
5. condamnă recentele atacuri împotriva comunităților creștine din diferite țări, în special
cu referire la aruncarea peste bord a 12 creștini în timpul unei traversări recente a mării
venind din Libia și la masacrarea a 30 de creștini etiopieni la 19 aprilie 2015, și își
exprimă solidaritatea cu familiile victimelor;
6. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că autorii actelor de terorism în mai
multe zone ale lumii abuzează de religie, precum și profunda sa îngrijorare față de
multiplicarea actelor de intoleranță, de represiune și de violență îndreptate împotriva
creștinilor, în special în anumite părți ale lumii arabe; denunță instrumentalizarea
religiei în diverse conflicte; condamnă numărul tot mai mare de atacuri asupra
bisericilor în întreaga lume, în special atacul care a ucis 14 persoane în Pakistan la 15
martie 2015; condamnă cu fermitate încarcerarea, dispariția, tortura, sclavia și execuțiile
publice la care sunt supuși creștinii în Coreea de Nord; confirmă și sprijină dreptul
274
inalienabil al tuturor minorităților religioase și etnice care trăiesc în Irak și în Siria,
inclusiv al creștinilor, de a trăi în continuare în ținuturile lor natale tradiționale și
istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și în siguranță; observă faptul că, timp de
secole, membrii diferitelor grupuri religioase au conviețuit în mod pașnic în regiune;
7. îndeamnă instituțiile UE să respecte obligațiile asumate în temeiul articolului 17 din
TFUE de a menține un dialog deschis, transparent și periodic cu bisericile și
organizațiile religioase, filozofice și neconfesionale, pentru a garanta faptul că
persecutarea comunităților creștine și a altor comunități religioase este considerată a fi o
chestiune prioritară a UE;
8. condamnă utilizarea unei legi antice („pactului dhimmi”) de către ISIS/Daʼesh în Siria
și Irak, cu scopul extorcării creștinilor prin intermediul unor obligații de impozitare pe
baze religioase și al unor restricții impuse sub amenințarea cu moartea;
9. își reafirmă solidaritatea cu toți creștinii persecutați în diferite părți din Africa, cu
referire specială la recentele atrocități din Libia, Nigeria și Sudan;
10. condamnă și respinge orice interpretare eronată a mesajului Islamului în scopul creării
unei ideologii violente, crude, totalitare, opresive și expansioniste, care legitimează
exterminarea minorităților creștine; îndeamnă liderii musulmani să condamne pe deplin
toate atacurile teroriste, inclusiv pe acelea care au drept ținte comunități și minorități
religioase și în special pe creștini;
11. solicită desfășurarea rapidă a unei anchete amănunțite, imparțiale și eficace pentru a
aduce în fața justiției făptașii, organizatorii, finanțatorii și sponsorii acestor acte
condamnabile de terorism;
12. ia act de faptul că adevăratul răspuns trebuie căutat în acțiuni coordonate cu alte țări
africane și invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate și Consiliul să răspundă amenințărilor teroriste și
la adresa securității din această regiune în colaborare cu Uniunea Africană, sprijinind
eforturile cruciale ale acesteia de combatere a grupării al-Shabaab prin intermediul
AMISOM; îndeamnă Uniunea Europeană să acorde un sprijin ferm implementării
mecanismelor continentale și regionale de gestionare a conflictelor, în special a Forței
permanente africane (ASF);
13. invită guvernul kenyan să-și asume responsabilitatea și să combată atât violența grupării
al-Shabaab, cât și cauzele profunde ale acesteia; consideră că se poate ajunge la o stare
de securitate numai dacă diviziunile din rândul societăților politice și civile din Kenya,
precum și dezechilibrele regionale din dezvoltare, sunt abordate în mod corespunzător;
consideră regretabilă reacția întârziată a forțelor de poliție; îndeamnă, în special,
guvernul să se abțină de la a utiliza atacurile teroriste ca pretext pentru reprimarea
libertăților civile; invită autoritățile kenyene să-și bazeze strategia de combatere a
terorismului pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; insistă asupra
faptului că trebuie să existe control democratic și supraveghere din partea justiției
asupra politicilor de combatere a terorismului;
14. îndeamnă autoritățile kenyene să se asigure că sunt evitate orice tip de divergențe între
credințe, precum și paralelele între comunitatea musulmană și gruparea al-Shabaab, și
să ia toate măsurile pentru a se asigura menținerea unității țării în beneficiul creșterii
sale economice și sociale și al stabilității, precum și al respectării drepturilor omului și
demnității cetățenilor săi; invită guvernul kenyan, liderii opoziției și liderii
comunităților religioase să se aplece asupra nemulțumirilor istorice legate de
marginalizare, de divizări regionale în interiorul țării și de discriminare instituțională și
275
să se asigure că operațiunile de combatere a terorismului vizează numai autorii și nu
comunitățile etnice și religioase în ansamblul lor;
15. reamintește Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre angajamentul
asumat în cadrul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația,
adoptat în iunie 2012, de a garanta că în toate formele de dialog cu țările terțe privind
combaterea terorismului este abordat aspectul drepturilor omului;
16. solicită UE să pună în aplicare un program de misiuni de instrucție militară în Kenya și
să furnizeze echipamente moderne, colaborând cu forțele militare și de poliție kenyene
și instruindu-le pe acestea în vederea combaterii terorismului și prevenirii expansiunii
grupării al-Shabaab;
17. îndeamnă guvernul kenyan să depună toate eforturile pentru a respecta statul de drept,
drepturile omului, principiile democratice și libertățile fundamentale și solicită UE să-și
conducă partenerul internațional în această direcție și să reunească o contribuție
financiară în vederea intensificării programelor existente de guvernare, pentru a asigura
securitatea națională și a aduce pace și stabilitate în țară și în regiune; insistă asupra
faptului că spirala violențelor grupului al-Shabaab trebuie abordată în colaborare cu
țările învecinate; solicită UE să asigure tot sprijinul financiar, logistic și la nivel de
experți necesar în acest sens, inclusiv posibilitatea de a recurge la Instrumentul financiar
pentru pace în Africa și la instrumentele UE de gestionare a crizelor;
18. invită forțele de securitate din Kenya să asigure un răspuns în limitele legii în
contracararea amenințării teroriste; invită guvernul kenyan să asigure securitatea și
protecția taberelor de refugiați de pe teritoriul său, în concordanță cu dreptul
internațional;
19. subliniază că terorismul internațional este finanțat prin spălare de bani ilegală,
răscumpărări, extorcare, trafic de droguri și corupție; invită Comisia și statele membre
să consolideze cooperarea cu țările terțe în ce privește distribuirea informațiilor legate
de spălarea de bani și finanțarea terorismului;
20. își reafirmă sprijinul pentru orice inițiativă de promovare a dialogului și a respectului
reciproc dintre comunitățile religioase și alte comunități; îndeamnă toate autoritățile
religioase să promoveze toleranța și să ia inițiative împotriva urii și a radicalizării
violente și extremiste;
21. denunță identificarea instituțiilor și a spațiilor educaționale drept ținte pentru atacuri
teroriste, cu intenția de a submina educația și demnitatea tuturor cetățenilor și de a trezi
neîncredere și disensiuni între comunități; reamintește răpirea și dispariția fetelor
creștine din orașul nigerian Chibok în 2014, fapte care au fost condamnate la nivel
internațional, autorul lor fiind grupul terorist jihadist Boko Haram;
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre,
guvernului Kenyei, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității interguvernamentale pentru
dezvoltare (IGAD), Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Adunării
Generale a Organizației Națiunilor Unite și copreședinților Adunării parlamentare
paritare ACP-UE.
277
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0179
Distrugerea siturilor culturale săvârșită de ISIS/Da'esh
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea
siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (2015/2649(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei
referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (O-000031/2015 – B8-
0115/2015 și O-000032/2015 – B8-0116/2015),
– având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(TFUE), care prevede că „acțiunea Uniunii urmărește să încurajeze cooperarea dintre
statele membre”, în special în ceea ce privește „conservarea și protejarea patrimoniului
cultural de importanță europeană” și că „Uniunea și statele membre favorizează
cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competențe în
domeniul culturii”,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008
privind exportul bunurilor culturale1,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003
privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/962,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1332/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în
vedere situația din Siria3, adoptat pe baza Deciziei 2013/760/PESC a Consiliului din 13
decembrie 2013 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive
împotriva Siriei4, în special articolul 11c referitor la importul, exportul sau transferul de
bunuri culturale siriene,
– având în vedere Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului din 20 iulie 2001
privind înființarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene5, modificată prin Acțiunea
1 JO L 39, 10.2.2009, p. 1.
2 JO L 169, 8.7.2003, p. 6.
3 JO L 335, 14.12.2013, p. 3.
4 JO L 335, 14.12.2013, p. 50.
5 JO L 200, 25.7.2001, p. 5.
278
comună 2009/834/PESC a Consiliului1,
– având în vedere Rezoluția Consiliului din octombrie 2012 privind crearea unei rețele
informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul
bunurilor culturale (UE CULTNET) (14232/2012),
– având în vedere Al doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția
bunurilor culturale în caz de conflict armat, din 1999,
– având în vedere Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a
importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală din 14 noiembrie
1970,
– având în vedere Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial, cultural
și natural din 16 noiembrie 1972,
– având în vedere Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural
imaterial din 17 octombrie 2003,
– având în vedere Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității
expresiilor culturale din 20 octombrie 2005,
– având în vedere Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate
ilegal din 1995,
– având în vedere Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din
12 februarie 2015 privind amenințările la adresa păcii și securității internaționale
cauzate de actele de terorism ale Al-Qaida2,
– având în vedere Carta de la Veneția din 1964 pentru conservarea și restaurarea
monumentelor și siturilor, prin care se instituie un cadru internațional pentru
conservarea și restaurarea clădirilor vechi,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, adoptat la 17 iulie
1998, îndeosebi articolul 8 alineatul (2) litera (b) punctul (ix), în care atacurile
îndreptate cu intenție împotriva edificiilor dedicate religiei, educației, artei, științei sau
unor scopuri caritabile, monumentelor istorice, spitalelor și locurilor în care sunt
adăpostiți bolnavii și răniții sunt calificate drept crime de război, în cazul în care ele nu
sunt obiective militare,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013
privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această
privință3, în care, la punctul 211, se stipulează că „formele intenționate de distrugere a
patrimoniului cultural și artistic, astfel cum se întâmplă în această perioadă în Irak și
Siria, ar trebui să fie urmărite penal ca fiind crime de război și crime împotriva
umanității”,
– având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 6
februarie 2015, intitulată „Elemente referitoare la o strategie regională a UE pentru Siria
și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh” (JOIN(2015)0002), în
care Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate au recunoscut gravitatea distrugerii și jefuirii
patrimoniului cultural în cadrul eforturilor de soluționare a crizelor din Siria și Irak și
1 JO L 297, 13.11.2009, p. 18.
2 http://www.refworld.org/docid/54ef1f704.html
3 Texte adoptate, P8_TA(2015)0076.
279
amenințarea pe care o reprezintă Da’esh,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din
Regulamentul său de procedură,
A. întrucât numeroase situri arheologice, religioase și culturale din Siria și Irak au fost
recent ținta directă a unor distrugeri săvârșite de grupări extremiste afiliate în special la
Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS/Da’esh) și întrucât aceste atacuri sistematice
îndreptate împotriva patrimoniului cultural au fost descrise de directoarea generală a
UNESCO, Irina Bokova, drept „epurare culturală”;
B. întrucât, potrivit UNESCO, termenul de „epurare culturală” se referă la o strategie care
urmărește în mod intenționat să distrugă diversitatea culturală, vizând deliberat persoane
identificate pe baza sorginții lor culturale, etnice sau religioase, asociată cu atacuri
deliberate îndreptate împotriva locurilor lor de cult, a celor dedicate memoriei comune
și învățământului și întrucât strategia de epurare culturală ce poate fi constatată în Irak
și Siria se concretizează în atacuri asupra patrimoniului cultural, îndreptate atât
împotriva expresiilor fizice, concrete și întruchipate în edificii ale culturii, cum sunt
monumentele și clădirile, cât și asupra minorităților și a expresiilor spirituale ale
culturii, cum sunt obiceiurile, tradițiile și convingerile1;
C. întrucât unele acte de distrugere a patrimoniului cultural au fost considerate, în anumite
circumstanțe, drept crime împotriva umanității2; întrucât, în special atunci când vizează
membrii unui grup religios sau etnic, aceste acte pot fi asimilate infracțiunii de
persecuție, prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (h) din statutul Curții Penale
Internaționale;
D. întrucât astfel de acte de distrugere a obiectelor și siturilor culturale și istorice nu sunt
noi și nu se limitează doar la Irak și Siria; întrucât, potrivit UNESCO, patrimoniul
cultural constituie o componentă importantă a identității culturale a comunităților, a
grupurilor și a persoanelor, precum și a coeziunii sociale, astfel că distrugerea
intenționată a acestuia poate avea consecințe negative asupra demnității umane și a
drepturilor omului3; întrucât, așa cum a subliniat, printre alții, UNESCO, produsele care
provin din jefuirea siturilor culturale și religioase și din traficul cu obiecte culturale și
religioase comise de către ISIS/Da’esh în Irak și Siria sunt utilizate la finanțarea
activităților teroriste ale ISIS/Da’esh, obiectele de artă și culturale devenind astfel
„arme de război”;
E. întrucât, la 1 martie 2014, mulțumită finanțării oferite de Uniunea Europeană,
UNESCO, împreună cu alți parteneri strategici, a lansat un proiect cu durata de trei ani
intitulat „Salvgardarea în regim de urgență a patrimoniului sirian”, care urmărește în
special protejarea urgentă a patrimoniului cultural sirian;
F. întrucât Uniunea Europeană a ratificat Convenția asupra protecției și promovării
diversității expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005, care a fost primul
instrument internațional prin care a fost recunoscută natura duală, economică și
culturală, a bunurilor culturale care, în consecință, „nu trebuie tratate ca având exclusiv
valoare comercială”;
1 http://www.unesco.org/new/en/media-services/single-
view/news/conference_report_heritage_and_cultural_diversity_at_risk_in_iraq_and_syria/ 2 Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, Kordić și Čerkez, 26 februarie
2001, IT-95-14/2, punctele 207 și 208. 3 Declarația UNESCO din 2003 referitoare la distrugerea intenționată a patrimoniului
cultural.
280
G. întrucât Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului,
exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, adoptată la 17 noiembrie 1970, și
Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la
24 iunie 1995, constituie instrumente esențiale de consolidare a protecției patrimoniului
cultural mondial;
H. întrucât comercializarea ilicită a bunurilor culturale constituie, în prezent, ca importanță,
cea de a treia formă ilicită de comerț, după traficul cu droguri și cel cu arme; întrucât
acest comerț ilicit este dominat de rețelele de crimă organizată; întrucât mecanismele
actuale, naționale și internaționale, nu sunt dotate sau sprijinite în mod adecvat pentru
soluționarea problemei1;
I. întrucât, cu toate că combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale nu constituie o
competență specifică a Uniunii Europene, în măsura în care nu este definită ca atare în
tratate, aceasta se circumscrie totuși mai multor domenii de competență ale UE, cum ar
fi piața internă, spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ), cultura și politica
externă și de securitate comună (PESC);
J. întrucât există o nevoie urgentă de a coordona mai bine lupta împotriva comerțului ilicit
cu artefacte culturale și de a colabora îndeaproape la promovarea sensibilizării și a
schimbului de informații, precum și la consolidarea cadrelor juridice; reamintind, în
acest context, faptul că, în decembrie 2011, în concluziile sale privind prevenirea și
combaterea infracțiunilor împotriva bunurilor culturale, Consiliul a recomandat, inter
alia, ca statele membre să-și consolideze cooperarea la nivelul autorităților de aplicare a
legii, al autorităților culturale și al organizațiilor private;
K. întrucât, în octombrie 2012, printr-o rezoluție a Consiliului a fost instituită o rețea
informală a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul
bunurilor culturale (UE CULTNET), ale cărei obiective principale sunt îmbunătățirea
schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului ilicit cu bunuri culturale și
identificarea și partajarea informațiilor legate de rețelele infracționale suspectate a fi
implicate în activități de comerț ilicit;
L. întrucât, sâmbătă, 28 martie 2015, directoarea generală Irina Bokova a lansat la Bagdad
campania #Unite4Heritage („Toți uniți pentru patrimoniu”), care urmărește
mobilizarea, la nivel mondial, a sprijinului în vederea protejării patrimoniului cultural,
făcând uz de puterea rețelelor de socializare,
1. condamnă ferm distrugerea intenționată a siturilor culturale, arheologice și religioase
săvârșită de ISIS în Siria și Irak;
2. invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe
și politica de securitate (VP/ÎR) să întreprindă acțiunile necesare la nivel politic, în
conformitate cu Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie
2015, pentru a pune capăt comerțului ilegal cu bunuri culturale din teritoriile Siriei și
Irakului atât timp cât în respectivele teritorii există conflicte, împiedicând utilizarea
acestora ca sursă de finanțare;
3. invită VP/ÎR să recurgă la diplomația culturală și la dialogul intercultural ca instrument
de reconciliere a diferitelor comunități și de refacere a siturilor distruse;
4. invită VP/ÎR, UE și statele membre ale acesteia să aplice măsuri de securitate la
1 http://www.africa-eu-partnership.org/newsroom/all-news/morocco-africa-eu-workshop-fight-
against-illegal-trafficking-cultural-goods
281
frontierele externe ale UE pentru a împiedica introducerea ilegală a bunurilor culturale
provenind din Siria și Irak în Uniune și să coopereze eficient în cadrul unui demers
comun împotriva comercializării artefactelor de origine siriană și irakiană în Europa,
având în vedere că o mare parte a comerțului cu obiecte de artă din Orientul Mijlociu
are ca destinație piața europeană, precum și Statele Unite și zona Golfului;
5. sugerează, în acest context, ca, în concordanță cu punctul 17 din Rezoluția 2199 a
Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015, Comisia să se concentreze
asupra combaterii comerțului ilicit cu artefacte culturale și, în mod specific, cu bunuri
de patrimoniu cultural scoase ilegal din Irak cu începere de la 6 august 1990 și din Siria
cu începere de la 15 martie 2011; invită Comisia să elaboreze o abordare coordonată
pentru combaterea acestui comerț ilegal, conlucrând cu structurile competente din
cadrul serviciilor de investigații de la nivel național și în strânsă cooperare cu UNESCO
și cu alte organizații internaționale, cum ar fi Consiliul Internațional al Muzeelor
(International Council of Museums, ICOM), Comitetul Internațional al Scutului
Albastru din cadrul ICOM (International Committee of the Blue Shield, ICBS),
Europol, Interpol, Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat
(International Institute for the Unification of Private Law, UNIDROIT), Organizația
Mondială a Vămilor (World Customs Organisation, WCO), Consiliul Internațional al
Monumentelor și Siturilor (International Council on Monuments and Sites, ICOMOS) și
Centrul Internațional de Studiu al Conservării și Restaurării Bunurilor Culturale
(International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural
Property, ICCROM);
6. invită VP/ÎR să implice Centrul Satelitar al Uniunii Europene din Torrejón, care sprijină
procesul decizional al Uniunii în contextul PESC prin furnizarea de materiale rezultate
din analiza imaginilor prin satelit, în scopul monitorizării și listării siturilor arheologice
și culturale din Siria și Irak și al sprijinirii activităților arheologilor sirieni, cu scopul de
a preveni comiterea altor jafuri și de a salva viețile civililor;
7. invită Comisia să pună bazele unui schimb de informații și de bune practici rapid și
sigur între statele membre pentru a combate în mod eficace comerțul ilicit cu artefacte
culturale scoase ilegal din Irak și Siria și să îndemne statele membre să recurgă la
instrumentele internaționale împotriva traficului ilegal de bunuri culturale în cazul
polițiștilor și agenților vamali, cum ar fi baza de date dedicată a Interpolului „I-24/7”
pentru operele de artă furate și instrumentul de comunicare online din cadrul
programului ARCHEO al Organizației Mondiale a Vămilor (WCO);
8. solicită să se analizeze posibilitatea creării unor programe de formare europene care să
fie destinate judecătorilor, polițiștilor și agenților vamali, administrațiilor publice și, la
nivel mai general, actorilor de pe piață, pentru a le permite celor implicați în combaterea
comerțului ilicit cu bunuri culturale să-și dezvolte și să-și îmbunătățească cunoștințele
de specialitate și pentru a susține inițiativele precum cursul de învățare online destinat
sirienilor care își desfășoară activitatea profesională în domeniul protejării patrimoniului
promovat de ICOMOS în ianuarie 2013, care pune la dispoziție informații privind
gestionarea riscului de dezastre, acordarea de prim ajutor pentru colecțiile culturale și
tehnica documentării;
9. solicită Comisiei să se implice în proiecte internaționale ale societății civile care
urmăresc protejarea și semnalarea bunurilor culturale aflate în pericol, cum ar fi
proiectul de tehnologie geospațială al AAAS, și să sprijine în continuare activitățile
comunităților de cercetare precum Project Mosul, dezvoltat de Initial Training Network
for Digital Cultural Heritage (Rețeaua de formare inițială pentru patrimoniul cultural
282
digital) (finanțat printr-un grant pentru acțiuni Marie Skłodowska-Curie);
10. invită Comisia să susțină mai puternic Observatorul Internațional pentru Traficul Ilegal
cu Bunuri Culturale din cadrul ICOM, care a elaborat o „listă roșie de urgență” a
antichităților siriene și irakiene aflate în pericol, concepută ca un instrument destinat
muzeelor, agenților vamali, polițiștilor, precum și comercianților și colecționarilor de
opere de artă, și care intenționează să folosească imagini prin satelit pentru a monitoriza
situația la fața locului, în colaborare cu Institutul Națiunilor Unite pentru Instruire și
Cercetare (UNITAR);
11. invită UE și statele membre să conceapă campanii de sensibilizare menite să
descurajeze achiziționarea și vânzarea de bunuri culturale provenite din comerțul ilicit
în zonele de război;
12. invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a implica universitățile,
organismele de cercetare și instituțiile culturale, de exemplu prin coduri deontologice, în
lupta împotriva comerțului ilicit cu bunuri culturale provenite din zone de război;
13. invită Comisia să sprijine campania #Unite4Heritage a UNESCO prin inițierea unei
campanii de informare axate pe Irak și Siria, cu scopul de a sensibiliza cu privire la
importanța patrimoniului lor cultural, cu privire la modul în care produsul acestor jafuri
este utilizat pentru finanțarea activităților teroriste, precum și cu privire la eventualele
sancțiuni aplicate în cazul importului ilegal de bunuri culturale provenite din aceste țări
sau din alte țări terțe;
14. invită Comisia să consolideze și să îmbunătățească funcționarea rețelei informale a
autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale
(UE CULTNET), creată prin Rezoluția Consiliului în octombrie 2012, al cărei obiectiv
constă în îmbunătățirea schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului
ilicit cu bunuri culturale, și să aibă în vedere crearea unui instrument suplimentar de
control al importului de bunuri culturale scoase ilegal din Siria și Irak și aduse în UE;
15. invită Consiliul să consolideze unitățile din cadrul Eurojust și Europol dedicate
asistenței pentru anchetele în curs, prevenirii comerțului ilicit cu bunuri culturale și
schimbului de informații în domeniu;
16. încurajează relansarea acțiunilor Comitetului Internațional al Scutului Albastru din
cadrul ICOM;
17. invită Uniunea Europeană să adopte, în colaborare cu UNESCO și cu Curtea Penală
Internațională, măsurile necesare pentru a extinde categoria crimelor împotriva
umanității din dreptul internațional astfel încât aceasta să cuprindă actele de deteriorare
sau distrugere intenționată, la scară largă, a patrimoniului cultural al umanității;
18. invită statele membre care nu au făcut-o încă să ratifice Convenția UNESCO din 1970
privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului
ilicit de proprietate culturală, Convenția UNIDROIT din 1995, Convenția de la Haga
din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și al doilea
protocol la aceasta, din 1999;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate, directorului general al UNESCO, Reprezentantului
Special al UE pentru drepturile omului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor
membre.
285
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0180
Situația din Maldive
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la situația din
Maldive (2015/2662(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Maldive,
– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 20 ianuarie 2012, cu
privire la situația recentă din Maldive, inclusiv arestarea unui judecător al Curții Penale,
– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 30 septembrie 2014,
cu privire la amenințările la adresa societății civile și a drepturilor omului în Maldive,
– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 24 februarie 2015, cu
privire la statul de drept în Maldive,
– având în vedere declarația din 30 aprilie 2014 a purtătorului de cuvânt al
Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și
politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la activarea pedepsei cu moartea în Maldive,
– având în vedere declarația din 14 martie 2015 a purtătorului de cuvânt al
Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și
politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la condamnarea fostului președinte al
Republicii Maldivelor, Mohamed Nasheed,
– având în vedere declarația din 18 martie 2015 a Înaltului Comisar al ONU pentru
Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, cu privire la procesul intentat fostului
președinte Mohamed Nasheed,
– având în vedere declarația din 19 martie 2015 a Raportorului special al ONU privind
independența judecătorilor și avocaților, Gabriela Knaul, cu privire la faptul că fără o
justiție echitabilă și independentă nu poate exista democrație în Maldive,
– având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor la alegerile
parlamentare din Republica Maldivelor din 22 martie 2014,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) la
care Maldive este parte semnatară,
286
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât la 13 martie 2015, Mohamed Nasheed, fostul președinte al Republicii
Maldivelor, a fost condamnat la 13 ani de închisoare sub acuzația de terorism pentru
arestarea, în ianuarie 2012, a președintelui Curții Penale de atunci, fapt cu privire la care
UE și-a exprimat îngrijorarea;
B. întrucât controversatul proces nu a respectat normele naționale și internaționale în
materie de justiție, în pofida apelului lansat de Organizația Națiunilor Unite și UE în
ceea ce privește echitatea și transparența procedurii judiciare împotriva fostului
președinte Nasheed;
C. întrucât Mohamed Nasheed, care a înregistrat o activitate personală pașnică de lungă
durată în favoarea drepturilor omului și a democrației pluraliste, a fost încarcerat de mai
multe ori în timpul dictaturii de 30 ani a președintelui Maumoon Abdul Gayoon și a
părăsit puterea în circumstanțe controversate, la patru ani după ce a devenit primul
președinte ales democratic din Maldive;
D. întrucât absența formării și a independenței politice a sistemului judiciar maldivian
subminează credibilitatea pe plan intern și internațional a sistemului judiciar al țării;
E. întrucât foștii miniștri ai apărării, Tholhath Ibrahim și Mohamed Nazim, au fost
condamnați recent la 10 și, respectiv, 11 ani de închisoare, în timp ce fostul
vicepreședinte al Majilis, Ahmed Nazim, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în
Maldive; întrucât se pare că și aceste procese au fost afectate de neregularități grave;
F. întrucât politicienii din opoziție continuă să fie în mod frecvent intimidați și întrucât un
raport recent al Comisiei pentru drepturile parlamentarilor din cadrul Uniunii
Interparlamentare a plasat Maldive printre primele țări din lume în ceea ce privește
atacurile, tortura și intimidarea parlamentarilor din opoziție;
G. întrucât la 30 martie 2015, Parlamentul din Maldive a adoptat un amendament la Legea
privind închisoarea și eliberarea condiționată din Maldive, privând persoanele
încarcerate de dreptul de a fi membre ale unui partid și întrucât aceasta îl va îndepărta,
în realitate, pe Mohamed Nasheed de viața politică și nu-i va permite să se prezinte la
alegerile prezidențiale din 2018;
H. întrucât cel puțin 140 de protestatari pașnici au fost arestați din februarie 2015 și au fost
eliberați numai în condiții care limitează grav dreptul acestora de a lua parte la alte
demonstrații;
I. întrucât organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului au fost confruntați
tot mai frecvent cu hărțuire, amenințări și atacuri, inclusiv Comisia pentru drepturile
omului din Maldive (HRCM), care a fost adusă în fața Curții Supreme pe baza unei
acuzații de înaltă trădare și subminarea Constituției după prezentarea unui raport privind
situația drepturilor omului în Maldive în cadrul evaluării universale a situației din
Maldive a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU; întrucât ONG-urile au fost
amenințate cu anularea înregistrării lor legale;
J. întrucât libertatea presei a fost reprimată grav în ultimii ani, trei jurnaliști fiind arestați
în timp ce efectuau un reportaj cu privire la demonstrații politice prin care se solicita
eliberarea lui Mohamed Nasheed, iar Ahmed Rilwan, un jurnalist critic la adresa
287
guvernului care a dispărut în august 2014, nu a fost încă regăsit și este posibil să-și fi
pierdut viața;
K. întrucât tulburările politice au loc într-un context marcat de preocupări privind creșterea
militantismului islamist în Maldive și privind numărul de tineri radicalizați care se
presupune că s-ar fi alăturat ISIS;
L. întrucât la 27 aprilie 2014, Parlamentul a votat încetarea moratoriului privind pedeapsa
cu moartea în vigoare din 1954, permițând, astfel, condamnarea minorilor de la vârsta
de șapte ani; aceștia pot fi trași la răspundere și executați la împlinirea vârstei de 18 ani,
fiind lăsați în închisoare până atunci; întrucât acest lucru încalcă obligațiile
internaționale privind drepturile omului asumate de Republica Maldivelor în calitate de
stat semnatar al Convenției cu privire la drepturile copilului;
M. întrucât lucrătorii imigranți au de suferit din cauza muncii forțate, a confiscării
documentelor de identitate și de călătorie, a reținerii sau neplății salariilor și a servituții
pentru datorii și au fost amenințați cu expulzarea de către autoritățile maldiviene după
protestul lor împotriva discriminării și a violenței în urma unei serii de atacuri asupra
lucrătorilor imigranți;
N. întrucât un număr mic de femei din Sri Lanka, Thailanda, India, China, Filipine, Europa
de Est, fostele state sovietice, Bangladesh și Maldive sunt traficate în scopuri sexuale în
Maldive, iar unii copii din Maldive, potrivit mărturiilor, ar fi supuși abuzurilor sexuale
și pot fi victime ale muncii forțate,
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendința în creștere către instituirea unui
regim autoritar în Maldive, represiunea împotriva oponenților politici și intimidarea
mass-mediei și a societății civile, care ar putea periclita progresele realizate în ultimii
ani în ceea ce privește consolidarea drepturilor omului, a democrației și a statului de
drept în această țară; invită toate părțile implicate să se abțină de la orice acțiune care ar
putea agrava și mai mult această criză și să respecte democrația și statul de drept;
2. deplânge gravele nereguli înregistrate în cadrul procesului fostului președinte Mohamed
Nasheed; insistă asupra faptului că acesta ar trebui eliberat imediat și că, în cazul în care
hotărârea de condamnare a sa ar fi atacată în instanță, drepturile acestuia trebuie să fie
pe deplin respectate în conformitate cu obligațiile internaționale ale Republicii
Maldivelor, cu propria constituție, precum și cu toate garanțiile internaționale
recunoscute privind un proces echitabil; solicită insistent Delegației UE în Sri Lanka și
Maldive să insiste să i se permită să urmărească îndeaproape procedura de recurs;
3. subliniază că respectarea statului de drept, a dreptului la un proces echitabil, a
garanțiilor procedurale și a independenței sistemului judiciar, în conformitate cu
prevederile din PIDCP, reprezintă elemente centrale ale procesului democratic;
subliniază că toți cetățenii din Maldive, inclusiv fostul președinte Nasheed, trebuie să
fie tratați în conformitate cu aceste principii, care sunt, la rândul lor, importante pentru o
societate pluralistă;
4. solicită un proces politic credibil și favorabil incluziunii, cu participarea tuturor forțelor
democratice, cu scopul de a restabili și a menține stabilitatea în Maldive, precum și de a
plasa țara înapoi pe calea tranziției spre democrație; solicită încetarea imediată a actelor
de intimidare a oponenților politici; solicită guvernului din Maldive să ia măsurile
288
necesare pentru a restabili încrederea în angajamentul său față de democrație,
independența sistemului judiciar și statul de drept, inclusiv respectarea libertății de
exprimare și de întrunire și respectarea garanțiilor procedurale;
5. solicită încetarea imediată a ingerințelor politice în sistemul judiciar din Maldive și
depolitizarea acestuia; solicită realizarea unor reforme urgente pentru a asigura
independența și imparțialitatea sistemului judiciar din Maldive cu scopul de a restabili
încrederea pe plan intern și internațional în funcționarea acestuia; subliniază faptul că
aceste reforme ar trebui aprobate și puse în aplicare fără întârziere;
6. reamintește guvernului din Maldive că dreptul de a protesta este garantat de constituția
țării și că condițiile de eliberare care interzic participarea la demonstrații pașnice sunt
ilegale;
7. solicită încetarea imediată a tuturor formelor de violență, inclusiv a violenței împotriva
protestatarilor pașnici și reamintește forțelor de securitate datoria lor de a proteja
demonstranții pașnici de grupurile violente; invită guvernul Republicii Maldivelor să
pună capăt impunității pentru membrii milițiilor care au utilizat violența împotriva
persoanelor care promovau toleranța religioasă, a protestatarilor pașnici, a mijloacelor
de informare critice și a societății civile; solicită aducerea în fața justiției a autorilor
acestor atacuri violente;
8. solicită guvernului din Maldive să permită o anchetă adecvată cu privire la dispariția lui
Ahmed Rilwan;
9. condamnă reintroducerea pedepsei cu moartea în Maldive și îndeamnă guvernul și
parlamentul din Maldive să reinstituie moratoriul privind pedeapsa cu moartea;
10. încurajează toți actorii din Maldive să colaboreze în mod constructiv în toate domeniile,
în special în ceea ce privește schimbările climatice, care pot destabiliza țara;
11. solicită autorităților locale să respecte în totalitate standardele minimale de eradicare a
traficului de ființe umane; salută eforturile în curs de desfășurare menite să soluționeze
această problemă, precum și progresele realizate, dar insistă ca dispozițiile legislației de
combatere a traficului de ființe umane să fie rapid puse în practică, deoarece există încă
probleme grave în ceea ce privește aplicarea legislației respective și protecția
victimelor;
12. invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să emită
avertismente cu privire la situația drepturilor omului din Maldive pe site-urile lor care
furnizează recomandări de călătorie;
13. îndeamnă Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și
politica de securitate și SEAE să continue să monitorizeze îndeaproape situația politică
din Maldive și să joace un rol proactiv în cadrul relațiilor bilaterale ale UE cu această
țară și în cadrul forurilor multilaterale internaționale pentru a se ajunge la stabilitate,
pentru a consolida democrația și statul de drept, precum și pentru a garanta respectarea
deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în această țară;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și
289
politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și
parlamentului și guvernului Republicii Maldivelor.
291
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0183
Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la Raportul anual
pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții (2014/2156(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru
2013,
– având în vedere Raportul financiar anual pentru 2013 al Grupului Băncii Europene de
Investiții,
– având în vedere articolele 15, 126, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene și Protocolul nr. 5 privind statutul BEI,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la instrumentele
financiare inovatoare în contextul următorului cadru financiar multianual1,
– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la Raportul anual al Băncii
Europene de Investiții pentru 20112,
– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Raportul anual pentru
2012 al Băncii Europene de Investiții (BEI)3,
– având în vedere raportul Președintelui Consiliului European din 26 iunie 2012 intitulat
„Către o veritabilă uniune economică și monetară”,
– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la atractivitatea investițiilor în
Europa4,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen
lung a economiei europene5,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2014 privind finanțarea pe termen
lung a economiei europene (COM(2014)0168),
– având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012, în care se
propune, în special, majorarea capitalului BEI cu 10 miliarde EUR,
1 JO C 72 E, 11.3.2014, p. 51.
2 Texte adoptate, P7_TA(2013)0057.
3 Texte adoptate, P7_TA(2014)0201.
4 JO C 349 E, 29.11.2013, p. 27.
5 Texte adoptate, P7_TA(2014)0161.
292
– având în vedere concluziile Consiliului European din 27 și 28 iunie 2013, în care se cere
elaborarea unui nou plan de investiții pentru a sprijini IMM-urile și pentru a impulsiona
finanțarea economiei,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 22 mai 2013, în care se stabilește
obiectivul de a mobiliza toate politicile UE în sprijinul competitivității, creării de locuri
de muncă și creșterii economice,
– având în vedere comunicările Comisiei privind instrumentele financiare inovatoare: „Un
cadru pentru noua generație de instrumente financiare inovatoare” (COM(2011)0662) și
„O etapă pilot pentru inițiativa Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțare
de proiecte” (COM(2011)0660),
– având în vedere majorarea capitalului Băncii Europene pentru Reconstrucție și
Dezvoltare (BERD), în special a capitalului dedicat relațiilor dintre BEI și BERD,
– având în vedere decizia de a extinde aria operațiunilor BERD la zona mediteraneeană1,
– având în vedere noul memorandum de înțelegere semnat la 29 noiembrie 2012 între BEI
și BERD,
– având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului
din 25 octombrie 20112 privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013,
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa
(COM(2014)0903) din 26 noiembrie 2014,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele
Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri
sociale (A8-0057/2015),
A. întrucât toate resursele disponibile la nivelul statelor membre și al UE, inclusiv resursele
BEI, trebuie să fie mobilizate în mod eficient și fără întârziere pentru a încuraja și a
spori investițiile publice și private, pentru a stimula competitivitatea, pentru a restabili
creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a promova crearea de locuri de
muncă și de infrastructură de calitate, în conformitate cu Strategia UE 2020 și întrucât
BEI reprezintă un instrument conceput pentru sprijinirea coeziunii sociale și poate oferi
o asistență valoroasă statelor membre aflate în dificultate în contextul social și
economic critic în care ne aflăm în prezent;
B. întrucât criza economică și financiară, asociată cu politicile de austeritate, a subminat
grav creșterea economică în multe state membre, conducând la agravarea rapidă a
condițiilor sociale, la creșterea continuă a inegalităților și a dezechilibrelor dintre
regiuni și la incapacitatea de a realiza obiectivul de coeziune socială și de convergență
reală, destabilizând astfel integrarea și democrația europeană;
C. întrucât BEI nu este o bancă comercială și ar trebui să continue să joace un rol esențial
de catalizator pentru finanțarea unor investiții publice și private solide pe termen lung,
continuând să pună în aplicare cele mai bune practici bancare prudențiale, pentru a-și
menține o poziție foarte puternică pe piețele de capital, ceea ce ulterior are un impact
pozitiv asupra condițiilor de creditare;
D. întrucât ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru a extinde intervențiile comune
1 JO L 177, 7.7.2012, p. 1.
2 JO L 280, 27.10.2011, p.1.
293
(îmbinând Fondul european de investiții sau alte instrumente de garantare) pentru
finanțarea IMM-urilor sau a infrastructurilor durabile corporale și necorporale,
recunoscând faptul că unul dintre motivele pentru scăderea investițiilor și creditării este
lipsa de competitivitate a economiilor statelor membre;
E. întrucât BEI ar trebui să continue să își îndeplinească mandatul pentru finanțarea
proiectelor care fac parte din acțiunile externe ale UE respectând totodată standarde
sociale și de mediu ridicate;
F. întrucât BEI ar trebui să selecteze investițiile în mod independent și în funcție de
viabilitatea acestora, valoarea adăugată și impactul asupra redresării economice;
G. întrucât BEI ar trebui să evolueze spre modelul unei bănci de dezvoltare, în contextul
unei mai bune coordonări macroeconomice cu statele membre;
H. întrucât BEI ar trebui să fie o bancă a cunoașterii și a bunelor practici, nu numai o
instituție financiară;
I. întrucât piața securitizărilor din Uniunea Europeană, relativ mică și foarte concentrată,
care a asigurat o transformare limitată în titluri de valoare a creditelor pentru IMM-uri,
s-a micșorat și mai mult din cauza crizei;
Investițiile
1. ia act de Raportul anual pe 2013 al BEI, de creșterea activităților de finanțare ale
grupului cu 37 % până la 75,1 miliarde EUR și de execuția majorării de capital al BEI,
care a avut loc în 2013; este îngrijorat de blocajul economic actual din UE și în special
de scăderea considerabilă a investițiilor publice și private, cu aproximativ 18% sub
nivelul înregistrat în 2007, precum și de reducerea drastică cu 35% a împrumuturilor
acordate IMM-urilor între 2008 și 2013; subliniază că această scădere reprezintă un
obstacol masiv în calea unei redresări durabile, precum și a unor veritabile progrese în
direcția atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;
2. semnalează, în acest sens, faptul că previziunile naționale arată că aproape jumătate din
statele membre nu își vor atinge obiectivele naționale privind sistemele de învățământ și
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și că tendințele privind
ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei sunt și mai grave;
3. concluzionează că perfecționarea instrumentelor de finanțare ale BEI nu înlocuiește
politica economică națională și reformele structurale orientate spre creștere economică
durabilă și crearea de locuri de muncă;
4. ia act de Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa
(COM(2014)0903), care se bazează pe fondurile existente și care încearcă să mobilizeze
capital privat într-un raport de 1 la 15; ia act de faptul că scopul este de a revitaliza
economia UE prin mobilizarea a 315 miliarde de euro în următorii trei ani în cadrul
noului Fond european pentru investiții strategice; atrage atenția asupra faptului că
pentru implementarea planului de investiții va fi necesar ca BEI să dispună de resurse
umane suplimentare pentru a-și îndeplini mandatul;
5. ia act, în acest context, de instituirea unui grup operativ, condus de Comisie și de Banca
Europeană de Investiții și ia act de propunerile legislative care urmează să fie adoptate
în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri pentru instituirea Fondului
european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază necesitatea de a include în
respectivele propuneri legislative un proces de guvernanță și de selecție de înaltă
calitate, precum și un cadru de monitorizare și evaluare democratic pe care să fie
294
întemeiat fondul, care să fie cât mai transparent posibil în stabilirea criteriilor pe care le
va utiliza în identificarea proiectelor care vor fi considerate eligibile pentru includerea
pe lista de finanțare;
6. se așteaptă ca planul de investiții al Comisiei să încurajeze și să faciliteze accesul la
finanțare al statelor membre și al regiunilor; reamintește că este esențial ca BEI să
coopereze cu fondurile europene în special în aceste state membre și regiuni, astfel încât
să poată fi realizate investiții publice productive și proiecte esențiale de infrastructură;
7. consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor cu o valoare adăugată
europeană și cu o analiză pozitivă costuri-beneficii; subliniază importanța implementării
de proiecte care să maximizeze impactul în ceea ce privește crearea de locuri de muncă;
subliniază că este necesar să se acorde o atenție deosebită proiectelor cu riscuri ridicate
și care nu se califică pentru finanțare bancară cu ușurință; avertizează asupra faptului că
grupul operativ s-ar putea confrunta cu presiuni politice pentru a promova proiecte
favorizate de către anumite grupuri de interese, ceea ce conduce la o alocare
necorespunzătoare a fondurilor către investiții neprofitabile care nu sunt de interes
public;
8. subliniază faptul că garanțiile pe care Comisia le prevede pentru FEIS nu reprezintă
sume nou alocate, ci resurse realocate; subliniază că este extrem de important să se
identifice costurile de oportunitate ale unei astfel de realocări și, prin urmare, să se
stabilească în mod explicit în ce măsură se așteaptă ca profitul general rezultat din
investițiile suplimentare prevăzute pentru cofinanțare de la FEIS să fie mai mare decât
ceea ce ar fi provenit din alocarea inițială a cheltuielilor în cazul resurselor realocate;
9. subliniază faptul că procesul de selecție a proiectelor ar trebui să vizeze evitarea
efectelor de evicțiune și de restructurare și, prin urmare, ar trebui să se concentreze
asupra proiectelor cu valoare adăugată europeană care dețin un potențial ridicat de
inovare și care, în plus, respectă principiul adiționalității; subliniază necesitatea de a lua
în considerare potențialul de ocupare a forței de muncă al proiectelor selectate în țările
din UE care sunt afectate de un șomaj în masă;
10. în acest sens, solicită Comisiei să evalueze cu atenție în viitoarea sa propunere
legislativă acele părți din cadrul bugetar al UE care vor trebui să furnizeze garanții
FEIS, în vederea minimizării costurilor de oportunitate aferente redistribuirii
respectivelor resurse; de asemenea, solicită Consiliului, Comisiei și Consiliul
guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător efectele de redistribuire pe care le
presupune planul de investiții, și anume o posibilă creștere a profiturilor investitorilor în
detrimentul clienților, care trebuie să plătească pentru utilizarea de noi infrastructuri în
scopul de a asigura un randament corespunzător al investiției; invită BEI și Comisia să
evalueze mai atent diferențele în materie de investiții din UE din punctul de vedere al
structurii acestora, și anume dacă există un deficit de investiții private sau publice și să
specifice ce fel de investiții, private sau publice, sunt vizate ca obiect al sprijinului și ce
dimensiune a efectelor productive ale investiției este preconizată;
11. constată că Banca Centrală Europeană s-a declarat pregătită să cumpere, pe piața
secundară, obligațiuni emise de FEIS, în cazul în care Fondul va emite însuți obligațiuni
sau dacă BEI o va face în numele său;
12. subliniază că este necesar să se creeze un nou echilibru între o mai bună evaluare și o
investiție optimă și ca economia să fie dirijată pe calea creșterii economice durabile și a
redresării generatoare de locuri de muncă;
13. reamintește importanța Strategiei Europa 2020; subliniază că viitorul „pachet” de
295
investiții ar trebui să țină cont mai bine de obiectivele generale privind politica de
coeziune, sustenabilitatea și eficiența energetică; solicită Comisiei și Consiliului
guvernatorilor BEI să își perfecționeze indicatorii de performanță pentru investiții de
calitate din această perspectivă;
14. subliniază că BEI este chemată să joace un rol determinant în finanțarea planului de
investiții pentru Europa prin alocarea a 5 miliarde EUR pentru înființarea noului Fond
european pentru investiții strategice; solicită, prin urmare, Consiliului, Comisiei și
Consiliului guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător concordanța dintre
noile sarcini atribuite BEI și resursele BEI;
15. consideră că, în acest sens, implicarea adecvată a BEI în planul de investiții necesită o
creștere substanțială a plafoanelor de împrumut și de creditare ale BEI în următorii cinci
ani, cu scopul de a crește în mod semnificativ volumul bilanțului său; consideră că un
nivel excesiv de îndatorare va submina obiectivele planului de investiții;
16. consideră că promovarea cadrului instituțional pentru funcționarea pieței unice de
capital va contribui în mod pozitiv la punerea rapidă în aplicare a planului de investiții;
17. semnalează, totuși, că planul operațional actual al BEI prevede o reducere a fluxurilor
de creditare la 67 de miliarde EUR în 2014 și 2015, în timp ce nivelul mediu vizat
pentru 2016 se preconizează să fie de 58,5 miliarde EUR;
18. subliniază faptul că capacitatea suplimentară de creditare rezultată din recenta majorare
a capitalului BEI cu 10 miliarde EUR a fost subutilizată; îndeamnă părțile implicate să
promoveze cât de mult posibil măsurile de extindere a creditării BEI;
19. invită Comisia să încurajeze cooperarea multilaterală dintre BEI și băncile de
promovare naționale în scopul stimulării sinergiilor, al împărțirii riscurilor și costurilor,
precum și al asigurării unei creditări corespunzătoare pentru proiectele UE cu un impact
pozitiv asupra productivității, creării de locuri de muncă, protecției mediului și calității
vieții;
20. solicită Comisiei și BEI să încurajeze includerea investițiilor cu avantaje sociale clare,
inclusiv cu niveluri crescute de ocupare a forței de muncă, în cadrul domeniului lor de
activitate, să stimuleze, prin creditare, activitățile care au ca scop reducerea șomajului,
acordând o atenție deosebită creării de locuri de muncă pentru tineri, precum și să
sprijine investițiile publice și productive și proiectele de infrastructură indispensabile, în
special în statele membre care au un nivel ridicat al șomajului și un PIB sub nivelul
mediu;
21. își reafirmă sprijinul prudent pentru dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat
(PPP), care, dacă sunt bine concepute, pot juca un rol important în investițiile pe termen
lung, în economia digitală, în cercetare și inovare, în capitalul uman, precum și în
transport, energie sau rețelele de telecomunicații de la nivel european; regretă faptul că
unele parteneriate public-privat concepute greșit s-au transformat într-un sistem
costisitor de finanțare publică a sectorului privat, generând datorii publice; subliniază
că, în plus, aceste operațiuni se confruntă deseori cu probleme de opacitate, precum și
cu informații neregulate în clauzele de executare între agenții publici și privați, în mod
normal în favoarea sectorului privat;
22. sugerează BEI să își consolideze capacitățile de analiză sectorială, precum și activitățile
de analiză macroeconomică;
Instrumentele de partajare a riscurilor și obligațiunile pentru finanțarea proiectelor
296
23. semnalează faptul că instrumentele de partajare a riscurilor care presupun în cele din
urmă acordarea de subvenții publice ar trebui să fie prevăzute doar în cazul în care
există disfuncționalități ale pieței care generează costuri externe sau pentru executarea
unor misiuni de interes general, cum ar fi furnizarea de bunuri și servicii publice de
interes economic general, ținând cont de faptul că o astfel de măsură presupune
întotdeauna riscul de socializare a pierderilor și de privatizare a profiturilor; ia act de
faptul că, în caz de eșec, acest lucru va conduce la acoperirea pierderilor de către
sectorul public;
24. subliniază că orice implicare a resurselor publice în instrumentele de partajare a
riscurilor și, mai precis, în cadrul tranșelor pentru prima pierdere a vehiculelor de
investiții, ar trebui să fie legată în mod explicit fie de reducerea costurilor externe
negative măsurabile, fie de generarea unor costuri externe pozitive măsurabile, fie de
punerea în aplicare a obligațiilor serviciilor publice și a serviciilor de interes economic
general; subliniază că articolul 14 din TFUE prevede un temei juridic pentru stabilirea
acestei legături prin intermediul procedurii legislative ordinare;
IMM-urile
25. subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și, ca atare,
ar trebui să constituie un obiectiv principal al investițiilor; este preocupat de faptul că
accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai presante dificultăți cu care se confruntă
IMM-urile din Europa; subliniază nevoia unei alocări mai eficiente a finanțării pentru
IMM-uri, cu o mare diversitate a investitorilor privați pentru furnizarea unor astfel de
finanțări;
26. îndeamnă BEI să analizeze integral scăderea finanțării IMM-urilor și să prezinte un plan
cuprinzător care să garanteze că IMM-urile din Europa sunt încurajate să solicite
finanțare din partea BEI ori de câte ori este posibil; invită Comisia și BEI să evalueze
efectul crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor
BEI, în special în ceea ce privește IMM-urile, sectorul economiei sociale și
întreprinderile de stat; solicită BEI să evalueze și să raporteze în detaliu cu privire la
impactul pe care sprijinul său acordat IMM-urilor în Europa l-a avut asupra economiei
reale, precum și cu privire la rezultatele pentru perioada 2010-2014;
27. atrage atenția asupra procentului ridicat de microîntreprinderi din economia europeană
și salută măsurile adoptate de BEI în vederea acordării de microfinanțare în Europa;
solicită continuarea investițiilor în acest sector având în vedere importanța
microîntreprinderilor în crearea de locuri de muncă;
28. subliniază, în special, beneficiile reale care decurg din utilizarea mecanismului de
partajare a riscului în promovarea finanțării pentru IMM-uri și a inovării în Europa;
29. salută creșterea sprijinului pentru IMM-uri în Uniunea Europeană, care s-a ridicat la
21,9 miliarde de euro, asigurând astfel acces la finanțare pentru un număr de peste 230
000 de IMM-uri;
30. solicită BEI să își sporească în continuare capacitățile de creditare a IMM-urilor și a
întreprinderilor nou înființate inovatoare; subliniază importanța consolidării altor
instrumente ale BEI, cum ar fi Instrumentul european de microfinanțare Progress;
31. salută implementarea și dezvoltarea unor noi activități în domeniul finanțării comerțului
în țările afectate de criza economică, îndeosebi prin Facilitatea de finanțare a comerțului
destinată IMM-urilor sau prin soluții financiare personalizate precum Instrumentul
european de microfinanțare Progress dedicat incluziunii financiare; încurajează BEI să
297
extindă beneficiile acestor noi instrumente la noi beneficiari la nivel european;
32. insistă ca evaluarea care efectuată de Comisie în decembrie 2014 să ia în considerare
atât impactul negativ, cât și impactul pozitiv al unor proiecte din etapa-pilot a inițiativei
de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); consideră regretabil faptul
că BEI a sprijinit anumite proiecte de infrastructură care s-au dovedit neviabile și
nedurabile; consideră că BEI ar trebui să investească în proiecte care aduc beneficii
economice tangibile, care sunt ecologice și răspund nevoilor și intereselor populației pe
care sunt menite să o servească;
33. regretă rolul jucat de BEI și de Comisie în proiectul Castor, finanțat în cadrul PBI, care
a prevăzut efectuarea unei evaluări a riscurilor ce nu a luat în considerare riscul creșterii
activității seismice asociate injectării gazelor, în pofida existenței unor studii care
avertizau în mod clar cu privire la posibilele pericole1; îndeamnă Comisia și BEI să ia
măsuri pentru a evita ca cetățenii spanioli să fie obligați să plătească compensații în
valoare de 1,3 miliarde de euro pentru un proiect evaluat în mod dezastruos, fie printr-
un deficit mai mare, fie prin creșterea costurilor la energie; solicită Comisiei să urmeze
recomandările Ombudsmanului European și să cerceteze dacă deciziile guvernului
spaniol privind proiectul Castor ar putea fi considerate ajutor de stat interzis;
34. regretă faptul că BEI a finanțat șoseaua de centură a autostrăzii „Passante di Mestre”
după ce autoritățile italiene au anunțat public arestarea directorului general al
principalului său subcontractant pentru fraudă fiscală; având în vedere investigațiile pe
care autoritățile italiene încă le derulează pe marginea scandalului de corupție legat de
construirea și gestionarea „Passante di Mestre”, solicită BEI să nu finanțeze proiectul
„Passante di Mestre” prin intermediul obligațiunilor pentru finanțare de proiecte sau
prin orice alt instrument financiar și să se asigure că aplică politica de toleranță zero în
ceea ce privește frauda atunci când are în vedere utilizarea obligațiunilor pentru
finanțare de proiecte;
35. solicită BEI să își consolideze capacitatea de asumare de riscuri prin promovarea
creditării acelor sectoare ale economiei care au potențialul de a genera creștere și locuri
de muncă, dar care întâmpină dificultăți în obținerea unei finanțări fără garanții
adecvate;
36. solicită, așadar, efectuarea unei evaluări complete a proiectelor-pilot pe baza unui
proces cuprinzător și deschis de consultare care să implice organismele publice,
naționale și locale; de asemenea, subliniază necesitatea de a evalua proiectele finanțate
în termeni de valoare adăugată, mediu, productivitate și locuri de muncă; subliniază
faptul că inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte este încă în
etapa pilot; de asemenea, solicită Comisiei să prezinte, prin intermediul procedurii
legislative ordinare, o propunere legislativă care va permite o mai bună încadrare a
viitoarei strategii privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, inclusiv
1 A se vedea: Observatori de l’Ebre (CSIC, URLL). Evaluación de Impacto Ambiental
(SGEA/SHG; Ref.: GAD/13/05) -‘Almacenamiento subterráneo de gas natural Amposta (Permiso Castor) Tarragona); IAM 2109-07 - Estudio elaborado por la Dirección General de Política Ambiental y Sostenibilidad del Departamento de Medio Ambienta y Vivienda de la Generalitat de Catalunya sobre el estudio de impacto ambiental del Proyecto de almacén subterráneo de gas natural Castor’; și Simone Cesca, Francesco Grigoli, Sebastian Heimann, Álvaro González, Elisa Buforn, Samira Maghsoudi, Estefania Blanch y Torsten Dahm (2014): „Secvența seismică în largul coastelor spaniole în perioada septembrie-octombrie 2013: un caz de seismicitate provocată de injectarea gazului?”, Geophysical Journal International, 198, 941–953.
298
o consolidare a cadrului BEI privind indicatorii de performanță pentru calitatea
investițiilor, astfel încât să identifice și să măsoare cât mai amplu atât impactul pe care
proiectele finanțate îl au în ceea ce privește costurile externe, cât și beneficiile sociale și
de mediu pe care le aduc aceste proiecte;
37. este preocupat mai curând de posibila generalizare a inițiativelor de utilizare a
obligațiunilor pentru finanțarea de proiecte ca mijloc de reducere a costurilor pentru
investițiile private, fie prin micșorarea ratelor dobânzii, fie prin socializarea pierderilor,
decât de limitarea sprijinirii investițiilor de interes public, când se poate demonstra că
investițiile private oferă cunoștințe de specialitate sau know-how care nu sunt
disponibile sectorului public;
Energia și clima
38. solicită BEI să asigure o implementare adecvată a noilor sale criterii de creditare în
domeniul energiei și să prezinte public rapoarte periodice cu privire la implementarea
acestora;
39. solicită BEI să-și intensifice eforturile de investiții în scopul de a reduce în mod
semnificativ amprenta sa de carbon și să elaboreze politici care să ajute Uniunea să își
atingă obiectivele climatice; salută faptul că BEI va realiza și va solicita publicarea unei
evaluări și a unei analize din punct de vedere ecologic a tuturor activităților sale din
2015, care poate conduce la o nouă politică de protecție a climei; speră că politica BEI
în domeniul energiei va fi sprijinită concret de un nou standard de performanță în
materie de emisii, care va fi aplicat tuturor proiectelor din generația combustibililor
fosili, pentru a exclude investițiile al căror nivel prevăzut de emisii de carbon depășesc
un anumit prag; solicită BEI să revizuiască standardul de performanță în materie de
emisii și să aplice angajamente mai stricte;
40. salută pașii realizați de BEI în direcția unei tranziții către energia din surse regenerabile;
solicită să se rectifice dezechilibrele regionale privind creditarea în domeniul energiei
din surse regenerabile, în special în vederea sprijinirii proiectelor în statele membre care
sunt dependente de surse de energie neregenerabile și ținând cont de diferențele dintre
economiile statelor membre, precum și să se acorde o mai mare atenție în viitor
proiectelor privind surse regenerabile de energie descentralizate, la scară mică și în
afara rețelelor care implică cetățenii și comunitățile; consideră că aceste surse de energie
vor reduce dependența energetică semnificativă a Europei față de exterior, vor
îmbunătăți securitatea aprovizionării și vor stimula creșterea economică și crearea de
locuri de muncă ecologice; subliniază importanța finanțării eficienței energetice, a
rețelelor energetice și cercetării și dezvoltării aferente;
41. solicită BEI să crească volumul creditării acordate proiectelor privind eficiența
energetică în toate sectoarele, în special în cele legate de optimizarea procesului, IMM-
uri, construcții și mediul urban; solicită BEI să acorde o mai mare prioritate zonelor
foarte defavorizate, în conformitate cu politica de coeziune;
42. îndeamnă BEI să prezinte o evaluare a posibilității de a-și elimina treptat creditarea
acordată proiectelor din domeniul energiei din surse neregenerabile;
Infrastructura
43. subliniază că investițiile în proiecte durabile de infrastructură sunt esențiale pentru
îmbunătățirea competitivității și pentru restabilirea creșterii economice și creării de
locuri de muncă în Europa; prin urmare, solicită BEI să își îndrepte finanțarea spre
zonele cele mai afectate de niveluri ridicate de șomaj; subliniază faptul că finanțarea
299
BEI ar trebui să fie concentrată în primul rând în țările cu o calitate și o dezvoltare
reduse ale infrastructurii;
44. încurajează o mai mare concentrare asupra sustenabilității sociale în cadrul activităților
BEI de investiții urbane; recunoaște îmbunătățirile înregistrate în finanțarea locuințelor
sociale de către BEI, dar subliniază necesitatea de a lansa noi cercetări și activități în
domeniul sustenabilității sociale în contextul regenerării urbane sustenabile;
Cercetarea și inovarea
45. salută lansarea primelor operațiuni din cadrul inițiativei de finanțare a creșterii
economice (IFC) și subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru proiectele de
cercetare și inovare și pentru întreprinderile nou înființate inovatoare;
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
46. ia act de lansarea inițiativei „Competențe și locuri de muncă – Investiții pentru tineret”
și îndeamnă BEI să accelereze implementarea acestei inițiative și să aibă în vedere
extinderea ei;
Guvernanța, transparența și responsabilitatea
47. solicită BEI să supravegheze mai îndeaproape punerea în aplicare a proiectelor în
cooperare cu statele membre, pentru a asigura o mai mare eficacitate și o bună
gestionare a resurselor alocate;
48. subliniază faptul că distribuția geografică a finanțării oferite de BEI indică discrepanțe
semnificative privind creditarea acordată diferitelor state membre; prin urmare, solicită
BEI să evalueze cauzele respectivelor discrepanțe și să se asigure că instituțiile
financiare din toate statele membre sunt pe deplin capabile să gestioneze și să pună în
aplicare programele BEI; în plus, solicită organizarea de campanii specifice de
informare în toate statele membre cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu
privire la programele specifice ale BEI; de asemenea, solicită consolidarea cooperării
dintre BEI și autoritățile naționale în vederea soluționării blocajelor care împiedică
semnarea și implementarea proiectelor BEI;
49. reamintește că Consiliul și Parlamentul European au convenit că studierea raționalizării
sistemului de instituții financiare publice europene este oportună1;
50. îndeamnă BEI să îmbunătățească independența și eficacitatea biroului său responsabil
de mecanismul de tratare a plângerilor; solicită Comitetului de direcție al BEI să ia în
considerare recomandările biroului menționat; solicită BEI să dea curs recomandărilor
din avizele Ombudsmanului European și să coopereze mai strâns pentru a evita situații
precum ancheta în cazul plângerii 178/2014/AN împotriva Băncii Europene de
Investiții2;
51. consideră că există încă posibilități considerabile de îmbunătățire a transparenței și de
evaluare a impactului economic și social al împrumuturilor, precum și a eficienței
punerii în aplicare a obligațiilor de diligență; repetă solicitarea adresată Băncii de a oferi
1 Considerentul 8 din Decizia nr. 1219/2011/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind subscrierea de noi acțiuni de către Uniunea Europeană în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în urma deciziei de majorare a acestuia (JO L 313, 26.11.2011, p. 1).
2 Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei sale în cazul plângerii
178/2014/AN împotriva Băncii Europene de Investiții - http://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces
300
detalii cu privire la acțiunile preconizate pentru a accelera soluționarea acestor probleme
și solicită ca BEI, împreună cu Comisia Europeană, să stabilească o listă strictă de
criterii pentru selecția intermediarilor financiari și ca listă să fie făcută publică;
52. regretă rezultatul procesului de revizuire a politicii BEI privind transparența; consideră
că noua politică privind transparența este mai puțin fiabilă decât cea dinainte și nu pune
capăt secretomaniei din trecut a BEI și îndeamnă BEI să acționeze mai curând în
temeiul „prezumției de divulgare” decât în temeiul „prezumției de confidențialitate”;
atrage atenția asupra faptului că BEI are obligația de a asigura conformitatea politicii
sale de transparență cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul
public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei; regretă
faptul că indicele din 2013 privind transparența ajutoarelor1 arată că BEI a obținut
rezultate slabe în ceea ce privește transparența și responsabilitatea;
53. solicită BEI să evite cooperarea cu intermediarii financiari care au un istoric negativ în
ceea ce privește transparența, evaziunea fiscală sau practicile agresive de planificare
fiscală sau care folosesc alte practici fiscale dăunătoare precum „acordurile fiscale”,
abuzurile în stabilirea prețurilor de transfer, frauda, corupția și impactul social și de
mediu sau care nu au o experiență importantă la nivel local și să își actualizeze politicile
de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului; subliniază necesitatea unei
mai mari transparențe privind împrumuturile globale și asigurarea unui control riguros
al impactului acestui tip de împrumut indirect; încurajează BEI să condiționeze atât
finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari de publicarea datelor fiscale
relevante din fiecare țară, în conformitate cu dispoziția din CRD IV referitoare la
instituțiile de credit, precum și de publicarea de informații privind beneficiarul real; în
acest scop, invită BEI să instituie o nouă politică de impozitare responsabilă, pornind de
la revizuirea politicii sale privind jurisdicțiile necooperante (politica JNC) în 2015;
54. îndeamnă BEI să nu coopereze cu entitățile care operează în jurisdicții opace
„caracterizate îndeosebi prin absența impozitelor sau prin perceperea unor impozite
minime, prin lipsa schimburilor eficiente de informații cu autorități fiscale străine și
printr-o lipsă a transparenței dispozițiilor legislative, juridice sau administrative, sau în
țările care au fost identificate în acest sens de Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică sau de Grupul de acțiune financiară internațională”2;
55. îndeamnă BEI să își asume un rol de lider și de model în ceea ce privește transparența și
responsabilitatea fiscală; solicită în mod special BEI să colecteze date precise referitoare
la plățile fiscale rezultate din operațiunile sale de investiții și de creditare, mai ales cu
privire la impozitarea profitului întreprinderilor și mai ales în țările în curs de
dezvoltare, precum și să analizeze și să publice anual aceste date;
56. salută înființarea în 2014 a unui registru public al documentelor, în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1367/2006;
57. regretă faptul că, într-un caz recent (Mopani/Glencore), BEI refuză să publice
concluziile anchetei sale interne; observă cu interes recomandările Ombudsmanului
European referitoare la plângerea nr. 349/2014/ OV3, conform cărora BEI ar trebui să își
reconsidere refuzul de a permite accesul la raportul său de anchetă referitor la acuzațiile
1 http://newati.publishwhatyoufund.org/2013/index-2013/results/
2 Considerentul 13 din Decizia nr. 1219/2011/UE.
3
http://www.ombudsman.europa.eu/cases/draftrecommendation.faces/en/58471/html.bookmark
301
de evaziune fiscală aduse Glencore în legătură cu finanțarea minei de cupru Mopani din
Zambia; solicită BEI să dea curs recomandărilor Ombudsmanului European;
58. regretă lipsa de diversitate din cadrul Comitetului de direcție, al Consiliului
guvernatorilor și al Consiliului de administrație al BEI, în special în ceea ce privește
echilibrul de gen; solicită BEI să pună în aplicare spiritul Directivei privind cerințele de
capital, care, la articolul 88 alineatul (2), obligă băncile să decidă „cu privire la un
obiectiv de reprezentare a sexului subreprezentat în cadrul organului de conducere și
elaborează o politică privind modul de creștere a reprezentării sexului subreprezentat în
cadrul organului de conducere pentru a atinge respectivul obiectiv. Obiectivul, politica
și punerea sa în aplicare se publică”;
59. reamintește că s-a convenit ca guvernatorul BERD din partea Uniunii să raporteze anual
către Parlament cu privire la utilizarea capitalului, la măsurile de asigurare a
transparenței modului în care BERD a contribuit la realizarea obiectivelor Uniunii, la
asumarea de riscuri și la cooperarea dintre BEI și BERD în afara Uniunii; regretă faptul
că guvernatorul și Comisia nu au fost proactivi în ceea ce privește punerea în aplicare a
acestei dispoziții legale1,
60. salută faptul că BEI a semnat Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelor
(IATI) și a început să facă publice informații în acest cadru cu privire la împrumuturile
acordate în afara Uniunii Europene;
Politicile externe
61. reamintește că politica externă a BEI, în special orientările operaționale regionale
tehnice, ar trebui să fie compatibile cu obiectivele privind acțiunea externă a UE definite
la articolul 21 din TUE; solicită respectarea deplină a legislației din țările beneficiare;
62. salută stabilirea cadrului de măsurare a rezultatelor (REM) pentru activitățile din afara
UE și rapoartele întocmite privind punerea sa în aplicare;
63. cere BEI ca, în cadrul mandatului actual, să evalueze posibilitatea de a spori finanțarea
externă a țărilor din vecinătatea estică a UE și din zona sud-mediteraneeană;
64. salută faptul că noul mandat privind împrumuturile externe pentru perioada 2014-2020
prevede ca BEI să publice rapoarte referitoare la stadiul de finalizare a proiectelor; se
așteaptă ca BEI să respecte această cerință încă din 2015;
65. își reiterează solicitarea adresată Curții de Conturi Europene (CCE) de a întocmi un
raport special cu privire la performanțele activităților de creditare externă ale BEI și
alinierea acestora la politicile UE înainte de evaluarea intermediară a mandatului extern
al BEI, precum și de a compara valoarea adăugată a acestor activități în raport cu
resursele proprii utilizate de BEI; în plus, solicită CCE să facă o analiză diferențiată în
funcție de garanțiile acordate de bugetul UE, de facilitatea de investiții garantată de
FED, de diversele forme de creditare mixtă utilizate în cadrul fondului fiduciar pentru
infrastructură UE-Africa, al fondului de investiții pentru Caraibe și al facilității de
investiții pentru Pacific și de utilizarea restituirilor pentru aceste investiții; de asemenea,
solicită Curții de Conturi Europene să includă în analiza sa gestionarea de către BEI a
fondurilor derivate din bugetul UE în contextul mecanismului pentru investiții prin
intermediul Fondului european de dezvoltare și prin diferitele forme de finanțare mixtă
presupuse de mecanismele UE de finanțare mixtă, precum și utilizarea restituirilor
pentru aceste investiții;
1 Articolul 3 din Decizia nr. 1219/2011/UE.
302
Recomandări suplimentare
66. solicită BEI și Parlamentului European să creeze o platformă de dialog între BEI și
comisiile competente ale PE; în acest context, solicită ca BEI să vină trimestrial în fața
Parlamentului pentru a prezenta rapoarte și pentru a discuta cu privire la progresele
înregistrate de BEI și la activitățile sale; propune stabilirea unui dialog structurat
periodic între Președintele BEI și Parlament, asemănător dialogului monetar trimestrial
dintre BCE și Parlament, pentru a asigura o mai bună supraveghere parlamentară a
activităților BEI și pentru a facilita cooperarea și coordonarea mai strânsă dintre cele
două instituții;
67. constată persistența plângerilor, mai ales din partea micilor întreprinderi, în legătură cu
lipsa accesului la fonduri provenind din capacitățile de finanțare externă ale BEI,
precum și la fonduri sprijinite de FEI; prin urmare, solicită efectuarea unui sondaj anual
pentru a vedea câte IMM-uri, în special microîntreprinderi, au beneficiat de aceste
facilități și ce măsuri a luat BEI în privința politicilor privind intermediarii folosiți de
BEI pentru a facilita accesul efectiv la finanțare pentru IMM-uri;
68. solicită ca, împreună cu Comisia Europeană, să se realizeze o evaluare temeinică și un
raport privind riscurile și sistemele de control asociate cu finanțarea mixtă, având în
vedere impactul activităților de finanțare mixtă nu doar în materie de supraveghere, ci și
în privința opțiunilor de guvernanță;
69. salută calitatea ridicată a activelor BEI, cu o rată a activelor neperformante aproape de 0
% (0,2 %) din totalul portofoliului de credite; consideră esențial ca BEI să își mențină
ratingul de credit AAA pentru a-și păstra accesul la piețele de capital internaționale în
cele mai bune condiții de finanțare, ceea ce la rândul său are un impact pozitiv asupra
ciclului de viață al proiectelor și asupra părților implicate, precum și asupra modelului
de afaceri al BEI;
70. ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI,
Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte
asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre,
urmează să fie reînnoit în 2015; solicită BEI să actualizeze mandatul Curții Europene de
Conturi în această privință, incluzând orice noi facilități oferite de BEI care implică
fonduri publice din partea UE sau a Fondului european de dezvoltare;
71. salută aprobarea de către Consiliul Guvernatorilor BEI, în 2013, a unei politici de
combatere a fraudei, care confirmă abordarea „toleranță zero” adoptată de bancă;
72. solicită o mai mare eficacitate, mai puține reglementări și mai multă flexibilitate la
alocarea fondurilor BEI;
73. invită BEI să se angajeze într-un proces structurat de comunicare cu parlamentele,
guvernele și partenerii sociali pentru a identifica la intervale regulate acele inițiative
generatoare de locuri de muncă care ar putea contribui la creșterea sustenabilă a
competitivității Europei;
74. salută sprijinul acordat IMM-urilor din regiunile în care șomajul în rândul tinerilor
depășește 25 %;
75. salută atenția acordată întreprinderilor cu capitalizare medie (întreprinderi care au între
250 și 3 000 de angajați), prin Inițiativa privind întreprinderile cu capitalizare medie și
Inițiativa de finanțare a creșterii, care promovează acordarea de împrumuturi, mai ales
întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie;
303
76. salută noua inițiativă a BEI intitulată „Competențe și locuri de muncă - Investiții pentru
tineret”, care se concentrează pe finanțarea facilităților de formare profesională și de
mobilitate a studenților/ucenicilor pentru a oferi tinerilor oportunități de angajare de
durată și solicită acordarea unei atenții sporite parcursurilor de formare profesională,
precum și majorarea în anii următori a investițiilor în acest program de creditare;
consideră, însă, că acest program nu ar trebui să deturneze finanțările care se alocă
actualului sistem de burse, în special programului Erasmus+; subliniază că mobilitatea
trebuie considerată drept o șansă și trebuie să rămână voluntară, nu să devină un
instrument ce contribuie la depopularea și marginalizarea zonelor afectate de șomaj;
solicită să se acorde atenție proiectelor care vor permite crearea de locuri de muncă de
calitate, în special proiectelor legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor,
îmbunătățirea cotei femeilor pe piața forței de muncă, reducerea șomajului de lungă
durată și îmbunătățirea posibilităților grupurilor defavorizate de a obține locuri de
muncă sigure;
77. salută experiența vastă a BEI în ceea ce privește finanțarea sistemelor de educație și
formare prin acordarea în Europa de împrumuturi pentru studenți, în special având în
vedere garanțiile furnizate în cazul împrumuturilor pentru masteranzii mobili Erasmus,
care vor fi oferite de Grupul BEI în 2015; subliniază importanța unor reguli avantajoase
de rambursare pentru ca împrumuturile să fie pe deplin accesibile studenților, indiferent
de situația lor economică;
78. invită BEI să acorde o atenție deosebită criteriului din primul pilon privind contribuția
la creștere și la ocuparea forței de muncă, și în special la ocuparea forței de muncă în
rândul tinerilor, atunci când își selectează proiectele prin metoda de evaluare pe trei
piloni; subliniază importanța încadrării în muncă, a formării și a uceniciei tinerilor
pentru tranziția spre un model durabil și generator de locuri de muncă;
79. reamintește angajamentul vicepreședintelui Katainen privind creșterea potențialului BEI
nu numai în ceea ce privește infrastructura, ci și ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor și educația, și invită BEI să prezinte în viitorul său raport anual progresele
realizate în acest domeniu; consideră că măsurile deja inițiate pentru a promova
ocuparea în rândul tinerilor ar trebui aplicate mai rapid și extinse treptat;
80. consideră că BEI ar trebui să investească masiv în măsuri de creare a unor locuri de
muncă durabile pentru generațiile tinere, care să se adauge măsurilor deja lansate în
cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
o
o o
81. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, BEI, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
305
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0185
Situația din Nigeria
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la situația din Nigeria
(2015/2520(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nigeria, în special cea mai
recentă dezbatere în plen pe această temă care a avut loc miercuri, 14 ianuarie 2015,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, inclusiv
declarațiile din 8 ianuarie, 19 ianuarie, 31 martie, 14 aprilie și 15 aprilie 2015,
– având în vedere concluziile Consiliului din 9 februarie 2015,
– având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 583/2014 al Comisiei din
28 mai 20141, prin care gruparea Boko Haram a fost adăugată pe lista persoanelor,
grupurilor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor
economice,
– având în vedere cel de-al cincilea dialog ministerial Nigeria-UE, care a avut loc la
Abuja, la 27 noiembrie 2014,
– având în vedere concluziile preliminare ale misiunilor de observare a alegerilor ale UE
și ale Parlamentului European,
– având în vedere conferința regională privind securitatea din 20 ianuarie 2015, de la
Niamey,
– având în vedere declarațiile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Ban
Ki-moon, privind violențele neîncetate și deteriorarea situației de securitate în nord-
estul Nigeriei,
– având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind
posibilitatea ca unii membri ai Boko Haram să fie acuzați de crime de război,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de
1 JO L 160, 29.5.2014, p. 27.
306
intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de
Nigeria la 22 iunie 1983,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,
ratificat de Nigeria la 29 octombrie 1993,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Constituția Republicii Federale a Nigeriei, adoptată la 29 mai 1999, în
special dispozițiile capitolului IV,
– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de
femei (CEDAW) și protocolul opțional la aceasta,
– având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa,
Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale
acesteia, pe de altă parte (Acordul de la Cotonou),
– având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care
prevede că, în toate politicile externe ale Uniunii Europene, trebuie să se țină seama de
principiul coeziunii politicii pentru dezvoltare,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Nigeria este țara cu cea mai numeroasă populație și cu cea mai mare diversitate
etnică din Africa, fiind marcată de diviziuni regionale și religioase și de o fractură între
nord și sud caracterizată prin disparități economice și sociale grave;
B. întrucât Nigeria este cea mai puternică economie de pe continentul african și un partener
comercial important al UE, însă, în pofida resurselor sale bogate, Nigeria se numără
printre țările unde se înregistrează cele mai mari inegalități la nivel mondial, peste 70 %
din populația sa trăind cu mai puțin de 1,25 USD pe zi, în timp ce 10 % din populație
controlează peste 90 % din resursele și bogățiile țării;
C. întrucât atacurile grupării Boko Haram din perioada 3-8 ianuarie 2015 au vizat Baga și
16 orașe și sate din împrejurimi, distrugând, conform imaginilor prin satelit, aproape
3 700 de structuri și ucigând mii de persoane;
D. întrucât Boko Haram a preluat și a păstrat sub controlul său o serie de orașe din nord-
estul Nigeriei și recrutează în continuare cu forța civili, inclusiv mulți copii, pentru
trupele sale; întrucât, din 2009, acțiunile violente ale Boko Haram s-au soldat cu peste
22 000 de morți, printre aceștia numărându-se creștini, musulmani și toți cei care nu
aderă la convingerile sale dogmatice și extremiste; întrucât, în martie 2015, Boko
Haram și-a declarat loialitatea față de Statul Islamic; întrucât, la 27 martie 2015, în
orașul Damasak din nord-est, au fost descoperite sute de cadavre, care sunt, se pare,
victime ale insurecției conduse de gruparea Boko Haram;
E. întrucât, în aprilie 2014, au fost răpite peste 270 de fete de la o școală de stat din Chibok
(statul Borno); întrucât majoritatea acestor fete sunt în continuare dispărute, fiind într-o
situație gravă, deoarece riscă să facă obiectul violenței sexuale, sclaviei și căsătoriilor
forțate; întrucât, de atunci, Boko Haram a mai răpit alte sute de persoane; întrucât, la 28
307
aprilie 2015, aproximativ 300 de fete și femei au fost salvate în Pădurea Sambisa;
F. întrucât, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, actele de violență din statele
Borno, Yobe și Adamawa au cauzat strămutarea a 1,5 milioane de persoane, printre care
800 000 de copii, peste trei milioane de oameni fiind afectați de insurecție;
G. întrucât peste 300 000 de nigerieni s-au refugiat în nord-vestul Camerunului și în sud-
vestul Nigerului pentru a scăpa de violențe, în timp ce sute de nigerieni își riscă viața pe
rutele de migrație spre UE în speranța de a ajunge să trăiască în condiții economice,
sociale și de securitate mai bune;
H. întrucât obiectivul Boko Haram este să instaureze în nordul Nigeriei un stat pe deplin
islamic, înființând instanțe penale sharia și interzicând educația de tip occidental;
I. întrucât, având în vedere agravarea situației de securitate, agricultorii nu își mai pot
cultiva terenurile sau strânge recoltele, trăind cu frica unor noi atacuri ale grupării Boko
Haram, ceea ce exacerbează și mai mult insecuritatea alimentară;
J. întrucât numărul de atacuri, inclusiv prin folosirea copiilor în atentatele sinucigașe cu
bombă, este în creștere, acestea având loc pe un teritoriu de mari dimensiuni și, de
asemenea, în țări învecinate, cum ar fi în Ciad și Camerun;
K. întrucât răspunsul inițial al autorităților nigeriene a fost mai mult decât insuficient și a
creat în rândul populației un sentiment de neîncredere față de instituțiile statului;
întrucât, în cadrul fostei guvernări, autoritățile nigeriene au fost implicate în acțiuni de
încarcerare și detenție în masă, execuții extrajudiciare și numeroase alte încălcări grave
ale legislației internaționale;
L. întrucât efectul de propagare a insurecției Boko Haram în țările învecinate demonstrează
importanța intensificării cooperării și reacțiilor la nivel regional;
M. întrucât Nigeria joacă un rol-cheie în politica regională și africană și este unul dintre
motoarele integrării regionale prin Comunitatea Economică a Statelor din Africa de
Vest (ECOWAS);
N. întrucât veniturile din petrol au scăzut constant și criza economică este iminentă și
întrucât, conform anumitor estimări, în fiecare an sunt sustrase între 3 și 8 miliarde USD
din veniturile provenite din exploatarea petrolului în Nigeria; întrucât investițiile în
sistemul de educație și în serviciile sociale ale Nigeriei au fost blocate ca urmare a
gestiunii economice defectuoase, a instabilității și a corupției care persistă de mai multe
decenii;
O. întrucât educația, alfabetizarea, drepturile femeilor, justiția socială și distribuția
echitabilă a veniturilor publice în societate prin intermediul sistemelor fiscale, reducerea
inegalităților și lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale reprezintă factori-cheie
pentru combaterea fundamentalismului, a violenței și a intoleranței;
P. întrucât terorismul reprezintă o amenințare globală, dar eforturile comunității mondiale
de a lua mai multe măsuri împotriva grupului Boko Haram în Nigeria au depins într-o
anumită măsură de credibilitatea și responsabilitatea de care s-a dat dovadă și de
transparența alegerilor;
308
Q. întrucât Nigeria este încă o democrație tânără și fragilă, care s-a confruntat cu violență
extremă în urma rezultatelor alegerilor din 2011 și a acuzațiilor de fraudă electorală;
R. întrucât Comisia Electorală Națională Independentă (INEC) a amânat alegerile din 14 și
28 februarie la 28 martie și 11 aprilie 2015 pentru a permite guvernului să lanseze
acțiuni militare împotriva grupării Boko Haram, iar, în martie 2015, a fost lansat un
răspuns la nivel regional;
S. întrucât armata ciadiană, alături de Niger și Camerun, este cea mai importantă forță care
luptă împotriva Boko Haram, recunoscându-se implicarea ei deplină împotriva
teroriștilor Boko Haram în Gamboru Ngala, Malam Fatori și Kangalam în Nigeria;
întrucât prețul ridicat plătit de această armată în războiul împotriva terorismului este
cunoscut; întrucât Parlamentul European își exprimă deplina solidaritate cu răniții și cu
familiile victimelor;
T. întrucât campania electorală s-a desfășurat într-un climat de tensiune, fiind raportate
incidente de violență din motive electorale în toate părțile țării, în special în sud și în
sud-vest, atacuri ale Boko Haram ce vizau descurajarea alegătorilor, încălcări ale
regulilor campaniei electorale și influențarea alegătorilor;
U. întrucât observatorii locali și internaționali, printre care și observatorii din partea UE, au
remarcat atât deficiențe sistemice, în special la centralizarea voturilor, cât și
comportamente abuzive ale autorităților la guvernare și folosirea violenței; întrucât
totuși nu au fost observate acte de manipulare sistematică;
V. întrucât, la invitația guvernului, UE a trimis o misiune pe termen lung de observare a
alegerilor, la care a participat și o delegație din partea Parlamentului European; întrucât
Uniunea Africană, Commonwealth și ECOWAS au trimis de asemenea misiuni de
observare a alegerilor;
W. întrucât, la 31 martie 2015, candidatul prezidențial al opoziției, Congresul Progresiștilor
(All Progressives Congress- APC), generalul Muhammadu Buhari, a fost declarat
câștigător al alegerilor, iar președintele în funcție și-a recunoscut pașnic înfrângerea;
întrucât partidul de opoziție, APC, a câștigat majoritatea voturilor la alegerile
prezidențiale, pentru Senat și pentru Camera reprezentanților în patru din cele șase zone
geopolitice;
X. întrucât au fost alese mai puține femei decât în 2011, când se înregistra deja o tendință
negativă;
Y. întrucât 17 % dintre fete se căsătoresc înainte să împlinească vârsta de 15 ani, acest
procent al căsătoriilor în care sunt implicați copii ajungând la 76 % în regiunea de nord-
vest a țării; întrucât în Nigeria se înregistrează cea mai mare cifră absolută a cazurilor de
mutilare genitală feminină (MGF) din toată lumea, care reprezintă circa un sfert din
numărul total estimat de 115-130 de milioane de victime;
1. condamnă cu fermitate violența continuă și cu efecte din ce în ce mai grave, inclusiv
valul permanent de atacuri cu arme și bombe, atentatele sinucigașe cu bombe, sclavia
sexuală și alte forme de violență sexuală, răpirile și alte acte violente comise de secta
teroristă Boko Haram asupra civililor, a guvernului și a armatei din Nigeria, ceea ce a
provocat mii de morți și de răniți, a condus la strămutarea a mii de persoane și ar putea
309
constitui crime împotriva umanității;
2. deplânge faptul că au fost masacrați bărbați, femei și copii nevinovați și este alături de
poporul nigerian în efortul acestuia de a combate toate formele de terorism din țara sa;
salută eforturile tuturor jurnaliștilor și ale apărătorilor drepturilor omului de a atrage
atenția întregii lumi asupra extremismului grupării Boko Haram și asupra victimelor
inocente ale violențelor comise de aceasta;
3. reamintește că a trecut un an de la răpirea celor 276 de fete de la o școală situată lângă
Chibok, iar potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului au fost răpite cel puțin
încă 2 000 de fete și femei; invită guvernul și comunitatea internațională să depună toate
eforturile pentru a găsi persoanele răpite și a le elibera;
4. solicită președintelui nou-ales să-și mențină promisiunile făcute în timpul campaniei și
să se folosească de toate resursele pentru a pune capăt violențelor grupării Boko Haram,
reinstituind stabilitatea și securitatea în întreaga țară și combătând cauzele profunde ale
acestor acțiuni teroriste; îi solicită acestuia, în special, să ia măsuri mai ferme pentru
combaterea corupției interne, a gestionării defectuoase și a lipsei de eficiență în cadrul
instituțiilor publice și al armatei, care au blocat orice posibilitate de a combate flagelul
reprezentat de gruparea Boko Haram în nordul țării, precum și să ia măsuri pentru
blocarea surselor de venit ilicite ale acesteia prin cooperarea cu țările învecinate, în
special în ceea ce privește contrabanda și traficul;
5. invită liderii și autoritățile religioase din Nigeria să coopereze activ cu societatea civilă
și cu autoritățile publice pentru a combate extremismul și radicalizarea;
6. solicită noilor autorități nigeriene să adopte o foaie de parcurs cu privire la dezvoltarea
socială și economică a statelor din nord și din sud pentru a aborda problema sărăciei și a
inegalității și chestiunile referitoare la oportunități egale și la accesul la îngrijiri
medicale, promovând distribuirea echitabilă a veniturilor din petrol, în contextul
descentralizării, care reprezintă o cauză a spiralei violenței; invită, de asemenea,
autoritățile nigeriene să adopte măsuri ferme pentru a combate mutilarea genitală a
femeilor, căsătoria copiilor și munca copiilor; solicită Uniunii Europene să recurgă la
toate instrumentele de care dispune pentru a promova aceste măsuri și pentru a combate
în mod eficient fluxurile financiare ilegale și evaziunea fiscală și pentru a spori
cooperarea internațională democratică în probleme fiscale;
7. salută determinarea exprimată la Summitul regional de la Niamey din 20 și 21 ianuarie
2015 de către cele 13 țări participante, îndeosebi angajamentul militar al Ciadului,
împreună cu cel al statelor Camerun, Niger și Nigeria, în privința combaterii
amenințărilor teroriste ale grupării Boko Haram; încurajează consolidarea acestui
răspuns la nivel regional, utilizând toate instrumentele existente și în deplină
conformitate cu dreptul internațional; invită ECOWAS, în special, să continue să
depună eforturi pentru ca noua sa Strategie de combatere a terorismului să devină
operațională, acordând o atenție deosebită restricționării fluxurilor transfrontaliere ilicite
de arme, armament, combatanți și produse de contrabandă; reiterează, de asemenea, că,
fără o astfel de colaborare, este posibil ca actele de violență să continue, afectând pacea
și stabilitatea în întreaga regiune; subliniază, în această privință, jurământul de fidelitate
făcut de Boko Haram Statului Islamic, precum și necesitatea de a împiedica orice
coordonare sau cooperare suplimentară dintre cele două organizații teroriste și de a
împiedica extinderea amenințării;
310
8. salută inițiativele Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane și solicită
Uniunii Africane să se lanseze de urgență în acțiuni concrete, împreună cu toate țările
implicate, pentru a coordona lupta împotriva grupurilor teroriste din regiunea Sahel;
îndeamnă Uniunea Europeană să sprijine dezvoltarea de mecanisme regionale pentru
gestionarea conflictului, cum ar fi Forța africană de intervenție rapidă, precum și
posibilitatea de a recurge la Instrumentul financiar pentru pace în Africa și la
instrumentele UE de gestionare a situațiilor de criză;
9. îndeamnă comunitatea internațională să depună mai multe eforturi pentru a ajuta
guvernul Nigeriei să lupte împotriva grupării Boko Haram și să abordeze cauzele
profunde ale terorismului, deoarece numai o reacție globală poate asigura combaterea
permanentă a violenței și a fundamentalismului;
10. invită Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia să își respecte angajamentul de
a acorda Nigeriei și poporului său o gamă largă de ajutoare politice, de dezvoltare și
umanitare în ceea ce privește lupta împotriva amenințării reprezentate de Boko Haram
și asigurarea dezvoltării acestei țări; îndeamnă UE să își continue dialogul politic cu
Nigeria, în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou revizuit, și, în acest context,
să abordeze chestiunile legate de drepturile universale ale omului, printre care libertatea
de gândire, de conștiință, religioasă sau de credință și principiul nediscriminării pe orice
criterii, astfel cum sunt înscrise în instrumentele universale, regionale și naționale din
domeniul drepturilor omului;
11. de asemenea, solicită comunității internaționale să îi ajute pe refugiații nigerieni din
țările învecinate; îndeamnă statele membre ale UE să înființeze urgent un sistem
european credibil și holistic pentru gestionarea rutelor de migrație din Africa
Subsahariană către Orientul Mijlociu și Africa de Nord, să furnizeze soluții de
dezvoltare durabilă țărilor de origine, precum Nigeria, și să pună capăt tragediilor
umane care se produc pe aceste rute;
12. îndeamnă UE să ancheteze sursele de finanțare a grupării Boko Haram și să soluționeze
chestiunea transparenței comerțului cu orice tip de resurse naturale, printre care petrol,
pentru a evita alimentarea conflictelor de către întreprinderi; invită autoritățile nigeriene
și întreprinderile străine să sprijine consolidarea guvernanței în sectoarele extractive
prin aplicarea Inițiativei privind transparența în industriile extractive și publicarea
sumelor pe care întreprinderile le plătesc guvernului nigerian;
13. consideră că guvernul nigerian are dreptul și responsabilitatea de a-și apăra poporul
împotriva terorismului, dar insistă asupra faptului că aceste acțiuni trebuie să aibă loc
prin respectarea drepturilor omului și a statului de drept;
14. solicită desfășurarea unor anchete aprofundate legate de posibilele încălcări ale
drepturilor omului, printre care execuțiile extrajudiciare, tortura, arestările arbitrare și
abuzurile legate de extorcări, și consideră că astfel de acțiuni nu pot fi justificate ca
fiind un mijloc de combatere a amenințării reprezentate de Boko Haram sau de alte
organizații teroriste; consideră că este necesar să se realizeze urgent o serie de reforme
legate de sistemul judiciar din Nigeria pentru a asigura o justiție penală eficientă în
vederea combaterii terorismului; de asemenea, consideră necesară reformarea forțelor
de securitate ale statului nigerian;
15. solicită ca soldații răniți să primească tratamentul adecvat, iar fetele și femeile victime
311
ale violurilor în contextul conflictului armat să beneficieze de servicii complete de
sănătate sexuală și reproductivă, în cadrul centrelor umanitare finanțate de UE, în
conformitate cu articolul 3 comun din Convențiile de la Geneva, care garantează accesul
răniților și al bolnavilor la toate îngrijirile medicale necesare în funcție de situația lor,
fără nicio discriminare;
16. felicită generalul Muhammadu Buhari, candidat din partea partidului Congresul
Progresiștilor (APC), pentru câștigarea alegerilor prezidențiale, precum și candidații din
partea tuturor partidelor care au obținut locuri în Senat sau în Camera Reprezentanților
sau care au fost aleși guvernatori sau membri în Adunările Legislative ale Statelor;
felicită candidații care au acceptat înfrângerea în mod elegant, începând cu președintele
în exercițiu și candidat la alegerile prezidențiale, Goodluck Jonathan, și salută
angajamentul neîntrerupt al tuturor partidelor politice și al tuturor candidaților în
favoarea unor alegeri pașnice și le îndeamnă să continue să accepte rezultatele fără
violență;
17. felicită poporul nigerian pentru entuziasmul său democratic și pentru mobilizarea sa de-
a lungul întregului proces electoral și solicită autorităților nigeriene să consolideze buna
guvernanță și să promoveze existența unor instituții democratice care pot fi trase mai
ușor la răspundere; consideră că schimbarea de putere prin vot electoral demonstrează
progresul democrației în Nigeria, care ar putea servi drept model pentru alte națiuni
africane;
18. salută determinarea INEC de a organiza un proces electoral credibil, pe cât posibil,
transparent și echitabil, în pofida presiunilor și constrângerilor interne și externe cu care
s-a confruntat și, în special, incluziunea persoanelor cu handicap;
19. încurajează victimele să-și adreseze plângerile prin intermediul mecanismelor oficiale
de soluționare a litigiilor și solicită autorităților nigeriene să răspundă la fiecare dintre
aceste plângeri printr-o anchetă completă și credibilă și să le soluționeze în conformitate
cu legea; solicită UE să sprijine dezvoltarea unor astfel de mecanisme;
20. solicită guvernului nigerian să promoveze participarea femeilor la viața publică și
politică;
21. reiterează solicitările adresate cu privire la abolirea legislației împotriva
homosexualității și a pedepsei cu moartea;
22. solicită autorităților nigeriene să adopte de urgență măsuri pentru delta râului Niger,
inclusiv măsuri de stopare a activităților ilegale legate de țiței, și să sprijine cetățenii
expuși la poluare; invită Uniunea Europeană și statele sale membre să ofere competențe
tehnice și resurse pentru a contribui la redresarea situației din această zonă; solicită
tuturor întreprinderilor care au activități în regiune să respecte cele mai înalte standarde
internaționale și să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta mediul și comunitățile
locale;
23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre,
guvernului și parlamentului Nigeriei și reprezentanților Comunității Economice a
Statelor din Africa de Vest și ai Uniunii Africane.
313
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0187
Situația din tabăra de refugiați Yarmouk din Siria
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la situația din tabăra
de refugiați de la Yarmouk din Siria (2015/2664(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere prevederile dreptului internațional umanitar,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria,
– având în vedere declarația din 10 aprilie 2015 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a
comisarului pentru ajutorul umanitar și gestionarea crizelor privind situația din
Yarmouk, Siria;
– având în vedere declarația din 18 aprilie 2015 a VP/ÎR în numele Uniunii Europene
privind situația din tabăra de refugiați palestinieni din Yarmouk din Siria,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU 2139 (2014), 2165 (2014) și
2191(2014),
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4)din Regulamentul
său de procedură,
A. întrucât ISIS/Daʼesh a atacat tabăra de refugiați palestinieni din Yarmouk la 1 aprilie
2015; întrucât regimul Assad a continuat bombardamentele aeriene și atacurile cu
artilerie asupra taberei ca răspuns la atacul SI, iar lupte de stradă intense între grupuri
armate ale opoziției armate anti-Assad, Aknaf Bait al-Makdis, pe de o parte, și
ISIS/Daʼesh și Jabnat al-Nusra, pe de altă parte, au avut loc în tabără; întrucât la 16
aprilie 2015, unități militare palestiniene, cu ajutorul rebelilor sirieni, i-au obligat pe
combatanții ISIS/Daʼesh să se retragă din tabără; întrucât retragerea ISIS/Daʼesh lasă în
mare parte controlul taberei organizației Jabhat al-Nusra afiliată la Al-Qaida;
B. întrucât Yarmouk, cea mai mare tabără de refugiați din Siria, înființată în 1957 pentru a
primi persoane care se refugiază din cauza conflictului arabo-israelian, a fost scena de
luptă dintre guvernul sirian și grupuri armate, cum ar fi Jabhat al-Nusra și Armata liberă
siriană; întrucât, înaintea conflictului sirian, mai mult de 160 000 de civili locuiau în
tabără, în timp ce în prezent rămân numai 18 000;
C. întrucât cei 480 000 de refugiați palestinieni reprezintă în continuare un grup deosebit
de vulnerabil în contextul crizei din Siria; întrucât acești refugiați sunt răspândiți în mai
mult de 60 de tabere pe cuprinsul regiunii; întrucât, pentru satisfacerea nevoilor în
314
materie de hrană zilnică, apă și îngrijiri medicale, 95% din refugiații palestinieni se
bazează în prezent pe Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări
pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA);
D. întrucât populația civilă din tabăra Yarmouk a fost asediată din decembrie 2012 și a fost
supusă bombardamentelor fără discriminare din partea regimului Assad și se află
blocată în continuare în interiorul taberei; întrucât, potrivit UNRWA, 18 000 de civili
palestinieni și sirieni din Yarmouk, inclusiv 3 500 de copii, au nevoie de ajutoarele
umanitare de primă necesitate;
E. întrucât în tabără există o criză permanentă în ceea ce privește sănătatea, cu o epidemie
de febră tifoidă, care a apărut în 2014, hepatită A și boli legate de calitatea apei la nivel
endemic, precum și malnutriție, cu toate consecințele cunoscute;
F. întrucât Consiliul de Securitate al ONU a invitat toate părțile implicate în războiul civil
din Siria să permită accesul umanitar în tabăra Yarmouk și să permită ajutoarelor
umanitare să ajungă la destinație fără obstrucții;
G. întrucât Comisia a eliberat fonduri de urgență imediată în valoare de 2,5 milioane EUR
pentru operațiunile UNRWA în scopul furnizării de asistență pentru salvarea de vieți
omenești în rândul refugiaților palestinieni din Siria, sub formă de numerar și de
material de ajutor de urgență;
H. întrucât, în plus, ca parte a finanțării UE pentru 2015 în materie de asistență umanitară
pentru Siria, sprijinul va facilita o reacție umanitară rapidă pentru a răspunde nevoilor
familiilor vulnerabile; întrucât această finanțare se extinde la toate zonele din Siria
afectate de conflict, punându-se accentul în mod deosebit pe recentele violențe din
Yarmouk, Idlib, Daraa și Alep;
I. întrucât refuzul actual al regimului sirian și al altor beligeranți de a permite accesul
umanitar la refugiații care trăiesc în tabăra Yarmouk este o încălcare a dreptului
umanitar internațional; întrucât capacitatea UNRWA de a sprijini intervenții de urgență
pentru salvarea de vieți omenești, răspunzând astfel evoluțiilor urgente ca cele care
afectează tabăra Yarmouk, este serios subminată de finanțarea insuficientă cronică a
intervențiilor umanitare din Siria;
1. își exprimă preocuparea profundă cu privire la deteriorarea continuă a situației
umanitare și de securitate din Siria și, în special în tabăra de refugiați palestinieni
Yarmouk și în alte tabere palestiniene; își reafirmă angajamentul ferm în favoarea
victimelor conflictului sirian;
2. condamnă preluarea taberei Yarmouk și actele de terorism comise de ISIS/Daʼesh și
Jabhat al-Nusra, precum și asedierea și bombardarea taberei de către regimul Assad,
inclusiv cu butoaie cu exploziv, care provoacă o suferință oribilă populației afectate;
solicită încetarea imediată a asediului și a tuturor atacurilor asupra populației civile;
3. își exprimă preocuparea cu privire la toți apărătorii drepturilor omului deținuți în tabăra
Yarmouk și a celor reținuți în prezent de forțele de securitate siriene; solicită tuturor
grupurilor armate din tabăra Yarmouk să nu mai aibă drept țintă apărătorii drepturilor
omului;
4. solicită respectarea statutului de neutralitate a taberei Yarmouk și protecția civililor
aflați în interiorul taberei, în special a femeilor și copiilor, precum și asigurarea de
instalații medicale, școli și locuri de refugiu;
5. subliniază că războiul actual din Siria și recentele amenințări generate de ISIS/Daʼesh
315
constituie un pericol major pentru populația din Siria, precum și pentru Orientul
Mijlociu în general; invită UE să contribuie la eforturile comune de a atenuare a crizei
umanitare și să se implice în sprijinirea țărilor vecine pentru furnizarea de adăpost
refugiaților care părăsesc conflictul din Siria, mulți dintre ei pierzându-și viețile în
încercarea de a traversa Mediterana în bărci;
6. solicită aplicarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU 2139 (2014), 2165
(2014) și 2191 (2014) pe întreg teritoriul Siriei; îndeamnă toate părțile implicate în
conflict să permită UNRWA, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și altor organizații
internaționale de ajutor accesul neobstrucționat la tabăra de refugiați de la Yarmouk, să
permită accesul umanitar imediat și necondiționat, să evacueze civilii răniți și să asigure
trecerea în siguranță a tuturor civililor care doresc să părăsească tabăra; solicită
stabilirea de coridoare umanitare care să nu fie controlate nici de regimul sirian, nici de
ISIS/Daʼesh și Jabhat al-Nusra, date fiind încălcările grave și continue ale dreptului
umanitar internațional pe care le-au comis;
7. salută eliberarea de către Comisie a sumei de 2,5 milioane EUR, ca finanțare de urgență
imediată a operațiunilor de asistență a UNRWA pentru salvarea de vieți omenești în
favoarea refugiaților palestinieni din Siria; salută UNRWA pentru activitatea importantă
pe care o desfășoară și își exprimă angajamentul ferm în favoarea continuării colaborării
cu comisarul general al UNRWA, Pierre Krähenbühl, și cu toți ceilalți parteneri, pentru
a contribui la reducerea suferințelor persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor;
subliniază necesitatea ca UE și statele membre să-și mărească sprijinul acordat
UNRWA pentru eforturile de ajutor de urgență în favoarea civililor din Yarmouk și din
alte zone din Siria, garantând că toți refugiații palestinieni, comunitățile-gazdă și alții
primesc asistența de care au nevoie; îndeamnă UE să participe la finanțarea apelului de
urgență al UNRWA în valoare de 30 de milioane USD și să ofere sprijin diplomatic și
politic UNRWA;
8. condamnă în mod ferm abuzurile împotriva copiilor, masacrele, tortura, uciderile și
violența sexuală la care este supusă populația siriană; subliniază importanța luării unor
măsuri adecvate pentru a asigura siguranța civililor nevinovați, inclusiv a femeilor și
copiilor; recunoaște că femeile și fetele sunt frecvent victimele violurilor ca armă de
război în conflictul sirian, inclusiv în închisorile regimului; subliniază articolul 3 comun
ale convențiilor de la Geneva care garantează persoanelor rănite și bolnave toate
îngrijirile medicale pe care le impune starea lor, fără discriminări negative; îndeamnă
furnizorii de ajutor umanitar să asigure întreaga gamă de servicii de sănătate în
instalațiile umanitare finanțate de UE;
9. își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile depuse de trimisul special al ONU în Siria,
Staffan de Mistura, pentru a obține încetări locale ale focului și pentru a pune în aplicare
armistiții umanitare, la care să adere toate părțile implicate în conflict, pentru a permite
acordarea ajutorului umanitar; își reiterează apelurile ca UE să preia inițiativa eforturilor
diplomatice în acest scop;
10. își reiterează solicitarea pentru o soluție durabilă în conflictul sirian prin intermediul
unui proces politic favorabil incluziunii, coordonat de Siria, pe baza comunicatului de la
Geneva din iunie 2012, care să conducă la o reală tranziție care respectă aspirațiile
legitime ale poporului sirian și care permite acestuia să își determine propriul viitor în
mod independent și democratic; salută anunțul conform căruia vor fi organizate noi
discuții la Geneva în mai între regimul Assad, opoziție, membrii ai CSONU și puterile
regionale, printre care Iranul;
11. își păstrează convingerea că nu poate exista o pace durabilă în Siria fără a stabili
316
responsabilitatea pentru crimele comise de toate părțile în timpul conflictului, inclusiv
în ceea ce privește tabăra Yarmouk; își reiterează solicitarea de a adresa situația din
Siria Tribunalului Penal Internațional; invită UE și statele membre să examineze în mod
serios recenta recomandare a Comisiei de anchetă a ONU de a analiza posibilitatea
înființării unui tribunal special pentru crimele comise în Siria;
12. consideră că Parlamentul trebuie să realizeze o vizită ad-hoc în tabăra de refugiați de la
Yarmouk pentru a evalua în mod independent situația umanitară, de îndată ce condițiile
de securitate o permit, în coordonare cu ONU și independent de regimul Assad sau orice
altă parte implicată în conflict;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui
Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre,
Secretarului General al Națiunilor Unite, trimisului special al ONU și Ligii Arabe în
Siria, Secretarului General al Consiliului de cooperare pentru statele arabe din Golf,
președintele Autorității Palestiniene, Consiliului Legislativ Palestinian și tuturor părților
implicate în conflictul din Siria.
317
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0188
Întemnițarea unor activiști în domeniul drepturilor omului și al drepturilor
lucrătorilor în Algeria
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la trimiterea la
închisoare a lucrătorilor şi activiştilor pentru drepturile omului în Algeria
(2015/2665(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Algeria1, în special cele din 9
iunie 2005 referitoare la libertatea presei în Algeria şi cea din 10 octombrie 2002
referitoare la încheierea unui acord de asociere cu Algeria2,
– având în vedere Rezoluţia sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind
drepturile omului şi democraţia în lume şi politica în materie a Uniunii Europene3,
precum şi Rezoluţia sa din 23 octombrie 2013 referitoare la Politica europeană de
vecinătate, către un parteneriat mai puternic: poziţia PE referitoare la rapoartele
intermediare 20124,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 aprilie 2015 referitoare
la revizuirea Politicii europene de vecinătate,
– având în vedere declarația Uniunii Europene în urma celei de-a opta reuniuni a
Consiliului de asociere UE-Algeria din 13 mai 2014,
– având în vedere Comunicatul Comun din 15 mai 2012 al Comisiei și al Înaltului
Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate adresat
Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și
Comitetului Regiunilor intitulat „Rezultatele noii politici europene de vecinătate”
(JOIN(2012)0014),
– având în vedere memoriul 2013 al Comisiei privind Politica europeană de vecinătate
(PEV) din martie 2014, referitor la Algeria,
– având în vedere declaraţia Consiliului European din iunie 2011 referitoare la vecinătatea
sudică,
– având în vedere declaraţia Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navy
1 JO C 124 E, 25.5.2006, p. 567.
2 JO C 279 E, 20.11.2003, p. 115.
3 Texte adoptate, P8_TA(2015)0076.
4 Texte adoptate, P7_TA(2013)0446.
318
Pillay, făcută în septembrie 2012, în cursul vizitei sale în Algeria,
– având în vedere Acordul de asociere UE-Algeria, care a intrat în vigoare la 1 septembrie
2005,
– având în vedere articolul 2 din acordul de asociere menţionat mai sus, care stipulează că
respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului trebuie să
inspire politicile naţionale şi internaţionale ale părţilor care au aderat la el şi constituie
un element esenţial al respectivului acord,
– având în vedere Constituția Egiptului, adoptată prin referendum la 28 noiembrie 1996,
îndeosebi articolele 34-36, 39, 41 și 43 din aceasta,
– având în vedere raportul final din 5 august 2012, întocmit de Misiunea UE de observare
a alegerilor parlamentare din Algeria,
– având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul
internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, la care Algeria este
parte,
– având în vedere Convenţia nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind
libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 şi Convenţia nr. 98 a OIM
privind dreptul la organizare și negociere colectivă din 1949,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din
Regulamentul său de procedură,
A. întrucât în Algeria au avut recent loc proteste împotriva şomajului; întrucât autorităţile
algeriene admit faptul că cererile manifestanţilor sunt legitime; întrucât, cu toate
acestea, în ultimii patru ani şi, de la începutul lui 2015, cu o şi mai mare intensitate,
apărătorii drepturilor omului, inclusiv activiştii pentru drepturile muncii, în special în
regiunile din sudul Algeriei, au proferat ameninţări, au abuzat verbal şi supus la rele
tratamente şi au recurs la hărţuieli judiciare pe fundalul escaladării protestelor
economice, sociale şi ambientale;
B. întrucât Mohamed Rag, un activist pentru drepturile muncii făcând parte din Comitetul
Naţional pentru Apărarea Drepturilor Şomerilor (Comité National pour la Défense des
Droits des Chômeurs, CNDDC) din oraşul Laghouat a fost arestat la 22 ianuarie 2015 şi
a fost condamnat la 18 luni de închisoare şi la o amendă de DZD 20 000, pentru ultraj
contra unui agent din forţele de securitate aflat în exerciţiul funcţiunii, sentinţa fiind
confirmată în apel la 18 martie 2015;
C. întrucât, la 28 ianuarie 2015, în oraşul Laghouat au fost arestaţi opt activişti pentru
drepturile muncii, membri ai CNDDC – Khencha Belkacem, Brahimi Belelmi, Mazouzi
Benallal, Azzouzi Boubakeur, Korini Belkacem, Bekouider Faouzi, Bensarkha Tahar şi
Djaballah Abdelkader – pe când erau adunaţi în faţa tribunalului municipal, cerând
eliberarea lui Modamed Rag; întrucât aceşti opt activişti au fost ulterior, în martie
trecut, condamnaţi la un an de închisoare, cu o sentinţă de suspendare de 6 luni, şi la o
amendă de DZD 5 000 fiecare, pentru faptul de a se fi adunat în mod neautorizat/ilegal
şi pentru exercitarea de presiuni în privinţa hotărârilor magistraţilor;
D. întrucât în Laghouat, în cursul audierii activiştilor menţionaţi mai sus ai CNDDC, care a
avut loc la 11 martie 2015, au fost desfăşuraţi un număr mare de agenţi de poliţie,
împiedicând astfel intrarea în tribunal a publicului şi a martorilor, iar în afara
319
tribunalului poliţia a arestat şi ulterior a eliberat aproape 50 de manifestanţi paşnici care
îşi exprimau solidaritatea cu cei nouă deţinuţi;
E. întrucât, deşi starea de urgenţă a fost ridicată în februarie 2011, ca răspuns la valul de
proteste în masă în favoarea democraţiei, restricţiile, în drept şi în practică, impuse în
ceea ce priveşte adunările paşnice nu au fost abrogate, în special decretul din 18 iunie
2001, care continuă să interzică manifestaţiile publice în oraşul Alger şi legea 91-19 din
2 decembrie 1991privind manifestaţiile şi adunările publice, în temeiul căreia orice
eveniment public este condiţionat de o autorizare prealabilă; întrucât Ministerul de
Interne autorizează rar adunările publice;
F. întrucât orice participant la o manifestaţie neautorizată poate fi urmărit în justiţie şi
riscă, în temeiul articolelor 99 şi 100 din Codul penal algerian, o pedeapsă cu
închisoarea de două luni până la cinci ani; întrucât în ianuarie 2014, termenul limită
pentru înregistrarea asociaţiilor noi, toate asociaţiile care nu au fost acceptate au fost
scoase în afara legii; întrucât proteste paşnice au fost dispersate cu forţa de poliţie,
uneori în mod violent, iar protestarii paşnici pot fi arestaţi înaintea manifestaţiilor,
pentru a se preveni desfăşurarea acestora;
G. întrucât în 2014, guvernul algerian a procedat la revizuiri pro-democratice şi a promis şi
alte reforme în scopul protejării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
întrucât implementarea acestor reforme a fost, până în prezent, nesatisfăcătoare;
H. întrucât, în martie 2015, alţi patru activişti pentru drepturile muncii, Rachid Aouine,
Youssef Sultani, Abdelhamid Brahimi şi Ferhat Missa, membri ai CNDDC din oraşul El
Oued, au fost arestaţi şi acuzaţi de instigare la reunire; întrucât doi dintre aceştia au fost
achitaţi, însă Rachid Aouine a fost condamnat, iar Youssef Sultani urmează să fie
judecat;
I. întrucât, în ianuarie 2012, a intrat în vigoare o nouă lege privind asociaţiile (12-06), care
impune organizaţiilor neguvernamentale şi grupurilor aparţinând societăţii civile
restricţii în ceea ce priveşte crearea, funcţionarea şi accesul la finanţare străină; întrucât
legea incriminează membrii asociaţiilor neînregistrate, suspendate şi dizolvate, care sunt
pasibili la şase luni de închisoare şi o amendă însemnată, ceea ce afectează libertatea de
asociere;
J. întrucât, cu toate că legea 90-14 din 2 iunie 1990 privind condiţiile de exercitare a
drepturilor sindicatelor le permite lucrătorilor să înfiinţeze sindicate fără a solicita vreo
permisiune, ci prin notificarea în scris a autorităţilor, acestea au refuzat, în mai multe
cazuri, eliberarea unei confirmări de primire, fără de care sindicatele nu-i pot reprezenta
legal pe lucrători;
K. întrucât Algeria, care este în curs de a fi evaluată în ceea ce priveşte aplicarea
Convenţiei 87 a OIM în iunie 2014, a făcut obiectul analizelor experţilor OIM în mai
multe dintre rapoartele întocmite de aceştia sub aspectul încălcării drepturilor
lucrătorilor la grevă şi la înfiinţarea unor sindicate la propria alegere;
L. întrucât negocierile cu privire la Planul de acţiune dintre UE şi Algeria din cadrul
Politicvii europene de vecinătate au fost iniţiate în 2012; întrucât, deşi recunoaşte că
ambele părţi au interesul să-şi consolideze dialogul şi cooperarea în chestiunile
regionale şi legate de securitate, în martie 2014 Comisia şi-a exprimat, totuşi,
îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă a sistemului judiciar şi la deteriorarea
situaţiei sub aspectul libertăţii de asociere, adunare şi exprimare în Algeria;
M. întrucât Algeria este membră a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din ianuarie
320
2014;
1. își exprimă îngrijorarea cu privire la arestarea şi detenţia activiştilor Rachid Aouine,
Mohamed Rag, Khencha Belkacem, Brahimi Belelmi, Mazouzi Benallal, Azzouzi
Boubakeur, Korini Belkacem, Bekouider Faouzi, Bensarkha Tahar și Djaballah
Abdelkader, deoarece aceştia sunt reţinuţi în pofida faptului că activitatea lor este pe
deplin permisă de legislaţia algeriană şi concordă cu instrumentele internaţionale din
domeniul drepturilor omului pe care le-a ratificat Algeria;
2. reaminteşte că Algeria este obligată să respecte articolul 2 din Acordul de asociere, care
stipulează că un aspect esenţial al acestuia este respectarea principiilor democratice şi a
drepturilor fundamentale ale omului, a Pactului internațional cu privire la drepturile
civile și politice, a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și
culturale şi a Cartei africane a drepturilor omului şi popoarelor şi că, prin urmare,
Algeria are obligaţia să respecte drepturile universale ale omului, inclusiv libertatea de
adunare şi de asociere;
3. consideră că hărțuirea și intimidarea activiştilor pentru drepturile muncii şi a
apărătorilor drepturilor omului, inclusiv la nivel judiciar, nu sunt în conformitate cu
prevederile Declarației Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor
omului;
4. consideră că dreptul la un proces echitabil şi asigurarea unor garanţii minimale în ceea
ce priveşte drepturile la apărare ale tuturor deţinuţilor, printre care apărătorii drepturilor
omului şi activiştii pentru drepturile muncii, sunt în conformitate cu articolul 14
alineatul (3) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;
5. invită, de asemenea, autorităţile algeriene să asigure și să garanteze dreptul la libertatea
de exprimare, asociere şi adunare paşnică şi să adopte măsuri adecvate pentru a garanta
siguranţa şi securitatea activiştilor societăţii civile şi ale apărătorilor drepturilor omului,
precum şi libertatea acestora de a-şi desfăşura activităţile legitime şi paşnice;
6. reaminteşte recomandarea făcută guvernului algerian de către Raportorul special al
ONU privind promovarea şi protejarea dreptului la libertatea de opinie şi de exprimare,
de a abroga decretul din 18 iunie 2001 prin care sunt interzise protestele paşnice şi toate
formele de manifestaţii publice în Alger şi de a institui un sistem de simplă notificare, în
locul autorizării prealabile a manifestaţiilor publice;
7. invită autorităţile algeriene să abroge legea 12-06 privind asociaţiile şi să se angajeze
într-un dialog veritabil cu organizaţiile societăţii civil, în vederea elaborării unei legi
noi, în conformitate cu standardele internaţionale în materia drepturilor omului şi cu
Constituţia algeriană;
8. salută faptul că, din 2012, au fost acordate autorizaţii pentru un număr de douăsprezece
organizaţii sindicale; reaminteşte că nu trebuie concepute manevre administrative în
scopul neacordării statutului juridic pentru sindicatele independente care încearcă să-şi
desfăşoare activitatea în afara organizaţiilor sindicale existente; invită autorităţile
algeriene să permită înregistrarea legală a sindicatelor noi şi să se conformeze
convenţiilor implementate de OIM care au fost ratificate de Algeria, îndeosebi
Convenţia nr. 87 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical şi Convenţia
nr. 98 privind dreptul la organizare și negociere colectivă;
9. apreciază faptul că Algeria a ratificat majoritatea tratatelor internaţionale privind
drepturile omului; încurajează angajamentul din ce în ce mai mare şi mai buna
cooperare a autorităţilor algeriene cu Organizaţia Naţiunilor Unite, îndeosebi cu
321
Organizaţia Internaţională a Muncii şi Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite
pentru Drepturile Omului; invită autorităţile algeriene să coopereze în cadrul
procedurilor speciale ale ONU, inclusiv prin invitarea în vizită a raportorilor speciali, şi
să ţină seama de recomandările acestora; invită, de asemenea, Algeria să coopereze
activ cu Uniunea Africană în cadrul mecanismelor pentru drepturile omului, în special
cu Raportorul special privind apărătorii drepturilor omului;
10. cere Vicepreşedintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
politica de securitate (VP/ÎR), precum şi statelor membre ale UE să asigure existența
unei politici clare și principiale față de Algeria, care să includă un dialog pe tema
drepturilor omului, în acord cu cadrul strategic al UE privind drepturile omului şi
democraţia; le solicită VP/ÎR şi statelor membre să asigure un dialog politic, privind
securitatea şi drepturile omului substanţial pe toate cele trei dimensiuni şi solicită, prin
urmare, Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) să stabilească repere şi
indicatori clari pentru monitorizarea obiectivelor UE şi evaluarea progreselor
înregistrate în domeniul drepturilor omului, impunităţii, libertăţii de asociere, adunare şi
exprimare, al statului de drept şi al situaţiei apărătorilor drepturilor omului din Algeria;
11. îndeamnă autorităţile algeriene, VP/ÎR şi SEAE să includă un capitol consistent privind
drepturile omului în viitorul Plan de acţiune UE-Algeria, care să exprime o voinţă
politică fermă de a progresa de jure şi de facto în ceea ce priveşte promovarea şi
protejarea drepturilor omului în acord cu Constituţia algeriană şi tratatele internaţionale
în materia drepturilor omului, precum şi instrumentele regionale africane în materia
drepturilor omului la care a aderat Algeria; opinează că în Planul de acţiune UE-Algeria
ar trebui adoptate obiective specifice în materia drepturilor omului, asociate cu un plan
de reforme pe care trebuie să le opereze Algeria cu implicarea semnificativă a societăţii
civile independente; solicită definirea unor indicatori pentru evaluarea obiectivă şi
regulată a situaţiei drepturilor omului din Algeria;
12. invită SEAE şi statele membre să monitorizeze îndeaproape toate procesele şi
procedurile judiciare îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului şi a activiştilor
pentru drepturile muncii, prin prezenţa reprezentanţilor delegaţiei UE şi ai ambasadelor
statelor membre la Alger şi să transmită Parlamentului rapoarte pe această temă;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene / Înaltului Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru
drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Delegaţiei UE la Alger,
Guvernului Algeriei, Secretarului General al ONU, precum și Consiliului ONU pentru
Drepturile Omului.
top related