dezvoltarea resurselor umane în educa˚ie: de la idei...
Post on 26-Feb-2019
225 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Această publicaţie a apărut în cadrul proiectului Dezvoltarea resurselor umaneîn educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile, cu sprijinul financiar al Fundaţiilorpentru o Societate Deschisă, oferit prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.
Dezvoltarearesurselor umane în educaţie:
de la idei strategice la acţiuni durabile
Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice
la acţiuni durabile
Coordonator de proiect: Lilia Nahaba
Chişinău, 2016
Punctele de vedere exprimate în prezenta lucrare sînt cele ale autorilor şi nu angajează în nici un fel instituţiile de care aceştia aparţin, tot aşa cum nu reflectă poziţia instituţiei care a finanţat elaborarea sau care a asigurat managementul proiectului.
Această publicaţie a apărut în cadrul proiectului Dezvoltarea resurselor umane în edu-caţie: de la idei strategice la acţiuni durabile, cu sprijinul financiar al Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă, oferit prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.
Director de proiect: Rima BEZEDECoordonator de proiect: Lilia NAHABA
Lector: Mariana VATAMANU-CIOCANUCopertă şi procesare computerizată: Nicolae SUSANU
Tipar: „Bons Offices” SRL, mun. Chişinău
Centrul Educaţional PRO DIDACTICAStr. Armeneascfă, 13, Chişinău, MD-2012Tel: 022 54 25 56, fax: 022 54 41 99e-mail: prodidactica@prodidactica.md
© Centrul Educaţional PRO DIDACTICA. Toate drepturile rezervate.
_______________________________________________
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile /CentrulEducaţional ,,Pro Didactica’’; dir. de proiect: Rima Bezede; coord. de proiect:Lilia Nahaba. - Chişinău: Centrul Educaţional ’’Pro Didactica’’, 2016 (Tipogr. ,,BonsOffices''). - 76 p. Apare cu sprijinul financiar al Fundaţiilor pentru o Soc. Deschisăoferit prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova. - 1500 ex.
ISBN 978-9975-4485-4-3.
CZU 37.0D 34
CUPRINS
Rima BEZEDECuvînt înainte ............................................................................................................4
Lilia NAHABAPrezentarea generală a proiectului ..........................................................................5
George PATAKIResursa umană din educaţie – încotro? ...................................................................7
Valeriu GORINCIOI, Iurie MELINTEReflecţii după atelierul Atragerea resurselor umane în educaţie .........................13
Tatiana CARTALEANU, Olga COSOVANAtelier Pregătirea resurselor umane în educaţie ...................................................16
Viorica GORAŞ-POSTICĂ, Serghei LÎSENCOAtelierul Menţinerea cadrelor didactice performanteîn sistemul de învăţămînt .......................................................................................18
Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umaneîn învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020 .................................23
� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
CUvîNt îNaINteRima BEZEDE
În ultimii ani, prin efortul susținut al Ministerului Educației, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, dar și al reprezentanților societății civile, au fost inițiate un șir de reforme impor-tante în sistemul educațional. Acestea au fost lansate prin aprobarea Codului Educației și a Strategiei sectoriale Educația 2020, documente care au asigurat cadrul legal de implementa-re a schimbării pozitive în domeniu.
Una dintre problemele stringente cu care se confruntă sistemul educaţional din Republica Moldova, confirmată de numeroase studii, ține de resursa umană, care, de fapt, constituie fac-torul-cheie în îmbunătățirea calității educației și unul dintre actorii principali în edificarea unei societăți democratice durabile. Conștientizîndu-se necesitatea unor intervenții prompte, în anul 2015, a fost elaborat Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul ge-neral din Republica Moldova 2016-2020, care are la bază, drept elemente ale cadrului conceptual și de politici, o serie de documente importante, în plan național și european, ce vizează calitatea resurselor umane în educație. Documentul prezintă detaliat problemele identificate, trasează obiective generale și specifice, oferă un plan de acțiuni concrete pentru realizarea acestora.
Dat fiind faptul că, după elaborarea și dezbaterea publică a Programului național, aces-ta nu a fost aprobat, echipa Centrului Educațional PRO DIDACTICA, cu sprijinul Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, oferit prin intermediul Fundației Soros-Moldova, și-a propus să desfășoare o amplă campanie de advocacy, care ar cataliza procesul de implementare a documentului și, implicit, ar contribui la soluționarea unor probleme stringente la capitolul resurse umane, inclusiv: deficitul şi fluctuaţia de personal didactic, nemulţumirile legate de salarizare şi de condiţiile de muncă, statutul social scăzut al cadrelor didactice etc.
Astfel, prin crearea și asigurarea accesului la oportunităţi de dialog cu reprezentanții comunității educaționale și ai factorilor de decizie, prin sensibilizarea opiniei publice asupra necesității realizării unor acțiuni concrete aici și acum, am reușit să reanimăm procesul. După mai multe activități organizate în cadrul proiectului –prezentări și dezbateri publice, întruniri cu reprezentanții Ministerului Educației, acțiuni de promovare în mass-media – documentul a fost revizuit de echipa actuală a ministerului și a fost plasat pentru feedback pe www.par-ticip.gov.md. Conform procedurii, după această etapă, Programul urmează să fie aprobat și realizat. Etapa de implementare este și ea una cu varia provocări, care vor putea fi depășite doar prin voința tuturor actanților educaționali, prin înțelegerea comună a priorităților Pro-gramului și, de asemenea, prin sinergia acțiunilor. Sperăm că acest lucru se va întîmpla, iar factorii de decizie și reprezentanții comunității educaționale vor opta pentru o abordare co-erentă şi consecventă la nivel de elaborare și implementare de politici educaţionale, care ar asigura cu adevărat o educație de calitate pentru fiecare elev.
În lucrarea de față este prezentat atît Programul național, cît și demersul proiectului Dez-voltarea resurselor umane în educație: de la idei strategice la acțiuni durabile, prin care am realizat acest exercițiu de advocacy, în speranța că toți cei cărora le pasă de educație, de calitatea și conținutul actului didactic, de viitorul copiilor noștri, vor continua să influențeze, să mobilizeze, să schimbe...
�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
PRezeNtaRea geNeRală a PRoIeCtUlUI Lilia NAHABA
Prin proiectul Dezvoltarea resurselor umane în educație: de la idei strategice la acțiuni durabile, realizat în perioada februarie-iunie 2016 de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, cu sprijinul financiar al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, ofe-rit prin intermediul Fundației Soros-Moldova, ne-am propus să creăm şi să asigurăm accesul la oportunităţi de dialog cu decidenți ai politicilor de educație, în scopul sen-sibilizării acestora asupra necesității aprobării şi implementării calitative şi operative a Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020.
Astfel, am lansat o campanie de advocacy în vederea aprobării și implementării Programului în termene concrete, am sensibilizat opinia publică (factori de decizie de la diferite niveluri și din diverse domenii, actori educaționali etc.) referitor la rolul crucial al cadrului didactic și importanța soluționării operative și participative a pro-blemelor ce țin de dezvoltarea resurselor umane în educație.
Printre activitățile principale derulate în cadrul proiectului se numără: 3 ateliere, 2 emisiuni radio, o emisiune TV, o masă rotundă, o conferință naţională; diseminarea rezultatelor acestor activităţi prin intermediul revistei Didactica Pro... și al broșurii Dezvoltarea resurselor umane în educație: de la idei strategice la acțiuni durabile.
În cadrul celor 3 ateliere, desfășurate în centrele raionale Floreşti, Nisporeni şi Ştefan Vodă și la care au luat parte 96 de persoane (elevi, cadre didactice şi manage-riale, reprezentanţi ai APL etc.), au fost prezentate domeniile, obiectivele generale și specifice ale Programului. Participanții au menționat importanța și necesitatea im-plementării acțiunilor propuse în document. Cei de la „firul ierbii” au relevat realități și practici pozitive, dar și deficiențe, care generează obstacole serioase în evoluția sistemului educațional, în general, și în motivarea cadrelor didactice performante, în special.
Emisiunea radio Loc de dialog, avînd genericul Politici de dezvoltare a resurselor umane în educaţie, a fost difuzată în direct, la 26 februarie 2016, de compania publi-că TeleRadio-Moldova. Invitații – manageri școlari și cadre didactice – au prezentat şi au dezbătut domeniile de intervenţie ale Programului naţional, punînd accentul pe necesitatea participării active a comunităţii educaţionale în procesul promo-vării şi implementării acestui document de importanţă strategică pentru sistemul educaţional. O altă emisiune radio, cu genericul Pregătirea cadrelor didactice, a fost realizată în cadrul Spațiului Public – Dezbateri și opinii, la 26 mai. Profesorii universi-tari și tinerii specialiști prezenți în studio au examinat posibilitățile de îmbunătățire a situației la capitolul formare inițială și continuă a cadrelor didactice și manageriale, au venit cu sugestii concrete de modernizare a învățămîntului.
În cadrul emisiunii Ţara lui Dogaru, cu genericul Politici de dezvoltare a resurselor umane în educaţie, realizată, la 30 mai 2016, la postul Publika TV, au fost abordate
� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
probleme din sistemul educațional și acțiunile stipulate în Programul național. Prin-tre aspectele-cheie aduse în discuție s-au regăsit: atragerea tinerilor cu vocaţie pe-dagogică în învățămînt, pregătirea cadrelor didactice, menţinerea profesorilor buni și performanți în sistem. S-au specificat acțiunile inovatoare propuse de document, inclusiv introducerea sistemului de mentorat, facilitățile create pentru specialiștii începători, dar și ameliorarea infrastructurii instituțiilor de învățămînt, în vederea asigurării unor spații de muncă și de recreere prietenoase angajaților din școli.
Cadrele didactice și manageriale, formatorii de opinie, analiştii politici, reprezen-tanţii Direcţiilor de Învăţămînt etc. participanți la masa rotundă Parteneriate dura-bile pentru dezvoltarea resurselor umane în educaţie au dezbătut ideile principale din Programul naţional din perspectiva efectelor imediate şi a impactului pe termen lung. Invitații au enumerat resursele la îndemînă și acţiunile prioritare din document în a căror realizare ar putea să se implice; au schițat portretul unui cadru didactic performant; şi-au arătat disponibilitatea de a crea parteneriate durabile pentru dez-voltarea resurselor umane în educaţie. În final, s-a concluzionat asupra necesității implementării Programului, care va genera beneficii pentru practicieni, cu repercu-siuni vizibile asupra copiilor și a mediului școlar.
În cadrul Conferinţei naţionale Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile urmează să fie valorificate rezultatele, dar și con-cluziile, propunerile enunțate în cadrul atelierelor şi al mesei rotunde. Este valoroasă pentru noi experiența internațională în domeniu și expertizele, care vor fi prezentate de colegii din România. Exprimăm speranța că schimbul de opinii, dezbaterile și reco-mandările vor constitui încă un argument forte în favoarea implementării acţiunilor Programului, prin suplimentarea cu resursele financiare necesare.
Proiectul a avut un impact considerabil asupra promovării documentului, atît la nivel de Ministerul Educației a luat atitudine, cît și printre cadrele didactice și mana-geriale din toată țara. Sîntem conștienți de faptul că e nevoie de un suport financiar consistent în situația economică actuală, dar nici nu putem aștepta fără a întreprin-de nimic. Conjugarea eforturilor noastre cu cele ale partenerilor de dezvoltare poate schimba situația precară, creată de mulți ani.
�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
ReSURSa UmaNă DIN eDUCaţIe – îNCotRo?
George PATAKI
Rezultatele testărilor internaţionale (PISA, TIMMS, PIRLS) par a fi în ultimul deceniu imboldul suprem către reformarea sistemelor educaţionale şi un important argument în discursul politic şi al politicilor educaţionale. Presiunea este resimţită de toate țările participante, chiar dacă motivele sînt sensibil diferite – ţările care investesc masiv în educaţie sînt, de cele mai multe ori, nemulţumite de rezultate şi clasamente, găsind vinovate politicile educaţionale şi de guvernanţă şcolară, curriculumul şi pregătirea profesorilor, în vreme ce ţările care investesc mai puţin învinuiesc guvernele pentru subfinanţare şi întîrzierea reformelor (care, invariabil, ar duce la rezultate mai bune). În anul 2009, Republica Moldova a luat parte la testările PISA, unde s-a clasat cu mult sub media ţărilor participante – scor 388 la citire/lectură (media – 493), scor 397 la mate-matică (media – 496), scor 413 la ştiinţe (media – 501) [1, p. 53]. Aceste rezultate au reprezentat încă o confirmare a complexităţii problemelor cu care se confruntă învăţă-mîntul moldovean, a nevoii acute de reforme în direcţia calităţii predării şi învăţării.
Există o corelaţie directă între investiţia în educaţie şi rezultatele şcolare? OECD spune că da. Statele care se află sub pragul de 20.000 USD produs intern brut pe cap de locuitor tind să obţină scoruri PISA sub medie. Peste acest prag nu mai există o co-relaţie directă între performanţă şi suma investită în educaţia elevilor [2, p. 2].
Se poate face ceva pentru a îmbunătăţi calitatea educaţiei şi a creşte performanţa şcolară în condiţii economice fragile? Desigur. Politici de personal competitive şi o mai bună administrare a resurselor. Cînd vine vorba de finanţare, discuţia nu se concentrea-
� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
ză pe cît de mult?, ci, mai degrabă, pentru ce? Ţările care au obţinut rezultate peste me-die în PISA tind să investească mai mult în personalul didactic (dublul produsului intern brut pe cap de locuitor în cazul Coreei şi Hong Kong-ului), atrag cei mai buni studenţi către profesia didactică, le oferă salarii de debut competitive şi un statut profesional ridicat [2, p. 4]. Strategia pentru educaţie a UNESCO 2014-2021 [3] pune accentul pe ro-lul-cheie al personalului didactic, acela de facilitator al învăţării, fără de care nu se poate obţine calitate în educaţie. Din acest motiv, îndeamnă statele membre să rezolve cît mai rapid problemele care afectează eficienţa profesorilor: politicile din domeniul formării iniţiale, recrutare, angajare şi management, evaluare şi dezvoltare profesională conti-nuă. Priorităţile se referă la: planificarea în funcţie de nevoi, pregătirea şi angajarea de personal calificat, diversificarea metodelor de formare care să încurajeze utilizarea de metodologii interactive la clasă şi centrarea pe dezvoltarea de competenţe [3, p. 41].
Învăţămînt de subzistenţă vs. învăţămînt de calitate. Reuşesc dascălii din Repu-blica Moldova să ofere un învăţămînt de calitate fiecărui elev? Da şi nu. Dacă ne raportăm strict la condiţiile puse la dispoziție de sistemul educaţional în materie de pregătire, beneficii/motivaţii şi condiţii de muncă, putem spune că profesorii se străduiesc să ofere elevilor experienţe de învăţare care să le asigure un minimum de competenţe pentru viaţa personală/profesională. Dacă însă ne raportăm la „cam-pionii” mediului european/internaţional, calitatea este alta, definită de un set de valori şi factori care includ: o paradigmă educaţională modernă, standarde profesi-onale riguroase, formare iniţială şi continuă bine reglementată, bazată pe ţintele de dezvoltare ale sistemului şi pe nevoia profesorului, salarii motivante şi atractivitatea carierei, un curriculum centrat pe competenţe şi standarde curriculare, profesorul ca facilitator al învăţării, instituţii şcolare organizate în comunităţi de învăţare etc.
În R. Moldova, un profesor în primii ani de carieră, cu salariul pe care-l primeşte (cca 120 Euro), nu îşi poate acoperi nici măcar cheltuielile aferente traiului de zi cu zi, fiind obligat sa îşi mai caute un loc de muncă, eventual în alt domeniu [7]. Acest lu-cru înseamnă mai puţin timp dedicat pregătirii lecţiilor şi formării continue, oboseală avansată, lipsă de motivaţie, posibil dezinteres în performanţele şcolare reale ale ele-vilor. Focus-ul cade pe căutarea surselor alternative de venit şi mai puţin pe activitatea didactică. Aceasta devine din profesie un simplu loc de muncă.
Comparativ, tabelul de mai jos indică salariile profesorilor în Uniunea Europeană (salarii brute anuale, minimum şi maximum în Euro). Se poate observa cu uşurinţă că salariul minim la ISCED 1 în Republica Moldova – aproximativ 1500 Euro/an – este la jumătatea celui din România şi cu mult sub media ţărilor din centrul şi estul Europei sau a ţărilor baltice. În aceste circumstanţe, este destul de dificil să se obţină calitate în educaţie şi, cu atît mai puţin, rezultate notabile în testările internaţionale.
Îşi mai doresc tinerii să devină profesori sau sînt,mai degrabă interesaţi de diplo-ma universitară obţinută mai uşor decît în alte domenii? Cercetarea noastră derulată în anul 2014 [7] atestă faptul că sînt suficient de mulţi absolvenţi care îşi doresc sa devină profesori buni, însă cu anumite condiţii: rezolvarea problemelor care afectează resursele umane din educaţie – statut, salariu, condiţii de muncă, recunoaşterea meri-telor, modalităţi clare de avansare în carieră.
�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Sistemul educaţional din Republica Moldova a beneficiat în ultimii 4 ani de o serie de studii şi documente strategice ce semnalează în detaliu problemele cu care se confruntă acesta, inclusiv cele legate de dezvoltarea resurselor umane, deficitul şi fluctuaţia de personal didactic, nemulţumirile referitoare la salarizare şi condiţiile de muncă: 1) Strategia Educaţia – 2020 – face o diagnoza a sistemu-lui de educaţie şi stabileşte direcţii de acţiune pe fiecare domeniu pentru îmbu-nătăţirea situaţiei existente [4]; 2) Studiul SABER al Băncii Mondiale – analizează politicile de personal şi aduce numeroase recomandări cu referinţe la contextul internaţional [5]; 3) Studiul de evaluare a sistemului şi a programelor de formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar general din R. Mol-dova, Open Society Foundation – analizează şi evaluează sistemul de formare continuă şi generează o serie de recomandări de politici pentru reformarea do-meniului [6]; 4) Studiul privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova, Open Society Foundation – analizează în detaliu problemele cu care se confruntă resursa umană din educaţie şi cauzele acestora, propunînd măsuri concrete de remediere [7].
Una dintre cele mai mari realizări, Codul Educaţiei [9], aduce prevederi importan-te pentru domeniul resurselor umane din învăţămînt, prevederi menite să amelio-reze unele probleme semnalate anterior, dar şi să pună funcţionarea sistemului pe baze noi, moderne. Aplicarea unor articole însă este dependentă de alte documente strategice şi metodologii, care, în mare parte, nu au fost încă finalizate.
Avînd toate datele necesare (studii, strategii, politici) şi un cadru legislativ nou, Ministerul Educaţiei a demarat în anul 2015 elaborarea Programului naţional pentru
Sursa: Eurydice, Profesia de cadru didactic în Europa, 2015 [8]
10 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020 (PNDRUE) [10], în cadrul Proiectului de sprijin pentru reforma educaţiei în Re-publica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova. Programul şi-a propus să se adreseze ce-lor mai stringente probleme şi să ofere soluţii de ameliorare prin 3 obiective majore: 1) identificarea şi atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional; 2) consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, în vederea asigurării unei pregătiri profesionale performante, racordate la cerinţele actuale ale sistemului educaţional şi ale societăţii; 3) asigurarea în sistemul educa-ţional a condiţiilor optime pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale.
Printre cele mai importante acţiuni propuse se numără:− reformarea sistemului de salarizare a cadrelor didactice şi majorarea salariului
de debut în cariera didactică, pînă la nivelul salariului mediu pe economie;− definitivarea şi aprobarea standardelor profesionale pentru cadrele didactice
şi implementarea unui sistem eficient, motivant şi transparent de evaluare a performanţei profesionale;
− elaborarea şi implementarea procedurii şi a instrumentelor de selectare şi înmatriculare în programele cu profil pedagogic a tinerilor cu o înaltă perfor-manţă academică şi cu vocaţie pedagogică (introducerea probei de vocaţie pedagogică);
− modernizarea instituţiilor de învăţămînt superior şi revizuirea conţinutului, a structurii şi a procesului de predare a curriculumului psihopedagogic;
− burse majorate acordate pentru studenţii/elevii de la specialităţile de profil pedagogic, indemnizaţii pentru toţi tinerii specialişti şi compensarea lunară a cheltuielilor pentru spaţiul locativ;
11Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
− elaborarea unui document normativ unic, care să reglementeze principiile şi tipologia programelor de formare continuă, să asigure diversificarea furnizo-rilor şi a programelor de formare continuă şi corelarea acestora cu nevoile reale de formare ale cadrelor didactice;
− promovarea inovaţiilor din domeniul pedagogiei, psihologiei, didacticii şi ac-tivităţilor de consiliere metodică întru sporirea motivaţiei pentru formare;
− organizarea activităţilor de promovare în mass-media a bunelor practici şi a succeselor obţinute de profesorii performanţi şi de şcoli (istorii de succes);
− revizuirea şi actualizarea actelor normative ce ţin de asigurarea condiţiilor de muncă (legislaţia în domeniul educaţiei şi Codul Muncii).
Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul gene-ral din Republica Moldova 2016-2020 s-a aflat în dezbatere publică, aşteptîndu-se o mai mare susţinere din parte Guvernului şi a ministerelor de resort pentru apro-barea şi implementarea lui. Dacă profesioniştii din educaţie cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă resursa umană şi, în mare parte, sînt conectaţi la dezvoltările strategice din ultima perioadă, schimbarea guvernului şi instabilita-tea politică prelungesc perioada în care un document de politici/programatic este asumat, aprobat şi pus în practică. Educaţia este văzută ca prioritate naţională, dar specialiştii care o oferă mai pot aştepta, argumentul invocat de regulă fiind starea dificilă în care se află economia.
Tocmai pentru a preîntîmpina o eventuală „clasare” a Programului naţional (rea-lizat cu eforturi umane şi financiare de Ministerul Educaţiei cu sprijinul finanţatorilor externi), Centrul Educaţional PRO DIDACTICA a iniţiat proiectul Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile, cu scopul de a sensibiliza factorii de decizie pentru sprijinirea adoptării şi implementării programului. În luna martie a.c., în cadrul proiectului, a avut loc masa rotundă Parteneriate durabile pen-tru dezvoltarea resurselor umane în educaţie, ce a reunit specialişti în educaţie din aproape toate tipurile de instituţii publice şi private. Deşi invitaţi, nici un reprezentat al Ministerului Educaţiei sau al Ministerului Finanţelor nu a fost prezent, iar acest fapt denotă cel puţin o dovadă de neimplicare. Programul naţional pentru dezvoltarea re-surselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020 este un proiect al Ministerului Educaţiei. Scopul în sine al documentului nu ţine de un program de guvernare al unui partid sau altul, ci priveşte „sănătatea” resurselor umane din educaţie. Acest program este de interes naţional şi trebuie să fie asumat de Guvern, indiferent de culoarea politică.
Absolut toţi participanţii la masa rotundă au demonstrat o foarte bună cunoaşte-re a domeniului şi s-au implicat activ în dezbateri şi ateliere. În plus, s-a remarcat do-rinţa lor de participare atît personală, cît şi instituţională în rezolvarea problemelor pe care Programul naţional doreşte să le rezolve într-un interval de 5 ani.
În loc de concluzii s-au desprins cîteva lecţii învăţate:1. Diseminarea pe toate canalele mediatice creşte nivelul de conştientizare în
rîndul opiniei publice şi atrage atenţia asupra importanţei PNDRUE nu doar ca program ce rezolvă problemele cadrelor didactice, ci și ca unul care va
12 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
contribui, în mare măsură, la creşterea calităţii educaţiei. Cel puţin pentru acest deziderat, rivalitatea politică poate fi lăsată la o parte. În sistemul de învăţămînt lucrează aproximativ 10% din populaţia activă, ceea ce înseamnă un capital social valoros.
2. Instabilitatea politică şi starea economiei face dificilă aprobarea PNDRUE, în primul rînd datorită costurilor asociate. Finanţatorii externi, care ar putea suporta o parte din costuri, nu vor dori să se implice atîta timp cît situaţia politică şi economică nu este stabilă şi nu pot găsi un partener de dialog în care pot avea încredere.
3. Nu este suficientă promovarea PNDRUE doar în rîndul practicienilor din educa-ţie. Aceştia ştiu problemele cu care se confruntă şi sînt, în mare parte, de acord cu prevederile programului. Este nevoie de susţinere guvernamentală şi voinţă politică. De asemenea, finanţatorii externi, mediul privat şi comunitatea pot avea un cuvînt important de spus în aprobarea şi implementarea programului.
4. Viitoarele activităţi de promovare trebuie să pună la aceeaşi masă factorii de decizie (instituţii guvernamentale) şi formatorii de opinie din educaţie (speci-alişti şi profesori cunoscuţi, jurnalişti specializaţi pe probleme educaţionale).
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Walker M. PISA 2009 Plus Results: Performance of 15-year-olds in reading,
mathematics and science for 10 additional participants, Australian Council for Educational Research, ACER Press, 2011.
2. OECD. Pisa in Focus. No.13, February 2012.3. UNESCO Education Strategy 2014-2021. Paris: 2014.4. Educaţia – 2020. Strategia sectorială de dezvoltare pentru anii 2014-2020,
proiect. Ministerul Educaţiei, 2013.5. Saber Teachers – Moldova Country Report (SABER web-site). Banca Mondia-
lă, 2014.6. Studiul de evaluare a sistemului şi a programelor de formare continuă a ca-
drelor didactice din învăţămîntul preuniversitar general din Republica Moldo-va. Ministerul Educaţiei, 2014.
7. Studiul privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republi-ca Moldova. Ministerul Educaţiei, 2014.
8. Comisia Europeană/EACEA/Eurydice. Profesia de cadru didactic în Europa: practicile, percepţiile şi politicile. Raportul Eurydice. Luxemburg: Oficiul pen-tru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015.
9. Codul Educaţiei. Ministerul Educaţiei. Chişinău, 2014.10. Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul ge-
neral din Republica Moldova 2016-2020, proiect. Ministerul Educaţiei, Chişi-nău, 2015.
13Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
RefleCţII DUPă atelIeRUl atRageRea ReSURSeloR UmaNe îN eDUCaţIe
Valeriu GORINCIOI, Iurie MELINTE
Participanţii, cadre didactice şi manageriale, dar şi elevi din şcolile raionului Flo-reşti, atraşi de subiectul pus în discuţie, s-au prezentat fără întîrziere la activitate. Au primit din timp proiectul Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020, care vizează trei aspecte stringente din domeniul educațional:
• Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional naţional; • Menţinerea cadrelor didactice performante în sistem; • Formarea continuă a cadrelor didactice.Totuşi, discuţia s-a canalizat mai mult pe primul aspect.Atelierul a început cu o scurtă evocare. Tinerii au fost întrebaţi dacă ar dori să
urmeze o carieră pedagogică şi să aibă pentru viitorii lor copii profesori performanţi. Cu părere de rău, răspunsurile au fost prognozabile.
Pornind de la problema enunțată –Tinerii cu vocaţie nu merg la facultăţi de profil pedagogic, participanţii, lucrînd în grupuri și aplicînd tehnica Arborele problemei, au identificat cauzele acesteia:
• volum mare de lucru; condiţii grele de muncă (copii cu comportament devi-ant, implicare slabă a familiilor – deseori incomplete – în educaţia copiilor; numeroase rapoarte, planuri, proiecte didactice; curriculum „stufos”; mana-gement şcolar defectuos; colegi necooperanţi etc.);
• responsabilităţi mari (pentru viaţa şi sănătatea copiilor, pentru calitatea actu-
1� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
lui educaţional, pentru rezultatele examenelor de absolvire);• profesia nu este prestigioasă, cadrul didactic nu mai este un model valoric şi
valorizator pentru elevi, părinţi, societate, guvernare;• salarizare neatractivă, infrastructură şcolară învechită;• perspective de dezvoltare și creştere în carieră modeste.Toate acestea, şi încă multe altele (declinul demografic; veşnicele crize sociale,
economice şi politice etc.) i-a adus pe participanţi la formularea unor consecinţe, din păcate dureroase, iar pe alocuri chiar dezastruoase, ale nesoluţionării operative a cauzelor identificate:
• îmbătrînirea periculoasă a colectivelor didactice; • accederea şi menţinerea în sistem a unor specialişti mediocri, iar uneori – in-
competenţi;• calitate joasă, necompetitivă în raport cu necesităţile actului educaţional ca
proces şi finalitate; • subdezvoltare economică, socială (politică?) din lipsă de persoane cu o pre-
gătire adecvată – a profesionaliştilor!Ulterior, s-a lucrat asupra unui plan de atragere a specialiștilor începători în şco-
lile din raionul Florești, ţinîndu-se cont şi de proiectul Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020, printr-o dezbatere tip Policy cu următoarea moțiune: Ar trebui să se asigure atragerea tinerilor cu vocaţie către studii pedagogice şi carieră didactică.
Structura cazului de dezbateri tip Policy:1. Agentul/Cine? (Cine poate soluţiona problema?) – statul (Guvernul, Ministe-
rul Educaţiei, Consiliile Raionale, Direcţiile de Învăţămînt, Primăriile, echipele manageriale, colectivele pedagogice, familia, societatea civilă, agenţii econo-mici interesaţi de cadre calificate).
2. Activităţi/Ce? (Ce ar trebui de întreprins pentru a soluţiona problema?) – ela-borarea cadrului juridic, a unor programe raionale, locale şi la nivel de instituţie, cu acoperire financiară corespunzătoare (inclusiv aprobarea Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîn-tul general din Republica Moldova 2016-2020.
3. Metode/Cum? (Cum ar putea fi rezolvată mai eficient problema identifica-tă?) – campanii de promovare în presă, radio și TV a profesiei pedagogice; soluţionarea problemelor legate de salarizarea, cazarea etc. cadrelor didac-tice începătoare; implicarea tinerilor în proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale; organizarea de ateliere, mese rotunde, dezbateri, tabere, cabinete de consiliere în viitoarea profesie pentru tineri şi depistarea celor cu vocaţie pedagogică; organizarea concursului Tînărul Profesor la nivel de instituție de învățămînt, raional, republican; dezvoltarea unui sistem viabil şi cooperant de mentorat pentru debutanţii în profesia de pedagog.
4. Costuri/Cît? (Ce resurse financiare, umane şi de timp vor fi necesare pentru realizarea planului?) – participanţii au estimat mai mult alt gen de costuri: atitudine, cooperare, colaborare, ajutor, împărtăşire de experienţă etc.
1�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
5. Avantaje (Ce beneficii putem obţine în rezultatul implementării planului şi al soluţionării problemei?) – asigurarea sistemului educaţional naţional cu cadre didactice tinere cu vocaţie pedagogică; creşterea calităţii actului edu-caţional; ridicarea nivelului de dezvoltare intelectuală a societăţii; forţă de muncă calificată în toate domeniile – dezvoltare socială, economică; armoni-zarea relaţiei şcoală-familie.
Cei prezenţi au putut aplica mai multe strategii de combatere:1. Problema nu există: Problema prezentată nu este importantă şi poate fi negli-
jată. Astfel, dacă problema nu există, punerea în practică a planului (ceea ce înseamnă beneficii, dar şi riscuri) nu are sens.
2. Problema se va rezolva de la sine: Deşi problema persistă, status-quo-ul poa-te fi schimbat cu mijloacele existente și într-un termen nedeterminat. Astfel, nu e nevoie de schimbări, deoarece problema se va rezolva de la sine.
3. Cauza identificată e greşită: Echipa afirmatoare a stabilit o cauză eronată a apariţiei problemei şi de aceea soluţia propusă nu este eficientă. Negatorii trebuie să determine corect cauza, făcînd abstracţie de soluţiile emise de afir-matori.
4. atac asupra planului propus: Negatorii vor demonstra că planul elaborat de afirmatori nu poate fi acceptat, deoarece agentul ales pentru realizarea lui nu este potrivit, etapele nu sînt reale, este prea costisitor sau chiar dăunător, unii factori vor opune rezistenţă etc.
5. Propunerea unui contraplan: Echipa negatoare ar putea fi de acord cu afirma-torii că există o problemă şi de aceea sînt necesare schimbări. Negatorii însă ar putea să nu accepte metoda prin care afirmatorii ar dori să perfecționeze siste-mul. Planul înaintat de negatori trebuie să fie diferit de cel al afirmatorilor. Nu poate fi vorba de o simplă îmbunătăţire a planului propus de afirmatori, ci de prezentarea unui contraplan, afirmatorii avînd posibilitatea de a-l respinge. De reţinut:Plan – o schimbare susţinută de afirmatori în politica existentă.Status-quo – situaţia curentă în aplicarea unei politici pentru rezolvarea
problemei existente.avantaj – beneficiu obţinut în rezultatul implementării planului.acuzare – învinuire adusă responsabililor şi forţelor care au cauzat apari-
ţia problemei.Soluţie – rezolvarea problemei sau micşorarea daunei provocate de aceas-
ta prin realizarea planului. În final, la etapa de reflecţie, a fost desfășurată activitatea Povestea debutan-
tului, care a permis să se descrie EROUL (tînărul profesor), MISIUNEA EROULUI (în şcoală, desigur), CINE ÎL AJUTĂ PE EROU (să-şi facă misiunea), MOMENTUL CULMI-NANT (impedimente, contraziceri, frustrări) şi SFÎRŞITUL FERICIT al poveştii.
Atelierul a ridicat mai multe semne de întrebare. De fapt, invitaţia la o meditaţie profundă, dar, mai cu seamă, la acţiuni concrete la nivel local a fost unul dintre sco-purile principale urmărite de echipa de formatori.
1� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
PRegătIRea ReSURSeloR UmaNe îN eDUCaţIe
Tatiana CARTALEANU, Olga COSOVAN
Pregătirea resurselor umane în educaţie – acesta a fost genericul atelierului-dis-cuţie care s-a desfăşurat, la 14 aprilie 2016, în incinta Direcţiei Raionale Învăţămînt, Tineret și Sport din Nisporeni. Participanţii (manageri şcolari, profesori, reprezen-tanţi ai APL, părinţi şi elevi) au avut ocazia să mediteze şi să conştientizeze ce este important în formarea iniţială a cadrelor didactice.
Datele problemei sînt elementare: a) instituţiile de învăţămînt superior din ţară lansează anual în piaţa muncii sute
de tineri care au optat, la faza înscrierii la facultate, pentru o profesie pedago-gică, dar, spre regret, mulţi nu ajung să se angajeze în cîmpul muncii, alegînd alte activităţi, mai tentante;
b) chiar şi cei angajaţi deseori nu se încadrează în contextul demersului edu-caţional, cedează în faţa dificultăţilor şi fie că activează o perioadă de 3 ani, pentru a justifica indemnizaţiile, fie că, din varii motive, renunţă la cariera pedagogică;
c) pregătirea celor înrolaţi, licenţiaţi în ştiinţele educaţiei, scoate la suprafaţă probleme ale dezvoltării curriculare la nivelul facultăţilor respective. Durata prea mică a studiilor universitare, corelarea prea incertă a conţinuturilor pre-date cu cerinţele şcolii contemporane, realizarea convenţională a stagiilor de practică justifică lista de reclamaţii pe care angajatorii o au faţă de proaspeţii absolvenţi;
1�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
d) opinia angajatorului şi, în linii mai generale, a pieţei muncii nu are impact asupra curricula universitare şi nu influenţează calitatea predării materiilor, a demersului didactic în ansamblu;
e) oricît de buni ar fi absolvenţii, procesul de pregătire a resurselor umane nu se încheie odată cu obţinerea diplomei de licenţă sau chiar de master. Instituţiile trebuie să creeze oportunitatea creşterii şi dezvoltării profesionale a cadrelor didactice.
Situaţia dată este una generală – indiferent de raionul unde s-ar fi produs discu-ţia, datele ar fi fost aceleaşi. Deşi se află într-o zonă apropiată de Chişinău, unele in-stituţii se confruntă cu lipsa de cadre calificate pentru materiile pe care le predau.
Obiectivele pe care ne-am propus să le atingem în cadrul activităţii au fost: 1. Conştientizarea problemelor care însoţesc activitatea cadrelor didactice;2. Valorificarea experienţei acumulate în instituţiile de învăţămînt în raport cu
activitatea cadrelor didactice tinere;3. Elucidarea problemelor cu care se confruntă managerii în raport cu pregăti-
rea cadrelor didactice;4. Trasarea unor căi de soluţionare a problemelor stringente la nivelul insti-
tuţiei. Pentru a realiza aceste obiective, participanţii au fost rugaţi să listeze o serie de
”lucruri utile”, pe care le-au luat de la facultăţi sau din alte instituţii de învăţămînt. În consecinţă, s-a conturat o hartă conceptuală a competenţelor profesionale: cu-noştinţe, nominalizarea unor discipline universitare şi a unor profesori de excelenţă, care i-au marcat pe absolvenţii din timpuri diferite, deprinderi de a lucra, a căuta soluţii, a fi flexibil, a fi om, a comunica etc. Or, acestea sînt pietrele de temelie ale formării profesionale în domeniul dat.
Examinarea riscurilor de angajare a unui tînăr pe rol de profesor, din perspectiva de angajat, manager, elev şi părinte, a dat 4 liste diferite de probleme, dar care se in-tersectau şi se completau. Discuţia s-a centrat pe problemele pregătirii profesionale a absolventului (s-a constatat, în cele din urmă, că cel mai complicat e să realizeze evaluarea corectă, transparentă şi validă). Proaspătul absolvent nu întotdeauna are clar stabilite criteriile de evaluare, iar părinţii şi elevii văd în aceasta un motiv de în-grijorare; managerul, cu responsabilitatea care îl caracterizează, pune în capul listei pregătirea profesională a pedagogului şi se referă atît la cunoaşterea materiei pe care urmează să o predea, cît şi la echilibrul emoţional, la capacitatea de a dirija un colectiv de elevi şi, nu în ultimul rînd, la comportamentul etic.
Vocea profesorilor tineri, prezenţi la discuţie, a confirmat temerile managerilor, iar elevii au cîntat pe două voci – una a spus: ”Avem profesori foarte buni, sîntem produsul şi rodul muncii dumnealor, am învăţat multe de la ei...”, cealaltă voce, apar-ţinînd aceloraşi persoane, a spus: ”Dar nu vrem să fim profesori, pentru că...”.
Totuşi, înaintînd spre strategia de formare a unui profesor bun, am insistat asupra conturării tramei educaţionale a acestuia, care s-ar alcătui din educaţia de acasă, cultura generală şi competenţele formate de învăţămîntul preuniversitar, studiile universitare şi formarea continuă. Lipsa unui fir din această tramă periclitează şi
1� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
ştirbeşte din valoarea produsului. Oricît de bună ar fi pregătirea profesională de la facultate, lipsa celor 7 ani de acasă nu poate fi ascunsă, dacă ea se manifestă com-portamental şi comunicativ. Lipsa unor studii pe măsura aşteptărilor, la zi, nu poate fi substituită prin atitudine binevoitoare şi respect. Iar nevalorificarea capacităţii de a învăţa pe tot parcursul vieţii generează un pedagog pe care orice modificare de conţinut sau strategie îl găseşte nepregătit, îi creează o stare de panică.
Oportunităţile pe care le-am valorificat:1. Abordînd subiectul, am reuşit să conturăm oportunităţi de dezvoltare profe-
sională a cadrelor didactice pentru care sînt responsabili atît factorii de deci-zie, cît şi înşişi actorii educaţionali.
2. Am încercat să punem nişte accente pe necesitatea de a manifesta interes faţă de inovaţiile pedagogice şi de a desfăşura formarea continuă a cadrelor didactice în instituţie, iar în raport cu tinerii specialişti – de a dezvolta siste-mul de mentorat.
3. Sperăm foarte mult că unii manageri chiar vor desfăşura anumite activităţi nonformale, venind, astfel, în sprijinul acelor care înţeleg foarte bine că pro-fesorul care nu investeşte timp şi efort în propria formare profesională rămî-ne în urma elevilor săi.
Sugestii şi recomandări pentru implementarea cu succes a reformelor educaţio-nale, a serviciilor educaţionale vizate:
1. Profesorii ar trebui să se implice în discutarea documentelor care le vizează activitatea, conştientizînd faptul că nimeni nu ştie mai bine decît dînşii situa-ţia de la catedre.
2. Profesorii începători au nevoie de ajutor mai mult decît de verificare, iar ad-ministratorii care inspectează fără a sprijini nu fac decît să creeze condiţii pentru o plecare cît mai grabnică a tinerilor specialişti.
meNţINeRea CaDReloR DIDaCtICe PeRfoRmaNte îN şCoală: PReRogatIvă De PolItICă eDUCaţIoNală şI NeCeSItate vItală PeNtRU ComUNItăţI
Viorica GORAŞ-POSTICĂ, Serghei LÎSENCO
Pe 20 mai 2016, la Direcţia Raională Învăţămînt, Tineret și Sport din Ştefan Vodă, am desfăşurat o masă rotundă dedicată dezbaterii problematicii de menţinere a ca-drelor didactice performante în şcoală, la care au participat 30 de persoane: profe-sori, manageri, elevi şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi raionale.
Ce vă face să rămîneţi astăzi în şcoală? – a fost întrebarea de start, la care am
1�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
obţinut de la cadrele didactice răspunsuri eterogene, dar încurajatoare pentru toţi: vocaţia, elevii, curiozitatea din ochii lor, activitatea propriu-zisă din mediul şcolar, dimensiunea creativă a activității, dragostea faţă de copii, faţă de locul de baştină şi de ţară, educaţia tinerilor prin intermediul lecţiilor de istorie şi de educaţie civică, plăcerea de a lucra cu copiii, “profesia noastră emană lumină şi căldură”, “fiecare zi vine cu surprize noi”, interacţiunea cu diferite persoane, motivaţia intrinsecă – dra-gostea pentru profesie, “este o provocare”, “învăţ învăţînd”, “fac parte dintr-o dinas-tie de profesori”, plăcerea de a fi profesor, poziţia socială, posibilitatea de a fi alături de familie, salariul, regăsirea în domeniu, aprecierea nivelului înalt de inteligenţă, “profesia dată mă reprezintă”, “nu îmi imaginez o altă profesie”, “cînd vezi rezultatul muncii – te bucuri”, preocuparea pentru viitorul ţării (“cine dacă nu eu/noi?”) etc.
În viziunea elevilor, dacă ar fi profesori, ar rămîne în şcoală pentru: un salariu demn de o viaţă demnă, un colectiv primitor constituit din profesionişti, dorinţa de a educa tinerele generaţii şi de a contribui la crearea viitorului lor, dragostea faţă de copii şi respectul pentru profesori, plăcerea de a lucra cu adolescenţii, posibilitatea de a le oferi elevilor suport în a se implica activ în viaţa şcolară şi de a-i motiva să acţioneze, să lupte pentru drepturile lor, “a fi permanent înconjurat de copii şi a-i ajuta să-şi îndeplinească visele, ceea ce şi realizează zi de zi profesorul”, antrenarea elevilor în diverse acţiuni şi oferirea de suport profesorilor etc.
Conform reprezentanţilor APL, ar convinge profesorii buni să rămînă în şcoală pentru a creşte calitatea şi eficienţa pedagogică, educaţională; fiindcă le plac copiii, au lucrat în învăţămînt, preferă comunicarea etc.
Distribuția celor 590 de cadre didactice din raion după vîrstă se prezintă astfel: • cadre didactice sub 25 ani – 3%;• cadre didactice sub 25-29 ani – 6,4%;• cadre didactice sub 30-34 ani – 10,3%;
20 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
• cadre didactice sub 35-39 ani – 8,5%;• cadre didactice sub 40-44 ani – 10,2%;• cadre didactice sub 45-49 ani – 15%;• cadre didactice sub 50-54 ani – 16%;• cadre didactice sub 55-59 ani – 16,3%;• cadre didactice sub 60-64 ani – 9%;• cadre didactice de 65+ ani – 5,1%.Tabloul nu este foarte îmbucurător de vreme ce aproape o treime din profesori sînt
pensionari, iar cadrele didactice tinere, de pînă la 30 de ani, sînt în minoritate absolută.Problemele discutate au fost bazate pe fiecare acţiune recomandată de Progra-
mul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Repu-blica Moldova 2016-2020, la domeniul 3: Menţinerea cadrelor didactice performan-te în şcoală.
La Obiectivul specific 3.1. Elaborarea unui sistem motivant și transparent de eva-luare a performanţei cadrelor didactice se prevăd mai multe acţiuni, iar întrebările pentru dezbateri au inclus:
• Ce acțiuni și instrumente utilizaţi la moment pentru asigurarea eficienţei şi a transparenţei procesului de evaluare? – Răspunsuri: implicarea în evaluare a membrilor catedrei (sugestie: de a recurge la chestionarea/intervievarea ele-vilor şi a părinţilor), rapoartele de autoevaluare, aprobarea Regulamentului de premiere a personalului didactic de către Consiliul profesoral etc.
• Ce proceduri/instrumente consideraţi neeficiente? – Răspunsuri: decizia lua-tă în mod abuziv numai de manager etc.
• Ce căi pentru sporirea eficienţei şi a transparenţei procesului de evaluare propuneți? – Răspunsuri: “catedra propune/motivează cadrul didactic spre avansare în grad”, evidenţa performanţelor, implicarea în acest proces a ele-vilor/părinţilor.
La Obiectivul specific 3.2. Elaborarea unui sistem motivant și transparent de evalu-are a performanţei cadrelor manageriale dezbaterile s-au axat pe acțiunile ce pot asi-gura excluderea ingerinţei factorului politic în procesul de selectare a cadrelor mana-geriale şi pe mecanismele de atragere a celor mai calificate cadre în funcţii manageria-le, semnalîndu-se mai multe probleme cauzate de politizarea societăţii, de avansarea în carieră sau în grad doar pe criterii de rudenie, în defavoarea profesionalismului şi a integrităţii. Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei de director are multe lacune, în viziunea practicienilor, la unele etape, practic în majoritatea cazurilor, nu există con-curs (la etapa III ajunge o persoană, un candidat). Includerea părinţilor în comisia de angajare, standardele care descriu profesionalismul şi proba de integritate pot contri-bui, în opinia participanților, la soluţionarea multor probleme.
La Obiectivul specific 3.3. Reformarea sistemului de salarizare a angajaţilor din învăţămîntul general prin corelarea cu performanţele profesionale demonstrate s-au abordat probleme legate de opțiunile pentru avansare în cariera didactică și creșterea salariului, de volumul recompensei, dar şi de asigurarea utilizării acesteia conform destinației. Astfel, s-a susţinut că un criteriu esenţial pentru sporirea salariului ar tre-
21Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
bui să fie performanţa – nu atît rezultatele școlare ale elevilor, cît progresul înregis-trat de ei. Un alt indicator ar fi rezultatele deosebite, locurile premiante la diverse olimpiade și concursuri. În salariul profesorului trebuie să fie reflectat și ajutorul oferit pentru dezvoltarea colegilor (activitatea de mentorat). Primele periodice (semestriale, anuale) ar trebui să fie o regulă, iar numărul de elevi în clasă să facă parte din formula de salarizare. Specificul sarcinilor didactice, verificarea caietelor sînt alte aspecte de care trebuie să se ţină cont. De asemenea, profesorii trebuie să fie încurajaţi pentru cunoaşterea limbilor străine, pentru atragerea proiectelor extrabugetare, dar şi pentru munca de voluntariat în proiectele comunitare etc.
La Obiectivul specific 3.4. Asigurarea condiţiilor optime de muncă prin dezvol-tarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale în cel puţin 30% din instituţiile de învăţămînt general, pînă în anul 2020 participanţii s-au pronunţat pe marginea opor-tunităţilor foarte reduse la nivel local/de raion de asigurare a spaţiilor de revigorare psihoemoțională a cadrelor didactice; de modernizare a şcolilor, chiar și în cazul în care bugetul planificat se gestionează de instituţie, prin Consiliul de Administrație; de dezvoltare a parteneriatului public-privat, cu scopul modernizării infrastructurii și a bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învăţămînt. Pașii de întreprins în acest sens sînt: studierea minuțioasă a intereselor agenților economici locali, realizarea orientării profesionale în parteneriat cu comunitatea, informarea sistematică des-pre specificul parteneriatelor public-privat, crearea asociaţiilor de absolvenţi. Spaţii libere în şcoli sînt, ele însă urmează a fi folosite pentru alte activităţi educaţionale, inclusiv în proiecte. Printre oportunităţi, s-a menţionat colaborarea cu Corpul Păcii, cu ONG-urile, proiectele/donaţiile internaţionale, modificarea gestionării bugetului, participarea la concursurile organizate de FISM (unde se cere contribuţia obligato-rie din partea APL, a altor agenți economici). În general, agenţii economici nu sînt percepuţi ca generoşi şi deschişi pentru colaborarea cu şcolile, “poate că nici noi, au spus managerii, nu ştim să comunicăm mai eficient cu ei”.
La Obiectivul specific 3.5. Promovarea şi asigurarea unui management şi lea-dership educaţional eficient în instituțiile de învăţămînt general s-a insistat pe res-ponsabilităţile pe care cadrele didactice şi manageriale le consideră inutile şi care trebuie anulate sau modificate, precum şi pe valorificarea experienţelor pozitive în promovarea leadershipului educațional. Aici s-a menţionat utilizarea TIC, susţinerea Consiliilor Elevilor, ai căror membri sînt implicaţi în studierea opiniei colegilor, activi-tatea Consiliului Raional al Elevilor, dar şi participarea elevilor la şedinţele Consiliului de Administraţie.
La Obiectivul specific 3.6. Diversificarea modalităţilor de stimulare a performan-ţei cadrelor didactice, a managerilor și a instituţiilor educaţionale s-a discutat des-pre activităţile/concursurile care pot fi organizate la nivel de raion, dar şi despre oportunităţile de susţinere a proiectelor educaţionale. Concursul Pedagogul Anului, în opinia celor prezenţi, nu este transparent și eficient, nu este necesar, în special la etapa republicană, unde, în ultimul an, nu s-a făcut nicio analiză a probelor, iar rezultatele finale sînt anunțate peste jumătate de an. Ar fi mai bine să se promoveze concursurile pe echipe (nu individuale) din 3-5 profesori, aşa cum se practică la nivel
22 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
de raion. Poate ar fi binevenit şi concursul Profesorul Lunii, la nivel local, cu impli-carea elevilor în evaluarea performanţelor profesorilor. Rezultatele acestui concurs cumulativ ar putea determina și Profesorul Anului. A fost susţinută propunerea de a crea un fond special la nivel de raion pentru sprijinirea proiectelor educaționale. Participanții au reiterat necesitatea asigurării transparenței pe parcursul concursului și în monitorizarea fondurilor.
Printre experienţele de succes/practicile pozitive, care motivează profesorii să lucreze eficient în şcoală, au fost enumerate: parteneriatul cu Corpul Păcii, prin care s-au obţinut materiale suport pentru toate cadrele didactice şi toate disci-plinele, ustensile, rechizite, renovarea cantinei, înființarea centrului vocaţional, 2 laptopuri + proiectoare, xerox, literatură; proiectul cu Coreea de Sud (tablă in-teractivă); Proiect TIC (5 proiectoare, 3 table interactive, calculatoare pentru sălile de informatică, calculatoare + imprimantă la fiecare catedră + proiectoare).
În încheiere, fiind întrebaţi ce le-ar spune colegilor despre cele discutate la masa rotundă, cei prezenţi au menționat: probleme legate de menţinerea cadrelor didactice bune în şcoală; formula nouă de salarizare, majorarea salariului de bază (de la 2200 de lei la cel puţin 6000 de lei); perspectiva dezvoltării unui mecanism de selectare şi evaluare a cadrelor didactice; soluţiile pentru mărirea salariului; profesorii trebuie motivaţi şi încurajaţi să-şi continue activitatea în instituţie; implicarea elevilor în pro-iecte; valorificarea ideii că şcoala trebuie centrată în egală măsură atît pe elev, cît şi pe profesor; forme noi de parteneriat cu agenţii economici; necesitatea stringentă a pro-iectelor comunitare; neputinţa sau nedorința autorităţilor de a soluţiona problemele pas cu pas; aspectul estetic al şcolii; importanța unei comunicări eficiente; “pentru un viitor mai bun trebuie să luptăm singuri”, concursurile pentru profesori etc.
Activitatea, evaluată la final, a fost apreciată ca interesantă de marea majoritate a participanţilor, iar 90 la sută şi-au exprimat angajamentul să aplice ideile în comu-nităţile pe care le reprezintă, ca cei mai buni profesori să vrea să rămînă în şcoală şi să lucreze bine şi cu plăcere, din dragoste pentru copii, profesie şi localitatea în care s-au stabilit.
Activitatea a demonstrat încă o dată că există speranță și devotament în rîndurile cadrelor didactice, care constituie baza dezvoltării sistemului educațional din Republi-ca Moldova. Dar acestea trebuie să fie susținute de decizii ferme și complexe la nivel național. Or, vocea cadrelor didactice și a elevilor trebuie să fie auzită, să se țină cont de ea în luarea deciziilor curente și de perspectivă.
23Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
PRogRamUl NațIoNalPeNtRU DezvoltaRea ReSURSeloR UmaNe
îN îNvăţămîNtUl geNeRalDIN RePUblICa molDova
2016-2020
Proiectul Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţă-mîntul general din Republica Moldova 2016-2020 a fost elaborat în cadrul Proiec-tului Educaţia în Republica Moldova – competenţe pentru prezent şi viitor. Această iniţiativă este parte a Proiectului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.
Coordonatorul grupului de lucru:Liliana Nicolaescu-Onofrei
Consultant internaţional:George Pataki (România)
Membrii grupului de lucru:Valeriu GorincioiAngela VasilaşcuRima BezedeOtilia DandaraViorica Goraş-PosticăIurie MelinteValentina OlaruSilvia Petrovici-Guzun
Ministerul Educațieial Republicii Moldova
2� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
CUPRINSI. INTRODUCERE. CADRUL CONCEPTUAL ŞI DE POLITICI .......................................... 25
II. ANALIZA SITUAŢIEI. DESCRIEREA PROBLEMELOR ÎN EVOLUŢIE ŞI A CAUZELOR ACESTORA ........................................................................................ 261. Probleme în domeniul Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional ................................................................................................ 282. Probleme în domeniul Pregătirea profesională performantă a cadrelor didactice şi manageriale .............................................................................................. 303. Probleme în domeniul Menţinerea cadrelor didactice performante în sistemul de învăţămînt ............................................................................................ 34
III. OBIECTIVE GENERALE. OBIECTIVE SPECIFICE. ACŢIUNI ......................................... 38 Obiectivul general 1. Identificarea şi atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional. ........................................................................... 38 Obiectivul general 2. Consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, în vederea asigurării unei pregătiri profesionale performante, racordate la cerinţele actuale ale sistemului educaţional şi ale societăţii. ............................................................................................................ 40 Obiectivul general 3. Asigurarea în sistemul educaţional a condiţiilor optime pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale. ....................................................... 42
IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE .......................................................... 45
V. INSTITUŢIILE RESPONSABILE PENTRU IMPLEMENTARE ........................................ 46
VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR ................................................................... 46
VII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI. PROCEDURI DE RAPORTARE ..................................................................................... 46
VIII. PLANUL DE ACŢIUNI .................................................................................................. 48
2�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
I. INtRoDUCeRe. CaDRUl CoNCePtUal şI De PolItICI
La baza elaborării prezentului Program, în calitate de elemente ale cadrului con-ceptual şi de politici, au stat o serie de documente importante, în plan naţional şi european, care vizează calitatea resurselor umane în educaţie.
Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 Educaţia 2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 994 din 14.11.2014, face o diagnoză a sistemului de edu-caţie şi stabileşte direcţiile de acţiuni pe fiecare domeniu pentru îmbunătăţirea situaţiei existente. În mod special, Strategia vizează obiective şi acţiuni pentru sporirea atracti-vităţii profesiei de cadru didactic, atragerea şi menţinerea cadrelor performante în sistem, asigurarea unui echilibru cantitativ şi structural între oferta şi cererea de cadre didactice la toate nivelurile sistemului educaţional, reconceptualizarea formării iniţia-le a cadrelor didactice prin dezvoltarea competenţelor necesare pentru realizarea nou-lui parcurs educaţional într-o societate globală a cunoaşterii, precum şi eficientizarea şi flexibilizarea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale.
Printre recomandările Comisiei Europene în domeniu, pentru ţările membre, se remarcă zece acţiuni-cheie, inserate în documentele Rethinking Education: Investing in skills for better socio-economic outcomes şi Supporting the Teaching Professions for Better Learning Outcomes (Strasbourg, 2012), care sînt perfect valabile şi pentru sistemul educaţional din Republica Moldova, punînd accentul pe îmbunătăţirea cali-tăţii resurselor umane, şi anume:
• Cinci acţiuni esenţiale pentru sprijinirea profesorilor şi a formatorilor de cadre didactice:– Definirea competenţelor şi a calităţilor necesare cadrelor didactice;– Actualizarea sistemului de recrutare a celor mai buni candidaţi pentru
profesia didactică;– Asigurarea unui sprijin sistematic cadrelor didactice debutante pentru in-
serţie profesională;– Revizuirea ofertei de formare continuă pentru asigurarea participării profe-
sorilor în învăţarea profesională prin colaborare pe tot parcursul activităţii;– Construirea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice pe baza feed-
back-ului permanent privind performanţa lor.• Trei acţiuni esenţiale pentru consolidarea leadershipului educaţional în şcoli:
– Crearea condiţiilor optime pentru ca managerii şcolari să se concentreze asupra îmbunătăţirii învăţării, mai mult decît asupra administrării;
– Îmbunătăţirea mecanismelor de recrutare şi menţinere în şcoală a lideri-lor şcolari;
– Dezvoltarea căilor eficiente de evoluție profesională pentru leadershipul educaţional.
2� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
• Două acţiuni esenţiale pentru sprijinirea educatorilor/formatorilor de ca-dre didactice:– Dezvoltarea unui profil explicit al competenţelor solicitate de la educato-
rii/formatorii de cadre didactice;– Consolidarea colaborării între toţi actorii-cheie la toate etapele de pregă-
tire a cadrelor didactice.În perioada 2014-2015, prin efortul susţinut al Ministerului Educaţiei şi cu spriji-
nul partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate o serie de studii, care semnalează în detaliu problemele cu care se confruntă sistemul educaţional din Republica Moldo-va, inclusiv cele privind dezvoltarea resurselor umane, deficitul şi fluctuaţia de per-sonal didactic, nemulţumirile legate de salarizare şi de condiţiile de muncă, statutul social scăzut al cadrelor didactice.
Aceste documente includ:• Studiul SABER-Teachers pentru Moldova al Băncii Mondiale, care a analizat
politicile de personal şi a adus numeroase recomandări cu referire la contex-tul internaţional.
• Studiul de evaluare a sistemului şi a programelor de formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul general din Republica Moldova (2014), realizat de Ministerul Educaţiei cu sprijinul Open Society Foundations, în care a fost analizat şi evaluat sistemul de formare continuă şi au fost generate o serie de recomandări de politici pentru reformarea domeniului.
• Studiul privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregăti-rii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015) (Ministerul Educaţiei, Open Society Founda-tions), care prezintă analiza detaliată a problemelor din domeniul dezvoltării resurselor umane din educaţie şi a cauzelor acestora, propunînd recomandări concrete pentru remediere.
Prezentul Program prezintă principalele probleme identificate în domeniul dez-voltării resurselor umane din educaţie în Republica Moldova şi trasează obiectivele generale şi specifice, precum şi planul de acţiuni pentru realizarea acestora.
II. aNalIza SItUaţIeI. DeSCRIeRea PRoblemeloR îN evolUţIe şI a CaUzeloR aCeStoRa
În Republica Moldova, profesia de cadru didactic nu este una atractivă şi solicita-tă. Lipsa unor politici de stat eficiente pentru atragerea, pregătirea şi menţinerea în sistem a cadrelor didactice şi manageriale performante afectează considerabil calitatea procesului educaţional din instituţiile de învăţămînt general.
2�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Lipsa unui pachet salarial atractiv raportat la performanţe, insuficienţa me-canismelor de protecţie socială, lipsa spaţiului locativ contribuie la plecarea din sistem a cadrelor didactice, atît a celor debutante, cît şi a celor performante. Principalele provocări cu care se confruntă politicile de resurse umane pentru menţinerea cadrelor didactice în învăţămînt sînt menţionate în Strategia Educaţia 2020. Astfel, problema menţinerii şi stimulării performanţei profesionale a cadre-lor didactice este una esenţială pentru sistemul educaţional al Republicii Moldo-va. Soluţionarea acestei probleme constituie o prioritate a Ministerului Educaţiei (exprimată în documentele strategice – Moldova 2020, Educaţia 2020 şi altele), deoarece generează efecte grave pentru sistemul educaţional. Aceasta afectează nu doar personalul angajat, ci și elevii, beneficiarii sistemului educaţional, precum şi societatea în ansamblu. Cadrele didactice performante vor rămîne în şcoală doar dacă profesia pe care au îmbrăţişat-o va avea o imagine bună în societate, iar sta-tutul profesorului va fi unul recunoscut şi apreciat. De asemenea, o importanţă mare în luarea acestei decizii o au recompensele pentru efortul depus, oportunită-ţile variate de dezvoltare profesională continuă şi condiţiile de lucru oferite – toate acestea ar trebui să asigure o viaţă de calitate şi satisfacţie profesională pentru cadrele didactice şi manageriale.
Studiul SABER-Teachers pentru Moldova al Băncii Mondiale, efectuat în anul 2014, sintetizează astfel starea de lucruri în domeniu:
Obiective ale politicilor educaţionale vizînd cadrele didactice Starea de lucruri1. Stabilirea unor aşteptări clare pentru cadrele didacticeExistă aşteptări clare pentru ceea ce ar trebui să înveţe elevii şi ceea ce ar trebui să facă profesorii în Republica Moldova. Cu toate acestea, în şcoală, prea puţin timp este dedicat îmbunătăţirii procesului de învă-ţare.
Stabilit
2. Atragerea celor mai buni/cu vocaţie în cariera didacticăRigorile pentru intrarea în cariera didactică, salariile profesorilor şi oportunităţile de avansare în carieră nu sînt atrăgătoare pentru cei mai buni candidaţi, cu potenţial şi vocaţie.
În evoluţie
3. Pregătirea cadrelor didactice prin formare şi experienţe utileSistemul actual de formare iniţială a cadrelor didactice nu asigură o for-mare calitativă suficientă. Profesorii debutanţi au posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţi practice de predare, dar numai într-o perioadă limita-tă de timp, înainte de a li se cere să predea fără îndrumare.
În evoluţie
4. Corelarea abilităţilor profesorilor cu nevoile de învăţarea ale ele-vilorExistă proceduri oficiale de a identifica penuria de cadre didactice, dar mecanismele pentru rezolvarea acesteia nu funcţionează întotdeauna.
Stabilit
2� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
5. Asigurarea conducerii cadrelor didactice de către manageri puter-niciExistă programe de instruire pentru a sprijini dezvoltarea profesională a directorilor în domeniul administrării instituţiei de învăţămînt. Direc-torii trebuie să monitorizeze performanţa profesorilor. În acelaşi timp, e nevoie de cerinţe specifice de formare obligatorie a managerilor, în vederea dobîndirii competenţelor necesare pentru a acţiona în calitate de lideri ai procesului de instruire şi de manageri de succes.
În evoluţie
6. Monitorizarea procesului de predare-învăţare-evaluareSistemul de evaluare a rezultatelor învăţării elevilor nu oferă date sigure care să poată fi folosite pentru dezvoltarea de politici şi îmbunătăţirea instruirii. Performanţa profesorilor este evaluată la fiecare 5 ani în cadrul unui proces complex de atestare, dar, pentru a fi mai eficient, sistemul de evaluare are nevoie de reformare.
Stabilit
7. Sprijinirea cadrelor didactice pentru îmbunătăţirea procesului de instruireOportunităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice există, dar profesorii trebuie să plătească pentru o bună parte dintre activităţile de dezvoltare.
Stabilit
8. Motivarea profesorilor pentru realizarea performanţeiExistă unele mecanisme de responsabilizare a profesorilor. În acelaşi timp, trebuie să fie elaborate şi introduse noi sisteme de remunerare/salarizare, pentru a atrage, dezvolta şi păstra cadrele didactice şi direc-torii de şcoală într-un mod eficient şi rezultativ, concomitent cu îmbu-nătăţirea calităţii predării şi a performanţei cadrelor didactice.
În evoluţie
Pentru asigurarea dezvoltării resurselor umane în educaţie, se impun acţiuni con-crete pe trei domenii complexe de intervenţie:
• Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional;• Pregătirea profesională performantă a cadrelor didactice şi manageriale;• Menţinerea cadrelor didactice performante în sistemul de învăţămînt general.
1. Probleme în domeniul Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional
P.1. Problema principală în domeniu
În societatea moldovenească, şcoala şi pedagogii au o imagine şi un statut soci-al diminuat. Elevii cu potenţial de a deveni profesori nu beneficiază de consiliere, de ghidarea necesară. Studiile în domeniu şi profesia de cadru didactic nu sînt atractive pentru tineri.
P.1.1. Percepţia publică despre imaginea cadrului didactic şi meseria de profe-sor în societatea moldovenească este descurajatoare.
2�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
‒ În mass-media, informaţiile şi reportajele cu caracter negativ sau de proble-mă predomină asupra celor ce prezintă practicile pozitive din educaţie.
‒ Beneficiile şi satisfacţiile profesionale şi morale ale pedagogilor nu sînt sufici-ent promovate şi puse în valoare.
P.1.2. În învăţămîntul general, nu sînt create condiţii şi posibilităţi de identifica-re timpurie şi de ghidare în carieră a elevilor cu vocaţie pedagogică, elevi care au interesul şi potenţialul de a deveni cadre didactice.
‒ Instituţiile de învăţămînt general nu oferă suficient sprijin şi ghidare în carieră pentru elevi.
‒ Componentele legate de orientarea profesională din cadrul orelor de dirigen-ţie sau din cadrul unor discipline (educaţie civică) nu sînt suficient de bine structurate şi corelate cu interesele elevilor.
‒ În cadrul Studiului privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atra-gerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015), profesorilor, ca factor de influ-enţă sau consiliere în alegerea carierei, li s-a atribuit un rol mic de către stu-denţi (11% din 929 de studenţi) şi insignifiant de către elevi (sub 1% din 913 elevi chestionaţi). Desigur, în ambele cazuri, influenţa profesorilor ar putea să fie una indirectă, pe timp mai îndelungat, şi, din acest motiv, ar putea să nu fie conştientizată.
P.1.3. Profesia didactică este văzută ca o profesie complicată, solicitantă, cu sa-larizare insuficientă.
‒ Profesia didactică este considerată neatractivă pentru tineri şi, în special, pentru bărbaţi. La admitere la specialităţile pedagogice din instituţiile de în-văţămînt superior, profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţi-ar se înregistrează cele mai mici medii, iar nota medie de absolvire a acestora este de 7,80. Studiile în domeniu sînt alese doar ca o ultimă opţiune.
‒ Facilităţile oferite studenţilor şi tinerilor specialişti din educaţie nu sînt sufici-ent de atrăgătoare pentru alegerea carierei.
‒ Conform datelor acumulate în cadrul studiului menţionat, în cazul celor 913 elevi de liceu din clasele a XI-a şi a XII-a, Ştiinţele Educaţiei se situează aproxi-mativ pe locul al X-lea ca preferinţă pentru studii, deşi în 2013 s-a aflat pe locul 2 ca număr de absolvenţi din învăţămîntul superior (Anuarul Statistic 2013-2014).
‒ În cadrul aceluiaşi studiu, doar 5,5% dintre elevi au menţionat că ar alege profesia didactică, 27% dintre ei ar accepta-o cu anumite condiţii (salariu mă-rit, condiţii bune de muncă, asigurare cu locuinţă), iar majoritatea, 66,5%, au spus categoric nu carierei didactice. Îngrijorător este faptul că doar 25% dintre studenţii de la pedagogie au declarat deschis că doresc să se angajeze în şcoală după terminarea facultăţii, în vreme ce peste 20% admit că e puţin probabil sau că nu se vor angaja în şcoală. Jumătate dintre studenţi sînt indecişi
30 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
şi nu dau un răspuns definitiv. Problema este că o bună parte dintre cei care au spus nu angajării în şcoală sau sînt indecişi îşi fac studiile pe banii statului.
‒ În ultimul deceniu, se constată o îmbătrînire rapidă a contigentului profesoral: în 2012, 18,7% dintre cadrele didactice erau de vîrstă pensionară, în compara-ţie cu 6,8%, în 2002. Numărul cadrelor didactice din învăţămîntul general s-a diminuat continuu, deşi la o rată mult mai scăzută decît cea a elevilor. Ca rezul-tat, între 2000 şi 2012, raportul elevi/profesor s-a micşorat de la 15 la 11.
‒ Programul guvernamental de susţinere a cadrelor didactice tinere, aprobat în 2005, şi-a propus ameliorarea situaţiei din sistem, dar impactul lui este limitat: 20% din tinerii specialişti repartizaţi în cadrul programului au părăsit instituţiile educaţionale la expirarea perioadei de acordare a subvenţiilor. Acest raport a scăzut la 10%, în 2010-2011, şi la 2,3%, în 2011-2012. Cu toate acestea, există domenii în care deficitul de cadre didactice se resimte deja sau va deveni con-siderabil în viitorul apropiat (educaţie timpurie, ştiinţele exacte).
2. Probleme în domeniul Pregătirea profesională performantă a cadrelor didactice şi manageriale
P.2. Problema principală în domeniu:
Conţinuturile şi modalităţile de predare, oferite de sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, nu asigură dezvoltarea competenţelor necesare cadrelor didactice pentru o activitate profesională eficientă, racordată la schimbă-rile şi cerinţele sistemului educaţional şi ale societăţii.
P.2.1. Lipsa unui echilibru structural, calitativ şi cantitativ, între cererea şi oferta de specialişti are repercusiuni directe asupra asigurării adecvate a instituţiilor de învăţămînt general cu cadre didactice calificate.
‒ Cadrul Naţional al Calificărilor pentru specialităţile pedagogice, aflat în fază de proiect de mai mulţi ani de zile, a fost perfecţionat de cîteva ori, dar dez-bateri publice pentru aprobarea sa finală nu au fost organizate, neexistînd astfel un cadrul normativ stabil. Alte documente aferente formării iniţiale ne-cesită a fi definitivate şi/sau modernizate.
‒ Instituţiile de învăţămînt superior cu profil pedagogic nu au fost evaluate din perspectiva calităţii şi relevanţei studiilor oferite.
‒ Finanţarea instituţiilor de învăţămînt superior cu profil pedagogic de la buget nu este efectuată în conformitate cu rezultatele, calitatea, eficienţa şi capaci-tatea lor.
‒ În cadrul Studiului privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atra-gerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015), au fost chestionate 463 cadre didactice debutante şi 502 cadre didactice cu experienţă de predare mai
31Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
mare de 6 ani. Cadrele didactice de gen masculin nu depășesc 15% nici în ca-zul debutanţilor. Acest lucru arată că nici prin următoarea generaţie de cadre didactice nu se va reduce feminizarea profesiei didactice pentru învăţămîntul general. În ceea ce priveşte vîrsta respondenţilor debutanţi, 17% sînt trecuţi de 30 de ani, ceea ce înseamnă că, pentru ei, profesia didactică nu este prima opțiune şi că s-au recalificat pentru aceasta ulterior. „Îmbătrînirea” corpului profesoral este evidentă. Peste 40% dintre respondenţi au peste 50 de ani, iar aproximativ 10% – peste 60 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenţi au o vechime în învăţămînt de peste 25 de ani. Aceste cifre sînt confirmate de Anuarul Statistic şi de alte documente de strategie (Educaţia 2020). Toate conduc spre concluzia că în următorii 5-10 ani, fără o politică susţinută de a atrage tineri talentaţi spre profesia didactică, Moldova se va confrunta cu un deficit de cadre didactice de cel puţin 20%.
P.2.2. Competenţele profesionale ale absolvenţilor facultăţilor pedagogice nu sînt în măsură să faciliteze o activitate profesională de performanţă, o încadrare rapidă şi cu succes în cîmpul muncii.
‒ Sistemul de instituţii de învăţămînt superior cu profil pedagogic este actual-mente accesibil oricărui tînăr care doreşte să deţină rolul social de student şi o diplomă de studii superioare, fără a avea în mod neapărat aptitudini pedagogice. Tinerii din Republica Moldova consideră facultăţile cu profil pe-dagogic ca fiind un mediu accesibil de obţinere a diplomelor de studii supe-rioare, iar materiile – uşor de studiat. Exigenţele profesorilor faţă de studenţi sînt scăzute, din cauza lipsei de concurenţă în aceste domenii de formare profesională. O bună parte a studenţilor din instituţiile de învăţămînt cu profil pedagogic nu sînt motivaţi pentru cariera didactică şi apreciază şcoala doar ca o soluție de rezervă pentru situaţiile disperate, în lipsa unui alt loc de muncă. Acest lucru deschide posibilitatea intrării în sistemul educaţional a unor cadre cu motivaţie diminuată şi fără vocaţie, care abordează profesia didactică mai degrabă ca o sursă de venit, chiar dacă nu suficient, dar stabil. Pe termen lung, prestaţia profesională a angajaţilor demotivaţi generează scăderea con-tinuă a prestigiului profesiei de pedagog în rîndul viitorilor aspiranţi.
‒ Există o corelare insuficientă a formării iniţiale cu cerinţele sistemului edu-caţional. Facultăţile pedagogice nu au practica şi tradiţia de a consulta opinia managerilor şcolari sau a propriilor absolvenţi.
‒ Instituţiile de învăţămînt superior cu profil pedagogic oferă sprijin insufici-ent studenţilor în vederea formării identităţii lor profesionale şi a dezvoltă-rii motivaţiei pentru angajarea şi persistarea în domeniul pedagogic.
‒ Conţinutul, structura şi modalităţile de predare a curriculumului/modulului psihopedagogic nu asigură o formare iniţială de calitate, în opinia multor studenţi şi angajatori. Abordările metodologice aplicate în procesul de for-mare iniţială sînt de multe ori depăşite, neatractive şi prea puţin captivan-te pentru studenţi. Această opinie nu concordă cu cea a cadrelor didactice
32 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
universitare, care, anual, actualizează programele şi consideră că oferă cît se poate de mult şi de bine, în condiţiile pe care le au.
‒ În cadrul studiului menţionat, profesorii cu experienţă au fost mult mai dras-tici decît debutanţii în evaluarea competenţelor absolvenţilor de facultăţi pe-dagogice din ultimii 3 ani. În vreme ce debutanţii evaluează mai degrabă cu „bine” şi „foarte bine” măsura în care competenţele dobîndite corespund ce-rinţelor actuale ale sistemului de învăţămînt, cadrele didactice cu experienţă au răspuns cu „satisfăcător” şi „bine”. Competenţele absolvenţilor apreciate mai bine de către cadrele didactice cu experienţă au fost: competenţa de co-municare didactică, competenţa de specialitate şi competenţa de proiectare. Cel mai mic scor a fost obţinut la competenţa de evaluare, urmată de ma-nagementul clasei. De asemenea, cadrele didactice consideră că debutanţii se confruntă cu dificultăţi în etapa de integrare şi nu sînt ajutaţi sau nu au o formare iniţială corespunzătoare şi se simt depăşiţi de situaţie.
‒ Ponderea activităţilor de practică este semnalată de către studenţi şi anga-jatori ca fiind insuficientă. Modul de organizare, monitorizare şi evaluare a acestor activităţi reclamă reactualizare, în corespundere cu practicile moder-ne şi necesităţile de formare a competenţelor profesionale ale viitoarelor ca-dre didactice. Cu scopul de a îmbunătăţi educaţia iniţială a viitorilor profesori, recomandările respondenţilor studiului pentru factorii de decizie din facul-tăţile pedagogice sînt (în ordinea frecvenţei răspunsurilor): revizuirea curri-cula pentru disciplinele de studiu în concordanţă cu cerinţele curriculare din învăţămîntul preuniversitar; mărirea duratei practicii pedagogice de predare la clasă; reglementarea mai bună a planului şi a programelor de studii după consultarea absolvenţilor şi a directorilor de şcoli; modificarea modalităţilor de desfăşurare a stagiilor de practică.
‒ Se remarcă prestaţia profesională modestă a multor cadre didactice din in-stituţiile de formare iniţială, pregătite încă în perioada sovietică, dar şi cu posibilităţi reduse de perfecţionare. Foarte puţini profesori cunosc o limbă de circulaţie internațională, de aceea majoritatea nu pot beneficia de programe europene de formare, nu pot participa la diferite conferinţe ştiinţifice peste hotare sau nu se pot implica în echipe interculturale de cercetare. Schimbul de profesori cu ţările europene este aproape inexistent, cu excepția unor si-tuaţii cu caracter sporadic, bazate pe relaţii private. Instituţiile de învăţămînt superior investesc foarte puţin sau nu investesc deloc în formarea profeso-rilor universitari, doar participarea în anumite proiecte internaţionale oferă asemenea şanse, dar acestea nu poartă un caracter planificat, sistematic.
P.2.3. Sistemul de formare continuă a cadrelor didactice este rigid, nediversifi-cat, răspunzînd cu greu la satisfacerea nevoilor reale de dezvoltare profesională.
‒ Faptul că sistemul de formare profesională continuă este adaptat insuficient la calificarea, performanţa, necesităţile şi programul de activitate al cadrelor didactice se explică prin formarea continuă prea teoretică, care oferă puţine
33Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
experienţe avansate, inclusiv în instituţiile de stat (institute, centre de formare şi universităţi), sprijinite şi promovate oficial să presteze asemenea servicii; prin calitatea pregătirii formatorilor, care nu întotdeauna corespunde aşteptărilor şi necesităţilor cadrelor didactice. Programele de formare profesională în do-meniu nu sînt diversificate în baza necesităţilor de calificare. Pe de altă parte, au apărut instituţii dubioase, autorizate oficial/din oficiu, care oferă formare on-line sau tradiţională, dar care nu se încadrează în limitele „bunului simţ”, după cum susțin beneficiarii: „Te duci, plăteşti, nu faci nimic, nu iei nimic, dar ai certificat cu credite”. Delegarea cadrelor didactice la stagii de formare conduce la perturbarea procesului de studiu, în cazul în care şcolile nu se implică în for-marea in corpore, în cadrul instituţiei, a personalului didactic.
‒ Nivelul scăzut al motivaţiei intrinseci a cadrelor didactice pentru formare se explică, în mare parte, prin lipsa unui sistem echitabil de retribuire a muncii în sistemul educaţional, prin lipsa oportunităţilor de afirmare profesională şi de avansare în carieră, dar şi prin faptul că angajatorul nu asigură financiar formarea continuă a cadrelor didactice, în majoritatea instituţiilor. Codul Edu-caţiei menţionează formarea continuă drept una dintre obligaţiile cadrului didactic, dar nu oferă reglementări cu privire la cadrele didactice ce nu se vor conforma acestei obligaţii. Formarea continuă în acest moment, prin Re-gulamentul de atestare a cadrelor didactice, este cea mai importantă formă de dezvoltare profesională şi bază pentru confirmarea/conferirea de grade didactice. Grad didactic mai mare înseamnă salariu mai mare. Drept urmare, formarea continuă este percepută în acest moment ca o activitate în care trebuie să investeşti bani, pentru a îndeplini criteriile pentru grad şi a lua un salariu mai mare. O mică parte dintre cadrele didactice sînt conştiincioase şi înţeleg formarea continuă ca pe o condiţie indispensabilă pentru dezvoltare/afirmare profesională. Cu ocazia cercetării politicilor din domeniul resurselor umane, au fost identificate cadre didactice cu peste 25 de ani vechime care nu au participat niciodată la formări şi nu au ţintit mai mult decît gradul al doilea (nu puteau fi debutanţi toată cariera). Nu poate fi ignorat faptul că există unele practici pozitive de asigurare totală a formării continue în insti-tuţie pentru toate cadrele didactice, organizată anual, cu experţi invitaţi din diverse instituţii, cu abordarea holistică a procesului educaţional, dar acestea sînt foarte puţine, raportate la scara întregii ţări, în condiţiile trecerii şcolilor la autogestiune financiară.
‒ Aproximativ 40% dintre profesorii debutanţi, respondenţi în cadrul Studiu-lui privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Re-publica Moldova (2014-2015), nu au participat deloc sau au participat foarte puţin la formare continuă în ultimele 18 luni, în vreme ce peste 40% dintre profesorii cu experienţă au participat peste 15 zile în aceeaşi perioadă de timp. Sistemul actual de atestare a cadrelor didactice nu încurajează debutanţii să participe la instruiri decît dacă sînt interesaţi de obţinerea gradului didactic
3� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
al doilea. Pe de altă parte, se consideră că dacă cineva a absolvit facultatea recent, nu are nevoie să se perfecţioneze profesional. Prezumţia este corectă atîta timp cît formarea continuă presupune cursuri teoretice universitare actu-alizate. Debutanţii au nevoie de o formare continuă bazată pe practica moder-nă la clasă şi pe împărtăşirea de bune practici cu alţi profesori experimentaţi.
‒ Sînt necesare mecanisme de asigurare a calităţii şi de diversificare a progra-melor de formare continuă. Inexistenţa standardelor pentru formatori este şi ea o problemă care afectează calitatea sistemului de formare continuă. Pe-dagogia adulţilor cu multitudinea sa de particularităţi este încă un domeniu puţin cercetat şi aplicat în contextul Republicii Moldova. Autoformarea prin masterat, doctorat etc. nu este apreciată şi încurajată la justa sa valoare în actele normative cu privire la atestarea cadrelor didactice.
‒ Există probleme legate de deficitul bugetar sau de gestionarea financiară in-eficientă a multor instituţii de învăţămînt general, care nu pot să achite fon-durile necesare pentru activităţi de formare continuă, cel puţin o dată la 3 ani. Nu există un mecanism care ar obliga angajatorul să respecte prevederile legale privind bugetarea şi efectuarea obligatorie a cheltuielilor pentru for-marea continuă a cadrelor didactice. De asemenea, imposibilitatea financiară de a participa la activităţi didactice naţionale şi internaţionale de formare şi de manifestare a performanţelor profesionale nu asigură dezvoltarea profe-sională a cadrelor didactice, astfel ele devin vulnerabile în faţa schimbărilor frecvente din sistemul educaţional şi deseori cedează, părăsind sistemul, sau refuză de a performa şi compromit eficienţa procesului didactic.
P.2.4. Se impune urgentarea conceptualizării şi implementării sistemului de mentorat, prevăzut de Codul Educaţiei.
‒ Responsabilii de practică din instituţii sînt foarte slab plătiţi sau neplătiţi pen-tru a oferi sprijin studenţilor în timpul puţinelor ore de practică, nereacţi-onînd, decît foarte puţini, la apelurile de voluntariat, lansate de universităţi.
‒ Lipseşte cadrul normativ-reglator pentru instituirea şi implementarea siste-mului de mentorat: (i) mentoratul pentru stagiile de practică pedagogică; ii) mentoratul pentru tinerii specialişti (de inserţie); iii) mentoratul de dezvolta-re profesională la locul de muncă.
3. Probleme în domeniul Menţinerea cadrelor didactice perfor-mante în sistemul de învăţămînt
P.3. Problema principală în domeniu:
Sistemul educaţional nu asigură condiţii adecvate şi suficiente pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale.
3�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
P.3.1. Absenţa unui mecanism funcţional de selectare şi evaluare calitativă a cadre-lor didactice la etapa angajării şi pe parcursul carierei şi lipsa standardelor profesionale pentru cadrele didactice din învăţămîntul general (la momentul elaborării prezentului Program sînt aprobate doar standardele pentru cadrele didactice din educaţia timpu-rie) creează bariere în calea schimbărilor calitative şi continue în sistemul educaţional. Modalitatea de accedere şi de oferire a gradelor didactice este încă defectuoasă, nu se poate afirma că filtrul de evaluare din şcoală, raion, republică este unul calitativ, dar nici că motivaţia cadrelor de a-şi demonstra competenţele şi a obţine un grad avansat este una înaltă. Există încă multe raioane în care se pot număra uşor profesorii cu grad didac-tic superior sau întîi. Avem şcoli în care, în peste 20 de ani de funcţionare a sistemului de conferire şi confirmare a gradelor didactice, nu există nici un profesor cu gradul didactic I sau superior şi mai puţin de jumătate au gradul II, ceilalţi neavînd nici un grad. O proble-mă rămîne a fi evaluarea profesorilor debutanţi, or, nu există definitivatul în funcţie, aşa cum este sistemul în România, sau alte mecanisme eficiente.
Înaintarea în vîrstă a corpului didactic nu este neapărat însoţită şi de o creştere a calificării acestuia. Ponderea persoanelor cu grad didactic I (8,6%) şi superior (2,1%) în învăţămîntul general este relativ mică, iar majoritatea lor o constituie cadre pen-sionare şi pre-pensionare. Distribuţia cadrelor de conducere după gradul managerial stabileşte că 71,6% dintre conducătorii din învăţămîntul general nu dispun de grad managerial. Rezultatele examenelor de bacalaureat din anii 2012, 2013, 2014 demon-strează că învăţămîntul preuniversitar alunecă rapid spre un punct de criză, care abia de permite o promovabilitate a candidaţilor ceva mai mare de 60%. Fără cadre cu o pregătire cel puţin peste medie la disciplinele fundamentale: limba română, limba ma-ternă, limba străină, matematică şi ştiinţe, orizontul intelectual al candidatului la admi-tere nu va putea fi modelat nici la nivel de rigoare a gîndirii, nici la cel al capacităţilor de comunicare. Această problemă este sesizată de Ministerul Educaţiei în Strategia Edu-caţia 2020, care fixează drept una din priorităţi „Dezvoltarea, sprijinirea şi motivarea cadrelor didactice pentru asigurarea educaţiei de calitate”. Obiective de ameliorare a problemei sînt vizate şi de Codul Educaţiei în capitolele privitoare la resursele umane din învăţămîntul preuniversitar. Cerinţele şcolii sînt direct legate de comanda socială a şcolii, de aşteptările părinţilor, dar profesorii, cu statutul social şi economic pe care îl au, nu pot să facă faţă acestor provocări. Evaluările internaţionale, gen PISA, oferă şi ele indicatori relevanţi întru susţinerea importanţei problemei date.
Exigenţele educaţionale actuale promovate atît la nivel naţional, cît şi interna-ţional solicită un personal didactic calificat şi dedicat, implicat într-un proces con-tinuu de dezvoltare personală şi profesională, în stare să contribuie considerabil la asigurarea calităţii procesului de învăţare. Datorită specificului profesiei didactice, politicile de resurse umane pentru educaţie pot face meseria de pedagog mai atrac-tivă sau mai puţin atractivă pentru eventualii pretendenţi, contribuind, în acelaşi timp, la menţinerea celor mai buni profesori în sistem sau, dimpotrivă, la alegerea profesiei de dascăl ca rută de eşec în carieră (ajung să fie profesori doar cei care nu găsesc un loc de muncă mai atractiv).
3� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
P.3.2. Necesitatea adoptării standardelor profesionale pentru cadrele manage-riale din învăţămîntul general şi necesitatea unui mecanism funcţional, nepolitizat şi obiectiv, de selectare şi evaluare calitativă a cadrelor manageriale de la etapa angajării în funcţie şi pe parcursul carierei este impusă de nevoia de atragere a celor mai calificate cadre în funcţii manageriale.
Un manager eficient va asigura un management şi un leadership de calitate al instituţiei, al colectivului şi al dezvoltării instituţiei educaţionale.
Selectarea pe criterii de mediocraţie a managerilor şi excluderea ingerinţei fac-torului politic sînt condiţii sine qua non ale progresului şi asigurării calităţii educa-ţiei în ansamblu. Practicile vicioase de pînă acum de numire în funcţie a directorilor de instituţii de învăţămînt prin ordin, fără concurs, pentru o perioadă nedetermi-nată, nu au încurajat competiţia şi promovarea celor mai buni manageri în sector. Această stare de lucruri are drept consecinţă diverse blocaje: lipsa unui sistem de responsabilizare a managerilor bazat pe rezultate, incapacitatea lor de a face faţă provocărilor din sistemul educaţional şi – foarte frecvent – de a asigura susţinerea financiară a formării continue a cadrelor didactice. Acestea sînt agravate prin practi-ca de promovare în cariera managerială şi didactică prin implicarea factorului politic (promovare pe linie de partid şi „cumătrism”).
P.3.3. Nivelul de salarizare este scăzut. Lipseşte un pachet salarial atractiv ra-portat la performanţe. Nu există o politică de stat eficientă pentru susţinerea so-cială a cadrelor didactice. Posibilităţile de creştere profesională şi avansare în ca-rieră sînt reduse.
Conform Biroului Naţional de Statistică, în prima jumătate a anului 2014, salariul mediu în învăţămînt a constituit 3175,42 MDL. În comparaţie cu alte domenii, salariul mediu în învăţămînt este mult mai mic: industrie (4240,9 MDL), producţia şi furniza-rea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (6882,1 MDL), informaţii şi comunicaţii (8312,6 MDL), activităţi financiare şi de asigurări (7538,76 MDL) etc. Un profesor începător, cu studii superioare, cu 18 ore normă didactică, în primii 3 ani de muncă este salarizat cu 2720 de lei, un psiholog – cu 2470 de lei, iar bibliotecarul şcolar – cu doar 1140 lei. Dacă aceste cifre sînt raportate la datele Biroului Naţional de Statistică privind coşul minim de consum (1700 lei), se poate constata că un profesor este expus la sărăcie chiar în debutul carierei.
În cadrul Studiului privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015), rugați să numească măsurile pe care trebuie să le întreprindă guvernul pentru a atrage tinerii către profesia didactică, într-o proporţie covîrşitoare, elevii (82%) şi studenţii (91,21%) au spus că, în primul rînd, trebuie să fie mărite salariile.
Pentru a avea repere privind mărimea salariului, puterea de cumpărare a acestuia şi satisfacerea unor nevoi de bază personale şi profesionale, cadrele didactice au fost întrebate în studiu pe ce cheltuiesc banii din salariu. Concluziile au fost următoarele:
‒ 72,7 % dintre respondenţi nu reuşesc să facă economii;
3�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
‒ peste 70% dintre respondenţi cheltuiesc în mare şi foarte mare măsură sala-riul pe asigurarea coşului minim de consum;
‒ 50% dintre respondenţi nu cheltuiesc (nu le ajung bani) pentru odihnă;‒ 26,4% dintre respondenţi nu cheltuiesc nimic pe investiţii;‒ aproape toţi respondenţii cheltuiesc destul de puţin pentru dezvoltare profesio-
nală, procurarea de literatură metodică, echipament TIC.Prin urmare, nivelul de salarizare scăzut din învăţămînt, pentru majoritatea ca-
drelor didactice, asigură doar subzistenţa, iar dacă mai rămîne ceva este cheltuit de multe ori pe urgenţe sau investiţii legate tot de profesie (formare continuă, material didactic). Măsura puterii de cumpărare este dată de numărul mic al celor care îşi per-mit investiţii casnice (casă, maşină etc.), concedii plătite/odihnă şi de procentul foarte mare al celor care nu reuşesc să economisească nimic de la o lună la alta. Într-un ase-menea climat lipsit de confort, rezultat din nesatisfacerea nevoilor de bază (conform piramidei lui Maslow), calitatea performanţelor nu poate fi decît întîmplătoare.
Cadrele didactice au oportunităţi insuficiente de afirmare şi manifestare a perfor-manţelor profesionale la nivel naţional, de participare la concursuri şi evenimente internaţionale axate pe schimb de experienţă profesională, dar şi posibilităţi reduse de creştere în carieră (inclusiv implicare în calitate de formator, mentor, consultant).
P.3.4. Condiţiile de muncă sînt neadecvate şi neatractive, inclusiv din cauza ma-nagementului defectuos în sistem. Cerinţele faţă de cadrele didactice şi manageri-ale sînt considerate mari în raport cu beneficiile.
Asigurarea condiţiilor de muncă adecvate joacă un rol important pentru un cadru didactic, or, acesta nu îşi va putea valorifica potenţialul profesional decît în acest caz. Existenţa şi calitatea echipamentelor, a materialelor didactice influenţează decizia cadrelor didactice de a rămîne sau nu în sistem. Astfel, şcolile nu dispun de TIC/ internet/ table interactive/ soft-uri educaţionale în fiecare clasă/disciplină şcolară, pentru eficientizarea procesului didactic. În multe instituţii lipsesc laboratoarele di-dactice, dotate cu materialele necesare la disciplinele de ştiinţe ale naturii (biologie, chimie, fizică etc.) sau laboratoarele digitale la aceleaşi discipline, lipsesc sau nu sînt amenajate săli şi terenuri de sport, lipseşte transportul şcolar pentru excursii.
Şcoala devine necompetitivă din punct de vedere tehnologic, iar procesul didactic este teoretizat şi neatractiv, fără aplicaţii practice în laboratoare, vizite în teren etc.
Lipseşte pauza de prînz, lipsesc posibilităţile de alimentare în cadrul şcolii și condiţiile pentru relaxare sau reflecţie. Sistemul educaţional se sprijină pe cadrele didactice conştiincioase, iar acestea, din cauza suprasolicitării, sînt expuse la „ardere profesională” (professional burnout).
P.3.5. Sistemul se confruntă cu un management şcolar de slabă calitate, cu lipsa competenţelor manageriale şi a culturii organizaţionale, axate pe dezvoltarea abi-lităţilor de leadership, atît în cazul cadrelor manageriale, cît şi didactice.
Inspectoratul Şcolar Naţional, recent instituit, trebuie să devină o instituţie de maximă eficienţă în asigurarea calităţii educaţiei, avînd nevoie de dezvoltare la ma-
3� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
ximum a capacităţii.Se impun măsuri de dezvoltare şi implementare a sistemului de management al
calităţii, inclusiv al sistemului de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt general, al sistemelor informaţionale de management în educaţie.
Actualmente, în sistemul educaţional al Republicii Moldova, un cadru didactic care nu demonstrează competenţă este apărat de Codul Muncii, iar managerii nu au prea multe pîrgii pentru acţiune: ei nu pot încheia contracte pe termen determinat şi nu pot concedia angajatul pentru neîndeplinirea responsabilităţilor de serviciu. Soluţiile alternative pentru manageri ar fi să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea competenţelor, să creeze condiţii pentru dezvoltarea cadrelor şi să le asigure forma-re continuă în funcţie de nevoile identificate.
Managerii nu beneficiază de suficientă pregătire profesională specializată, nu sînt sprijiniţi adecvat în creşterea lor profesională, în vederea îndeplinirii cerinţelor şi a rigorilor dictate de schimbarea rolului şi de creşterea responsabilităţilor în sistem.
Cadrul didactic are un număr mare de responsabilităţi: predare calitativă, asigurarea confortului psihic al copilului în şcoală şi în familie, volum mare de informaţii statistice despre elevi, solicitate aproape zilnic de la cadrele didactice, cerinţă care le răpeşte mult timp, care ar putea fi folosit pentru activitatea didactică.
P.3.6. Modalităţile existente (altele decît salariale) de stimulare a performanţe-lor cadrelor didactice, a managerilor şi a instituţiilor în ansamblu sînt insuficiente.
Concursul naţional pentru pedagogi prevede conferirea doar a trei premii, lăsînd în afara podiumului multe cadre didactice care sînt foarte aproape de lideri.
Nu există un concurs naţional pentru stimularea managerilor şi nici pentru pro-movarea experienţelor avansate ale instituţiilor de învăţămînt general.
Instituţiile educaţionale cu practici de succes nu sînt sprijinite şi promovate la justa lor valoare, în calitate de catalizatori ai schimbării şi ai promovării practicilor pozitive de dezvoltare a culturii organizaţionale, de creare a comunităţilor de învăţare de succes.
III. obIeCtIve geNeRale. obIeCtIve SPeCIfICe. aCţIUNI
Domeniul1:Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional
Obiectivulgeneral1. Identificarea şi atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în siste-mul educaţional.
Obiectivul specific 1.1. Promovarea sistematică pe plan local şi naţional a bunelor practici educaţionale pentru îmbunătăţirea imaginii cadrului didactic şi a instituţiei
3�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
de învăţămînt ca element de motivare şi atragere a tinerilor în profesia didactică.Acţiuni:1.1.1. Organizarea de campanii sistematice şi evenimente publice pentru
conştientizarea importanţei şi a valorii profesiei de pedagog şi a edu-caţiei în dezvoltarea statului.
1.1.2. Elaborarea spoturilor motivaţionale despre educaţie ca mesaje de interes naţional şi difuzarea gratuită a acestora de către televiziunile şi posturile de radio naţionale şi locale.
1.1.3. Dezvoltarea de proiecte locale şi regionale, forumuri de discuţii, dez-bateri privind problemele educaţionale şi importanţa intensificării relaţiilor şcoală-comunitate.
Obiectivul specific 1.2. Stabilirea mecanismelor de identificare şi ghidare în carieră a tinerilor cu vocaţie pedagogică, astfel încît, pînă la finele anului 2020, toate instituţiile de învăţămînt general gimnazial şi liceal să poată oferi consiliere şi ghidare în carieră.
Acţiuni:1.2.1. Reconceptualizarea curriculară privind consilierea şi ghidarea în ca-
rieră a elevilor, prin structurarea ariei curriculare „Dezvoltare perso-nală şi ghidare în carieră”, inclusiv pentru asigurarea creşterii ponde-rii celor care aleg o carieră pedagogică.
1.2.2. Implementarea activităţilor de educaţie nonformală pentru consili-ere şi ghidare în carieră (cursuri opţionale cu o componentă practică în licee, organizarea de concursuri raionale şi republicane, cercuri, cluburi, tabere de vară ale tinerilor educatori-viitori pedagogi, impli-carea în proiecte locale şi internaţionale).
1.2.3. Crearea şi dezvoltarea Centrelor de consiliere şi ghidare în carieră, cu participarea psihologilor şcolari, a directorilor-adjuncţi pentru educaţie, în scopul organizării și desfăşurării, la nivel de fiecare insti-tuţie de învăţămînt (gimnaziu, liceu), a consilierii şi ghidării în carieră a elevilor, inclusiv pentru promovarea carierei didactice.
1.2.4. Organizarea unor activităţi de voluntariat cu tentă educaţională (de către liceeni, în parteneriat cu cadrele didactice titulare, ex.: activităţi didactice, jocuri didactice, şedinţe de club, dezbateri, mese rotunde, zile de autoconducere, activităţi comunitare etc.) în instituţiile educa-ţionale de diverse niveluri şi tipuri pentru elevii de gimnaziu şi liceu.
Obiectivul specific 1.3. Consolidarea sistemului de facilităţi pentru cadrele didac-tice tinere, în vederea atragerii tinerilor cu vocaţie pedagogică în programe de for-mare iniţială pentru cariera didactică şi în sistemul educaţional.
Acţiuni:1.3.1. Mărirea cuantumului bursei acordate studenţilor/elevilor de la spe-
cialităţile de profil pedagogic.1.3.2. Reglementarea şi acordarea sprijinului pentru inserţie profesională,
�0 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
inclusiv prin reducerea, în primii 3 ani de activitate, la 75%, a normei didactice pentru un salariu de funcţie.
1.3.3. Introducerea prevederilor legale privind indexarea indemnizaţiilor unice (30 mii lei pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt supe-rior şi 24 mii lei pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt post-secundar pedagogic), oferite tuturor tinerilor specialişti din sistemul educaţional.
1.3.4. Oferirea de credite în condiţii avantajoase, în vederea facilitării pro-curării locuinţelor de către cadrele didactice tinere.
Domeniul 2: Pregătirea performantă a cadrelor didactice şi ma-nageriale
Obiectivulgeneral2.Consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, în vederea asigurării unei pregătiri profesionale performante, racordate la cerinţele actuale ale sistemului educaţional şi ale societăţii.
Obiectivul specific 2.1. Reconceptualizarea sistemului şi a procesului de formare iniţială a specialiştilor din domeniul educaţional din perspectiva asigurării unui echi-libru structural, cantitativ şi calitativ, între oferta şi cererea de specialişti, astfel încît procesul educaţional din toate instituţiile sistemului să fie asigurat integral cu cadre calificate.
Acţiuni:2.1.1. Revizuirea şi adaptarea Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională, din perspectiva eficientizării procesului de formare a specialiştilor în domeniul educaţiei, precum şi a cadrului normativ cu privire la organizarea formării profesionale continue.
2.1.2. Definitivarea şi aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor în dome-niul pedagogic, cu implicarea practicienilor şi a mediului de afaceri.
2.1.3. Modernizarea concepţiei formării iniţiale a specialiştilor din dome-niul educaţiei, inclusiv a cadrelor didactice.
2.1.4. Eficientizarea reţelei de instituţii de învăţămînt superior cu profil pe-dagogic.
2.1.5. Revizuirea politicii bugetare în domeniul finanţării formării iniţiale a specialiştilor din domeniul educaţiei, inclusiv a cadrelor didactice.
2.1.6. Consolidarea şi modernizarea capacităţii instituţiilor de învăţămînt superior şi a facultăţilor care oferă programe calitative de formare iniţială a cadrelor didactice.
Obiectivul specific 2.2. Îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale absolvenţilor facultăţilor pedagogice prin modernizarea sistematică a conţinutului formării iniţiale.
Acţiuni:
�1Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
2.2.1. Elaborarea şi implementarea procedurii şi a instrumentelor de selec-tare şi înmatriculare în programele cu profil pedagogic a tinerilor cu o înaltă performanţă academică şi cu vocaţie pedagogică (introdu-cerea probei de vocaţie pedagogică la înmatricularea absolvenţilor din învăţămîntul general la specialităţile din domeniul de formare profesională Ştiinţe ale Educaţiei, oferirea de avantaje la înmatricu-lare pentru absolvenţii de liceu care au avut experienţe de lucru cu copiii, evaluarea abilităţilor practice de socializare şi comunicare cu copiii, evaluarea motivaţiei pentru alegerea profesiei etc.).
2.2.2. Instituirea mecanismului de realizare a feedback-ului (conexiunii in-verse) privind calitatea şi efectele politicilor şi conţinuturilor edu-caţionale asupra formării iniţiale şi de corelare a formării iniţiale cu cerinţele sistemului educaţional.
2.2.3. Includerea în strategiile de dezvoltare instituţională a colegiilor pe-dagogice şi a universităţilor a activităţilor care ar facilita identifica-rea şi dezvoltarea vocaţiei de pedagog şi formarea identităţii profe-sionale a studenţilor-viitori profesori.
2.2.4. Revizuirea şi modernizarea conţinutului, a structurii şi a procesului de predare a curriculumului psihopedagogic, cu accent pe formarea competenţelor de comunicare şi relaţionare cu partenerii educaţi-onali şi dezvoltarea personalităţii copilului/elevului, prin corelarea sistematică (o dată la 3 ani) a programelor de formare iniţială cu cerinţele sistemului educaţional, inclusiv în baza consultării opiniilor managerilor educaţionali, a cadrelor didactice cu experienţă şi a ti-nerilor absolvenţi angajaţi.
2.2.5. Modernizarea metodologiei de formare profesională a specialiştilor pentru învăţămîntul general, prin creşterea ponderii activităţilor de instruire în laborator şi în şcolile-model (de excelenţă) şi reconcep-tualizarea procesului de organizare, monitorizare şi evaluare a stagi-ilor de practică.
2.2.6. Asigurarea dezvoltării profesionale eficiente pentru cadrele didacti-ce din instituţiile de învăţămînt superior cu profil pedagogic, în ve-derea sporirii competenţelor profesionale ale acestora.
Obiectivul specific 2.3. Eficientizarea şi flexibilizarea, prin politici şi acte normati-ve, a sistemului de formare continuă a cadrelor didactice pentru satisfacerea nevo-ilor lor reale de dezvoltare profesională, în vederea asigurării progresului individual al fiecărui copil/elev.
Acţiuni:2.3.1. Revizuirea documentelor de politici care vizează dezvoltarea profesi-
onală continuă şi elaborarea unui document normativ unic care să re-glementeze principiile şi tipologia programelor de formare continuă, să asigure diversificarea furnizorilor şi a programelor de formare continuă
�2 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
şi corelarea acestora cu nevoile reale de formare ale cadrelor didactice.2.3.2. Promovarea inovaţiilor din domeniul pedagogiei, psihologiei, didac-
ticii şi activităţilor de consiliere metodică întru sporirea motivaţiei pentru formare.
2.3.3. Elaborarea metodologiei de evaluare periodică, acreditare şi moni-torizare a programelor propuse de furnizorii de formare continuă, conectată la toate prevederile legislative în vigoare, pentru asigura-rea evaluării obiective a calităţii programelor de formare continuă şi acreditării acestora.
2.3.4. Crearea Fondului Naţional pentru formarea continuă a cadrelor didac-tice şi manageriale, în vederea mobilizării şi asigurării resurselor finan-ciare pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a dezvoltării şi stimulării unei pieţe libere şi transparente a serviciilor şi programelor de formare continuă, în conformitate cu standardele profesionale şi cu nevoile reale de creştere profesională ale cadrelor didactice.
Obiectivul specific 2.4. Instituirea, pînă în 2020, a sistemului de mentorat la trei ni-veluri: i) mentoratul pentru stagiile de practică pedagogică; ii) mentoratul pentru tinerii specialişti (de inserţie); şi iii) mentoratul de dezvoltare profesională la locul de muncă.
Acţiuni:2.4.1. Elaborarea regulamentului pentru instituirea sistemului de mento-
rat: i) mentoratul pentru stagiile de practică pedagogică; ii) mento-ratul pentru tinerii specialişti (de inserţie); iii) mentoratul de dezvol-tare profesională la locul de muncă.
2.4.2. Conceptualizarea procesului de formare iniţială şi continuă a mento-rilor pentru cele trei tipuri de mentorat.
2.4.3. Asigurarea procesului de formare a mentorilor pentru cele trei nive-luri prin formare iniţială şi continuă.
2.4.4. Elaborarea metodologiilor aferente şi implementarea mentoratului ca mecanism-suport de dezvoltare profesională a specialiştilor din domeniul educaţiei, pentru cele trei tipuri de mentorat.
Domeniul 3: Menţinerea cadrelor didactice performante în sis-temul educaţional
Obiectivulgeneral3. asigurarea în sistemul educaţional a condiţiilor optime pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale.
Obiectivul specific 3.1. Elaborarea unui sistem motivant şi transparent de evalua-re a performanţei cadrelor didactice.
Acţiuni:
�3Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
3.1.1. Definitivarea şi aprobarea standardelor profesionale pentru cadrele didactice.
3.1.2. Elaborarea şi implementarea unui sistem eficient, motivant şi trans-parent de evaluare a performanţei profesionale a cadrelor didacti-ce în baza standardelor şi a instrumentarului aferent (autoevalua-re, evaluare anuală, evaluare externă/evaluare pentru conferirea şi confirmarea gradelor didactice), inclusiv prin anularea limitelor calendaristice obligatorii (5 ani în mod obişnuit, mai puţin – în cazul performanţelor demonstrate) privind participarea la evaluarea pen-tru conferirea şi confirmarea gradelor didactice.
3.1.3. Includerea în cadrul normativ a prevederilor care să asigure flexibili-tate la intrarea şi revenirea în cariera didactică.
Obiectivul specific 3.2. Elaborarea unui sistem motivant şi transparent de evalua-re a performanţei cadrelor manageriale.
Acţiuni:3.2.1. Definitivarea şi aprobarea standardelor profesionale pentru cadrele
manageriale.3.2.2. Elaborarea şi implementarea unui sistem eficient şi transparent de
evaluare a performanţei profesionale a cadrelor manageriale în baza standardelor şi a instrumentarului aferent (autoevaluare, evaluare anuală, evaluare externă/evaluare pentru conferirea şi confirmarea gradelor manageriale).
3.2.3. Asigurarea implementării eficiente a procedurii de selectare prin concurs a cadrelor manageriale, care să excludă totalmente ingerin-ţa factorului politic şi să asigure atragerea celor mai calificate cadre în funcţii manageriale.
Obiectivul specific 3.3. Reformarea sistemului de salarizare a angajaţilor din învă-ţămîntul general prin corelare cu performanţele profesionale demonstrate.
Acţiuni:3.3.1. Majorarea salariului de debut în cariera didactică, pînă la nivelul sa-
lariului mediu pe economie.3.3.2. Reformarea sistemului de salarizare a cadrelor didactice, a cadrelor
didactice auxiliare şi manageriale în baza unei formule noi de calcul al salariului în raport cu performanţele profesionale obţinute şi di-minuarea perioadei necesare pentru atingerea nivelului maxim al salariului de funcţie.
3.3.3. Diversificarea opţiunilor pentru avansare în cariera didactică şi creş-tere a salariului (altele decît accederea la gradele didactice).
3.3.4. Stabilirea unei compensaţii anuale cadrelor didactice şi manageriale pentru procurarea suporturilor didactice şi a altor materiale necesa-re în activitatea didactică şi dezvoltarea profesională.
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
3.3.5. Perfecţionarea sistemului de salarizare a personalului de conducere şi a personalului nedidactic, administrativ şi tehnic, din învăţămînt, în vederea consolidării noilor funcţii instituţionale, a motivării pen-tru performanţe şi a consolidării capacităţii instituţiei.
3.3.6. Reglementarea sporurilor salariale pentru activitatea în zonele de-favorizate şi pentru predarea unor discipline nonlingvistice în altă limbă decît cea de instruire.
3.3.7. Revizuirea sistemului de calculare a pensiei pentru cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare.
Obiectivul specific 3.4. Asigurarea condiţiilor optime de muncă prin dezvoltarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale în cel puţin 30% din instituţiile de învăţă-mînt general, pînă în anul 2020.
Acţiuni:3.4.1. Definirea standardelor de calitate pentru infrastructură în învăţămînt
pe niveluri de studii şi asigurarea modernizării şi a funcţionalităţii rea-le a normativelor de funcţionare, sanitaro-igienice şi de securitate.
3.4.2. Elaborarea şi implementarea programelor şi a proiectelor de recon-strucţie şi modernizare a sediilor instituţiilor de învăţămînt, inclusiv asi-gurarea spaţiilor de revigorare psihoemoţională a cadrelor didactice.
3.4.3. Revizuirea şi actualizarea actelor normative ce ţin de asigurarea con-diţiilor de muncă (legislaţia în domeniul educaţiei şi Codul Muncii).
3.4.4. Crearea condiţiilor necesare realizării parteneriatului public-privat pentru modernizarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt.
3.4.5. Consolidarea competenţelor profesionale ale psihologilor şcolari, în vederea acordării unui suport profesionist cadrelor didactice din instituţie şi/sau acordarea unor facilităţi pentru consult medical psi-hologic periodic.
Obiectivul specific 3.5. Promovarea şi asigurarea unui management şi leadership educaţional eficient în instituţiile de învăţămînt general.
Acţiuni:3.5.1. Consolidarea capacităţilor şi asigurarea funcţionării eficiente a In-
spectoratului Şcolar Naţional, în vederea realizării eficiente a rolului instituţiei în asigurarea calităţii procesului educaţional şi dezvolta-rea capacităţilor instituţiilor şcolare.
3.5.2. Dezvoltarea sistemului de management al calităţii în învăţămîntul general.
3.5.3. Elaborarea metodologiei, a procedurilor şi a instrumentelor de eva-luare a instituţiilor de învăţămînt general.
3.5.4. Actualizarea şi completarea Sistemului Informaţional de Manage-ment în Educaţie (SIME) pentru creşterea eficacităţii şi eficientizarea
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
managementului educaţional la nivel de sistem, şcoală şi clasă prin intermediul tehnologiilor informaţionale.
3.5.5. Dezvoltarea cadrului legal, în vederea sporirii competenţelor de funcţie ale managerilor şcolari pentru recrutarea, angajarea prin concurs şi stimularea materială a personalului.
3.5.6. Consolidarea competenţelor manageriale şi a abilităţilor de leader-ship ale directorilor de instituţii educaţionale prin programe de for-mare obligatorii periodice, în baza nevoilor identificate şi a necesită-ţilor din sistem.
3.5.7. Revizuirea şi micşorarea volumului de responsabilităţi sociale şi ad-ministrative ale profesorilor.
3.5.8. Promovarea leadershipului educaţional în rîndul angajaţilor în siste-mul educaţional, în vederea favorizării unei culturi organizaţionale bazate pe promovarea iniţiativelor, a inovaţiilor în educaţie şi dise-minarea practicilor pozitive.
3.5.9. Simplificarea sistemului de certificare a activismului profesional prin crearea unui sistem centralizat de stocare a informaţiei despre par-ticipări la conferinţe, concursuri, publicaţii etc.
Obiectivul specific 3.6. Diversificarea modalităţilor de stimulare a performanţei cadrelor didactice, a managerilor şi a instituţiilor educaţionale.
Acţiuni:3.6.1. Diversificarea concursurilor naţionale pentru cadrele didactice şi
manageriale şi a evenimentelor publice care pun în valoare perfor-manţa cadrelor didactice.
3.6.2. Instituirea unui Fond Naţional, constituit din fonduri bugetare, do-naţii şi sponsorizări, pentru sprijinirea de proiecte educaţionale ino-vative ale şcolilor.
3.6.3. Elaborarea cadrului normativ pentru reglementarea mecanismului de conferire prin concurs a titlului de centru de excelenţă, cu oferi-rea suplimentelor de finanţare, pentru instituţiile educaţionale care pot oferi altor manageri şi instituţii modele de management, cultură organizaţională şi dezvoltare eficientă a instituţiei de învăţămînt.
Iv. etaPele şI teRmeNele De ImPlemeNtaReProgramul va fi implementat în perioada 2016-2020, în conformitate cu Planul de
acţiuni. În funcţie de progresele înregistrate sau de eventualele decalări ale terme-nelor de realizare a activităţilor, Planul de acţiuni va fi actualizat anual.
v. INStItUţIIle ReSPoNSabIle PeNtRU
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
ImPlemeNtaReResponsabilitatea principală pentru implementarea obiectivelor şi a acţiunilor
specificate în Program este a Ministerului Educaţiei, care va asigura implicarea, în conformitate cu Planul de acţiuni, a instituţiilor competente: Inspectoratul Şcolar Naţional, Agenţia pentru Curriculum şi Evaluare, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional, organele administraţiei publice centrale, orga-nele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului (OLSDÎ), instituţiile de formare iniţială şi formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale, prestatorii de servicii educaţionale, partenerii din mediul organizaţiilor nonguvernamentale, partenerii media şi donatorii locali şi internaţionali.
vI. eStImaRea geNeRală a CoStURIloR
Costurile necesare pentru implementarea Programului vor fi estimate în Planul de acţiuni şi vor fi planificate în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu, pe următoarele perioade, precum şi în procesul de prioritizare a solicitărilor de finanţare către partenerii de dezvoltare. Finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat, bugetele locale, precum şi prin atragerea de granturi, sponsorizări şi alte surse legale.
vII. moNItoRIzaRea şI evalUaRea ImPlemeNtăRII PRogRamUlUI. PRoCeDURI De RaPoRtaRe
În contextul implementării prezentului Program, va fi desfăşurat procesul de mo-nitorizare a realizării acţiunilor şi de evaluare a rezultatelor obţinute.
Ministerul Educaţiei va coordona toate acţiunile prevăzute în Program. Monito-rizarea implementării se va face permanent. Anual, Ministerul Educaţiei va publica rapoarte succinte de evaluare. Rapoartele vor analiza progresul realizat în imple-mentarea Programului şi vor conţine recomandările necesare pentru ajustarea, în funcţie de necesitate, a Planului de acţiuni.
În ianuarie 2018, se va proceda la achiziţia publică a unei entităţi independente, preferabil internaţionale, care să evalueze, cu evitarea oricărui conflict de interese, impactul Programului la jumătatea perioadei de implementare şi să propună măsuri corective care să ducă la maximizarea rezultatelor. Procesul de evaluare ar trebui să înceapă către luna mai 2018 şi să se încheie cel tîrziu la 15 octombrie, pentru a putea
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
fi bugetate acţiunile corective în bugetul anului 2019.Pe finalul perioadei de implementare, Ministerul Educaţiei va elabora un raport
detaliat de evaluare a gradului de atingere a obiectivelor prevăzute de Program şi a nivelului de realizare a acţiunilor preconizate. Gradul de atingere a rezultatelor scontate va fi evaluat în baza raportului de evaluare la jumătatea perioadei de imple-mentare şi a indicatorilor de progres şi performanţă. Raportul va prezenta proiectul Programului şi al Planului de acţiuni pentru următorii 5 ani, 2021-2025.
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
vIII.
Pl
aNUl
De a
CţIU
NIPL
ANU
L DE
ACŢ
IUN
Ipr
ivin
d im
plem
enta
rea
Prog
ram
ului
naţ
iona
l de
dezv
olta
re a
resu
rsel
or u
man
e în
învă
ţăm
întu
l gen
eral
din
Rep
ublic
a M
ol-
dova
pen
tru
anii
2015
-202
0D
OM
ENIU
DE
INTE
RVEN
ŢIE:
ATR
AgER
EA T
inER
ilo
R cu
vo
cAţi
E PE
dAg
og
ică
în S
iSTE
Mu
l Ed
ucA
ţio
nA
lN
r.cr
t.Ac
ţiuni
Activ
ităţi
deta
liate
Term
ene
de re
ali-
zare
Indi
cato
ri de
real
izare
(p
rodu
s, re
zulta
t)Co
stur
i/Ch
eltu
ieli
mii
lei
Surs
a de
fin
anţa
re
Insti
tuţie
re
spon
sa-
bilă
12
34
56
78
Obi
ectiv
ul g
ener
al 1
. Ide
ntific
area
şi a
trag
erea
tine
rilor
cu
voca
ţie p
edag
ogic
ă în
sist
emul
edu
caţio
nal.
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 1.
1. P
rom
ovar
ea si
stem
atică
pe
plan
loca
l şi n
aţio
nal a
bun
elor
pra
ctici
edu
caţio
nale
pen
tru
îmbu
nătă
ţirea
imag
inii
cadr
ului
did
actic
şi
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mîn
t ca
elem
ent d
e m
otiva
re şi
atr
ager
e a
tiner
ilor î
n pr
ofes
ia d
idac
tică.
1.1.
1O
rgan
izare
a de
cam
-pa
nii s
istem
atice
şi
even
imen
te p
ublic
e pe
ntru
con
ştien
tizar
ea
impo
rtan
ţei ş
i a v
alor
ii pr
ofes
iei d
e pe
dago
g şi
a ed
ucaţ
iei î
n de
z-vo
ltare
a st
atul
ui.
– El
abor
area
unu
i Ghi
d al
can
dida
tu-
lui l
a pr
ofes
ia d
idac
tică;
– Pr
egăti
rea
şi di
fuza
rea
emisi
unilo
r ra
dio
și TV
cu
refe
rire
la im
port
anţa
şi
valo
area
pro
fesie
i de
peda
gog
şi a
educ
aţie
i în
dezv
olta
rea
stat
ului
.
201
6–
Ghid
ul c
andi
datu
lui l
a pr
ofes
ia d
idac
tică
elab
orat
şi
lans
at;
– Em
isiun
i săp
tăm
înal
e pe
o
dura
tă m
inim
ă de
1 a
n.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
iste
rul
Educ
aţie
iA
sist
enţă
ex
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
1.1.
2El
abor
area
sp
otur
ilor
moti
vaţio
nale
de
spre
ed
ucaţ
ie c
a m
esaj
de
inte
res n
aţio
nal ş
i difu
-za
rea
grat
uită
a a
cest
o-ra
de
cătr
e te
levi
ziuni
le
şi po
stur
ile
de
radi
o na
ţiona
le şi
loca
le.
– De
zvol
tare
a de
par
tene
riate
cu
min
imum
3 in
stitu
ţii m
ass-
med
ia c
u ac
oper
ire n
aţio
nală
;–
Elab
orar
ea sp
otur
ilor p
ublic
itare
de
spre
edu
caţie
;–
Difu
zare
a sp
otur
ilor p
ublic
itare
de
spre
edu
caţie
ca
mes
aj d
e in
tere
s na
ţiona
l de
cătr
e te
levi
ziuni
le şi
pos
-tu
rile
de ra
dio
naţio
nale
şi lo
cale
.
2016
– 3
part
ener
iate
cu in
stitu
ţii
mas
s-m
edia
;–
Cîte
un
spot
pub
licita
r de
spre
edu
caţie
sem
estr
ial
elab
orat
şi d
ifuza
t.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iAs
isten
ţă
exte
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
1.1.
3De
zvol
tare
a de
pro
iec-
te l
ocal
e şi
regi
onal
e,
foru
mur
i de
di
scuţ
ii,
dezb
ater
i pr
ivin
d pr
o-bl
emel
e ed
ucaţ
iona
le
şi im
port
anţa
int
ensi-
ficăr
ii re
laţii
lor
şcoa
lă-
com
unita
te.
– Im
plic
area
în p
roie
cte
loca
le ş
i re-
gion
ale
a tin
erilo
r ed
ucat
ori
prin
de
sfăş
urar
ea
de
trai
ning
uri
priv
ind
man
agem
entu
l pro
iect
ului
com
unita
r ed
ucaţ
iona
l;–
Crea
rea
unei
reţ
ele
repu
blic
ane
de
club
uri d
e de
zbat
eri a
tine
rilor
edu
ca-
tori
cu im
plic
area
soci
etăţ
ii ci
vile
.
2016
– Cî
te u
n tr
aini
ng o
rgan
izat
şi de
sfăş
urat
în fi
ecar
e ce
n-tr
u ra
iona
l, în
mun
. Chi
şinău
şi
Bălţi
, în
UTA
Găg
ăuzia
;–
Cîte
un
club
de
dezb
ater
i în
fiinţ
at în
fiec
are
liceu
;–
3 co
mpe
tiţii
regi
onal
e şi
una
repu
blic
ană
orga
niza
te
şi de
sfăş
urat
e în
tre
club
uri-
le d
e de
zbat
eri.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iAs
isten
ţă
exte
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 1.
2. S
tabi
lirea
mec
anis
mel
or d
e id
entifi
care
şi g
hida
re în
car
ieră
a ti
neril
or c
u vo
caţie
ped
agog
ică,
astf
el în
cît,
pînă
la fi
nele
anu
lui 2
020,
to
ate
insti
tuţii
le d
e în
văţă
mîn
t gen
eral
gim
nazi
al şi
lice
al să
poa
tă o
feri
cons
ilier
e şi
ghi
dare
în c
arie
ră.
1.2.
1Re
conc
eptu
aliz
area
cu
rric
ular
ă pr
ivin
d co
nsili
erea
şi g
hida
rea
în
carie
ră
a el
evilo
r, pr
in s
truc
tura
rea
arie
i cu
rric
ular
e „D
ezvo
ltare
pe
rson
ală
şi gh
idar
e în
ca
rieră
”, in
clus
iv p
en-
tru
asig
urar
ea c
reşt
erii
pond
erii c
elor
care
aleg
o
carie
ră p
edag
ogic
ă.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pent
ru
conc
eptu
aliza
rea
şi el
abor
area
com
-po
nent
elor
arie
i cu
rric
ular
e „D
ezvo
l-ta
re p
erso
nală
şi
ghid
are
în c
arie
ră”
(rec
once
ptua
lizar
ea o
rei d
e di
rigen
ţie,
a m
odul
ului
ofe
rit la
disc
iplin
a Ed
uca-
ţie c
ivic
ă, a
cur
suril
or/
activ
ităţil
or d
e de
zvol
tare
pe
rson
ală
etc.
), in
clus
iv
pent
ru a
sigur
area
cre
şter
ii po
nder
ii ce
lor c
are
aleg
o c
arie
ră p
edag
ogic
ă;–
Pilo
tare
a și
impl
emen
tare
a co
mpo
-ne
ntel
or a
riei c
urric
ular
e „D
ezvo
ltare
pe
rson
ală
şi gh
idar
e în
car
ieră
”.
2016
– Co
mpo
nent
ele
arie
i cur
-ric
ular
e „D
ezvo
ltare
per
so-
nală
şi
ghid
are
în c
arie
ră”
conc
eptu
aliza
te
şi
elab
o-ra
te c
apito
lul
cons
ilier
e şi
ghid
are
in c
arie
ră.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iAs
isten
ţă
exte
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
1.2.
2Im
plem
enta
rea
ac-
tivi-t
ăţilo
r de
edu
caţie
no
nfor
mal
ă pe
ntru
co
nsilie
re ş
i gh
idar
e în
ca
rieră
(c
ursu
ri op
ţio-
nale
cu
o c
om-p
onen
tă
prac
tică
în lic
ee, c
oncu
r-su
ri ra
iona
le ş
i rep
ubli-
cane
, ce
rcur
i, clu
buri,
– El
abor
area
şi
impl
emen
tare
a un
or
curs
uri o
pţio
nale
cu te
ntă
educ
aţio
na-
lă şi
o c
ompo
nent
ă pr
actic
ă în
lice
e;–
Org
aniza
rea
de c
oncu
rsur
i rai
onal
e şi
repu
blic
ane
ale
tiner
ilor e
duca
tori;
– Im
plic
area
în p
roie
cte
loca
le ş
i in-
tern
aţio
nale
a ti
neril
or e
duca
tori
prin
de
sfăş
urar
ea
de
trai
ning
uri
priv
ind
man
agem
entu
l pro
iect
ului
com
unita
r
Înce
pînd
cu
anu
l de
stud
ii20
16-2
017
– 5
curs
uri o
pţio
nale
ela
bo-
rate
, pilo
tate
şi i
mpl
emen
-ta
te în
lice
e;–
Cîte
un
conc
urs
orga
niza
t şi
desf
ăşur
at în
fiec
are
cen-
tru
raio
nal, î
n m
un. C
hişin
ău
şi Bă
lţi, î
n U
TA G
ăgău
zia, i
n-cl
usiv
eta
pa re
publ
ican
ă;–
Cîte
un
trai
ning
org
aniza
t
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
iste
rul
Educ
aţie
i
�0 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
tabe
re d
e va
ra a
le ti
-ne
rilor
edu
cato
ri-vi
itori
peda
gogi
, im
-plic
area
în
pro
iect
e lo
cale
şi i
n-te
rnaţ
iona
le.
edu
caţio
nal;
– Cr
eare
a un
ei r
eţel
e re
publ
ican
e de
cl
ubur
i de
dezb
ater
i ale
tine
rilor
edu
-ca
tori
cu im
plic
area
soci
etăţ
ii ci
vile
.
şi de
sfăş
urat
în fi
ecar
e ce
n-tr
u ra
iona
l, în
mun
. Chi
şinău
şi
Bălţi
, în
UTA
Găg
ăuzia
;–
Cîte
un
club
de
dezb
ater
i în
ființ
at în
fiec
are
liceu
;–
3 co
mpe
tiţii
regi
onal
e şi
o co
mpe
tiţie
rep
ublic
ană
or-
gani
zate
şi d
esfă
şura
te în
tre
club
urile
de
dezb
ater
i.
Min
ister
ul
Educ
aţie
iO
rgan
ele
loca
le d
e sp
ecia
litat
e în
dom
e-ni
ul în
văţă
-m
întu
lui
Asist
enţă
ex
tern
ă1.
2.3
Crea
rea
şi de
zvol
tare
a Ce
ntre
lor
de c
onsil
iere
şi
ghid
are
în c
arie
ră,
cu p
artic
ipar
ea p
si-ho
-lo
gilo
r şc
olar
i, a
dire
c-to
rilor
-adj
uncţ
i pe
ntru
ed
ucaţ
ie,
în
scop
ul
desf
ăşur
ării,
la n
ivel
de
insti
tuţie
de
învă
ţăm
înt
(gim
naziu
, lic
eu),
a co
nsili
erii
şi gh
idăr
ii în
ca
rieră
a e
levi
lor,
incl
u-siv
pen
tru
prom
ovar
ea
carie
rei d
idac
tice.
– El
abor
area
regu
lam
entu
lui d
e fu
nc-
ţiona
re a
35
de C
entr
e de
orie
ntar
e şi
cons
ilier
e pr
ofes
iona
lă (3
2 pe
ntru
fie-
care
cent
ru ra
iona
l, 1
– m
un. C
hişin
ău,
1 –
mun
. Băl
ţi şi
1 –
UTA
Găg
ăuzia
);–
Form
area
abi
lităţ
ilor c
adre
lor d
idac
-tic
e, p
sihol
ogilo
r şco
lari,
man
ager
ilor
şcol
ari p
entr
u or
gani
zare
a și
desf
ăşu-
rare
a la
niv
el d
e fie
care
insti
tuţie
de
învă
ţăm
înt (
gim
naziu
, lic
eu) a
con
si-lie
rii şi
ghi
dării
în c
arie
ră a
ele
vilo
r, in
clus
iv p
entr
u pr
omov
area
car
iere
i di
dacti
ce.
Înce
pînd
cu
anu
l de
stud
ii20
16-2
017
– 35
de
Cent
re d
e or
ient
a-re
şi c
onsil
iere
pro
fesio
nală
cr
eate
şi fu
ncţio
nale
.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pu-
blic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
M
unci
i, Pr
otec
ţiei
Soci
ale
şi Fa
mili
eiAg
enţia
N
aţio
nală
de
Ocu
pare
a
Forţ
ei d
e M
uncă
1.2.
4O
rgan
izare
a un
or a
cti-
vităţ
i de
vol
unta
riat
cu
tent
ă ed
ucaţ
iona
lă(d
e că
tre
licee
ni,
în
parte
neria
t cu
ca
drel
e di
dacti
ce
titul
are,
ex
.: ac
tivită
ţi di
dacti
ce,
jo-
curi
dida
ctice
, şe
dinţ
e de
club
, dez
bate
ri, m
ese
rotu
nde,
zile
de
auto
-co
nduc
ere,
acti
vităţ
i co-
mun
itare
etc
.)
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
(spe
cial
işti
în e
duca
ţie, m
embr
i ai s
ocie
tăţii
civi
le) p
entr
u el
abor
area
ghi
dulu
i Acti
-vi
tăţi
de v
olun
taria
t cu
tent
ă ed
ucaţ
i-on
ală
la n
ivel
de
şcoa
lă şi
com
unita
te;
– Pi
lota
rea
ghid
ului
;–
Org
aniza
rea
form
ării
cadr
elor
di
dacti
ce şi
man
ager
iale
pen
tru
pla-
nific
area
şi re
aliza
rea
activ
ităţil
or d
e vo
lunt
aria
t cu
tent
ă ed
ucaţ
iona
lă la
ni
vel d
e şc
oală
şi c
omun
itate
.
Înce
pînd
cu
anu
l de
stud
ii20
16-2
017
– Gh
id e
labo
rat;
– 35
de
trai
ning
uri p
entr
u ca
dre
man
ager
iale
şi d
idac
-tic
e or
gani
zate
.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iO
NG
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
�1Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
în in
stitu
ţiile
edu
caţio
-na
le d
e di
vers
e ni
velu
ri şi
tipur
i pe
ntru
ele
vii
de g
imna
ziu şi
lice
u.O
biec
tivul
spec
ific 1
.3. C
onso
lidar
ea si
stem
ului
de
faci
lităţ
i pen
tru
cadr
ele
dida
ctice
tine
re, î
n ve
dere
a at
rage
rii ti
neril
or cu
voc
aţie
ped
agog
ică
în p
rogr
ame
de fo
rmar
e in
iţial
ă pe
ntru
car
iera
did
actic
ă şi
în si
stem
ul e
duca
ţiona
l.
1.3.
1M
ărire
a cu
antu
mu-
lui b
urse
i aco
rdat
e st
uden
ţilor
de
la
spec
ialit
ăţile
cu
profi
l pe
dago
gic.
– Aj
usta
rea
legi
slaţie
i în
vig
oare
cu
priv
ire la
bur
sele
de
stud
iu.
Înce
pînd
cu
anu
l de
stud
ii20
16-2
017
– U
n pa
chet
de
mod
ifică
ri le
gisla
tive
elab
orat
, dez
bă-
tut ş
i apr
obat
.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pu-
blic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
1.3.
2Re
glem
enta
rea
şi ac
orda
rea
sprij
inul
ui
pent
ru in
serţ
ie p
rofe
-sio
nală
, inc
lusiv
prin
re
duce
rea,
în p
rimii
3 an
i de
activ
itate
, la
75%
, a n
orm
ei d
idac
-tic
e pe
ntru
un
sala
riu
de fu
ncţie
.
– Aj
usta
rea
legi
slaţie
i în
vigo
are
cu
priv
ire la
gril
a de
sala
rizar
e a
tiner
ilor
spec
ialiş
ti.
Înce
pînd
cu
anu
l de
stud
ii20
16-2
017
– U
n pa
chet
de
mod
ifică
ri le
gisla
tive
elab
orat
, dez
bă-
tut ş
i apr
obat
.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pu-
blic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
1.3.
3In
trod
ucer
ea p
reve
-de
rilor
lega
le p
rivin
d in
dexa
rea
inde
mni
-za
ţiilo
r uni
ce (3
0 m
ii le
i pen
tru
abso
lven
ţii
insti
tuţii
lor d
e în
văţă
-m
înt s
uper
ior ş
i 24
mii
lei p
entr
u ab
solv
enţii
in
stitu
ţiilo
r de
învă
-ţă
mîn
t pos
tsec
unda
r pe
dago
gic)
, ofe
rite
tutu
ror ti
neril
or sp
e-ci
alişti
din
sist
emul
ed
ucaţ
iona
l.
– E
labo
rare
a ac
tulu
i nor
mati
v cu
pr
ivire
la m
odul
de
calc
ul, r
epar
tizar
e,
utiliz
are
şi ev
iden
ţă a
tran
sfer
urilo
r cu
desti
naţie
spec
ială
pen
tru
achi
tare
a in
dem
niza
ţiei u
nice
;–
Aviza
rea
docu
men
tulu
i de
cătr
e au
torit
ăţile
pub
lice
cent
rale
com
pe-
tent
e;–
Înai
ntar
ea d
ocum
entu
lui s
pre
apro
-ba
re (G
uver
n);
– In
dexa
rea
inde
mni
zaţii
lor u
nice
şi
a fa
cilit
ăţilo
r soc
iale
în ra
port
cu
infla
ţia.
2016
– U
n do
cum
ent n
orm
ativ
elab
orat
, avi
zat ş
i apr
obat
cu
priv
ire la
mod
ul d
e ca
l-cu
l, re
parti
zare
, util
izare
şi
evid
enţă
a tr
ansf
erur
ilor c
u de
stina
ţie sp
ecia
lă p
entr
u ac
hita
rea
inde
mni
zaţie
i un
ice;
– O
regl
emen
tare
priv
ind
inde
xare
a in
dem
niza
ţiilo
r un
ice
în ra
port
cu
infla
ţia.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pu-
blic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
�2 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
1.3.
4O
ferir
ea d
e cr
edite
în
cond
iţii a
vant
ajoa
se, î
n ve
dere
a fa
cilit
ării
pro-
cură
rii
locu
inţe
lor
de
cătr
e ca
drel
e di
dacti
ce
tiner
e.
– El
abor
area
cadr
ului
lega
l priv
ind
asi-
gura
rea
cu lo
cuin
ţe a
cad
relo
r did
acti-
ce ti
nere
, în
cond
iţii a
vant
ajoa
se.
Înce
pînd
cu
anu
l 20
17
– U
n do
cum
ent
norm
ativ
elab
orat
, av
izat
şi ap
roba
t cu
priv
ire l
a as
igur
area
cu
locu
inţe
a c
adre
lor
dida
cti-
ce ti
nere
.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pu-
blic
Min
iseru
l De
zvol
tării
Re
gion
ale
şi Co
nstr
uc-
ţiilo
rM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
DOM
ENIU
DE
INTE
RVEN
ŢIE:
PRE
găT
iREA
cAd
RElo
R di
dAcT
icE
Nr.
crt.
Acţiu
niAc
tivită
ţi de
talia
teTe
rmen
ede
real
izare
In
dica
tori
de re
aliza
re (ţ
inta
)Co
stur
i/Ch
eltu
ieli
mii
lei
Surs
a de
fin
anţa
re
Insti
tuţie
re
spon
sa-
bilă
12
34
56
7O
biec
tivul
gen
eral
2. C
onso
lidar
ea s
iste
mul
ui d
e fo
rmar
e in
iţial
ă şi
con
tinuă
a c
adre
lor d
idac
tice,
în v
eder
ea a
sigu
rării
une
i pre
gătir
i pro
fesi
onal
e pe
rfor
-m
ante
, rac
orda
te la
cer
inţe
le a
ctua
le a
le si
stem
ului
edu
caţio
nal ş
i ale
soci
etăţ
ii.
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 2.
1. R
econ
cept
ualiz
area
sist
emul
ui şi
a p
roce
sulu
i de
form
are
iniţi
ală
a sp
ecia
liştil
or d
in d
omen
iul e
duca
ţiona
l din
per
spec
tiva
asig
urăr
ii un
ui e
chili
bru
stru
ctur
al, c
antit
ativ
şi c
alita
tiv, î
ntre
ofe
rta
şi c
erer
ea d
e sp
ecia
lişti,
astf
el în
cît p
roce
sul e
duca
ţiona
l din
toat
e in
stitu
ţiile
sis
tem
ului
să
fie
asig
urat
inte
gral
cu
cadr
e ca
lifica
te.
2.1.
1Re
vizu
irea
şi ad
apta
rea
Nom
encl
ator
ului
dom
eni-
ilor
de f
orm
are
prof
esio
-na
lă, d
inpe
rspe
ctiva
efi
cien
tizăr
ii pr
oces
ului
de
form
are
a sp
ecia
liştil
or î
n do
men
iul
educ
aţie
i, pr
ecum
şi a
ca-
drul
ui n
orm
ativ
cu p
rivire
la
or
gani
zare
a fo
rmăr
ii pr
ofes
iona
le c
ontin
ue.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pent
ru a
dapt
area
Nom
encl
a-to
rulu
i dom
eniil
or d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă;
– St
udiu
l bun
elor
pra
ctici
din
ţă
rile
euro
pene
cu
refe
rire
la
mod
erni
zare
a N
omen
clat
orul
ui;
– Ap
roba
rea
final
ă a
Nom
encl
a-to
rulu
i dom
eniil
or d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă la
Col
egiu
l Min
is-te
rulu
i Edu
caţie
i.
2016
-201
7–
Nom
encl
ator
ul d
omen
ii-lo
r de
form
are
prof
esio
na-
lă re
vizu
it.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Proi
ecte
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
M
unci
i, Pr
otec
ției
Soci
ale
şi Fa
mili
ei
�3Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
2.1.
2De
finiti
vare
a şi
apro
ba-
rea
Cadr
ului
Naţ
iona
l al
Ca
lifică
rilor
în
do
men
iul
peda
gogi
c, c
u im
plic
area
pr
actic
ieni
lor ş
i a m
ediu
lui
de a
face
ri.
– Co
nstit
uire
a gr
upul
ui d
e lu
cru
din
prof
esor
i şi m
anag
eri ş
cola
ri,
cadr
e di
dacti
ce u
nive
rsita
re;
– An
aliza
var
iant
elor
exi
sten
te şi
lu
area
în c
onsid
eraţ
ie a
lacu
ne-
lor c
alifi
căril
or d
eja
publ
icat
e în
pr
oces
ul d
e de
finiti
vare
a C
NC.
2016
-201
7–
Cadr
ul N
aţio
nal a
l Cal
ifi-
căril
or p
entr
u do
men
iul d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă 1
4,
Ştiin
ţe a
le E
duca
ţiei,
elab
o-ra
t şi a
prob
at.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Asist
enţă
ex
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i In
stitu
ţiile
de
învă
ţă-
mîn
t sup
e-rio
r
2.1.
3M
oder
niza
rea
conc
epţie
ifo
rmăr
ii in
iţial
e a
spec
ia-
liştil
or d
in d
omen
iul e
du-
caţie
i, in
clus
iv a
cad
relo
r di
dacti
ce.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pri-
vind
m
oder
niza
rea
conc
epţie
i fo
rmăr
ii in
iţial
e;–
Stud
iul
bune
lor
prac
tici
din
ţăril
e eu
rope
ne cu
priv
ire la
mo-
dern
izare
a co
ncep
ţiei
form
ării
iniţi
ale;
– El
abor
area
şi a
prob
area
con
-ce
pţie
i.
2016
2016
2016
– Co
ncep
ţia fo
rmăr
ii in
i-ţia
le a
spec
ialiş
tilor
din
do
men
iul e
duca
ţiei;
– U
n st
udiu
al b
unel
or
prac
tici.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licAs
isten
ţă
exte
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i In
stitu
ţiile
de
învă
-ţă
mîn
t de
profi
l
2.1.
4 Efi
cien
tizar
ea re
ţele
i de
insti
tuţii
de
învă
ţăm
înt
supe
rior c
u pr
ofil p
eda-
gogi
c.
– Re
aliza
rea
unui
stud
iu p
rivin
d gr
adul
de
anga
jare
în c
împu
l m
unci
i a a
bsol
venţ
ilor i
nstit
uţii-
lor c
u pr
ofil p
edag
ogic
;–
Elab
orar
ea u
nor c
riter
ii de
co
nfigu
rare
a si
stem
ului
insti
-tu
ţiilo
r de
învă
ţăm
înt c
u pr
ofil
peda
gogi
c;–
Acce
ntua
rea
spec
ializ
ării
insti
tuţii
lor c
u pr
ofil p
edag
ogic
în
form
area
cad
relo
r did
actic
e pe
ntru
anu
mite
disc
iplin
e, în
fu
ncție
de
pote
nţia
lul u
man
(ş
coli
ştiin
ţifice
, tra
diţii
) şi m
a-te
rial (
labo
rato
are)
.
2016
2016
Înce
pînd
cu
adm
itere
a 20
16
– U
n st
udiu
priv
ind
grad
ul
de a
ngaj
are
în c
împu
l mun
-ci
i a a
bsol
venţ
ilor;
– U
n se
t de
crite
rii d
e co
nfigu
rare
a in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
înt c
u pr
ofil
peda
gogi
c;–
Locu
ri bu
geta
re c
once
n-tr
ate
în in
stitu
ţiile
per
for-
man
te (g
rad
de a
ngaj
abili
-ta
te sp
orit,
cu
infr
astr
uctu
-ră
cor
espu
nzăt
oare
noi
lor
cerin
ţe e
tc.).
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
2.1.
5Re
vizu
irea
politi
cii b
uge-
tare
în d
omen
iul f
orm
ării
iniţi
ale
a sp
ecia
liştil
or d
in
educ
aţie
, inc
lusiv
a c
adre
-lo
r did
actic
e.
– De
term
inar
ea u
nor n
oi c
riter
ii de
susţ
iner
e fin
anci
ară
şi m
oti-
vare
a st
uden
ţilor
-viit
ori s
peci
a-liş
ti în
dom
eniu
l edu
caţie
i;–
Stab
ilire
a nu
măr
ului
locu
rilor
bu
geta
re şi
a su
plim
entu
lui d
e su
sţin
ere
finan
ciar
ă, c
onfo
rm
nece
sităţ
ilor p
riorit
are
în si
ste-
mul
de
învă
ţăm
înt;
– El
abor
area
şi a
prob
area
unu
i Re
gula
men
t cad
ru d
e su
sţin
ere
finan
ciar
ă a
viito
rilor
spec
ialiş
ti în
dom
eniu
l edu
caţie
i.
Înce
pînd
cu
adm
itere
a 20
17
– U
n se
t de
crite
riide
susţ
iner
e fin
anci
ară
şi m
otiva
re a
stud
enţil
or-v
ii-to
ri sp
ecia
lişti
în d
omen
iul
educ
aţie
i;–
Regu
lam
ent c
adru
de
susţ
iner
e fin
anci
ară
a vi
ito-
rilor
spec
ialiş
ti în
dom
eniu
l ed
ucaţ
iei.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
2.1.
6Co
nsol
idar
ea ş
i m
oder
ni-
zare
a ca
paci
tăţii
insti
tuţii
-lo
r de
învă
ţăm
înt s
uper
ior
şi a
facu
ltăţil
or c
are
ofer
ă pr
ogra
me
calit
ative
de
fo
rmar
e in
iţial
ă a
cadr
elor
di
dacti
ce.
– Re
vizu
irea
stra
tegi
ei M
E de
al
ocar
e a
locu
rilor
bug
etar
e;–
Stab
ilire
a ni
velu
lui d
e pe
rfor
-m
anţă
a in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţă-
mîn
t sup
erio
r, pr
in e
valu
are
şi ac
redi
tare
;–
Elab
orar
ea u
nei s
trat
egii
de
finan
ţare
pre
fere
nţia
lă a
insti
-tu
ţiilo
r de
învă
ţăm
înt s
uper
ior
cu p
rofil
ped
agog
ic;
– Re
parti
zare
a lo
curil
or b
uget
a-re
insti
tuţii
lor d
e în
văţă
mîn
t su-
perio
r, pe
ntru
dom
eniu
l Ştii
nţe
ale
Educ
aţie
i, în
rapo
rt c
u ra
ta
anga
jabi
lităţ
ii ab
solv
enţil
or;
– Co
nsol
idar
ea c
entr
elor
de
form
are
prof
esio
nală
în d
irecţ
ia
perf
orm
anţe
i.
Înce
pînd
cu
adm
itere
a 20
16
2016
-201
8
– U
n m
ecan
ism o
ptim
izat
de r
epar
tizar
e a
locu
rilor
bu
geta
re p
entr
u ad
mite
rea
2016
;–
O s
trat
egie
de
finan
ţare
pr
efer
enţia
lă a
ins
tituţ
iilor
de
înv
ăţăm
înt
supe
rior
cu
profi
l ped
agog
ic;
– Co
ndiţi
i mod
erne
de
for-
mar
e pr
ofes
iona
lă în
toa
te
insti
tuţii
le c
u pr
ofil
peda
-go
gic.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licAs
isten
ţă
exte
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i In
stitu
ţiile
de
învă
ţă-
mîn
t sup
e-rio
r
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Obi
ectiv
ul s
peci
fic 2
.2. Î
mbu
nătă
ţirea
com
pete
nţel
or p
rofe
sion
ale
ale
abso
lven
ţilor
facu
ltăţil
or p
edag
ogic
e pr
in m
oder
niza
rea
sist
emati
că a
con
ţinut
ului
fo
rmăr
ii in
iţial
e.2.
2.1
Elab
orar
ea şi
impl
e-m
enta
rea
proc
edur
ii şi
a in
stru
men
telo
r de
sele
ctar
e şi
înm
atric
ular
e în
pro
gram
ele
cu p
rofil
pe
dago
gic
a tin
erilo
r cu
o în
altă
per
form
anţă
ac
adem
ică
şi cu
voc
aţie
pe
dago
gică
(int
rodu
ce-
rea
prob
ei d
e vo
caţie
pe
dago
gică
la în
mat
ricu-
lare
a ab
solv
enţil
or d
in
învă
ţăm
întu
l gen
eral
la
spec
ialit
ăţile
din
dom
e-ni
ul d
e fo
rmar
e pr
ofes
io-
nală
Ştii
nţe
ale
Educ
aţie
i, of
erire
a de
ava
ntaj
e la
în
mat
ricul
are
pent
ru
abso
lven
ţii d
e lic
eu c
are
au a
vut e
xper
ienţ
e de
lu
cru
cu c
opiii
, eva
luar
ea
abili
tăţil
or p
racti
ce d
e so
cial
izare
şi c
omun
icar
e cu
cop
iii, e
valu
area
mo-
tivaţ
iei p
entr
u al
eger
ea
prof
esie
i etc
.).
– În
cadr
area
în d
omen
iul d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă Ş
tiinţ
e al
e Ed
ucaţ
iei a
spec
ialit
ăţilo
r Înv
ă-ţă
mîn
t prim
ar, E
duca
ţie p
reşc
o-la
ră, P
edag
ogie
spec
ială
, Ped
a-go
gie
soci
ală,
Psih
oped
agog
ie şi
ad
mite
rea
la a
cest
e sp
ecia
lităţ
i în
baz
a pr
obei
de
voca
ţie p
siho-
peda
gogi
că;
– El
abor
area
pro
cedu
rii şi
a
inst
rum
ente
lor d
e se
lect
are
şi în
mat
ricul
are
în b
aza
prob
ei d
e vo
caţie
;–
Apro
bare
a pr
oced
urii
şi a
inst
rum
ente
lor d
e se
lect
are
şi în
mat
ricul
are
în b
aza
prob
ei d
e vo
caţie
.
2016
-201
7–
Proc
edur
ă şi
inst
rum
ente
ap
roba
te;
– St
uden
ţi ad
mişi
în
baza
pr
obei
de
voca
ţie;
– Se
lect
area
pen
tru
dom
e-ni
ul e
duca
ţiona
l a ce
lor m
ai
buni
şi m
otiva
ţi tin
eri.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Asist
enţă
ex
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
2.2.
2In
stitu
irea
mec
anism
ului
de
real
izare
a fe
edba
ck-
ului
(con
exiu
nii i
nver
se)
priv
ind
calit
atea
şi e
fec-
tele
pol
itici
lor ş
i con
ţi-nu
turil
or e
duca
ţiona
le
asup
ra fo
rmăr
ii in
iţial
e şi
– In
clud
erea
în ra
poar
tele
anu
-al
e al
e M
inist
erul
ui E
duca
ţiei a
un
or in
dica
tori
rele
vanţ
i pen
tru
insti
tuţii
le d
e în
văţă
mîn
t sup
e-rio
r cu
priv
ire la
act
ualiz
ările
/sc
him
băril
e cu
rric
ular
e;
2016
– Ra
poar
te a
nual
e al
e M
E de
spre
evo
luţia
sist
emul
ui
de
învă
ţăm
înt,
rele
vant
e pe
ntru
insti
tuţii
le c
u pr
ofil
peda
gogi
c.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
lic
Asist
enţă
ex
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
de c
orel
are
a fo
rmăr
ii in
iţial
e cu
cer
inţe
le si
ste-
mul
ui e
duca
ţiona
l.
– In
stitu
irea
trad
iţiei
de
a or
ga-
niza
per
iodi
c co
nfer
inţe
tem
ati-
ce c
u pr
ivire
la c
alita
tea
form
ării
iniţi
ale
a ca
drel
or d
idac
tice
cu
parti
cipa
rea
prof
esor
ilor d
in
trea
pta
preu
nive
rsita
ră şi
cea
un
iver
sitar
ă.
– Co
nfer
inţe
tem
atice
cu p
rivire
la ca
lita-
tea
form
ării
iniţi
ale.
2.2.
3In
clud
erea
în st
rate
giile
de
dez
volta
re in
stitu
ţio-
nală
a c
oleg
iilor
ped
ago-
gice
şi a
uni
vers
ităţil
or
a ac
tivită
ţilor
car
e ar
fa
cilit
a id
entifi
care
a şi
dezv
olta
rea
voca
ţiei d
e pe
dago
g şi
form
area
id
entit
ăţii
prof
esio
nale
a
stud
enţil
or-v
iitor
i pro
-fe
sori.
– In
augu
rare
a în
stra
tegi
ile d
e de
zvol
tare
insti
tuţio
nală
a u
nei
rubr
ici/c
ompo
nent
e di
stinc
te,
care
să a
ccen
tuez
e ac
ţiuni
le u
ni-
vers
ităţii
orie
ntat
e sp
re sp
orire
a pr
estig
iulu
i ca
insti
tuţie
cu
profi
l pe
dago
gic;
– In
augu
rare
a un
or tr
adiţi
i, la
nsar
ea u
nor a
ctivi
tăţi
care
să
spor
easc
ă im
agin
ea d
e sin
e a
viito
arel
or c
adre
did
actic
e.
Anul
de
stud
ii20
16-2
017
– O
ru
bric
ă/co
mpo
nent
ă di
stinc
tă î
n st
rate
giile
de
dezv
olta
re in
stitu
ţiona
lă;
– 3
sărb
ător
i tr
adiţi
onal
e al
e st
uden
ţilor
, vi
itori
pro-
feso
ri;–
Moti
vaţie
spo
rită
pent
ru
carie
ra d
idac
tică.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licIn
stitu
ţiile
de
învă
ţă-
mîn
t sup
e-rio
r
2.2.
4Re
vizu
irea
şi m
oder
niza
-re
a co
nţin
utul
ui, a
str
uc-
turii
şi
a pr
oces
ului
de
pred
are
a cu
rric
ulum
ului
ps
ihop
edag
ogic
, cu
ac
-ce
nt p
e fo
rmar
ea co
mpe
-te
nţel
or d
e co
mun
icar
e şi
rela
ţiona
re c
u pa
rte-
nerii
edu
caţio
nali
şi pe
de
zvol
tare
a pe
rson
alită
-ţii
cop
ilulu
i/ele
vulu
i, pr
in
core
lare
a sis
tem
atică
(o
dată
la
3 an
i) a
prog
ra-
mel
or d
e fo
rmar
e in
iţial
ă la
cer
inţe
le si
stem
ului
– În
cadr
area
pre
vede
rilor
refe
ri-to
are
la m
oder
niza
rea
mod
ulul
ui
psih
oped
agog
ic în
nou
a ed
iţie
a Pl
anul
ui-c
adru
;–
Core
lare
a ju
dici
oasă
a c
ompo
-ne
ntel
or p
sihol
ogie
, pe
dago
gie
şi di
dacti
că d
in p
ersp
ectiv
a pr
in-
cipi
ului
con
tinui
tăţii
şi
com
ple-
men
tarit
ăţii;
– Ac
cent
uare
a di
men
siuni
ico
mun
icar
e di
dacti
că şi
par
tene
-ria
t edu
caţio
nal î
n pr
oces
ul p
re-
gătir
ii pr
ofes
iona
le;
2017
– Pl
an-c
adru
revi
zuit;
– U
n m
odul
psih
oped
ago-
gic
reco
ncep
tual
izat;
– Cu
rric
ula
la d
iscip
linel
e m
odul
ului
psih
oped
agog
ic
mod
erni
zate
.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licAs
isten
ţă
exte
rna
Min
ister
ul
Educ
aţie
iAg
enţia
N
aţio
nală
pe
ntru
Cu
rric
ulum
şi
Eval
uare
In
stitu
ţiile
de
în
văţă
mîn
t su
perio
r
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
educ
aţio
nal,
incl
usiv
în
ba
za
cons
ultă
rii
opin
iei
man
ager
ilor
educ
aţio
-na
li, a
cad
relo
r di
dacti
ce
cu e
xper
ienţ
ă şi
a tin
eri-
lor a
bsol
venţ
i ang
ajaţ
i.
– M
oder
niza
rea
curr
icul
umul
ui
univ
ersit
ar, c
u ac
cent
pe
form
a-re
a co
mpe
tenţ
elor
pro
fesio
nale
;–
Core
lare
a cu
rric
ulum
ului
uni
-ve
rsita
r cu
Cad
rul
Naţ
iona
l al
Ca
lifică
rilor
.
2.2.
5M
oder
niza
rea
proc
esul
ui
de o
rgan
izare
, m
onito
ri-za
re ş
i eva
luar
e a
met
o-do
logi
ei d
e fo
rmar
e pr
o-fe
siona
lă a
spe
cial
iştilo
r în
do
men
iul
educ
aţie
i, pr
in
creş
tere
a po
nder
ii ac
tivită
ţilor
de
inst
ruire
în
labo
rato
r şi
în ş
colil
e–m
odel
(de
exc
elen
ţă)
şi re
conc
eptu
aliza
rea
me-
todo
logi
ei d
e or
gani
zare
, m
onito
rizar
e şi
eval
uare
a
stag
iilor
de
prac
tică.
– U
tiliza
rea
met
odel
or a
ctive
şi
inte
racti
ve în
pro
cesu
l de
form
a-re
iniţi
ală
a ca
drel
or d
idac
tice;
– O
pera
rea
unor
sch
imbă
ri în
pl
anur
ile d
e st
udiu
: 30
% c
urs,
30
% se
min
ar, 4
0% la
bora
tor;
– O
rgan
izare
a un
or la
bora
toar
e m
etod
ice
în ş
colil
e m
odel
/cen
-tr
ele
de e
xcel
enţă
;–
Actu
aliza
rea
Regu
lam
entu
lui
cadr
u cu
ref
erire
la
stag
iile
de
prac
tică/
elab
orar
ea u
nui
Regu
lam
ent
cadr
u pe
ntru
sta
-gi
ile d
e pr
actic
ă cu
acc
ent
pe
met
odol
ogia
de
mon
itoriz
are
a st
agiil
or d
e pr
actic
ă;–
Insti
tuire
a un
ui s
emin
ar m
e-to
dic
pe p
arcu
rsul
sta
giul
ui d
e pr
actic
ă.
2017
– Pl
anur
i de
stud
ii ac
tual
i-za
te;
– Re
flect
area
co
mpo
nen-
tei
tehn
olog
ice,
cu
acce
nt
pe s
trat
egii
inte
racti
ve,
în
curr
icul
a la
disc
iplin
ele
din
mod
ulul
psih
oped
agog
ic;
– Cî
te u
n la
bora
tor
expe
ri-m
enta
l în
fieca
re in
stitu
ţie
de în
văţă
mîn
t cu
pro
fil p
e-da
gogi
c;–
Regu
lam
ent c
adru
pen
tru
stag
iile
de p
racti
că a
ctua
-liz
at,
cu a
ccen
t pe
met
o-do
logi
a de
mon
itoriz
are
a st
agiil
or d
e pr
actic
ă;–
Sem
inar
met
odic
pe
par-
curs
ul st
agiu
lui d
e pr
actic
ă.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Buge
t pub
licAs
isten
ţă
exte
rna
Min
ister
ul
Educ
aţie
i In
stitu
ţiile
de
în
văţă
mîn
t cu
pro
fil
peda
gogi
c
2.2.
6As
igur
area
dez
voltă
rii
prof
esio
nale
efic
ient
e pe
ntru
cad
rele
did
actic
e di
n in
stitu
ţiile
de
învă
ţă-
mîn
t sup
erio
r cu
profi
l pe
dago
gic,
în v
eder
ea
spor
irii c
ompe
tenţ
elor
pr
ofes
iona
le a
le a
ces-
tora
.
– St
abili
rea
profi
lulu
i de
com
pe-
tenţ
e al
cad
relo
r di
dacti
ce d
in
insti
tuţii
le d
e în
văţă
mîn
t su
peri-
or c
u pr
ofil p
edag
ogic
;–
Org
aniza
rea
prog
ram
elor
de
form
are
conti
nuă
la n
ivel
naţ
io-
nal ş
i ins
tituţ
iona
l.
2016
2017
– Pr
ofil d
e co
mpe
tenţ
e st
a-bi
lit şi
apr
obat
;–
Min
imum
un
prog
ram
pe
an o
rgan
izat.
În li
mita
alo
caţi-
ilor p
reco
niza
te
anua
l în
buge
tul
publ
ic n
aţio
nal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iAs
isten
ţă
exte
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
stitu
ţiile
de
învă
-ţă
mîn
t cu
profi
l ped
a-go
gic
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 2.
3. E
ficie
ntiza
rea
şi fl
exib
iliza
rea,
prin
pol
itici
şi a
cte
norm
ative
, a si
stem
ului
de
form
are
conti
nuă
a ca
drel
or d
idac
tice
pent
ru sa
tisfa
ce-
rea
nevo
ilor l
or re
ale
de d
ezvo
ltare
pro
fesi
onal
ă, în
ved
erea
asi
gură
rii p
rogr
esul
ui in
divi
dual
al fi
ecăr
ui c
opil/
elev
.2.
3.1
Revi
zuire
a do
cum
ente
-lo
r de
pol
itici
car
e vi
zeaz
ă de
zvol
tare
a pr
ofes
iona
-lă
con
tinuă
şi
elab
orar
ea
unui
do
cum
ent
norm
ativ
unic
, car
e să
regl
emen
teze
pr
inci
piile
şi ti
polo
gia
pro-
gram
elor
de
form
are
conti
-nu
ă, s
ă as
igur
e di
vers
ifica
-re
a fu
rnizo
rilor
şi a
pro
gra-
mel
or d
e fo
rmar
e co
ntinu
ă şi
core
lare
a ac
esto
ra
cu
nevo
ile r
eale
de
form
are
ale
cadr
elor
did
actic
e.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
(spe
cial
işti în
edu
caţie
);–
8 at
elie
re d
e lu
cru
pent
ru
revi
zuire
a do
cum
ente
lor
de
politi
ci c
are
vize
ază
dezv
ol-
tare
a pr
ofes
iona
lă c
ontin
uă
şi el
abor
area
unu
i doc
umen
t no
rmati
v un
ic c
are
să r
egle
-m
ente
ze p
rinci
piile
şi ti
polo
-gi
a pr
ogra
mel
or d
e fo
rmar
e co
ntinu
ă;–
Înai
ntar
ea
docu
men
tulu
i sp
re a
prob
are
(Guv
ern)
Oct
ombr
ie
2015
-febr
ua-
rie 2
016
– U
n do
cum
ent
legi
s-la
tiv u
nic
care
să
re-
glem
ente
ze
form
area
co
ntinu
ă,
elab
orat
, de
zbăt
ut şi
apr
obat
.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
xter
naM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
2.3.
2Pr
omov
area
in
ovaţ
iilor
di
n do
men
iul
peda
gogi
ei,
psih
olog
iei,
dida
ctici
i şi
a ac
tivită
ţilor
de
co
nsili
ere
met
odic
ă,
într
u sp
orire
a m
otiva
ţiei p
entr
u fo
rmar
e.
– El
abor
area
pre
vede
rilor
re-
gula
men
tare
cu
priv
ire la
for-
mar
ea c
ontin
uă la
dist
anţă
;–
Prom
ovar
ea p
e la
rg a
mod
a-lit
ăţilo
r şi a
tehn
olog
iilor
mo-
dern
e în
dom
eniu
l fo
rmăr
ii co
ntinu
e, in
clus
iv la
dist
anţă
;–
Revi
zuire
a Re
gula
men
tulu
i de
for
mar
e co
ntinu
ă în
baz
a do
cum
entu
lui l
egisl
ativ
unic
;–
Core
lare
a pr
ogra
mel
or d
e fo
rmar
e co
ntinu
ă cu
sta
ndar
-de
le p
rofe
siona
le şi
CN
C.
2016
-201
8–
Un
regu
lam
ent
de
form
are
conti
nuă
revi
-zu
it;–
Toat
e pr
ogra
mel
e de
fo
rmar
e co
ntinu
ă ad
apta
te
refo
rmel
or
curr
icul
are;
– U
n sis
tem
de
crite
rii şi
in
dica
tori
de e
valu
are
a ca
lităţ
ii pr
ogra
mel
or d
e fo
rmar
e co
ntinu
ă,
in-
clus
iv a
pro
gram
elor
de
form
are
la d
istan
ţă.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
xter
naM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Cent
rele
de
form
are
con-
tinuă
2.3.
3El
abor
area
met
odol
ogie
i de
eva
luar
e pe
riodi
că,
acre
dita
re şi
mon
itoriz
are
a pr
ogra
mel
or p
ropu
se d
e fu
rnizo
rii d
e fo
rmar
e
– An
gaja
rea
unui
exp
ert/
grup
de
exp
erţi
pent
ru re
vizu
irea
tipol
ogie
i pro
gram
elor
de
form
are
conti
nuă
şi a
met
o-do
logi
ei d
e ac
redi
tare
,
2016
-201
7–
Un
set d
e re
com
an-
dări
elab
orat
;–
O m
etod
olog
ie e
la-
bora
tă, d
ezbă
tută
şi
apro
bată
.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
xter
năM
inist
erul
Edu
-ca
ţiei
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
stitu
ţiile
de
form
are
conti
nuă
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
conti
nuă,
con
ecta
tă la
toa-
te p
reve
deril
e le
gisla
tive
în
vigo
are,
pen
tru
asig
urar
ea
eval
uării
obi
ectiv
e a
calit
ă-ţii
pro
gram
elor
de
form
are
conti
nuă
şi a
acre
dită
rii
aces
tora
.
mon
itoriz
are
şi ev
alua
re
perio
dică
a fu
rnizo
rilor
de
form
are;
– El
abor
area
met
odol
ogie
i de
acr
edita
re, m
onito
rizar
e şi
eval
uare
per
iodi
că a
furn
izo-
rilor
de
form
are
şi a
prog
ra-
mel
or p
ropu
se d
e ac
eştia
.2.
3.4
Crea
rea
Fond
ului
Naţ
iona
l pe
ntru
form
area
conti
nuă a
ca
drel
or d
idac
tice
şi m
ana-
geria
le, î
n ve
dere
a m
obili
-ză
rii ş
i asig
urăr
ii re
surs
elor
fin
anci
are
pent
ru d
ezvo
lta-
rea
prof
esio
nală
a c
adre
lor
dida
ctice
, a
dez
voltă
rii ş
i sti
mul
ării
unei
pie
ţe li
bere
şi
tran
spar
ente
a se
rvic
iilor
şi
prog
ram
elor
de
form
are
conti
nuă,
în
conf
orm
itate
cu
st
anda
rdel
e pr
ofes
io-
nale
şi c
u ne
voile
rea
le d
e cr
eşte
re
prof
esio
nală
al
e ca
drel
or d
idac
tice.
– Sti
pula
rea
în c
adru
l unu
i do
cum
ent n
orm
ativ–
regl
ator
a
liber
tăţii
cad
rulu
i did
actic
de
a a
lege
furn
izoru
l de
ser-
vici
i de
FC.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
(juriş
ti, sp
ecia
lişti
în e
duca
ţie
şi fin
anţe
);–
Atel
iere
de
lucr
u pe
ntru
el
abor
area
pro
pune
rilor
le-
gisla
tive;
– În
aint
area
pro
pune
rilor
sp
re a
prob
are
(Guv
ern/
Par-
lam
ent)
;–
Elab
orar
ea c
ondi
ţiilo
r de
aplic
are
pent
ru p
roie
cte
edu-
caţio
nale
.
2016
2017
– U
n se
t de
prev
eder
i de
spre
libe
raliz
area
pi
eţei
serv
iciil
or d
e FC
în
doc
umen
tul l
egis-
lativ
uni
c, c
are
regl
e-m
ente
ază
form
area
co
ntinu
ă;–
Un
pach
et d
e m
o-di
ficăr
i leg
islati
ve
elab
orat
, dez
bătu
t şi
apro
bat;
– In
stitu
irea
fond
ului
pe
ntru
pro
iect
e ed
uca-
ţiona
le.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul F
inan
-ţe
lor
Asist
enţă
ext
ernă
Dona
ţii şi
spon
so-
rizăr
i
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 2.4
. Ins
titui
rea,
pîn
ă în
202
0, a
sis
tem
ului
de
men
tora
t la
trei
niv
elur
i: i)
men
tora
tul p
entr
u st
agiil
e de
pra
ctică
ped
agog
ică;
ii) m
ento
ratu
l pe
ntru
tine
rii sp
ecia
lişti
(de
inse
rţie
); şi
iii)
men
tora
tul d
e de
zvol
tare
pro
fesi
onal
ă la
locu
l de
mun
că.
2.4.
1El
abor
area
Reg
ulam
en-
tulu
i pen
tru
insti
tuire
a sis
tem
ului
de
men
tora
t: (i)
m
ento
ratu
l pen
tru
stag
iile
de p
racti
că p
edag
ogic
ă; ii
) m
ento
ratu
l pen
tru
tiner
ii sp
ecia
lişti
(de
inse
rţie
);
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
(spe
cial
işti în
edu
caţie
);–
10 a
telie
re d
e lu
cru
pent
ru
elab
orar
ea R
egul
amen
tulu
i pe
ntru
insti
tuire
a sis
tem
ului
de
men
tora
t;
2016
-201
7–
Baza
nor
mati
v-re
gla-
torie
pen
tru
insti
tuire
a sis
tem
ului
de
men
tora
t el
abor
ată
şi ap
roba
tă.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
xter
năM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Insti
tuţii
le
de fo
rmar
e in
iţial
ă şi
conti
nuă
�0 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
iii) m
ento
ratu
l de
dezv
ol-
tare
pro
fesio
nală
la lo
cul
de m
uncă
.
– În
aint
area
doc
umen
tulu
i sp
re a
prob
are
(Guv
ern)
.
2.4.
2Co
ncep
tual
izare
a pr
oce-
sulu
i de
form
are
iniţi
ală
şi co
ntinu
ă a
men
toril
or
pent
ru c
ele
trei
tipu
ri de
m
ento
rat.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru;
–
4 at
elie
re d
e lu
cru
pent
ru
elab
orar
ea c
once
pţie
i pro
ce-
sulu
i de
form
are
a m
ento
rilor
pe
ntru
cel
e tr
ei ti
puri
de
men
tora
t;–
Înai
ntar
ea d
ocum
entu
lui
spre
apr
obar
e (M
inist
er,
Guve
rn).
2017
– Co
ncep
ţia p
roce
sulu
i de
form
are
a m
ento
-ril
or p
entr
u ce
le tr
ei
tipur
i de
men
tora
t el
abor
ată
şi ap
roba
tă.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
xter
năM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Insti
tuţii
le
de fo
rmar
e in
iţial
ă şi
conti
nuă
2.4.
3As
igur
area
pro
cesu
lui
de fo
rmar
e a
men
toril
or
pent
ru c
ele
trei
niv
elur
i pr
in fo
rmar
e in
iţial
ă şi
conti
nuă.
– In
iţier
ea p
rogr
amel
or d
e fo
rmar
e pe
ntru
men
tori;
– Ev
alua
rea
prog
ram
elor
pe
ntru
men
tori.
2017
-202
0–
Prog
ram
e ac
redi
tate
şi
impl
emen
tate
.În
lim
ita a
lo-
caţii
lor p
reco
-ni
zate
anu
al în
bu
getu
l pub
lic
naţio
nal
2.4.
4El
abor
area
met
odol
ogiil
or
afer
ente
şi i
mpl
emen
tare
a m
ento
ratu
lui
ca
mec
a-ni
sm-s
upor
t de
dez
volta
re
prof
esio
nală
a s
peci
alişti
-lo
r din
dom
eniu
l edu
caţie
i, pe
ntru
cel
e tr
ei ti
puri
de
men
tora
t.
– Cr
eare
a gr
upur
ilor
de l
u-cr
u;–
Elab
orar
ea m
etod
olog
iilor
de
impl
emen
tare
pen
tru
cele
tr
ei ti
puri
de m
ento
rat;
– Ev
enim
ent d
e la
nsar
e a
do-
cum
ente
lor e
labo
rate
;–
Insti
tuire
a m
ento
ratu
lui c
a m
ecan
ism-s
upor
t de
dez
vol-
tare
pro
fesio
nală
a s
peci
aliş-
tilor
din
dom
eniu
l edu
caţie
i;–
Aplic
area
exti
nsă
a m
eca-
nism
ului
;–
Mon
itoriz
area
apl
icăr
ii m
e-ca
nism
ului
.
2017
2017
-202
0
– M
etod
olog
ii el
abor
a-te
pen
tru
impl
emen
ta-
rea
celo
r tr
ei ti
puri
de
men
tora
t; –
Even
imen
t de
lans
are
a do
cum
ente
lor
elab
o-ra
te;
– M
ecan
ismul
-sup
ort
de d
ezvo
ltare
pro
fesi-
onal
ă a
spec
ialiş
tilor
di
n do
men
iul e
duca
ţiei
prin
m
ento
rat
impl
e-m
enta
t.
În
limita
al
o-ca
ţiilo
r pr
eco-
niza
te a
nual
în
buge
tul
publ
ic
naţio
nal
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
xter
năM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Insti
tuţii
le
de fo
rmar
e in
iţial
ă şi
conti
nuă
DOM
ENIU
DE
INTE
RVEN
ŢIE:
MEn
ţin
EREA
cAd
RElo
R di
dAcT
icE
PERF
oRM
AnTE
în S
iSTE
Mu
l Ed
ucA
ţio
nAl
Nr.
crt.
Acţiu
niAc
tivită
ţi de
talia
teTe
rmen
ede
real
izare
In
dica
tori
de re
aliza
re (ţ
inta
)Co
stur
i/Ch
eltu
ieli
mii
lei
Surs
a de
fina
n-ţa
re
Insti
tuţie
re
spon
sabi
lă
�1Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
12
34
56
78
Obi
ectiv
ul g
ener
al 3
. Asi
gura
rea
în s
iste
mul
edu
caţio
nal a
con
diţii
lor o
ptim
e pe
ntru
men
ţiner
ea ş
i stim
ular
ea p
erfo
rman
ţelo
r cad
relo
r did
actic
e şi
man
a-ge
riale
.O
biec
tivul
spec
ific
3.1.
Ela
bora
rea
unui
sist
em m
otiva
nt şi
tran
spar
ent d
e ev
alua
re a
per
form
anţe
i cad
relo
r did
actic
e.3.
1.1
Defin
itiva
rea
şi ap
roba
rea
stan
dard
elor
pro
fesio
nale
pe
ntru
cad
rele
did
actic
e.
– De
sfăş
urar
ea
a 5
disc
uţii
publ
ice
priv
ind
stan
dard
ele
prof
esio
nale
şi
desc
ripto
rii d
e pe
rfor
man
ţă p
entr
u ca
drel
e di
-da
ctice
;–
Core
lare
a st
anda
rdel
or p
rofe
-sio
nale
cu
CNC;
– Pu
blic
area
în
pres
a de
spe
-ci
alita
te a
sta
ndar
delo
r pr
ofe-
siona
le ş
i a
desc
ripto
rilor
de
perf
orm
anţă
pe
ntru
ca
drel
e di
dacti
ce.
2016
– St
anda
rde
apro
bate
;
– Pu
blic
area
st
anda
r-de
lor
prof
esio
nale
pen
-tr
u ca
drel
e di
dacti
ce ş
i di
strib
uire
a în
toa
te i
n-sti
tuţii
le d
e în
văţă
mîn
t ge
nera
l di
n Re
publ
ica
Mol
dova
.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul
Educ
aţie
i In
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
3.1.
2El
abor
area
şi i
mpl
emen
tare
a un
ui si
stem
efic
ient
, moti
vant
şi
tran
spar
ent
de e
valu
are
a pe
rfor
man
ţei
prof
esio
nale
a
cadr
elor
did
actic
e în
baz
a st
anda
rdel
or ş
i a in
stru
men
-ta
rulu
i afe
rent
(aut
oeva
luar
e,
eval
uare
anu
ală,
eva
luar
e ex
-te
rnă/
eval
uare
pen
tru
conf
e-rir
ea ş
i con
firm
area
gra
delo
r di
dacti
ce),
incl
usiv
prin
flex
i-bi
lizar
ea li
mite
lor
cale
ndar
is-tic
e ob
ligat
orii
(5 a
ni în
mod
ob
işnui
t, m
ai p
uţin
– în
caz
ul
perf
orm
anţe
lor d
emon
stra
te)
priv
ind
parti
cipa
rea
la e
valu
-ar
ea p
entr
u co
nfer
irea
şi co
n-fir
mar
ea g
rade
lor d
idac
tice.
– El
abor
area
met
odol
ogie
i de
ev
alua
re
inte
rnă
şi ev
alua
re
exte
rnă
a ca
drel
or d
idac
tice
în
baza
stan
dard
elor
pro
fesio
nale
;–
Elab
orar
ea g
hidu
lui d
e im
ple-
men
tare
a m
etod
olog
iei d
e ev
a-lu
are
a ca
drel
or d
idac
tice;
– Pi
lota
rea
met
odol
ogie
i de
ev
alua
re a
cad
relo
r did
actic
e;–
Org
aniza
rea
de c
onsu
ltări
pu-
blic
e pr
ivin
d m
etod
olog
ia
de
eval
uare
a c
adre
lor d
idac
tice;
– Cr
eare
a gr
upul
ui
de
lucr
u pe
ntru
rev
izuire
a ve
chiu
lui m
e-ca
nism
de
atrib
uire
a g
rade
lor
dida
ctice
în
baza
eva
luăr
ii (r
e-gu
lam
entu
lui d
e at
esta
re) ş
i ela
-bo
rare
a un
ui n
ou R
egul
amen
t de
con
ferir
e şi
con
firm
are
a
2016
2016
-201
7
2016
– M
etod
olog
ie e
labo
ra-
tă. P
ublic
area
met
odo-
logi
ei d
e ev
alua
re in
ter-
nă şi
eva
luar
e ex
tern
ă a
cadr
elor
did
actic
e;
– Gh
id e
labo
rat.
Publ
i-ca
rea
ghid
ului
de
impl
e-m
enta
re a
met
odol
ogie
i de
eva
luar
e a
cadr
elor
di
dacti
ce;
– M
etod
olog
ia d
e ev
a-lu
are
inte
rnă
şi ev
alua
re
exte
rnă
a ca
drel
or d
i-da
ctice
îmbu
nătă
ţită
şi ap
roba
tă d
upă
pilo
tare
;
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iAs
isten
ţă e
x-te
rnă
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Mun
cii,
Pro-
tecţ
iei S
ocia
-le
şi F
amili
ei
�2 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
grad
elor
did
actic
e în
baz
a ev
a-lu
ării.
Cor
elar
ea p
reve
deril
or
Regu
lam
entu
lui c
u re
zulta
tele
pr
oces
ului
de
eval
uare
a p
er-
form
anţe
lor c
adru
lui d
idac
tic şi
cu
sist
emul
de
sala
rizar
e.
– Ca
dru
norm
ativ
mo-
dern
izat d
e co
nfer
ire şi
co
nfirm
are
a gr
adel
or
dida
ctice
;–
Lege
a sa
lariz
ării
ca-
drel
or d
idac
tice.
3.1.
3In
clud
erea
în c
adru
l nor
ma-
tiv a
pre
vede
rilor
car
e să
as
igur
e fle
xibi
litat
e la
intr
a-re
a şi
reve
nire
a în
car
iera
di
dacti
că.
– M
enţin
erea
val
idită
ţii g
ra-
delo
r did
actic
e la
reve
nire
a în
sis
tem
pen
tru
prof
esor
ii ce
au
pără
sit te
mpo
rar s
istem
ul e
du-
caţio
nal;
– Re
cuno
aşte
rea
stag
iulu
i de
mun
că a
nter
ior p
entr
u pe
rsoa
-ne
le c
e au
dev
enit
cadr
e di
dac-
tice
în u
rma
reca
lifică
rii.
2017
– Pr
eved
eri î
n Re
gula
-m
entu
l de
conf
erire
şi
confi
rmar
e a
grad
elor
di
dacti
ce în
baz
a ev
a-lu
ării;
– Ar
ticol
ele
Codu
lui
Mun
cii c
u pr
ivire
la
calc
ular
ea st
agiu
lui d
e m
uncă
a c
adre
lor d
i-da
ctice
.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Mun
cii,
Prot
ecţie
i So
cial
e şi
Fam
iliei
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 3.
2 El
abor
area
unu
i sist
em m
otiva
nt şi
tran
spar
ent d
e ev
alua
re a
per
form
anţe
i cad
relo
r man
ager
iale
.3.
2.1
Defin
itiva
rea
şi ap
roba
rea
stan
dard
elor
pro
fesio
nale
pe
ntru
cad
rele
man
ager
iale
.
– Di
scuţ
ii pu
blic
e;–
Defin
itiva
rea
stan
dard
elor
;–
Apro
bare
a st
anda
rdel
or;
– Pu
blic
area
stan
dard
elor
.
2016
– Se
t de
stan
dard
e pr
o-fe
siona
le şi
des
crip
tori
de p
erfo
rman
ţă p
entr
u m
anag
erii
şcol
ari;
– Pu
blic
area
stan
dar-
delo
r pro
fesio
nale
şi a
de
scrip
toril
or d
e pe
rfor
-m
anţă
pen
tru
man
ager
ii şc
olar
i şi d
istrib
uire
a în
şcol
ile d
in R
epub
lica
Mol
dova
.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
3.2.
2El
abor
area
şi im
plem
enta
-re
a un
ui si
stem
efic
ient
şi
tran
spar
ent d
e ev
alua
re a
pe
rfor
man
ţei p
rofe
siona
le a
ca
drel
or m
anag
eria
le în
– El
abor
area
met
odol
ogie
i de
eval
uare
inte
rnă
şi ev
alua
re e
x-te
rnă
a ca
drel
or m
anag
eria
le în
ba
za st
anda
rdel
or p
rofe
siona
le;
2016
– M
etod
olog
ie e
labo
-ra
tă. P
ublic
area
met
o-do
logi
ei d
e ev
alua
re
inte
rnă
şi ev
alua
re
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pbl
icIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
�3Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
baza
stan
dard
elor
şi a
inst
ru-
men
taru
lui a
fere
nt (a
utoe
va-
luar
e, e
valu
are
anua
lă, e
va-
luar
e ex
tern
ă/ev
alua
re p
en-
tru
conf
erire
a şi
confi
rmar
ea
grad
elor
man
ager
iale
).
– El
abor
area
ghi
dulu
i de
impl
e-m
enta
re a
met
odol
ogie
i de
eva-
luar
e a
cadr
elor
man
ager
iale
;–
Pilo
tare
a m
etod
olog
iei d
e ev
a-lu
are
a ca
drel
or m
anag
eria
le;
– O
rgan
izare
a de
con
sultă
ri pu
blic
e pr
ivin
d m
etod
olog
ia
de e
valu
are
a ca
drel
or m
ana-
geria
le;
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pent
ru re
vizu
irea
mec
anism
ului
de
atr
ibui
re a
gra
delo
r man
a-ge
riale
în b
aza
eval
uării
(reg
u-la
men
tulu
i de
ates
tare
);–
Elab
orar
ea u
nui n
ou R
egu-
lam
ent d
e co
nfer
ire şi
con
-fir
mar
e a
grad
elor
did
actic
e în
baz
a ev
aluă
rii. C
orel
area
pr
eved
erilo
r Reg
ulam
entu
lui c
u re
zulta
tele
pro
cesu
lui d
e ev
alu-
are
a pe
rfor
man
ţelo
r cad
rulu
i m
anag
eria
l şi c
u sis
tem
ul d
e sa
lariz
are.
2016
-201
7
ianu
arie
20
17
2017
exte
rnă
a ca
drel
or m
a-na
geria
le;
– Gh
id e
labo
rat.
Publ
i-ca
rea
ghid
ului
de
impl
e-m
enta
re a
met
odol
ogie
i de
eva
luar
e a
cadr
elor
m
anag
eria
le;
– M
etod
olog
ia d
e ev
a-lu
are
inte
rnă
şi ev
alua
re
exte
rnă
a ca
drel
or m
a-na
geria
le îm
bună
tăţit
ă şi
apro
bată
dup
ă pi
lo-
tare
;–
Cadr
u no
rmati
v m
o-de
rniza
t de
conf
erire
şi
confi
rmar
e a
grad
elor
m
anag
eria
le;
– Le
gea
sala
rizăr
ii ca
-dr
elor
did
actic
e şi
de
cond
ucer
e.
Fina
nţăr
i ex-
tern
e
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Mun
cii,
Pro-
tecţ
iei S
ocia
-le
şi F
amili
ei
3.2.
3As
igur
area
impl
emen
tării
efi
cien
te a
pro
cedu
rii d
e se
lect
are
prin
con
curs
a c
a-dr
elor
man
ager
iale
, car
e să
ex
clud
ă to
talm
ente
inge
rinţa
fa
ctor
ului
pol
itic
şi să
asig
ure
atra
gere
a ce
lor m
ai c
alifi
cate
ca
dre
în fu
ncţii
man
ager
iale
.
– M
onito
rizar
ea im
plem
entă
rii şi
op
timiza
rea
Regu
lam
entu
lui d
e se
lect
are
a m
anag
erilo
r şco
lari;
– St
udie
rea
mec
anism
ului
de
sele
ctar
e a
man
ager
ilor ş
cola
ri al
stat
elor
cu
siste
m e
duca
ţio-
nal a
vans
at,
– O
ptim
izare
a re
gula
men
tulu
i, în
func
ţie d
e ne
cesit
ate;
– El
abor
area
baz
ei d
e ite
mi
pent
ru te
star
ea c
ompu
teriz
ată
a ca
ndid
aţilo
r.
2016
– O
ptim
izare
a Re
gula
-m
entu
lui
de
sele
ctar
e a
man
ager
ilor
şcol
ari
în
baza
pr
actic
ilor
de
succ
es d
in l
ume,
pen
-tr
u as
igur
area
sel
ectă
rii
şi pr
omov
ării
celo
r m
ai
mer
ituoa
se
şi co
mpe
-te
nte
cadr
e.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 3.3
. Ref
orm
area
sist
emul
ui d
e sa
lariz
are
a an
gaja
ţilor
din
învă
ţăm
întu
l gen
eral
prin
core
lare
cu p
erfo
rman
ţele
pro
fesio
nale
dem
onst
rate
.3.
3.1
Maj
orar
ea s
alar
iulu
i de
de-
but
în c
arie
ra d
idac
tică,
pîn
ă la
niv
elul
sal
ariu
lui m
ediu
pe
econ
omie
.
– St
abili
rea
mec
anism
ului
de
creş
tere
trep
tată
a s
alar
iulu
i de
debu
t în
car
iera
did
actic
ă pe
pa
rcur
sul a
nilo
r 201
6-20
20.
2016
-202
0–
Sala
riul d
e de
but a
l ca-
drel
or d
idac
tice.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
3.3.
2Re
form
area
sist
emul
ui d
e sa
lariz
are
a ca
drel
or d
idac
-tic
e şi
man
ager
iale
în b
aza
unei
form
ule
de c
alcu
l al
sala
riulu
i în
rapo
rt c
u pe
rfor
-m
anţe
le p
rofe
siona
le o
bţi-
nute
şi d
imin
uare
a pe
rioad
ei
nece
sare
pen
tru
ating
erea
ni
velu
lui m
axim
al s
alar
iulu
i de
func
ţie.
– El
abor
area
une
i fo
rmul
e de
ca
lcul
al s
alar
iulu
i în
rapo
rt c
u pe
rfor
man
ţele
pro
fesio
nale
ob-
ţinut
e;–
Elab
orar
ea c
adru
lui n
orm
ativ
de s
alar
izare
con
form
per
for-
man
ţelo
r;–
Core
lare
a pr
eved
erilo
r sis
te-
mul
ui d
e sa
lariz
are
a ca
drel
or
dida
ctice
cu
eval
uare
a an
uală
şi
exte
rnă
a pe
rfor
man
ţelo
r ca
-dr
ului
did
actic
.
2017
2018
-202
0
– Fo
rmul
a de
cal
cul
al
sala
riulu
i ca
drel
or
di-
dacti
ce în
rapo
rt c
u pe
r-fo
rman
ţele
pro
fesio
nale
ob
ţinut
e;–
Mod
ifică
ri la
lege
a sa
-la
rizăr
ii (p
reve
deril
e pr
i-vi
nd sa
lariz
area
cad
relo
r di
dacti
ce).
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
M
unci
iPr
oiec
tul
MER
P
3.3.
3 Di
vers
ifica
rea
opţiu
nilo
r pe
ntru
ava
nsar
e în
car
iera
di
dacti
că şi
cre
şter
e a
sala
-riu
lui (
alte
le d
ecît
acce
dere
a la
gra
dele
did
actic
e).
– Co
mpl
etar
ea s
tate
lor
de p
er-
sona
l pe
ntru
ins
tituţ
iile
de î
n-vă
ţăm
înt
secu
ndar
gen
eral
cu
func
ţiile
de:
şef
de
com
isie
me-
todi
că/c
ated
ră;
– St
abili
rea
sala
riilo
r de
func
ţie
pent
ru ş
ef d
e co
misi
e m
etod
i-că
/cat
edră
.
2016
– O
rdin
ul M
inist
erul
ui
Fina
nţel
or c
u pr
ivire
la
stat
ele
de p
erso
nal d
in
învă
ţăm
întu
l sec
unda
r ge
nera
l;–
Hotă
rîrea
de
Guve
rn
cu p
rivire
la c
ondi
ţiile
de
sala
rizar
e a
pers
o-na
lulu
i din
uni
tăţil
e bu
geta
re.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
3.3.
4St
abili
rea
unei
com
pens
aţii
anua
le c
adre
lor d
idac
tice
şi m
anag
eria
le p
entr
u pr
ocur
a-re
a de
supo
rtur
i did
actic
e şi
a al
tor m
ater
iale
nec
esar
e în
ac
tivita
tea
dida
ctică
şi
– Co
nstit
uire
a un
ui g
rup
de lu
-cr
u pe
ntru
ela
bora
rea
mod
ali-
tăţii
de
calc
ul a
l co
mpe
nsaţ
iei
anua
le p
entr
u ca
drel
e di
dacti
ce
și m
anag
eria
le p
entr
u pr
ocur
a-re
a de
supo
rtur
i did
actic
e şi
a
2016
-201
7
Anua
l
– O
rdin
ul M
inist
erul
ui
Fina
nţel
or c
u pr
ivire
la
ofer
irea
com
pens
aţie
i an
uale
pen
tru
mat
eria
le
supo
rt c
adre
lor d
idac
-tic
e;
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
dezv
olta
rea
prof
esio
nală
.al
tor m
ater
iale
nec
esar
e în
acti
-vi
tate
a di
dacti
că ş
i dez
volta
rea
prof
esio
nală
(spe
cial
işti în
edu
-ca
ţie şi
fina
nţe)
;–
Stab
ilire
a su
mei
com
pens
a-ţie
i an
uale
şi
a m
odal
ităţii
de
calc
ul;
– De
term
inar
ea
resp
onsa
bili-
lor ş
i a p
roce
durii
de
achi
tare
a
com
pens
aţie
i pr
in s
istem
ul d
e vo
uche
re.
– Co
mpe
nsaţ
ie a
cord
ată
anua
l.M
inist
erul
Fi
nanţ
elor
3.3.
5Pe
rfecţ
iona
rea
siste
mul
ui d
e sa
lariz
are
a pe
rson
alul
ui n
e-di
dacti
c, a
dmin
istra
tiv ş
i teh
-ni
c, d
in în
văţă
mîn
t în
vede
rea
cons
olid
ării
noilo
r fu
ncţii
in-
stitu
ţiona
le, a
moti
vării
pen
-tr
u pe
rfor
man
ţe ş
i a c
onso
li-dă
rii c
apac
ităţii
insti
tuţie
i.
– St
abili
rea
sala
riulu
i de
fun
c-ţie
pen
tru
man
ager
ii şc
olar
i la
ni
velu
l sal
ariu
lui c
elui
mai
per
-fo
rman
t cad
ru d
idac
tic d
in în
vă-
ţăm
întu
l pre
univ
ersit
ar;
– El
abor
area
une
i fo
rmul
e de
ca
lcul
al
sala
riulu
i m
anag
erilo
r în
rap
ort
cu p
erfo
rman
ţele
in-
stitu
ţiei;
– Du
blar
ea/c
reşt
erea
sal
ariil
or
pers
onal
ului
ned
idac
tic,
adm
i-ni
stra
tiv ş
i te
hnic
, di
n în
văţă
-m
înt.
2018
-201
9–
Sala
riul d
e fu
ncţie
al
man
ager
ilor ş
cola
ri la
ni
velu
l cel
ui m
ai p
erfo
r-m
ant c
adru
did
actic
din
in
stitu
ţie;
– Fo
rmul
a de
cal
cul a
l sa
lariu
lui d
e fu
ncţie
al
man
ager
ilor;
– Sa
lariu
l per
sona
lulu
i te
hnic
inde
xat/
actu
a-liz
at.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
Min
ister
ul
Fina
nţel
or
3.3.
6Re
glem
enta
rea
spor
urilo
r sa-
laria
le p
entr
u ac
tivita
tea
în
zone
le d
efav
oriza
te ş
i pen
tru
pred
area
uno
r disc
iplin
e no
n-lin
gvisti
ce în
altă
lim
bă d
ecît
cea
de in
stru
ire.
– El
abor
area
re
glem
entă
rilor
pe
ntru
ac
orda
rea
spor
urilo
r sa
laria
le p
entr
u ac
tivita
tea
în
zone
le d
efav
oriza
te ş
i pe
ntru
pr
edar
ea u
nor
disc
iplin
e no
n-lin
gvisti
ce în
altă
lim
bă d
ecît
cea
de in
stru
ire;
– El
abor
area
mod
ifică
rilor
la le
-gi
slaţia
priv
ind
sala
rizar
ea.
2018
– Re
gula
men
t el
abor
at
şi ap
roba
t;
– El
abor
area
mod
ifică
-ril
or la
legi
slaţia
priv
ind
sala
rizar
ea.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
3.3.
7Re
vizu
irea
siste
mul
ui d
e ca
l-cu
lare
a p
ensie
i pe
ntru
ca-
drel
e di
dacti
ce ş
i cad
rele
di-
dacti
ce a
uxili
are.
– Co
nstit
uire
a un
ui g
rup
de e
la-
bora
re.
2019
– Si
stem
revi
zuit.
– Aj
ustă
ri al
e ca
drul
ui
lega
l.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Mun
cii,
Pro-
tecţ
iei S
ocia
-le
şi F
amili
ei O
biec
tivul
spec
ific
3.4.
Asi
gura
rea
cond
iţiilo
r opti
me
de m
uncă
prin
dez
volta
rea
infr
astr
uctu
rii şi
a b
azei
tehn
ico–
mat
eria
le în
cel
puţ
in 3
0% d
in in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
înt g
ener
al, p
înă
în a
nul 2
020.
3.4.
1De
finire
a st
anda
rdel
or d
e ca
-lit
ate
pent
ru in
fras
truc
tură
în
învă
ţăm
înt p
e ni
velu
ri de
stu-
dii ş
i asig
urar
ea m
oder
niză
rii
şi a
func
ţiona
lităţ
ii re
ale
a no
rmati
velo
r de
func
ţiona
re,
sani
taro
-igie
nice
şi
de s
ecu-
ritat
e.
– Co
nstit
uire
a un
ui g
rup
de lu
cru
pent
ru e
labo
rare
a st
anda
rdel
or
de ca
litat
e pe
ntru
infra
stru
ctur
ă în
învă
ţăm
înt p
e ni
velu
ri de
stu-
dii ş
i mod
erni
zare
a no
rmati
velo
r fu
ncţio
nale
, san
itaro
-igie
nice
şi
de se
curit
ate;
– El
abor
area
stan
dard
elor
de
calit
ate
pent
ru in
fras
truc
tură
în
învă
ţăm
înt p
e ni
velu
ri de
stud
ii;–
Mod
erni
zare
a no
rmati
velo
r fu
ncţio
nale
, san
itaro
-igie
nice
şi
de se
curit
ate;
– Pu
blic
area
stan
dard
elor
de
calit
ate
pent
ru in
fras
truc
tură
în
învă
ţăm
înt p
e ni
velu
ri de
stud
ii.
2017
-201
8–
Stan
dard
e de
cal
itate
pe
ntru
inf
rast
ruct
ură
în
învă
ţăm
înt
pe
nive
luri
de s
tudi
i şi
norm
ative
fu
ncţio
nale
, sa
nita
ro-
igie
nice
şi d
e se
curit
ate
publ
icat
e;
– Pu
blic
area
st
anda
r-de
lor
de c
alita
te p
entr
u in
fras
truc
tură
în î
nvăţ
ă-m
înt.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licAs
isten
ţă e
x-te
rnă
Min
ister
ul
Educ
aţie
i
3.4.
2El
abor
area
şi i
mpl
emen
tare
a pr
ogra
mel
or ş
i a
proi
ecte
lor
de r
econ
stru
cţie
şi m
oder
ni-
zare
a s
ediil
or in
stitu
ţiilo
r de
în
văţă
mîn
t, in
clus
iv a
sigur
a-re
a sp
aţiil
or
de
revi
gora
re
psih
oem
oţio
nală
a c
adre
lor
dida
ctice
.
– Id
entifi
care
a nu
măr
ului
de
sedi
i ale
insti
tuţii
lor d
e în
văţă
-m
înt c
e ne
cesit
ă re
cons
truc
ţie
şi m
oder
niza
re;
– Co
nstit
uire
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pent
ru e
labo
rare
a pr
oiec
telo
r de
reco
nstr
ucţie
şi m
oder
niza
re
a se
diilo
r ins
tituţ
iilor
de
învă
-ţă
mîn
t;
2016
-202
0–
Sedi
ile i
nstit
uţiil
or d
e în
văţă
mîn
t re
cons
trui
te
şi m
oder
niza
te.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
i M
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Fina
nţăr
i ex-
tern
e
Min
ister
ul
Educ
aţie
i APL
O
LSDÎ
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
– Ad
opta
rea
proi
ecte
lor d
e re
cons
truc
ţie şi
mod
erni
zare
a
sedi
ilor i
nstit
uţiil
or d
e în
vă-
ţăm
înt;
– Im
plem
enta
rea
proi
ecte
lor
de re
cons
truc
ţie şi
mod
erni
zare
a
sedi
ilor.
3.4.
3Re
vizu
irea
şi ac
tual
izare
a ac
-te
lor n
orm
ative
ce
ţin d
e as
i-gu
rare
a co
ndiţi
ilor
de m
uncă
(a
rmon
izare
a le
gisla
ţiei
în
dom
eniu
l edu
caţie
i cu
Codu
l M
unci
i).
– Co
nstit
uire
a un
ui g
rup
de
lucr
u pe
ntru
revi
zuire
a Co
dulu
i M
unci
i în
conc
orda
nţă
cu p
re-
vede
rile
Codu
lui E
duca
ţiei ş
i a
legi
slaţie
i edu
caţie
i în
vigo
are
cu p
rivire
la a
sigur
area
con
di-
ţiilo
r de
mun
că p
entr
u ca
drel
e di
dacti
ce (j
urişti
, spe
cial
işti în
ed
ucaţ
ie şi
fina
nţe)
;–
Revi
zuire
a Co
dulu
i Mun
cii
în c
onco
rdan
ţă c
u pr
eved
erile
Co
dulu
i Edu
caţie
i şi a
legi
slaţie
i ed
ucaţ
iei î
n vi
goar
e cu
priv
ire la
as
igur
area
con
diţii
lor d
e m
uncă
pe
ntru
cad
rele
did
actic
e.
2017
-201
8–
Stipu
lare
a în
Co
dul
Mun
cii
şi în
le
gisla
ţia
educ
aţie
i a
artic
olel
or
ce ţ
in d
e îm
bună
tăţir
ea
cond
iţiilo
r de
m
uncă
pe
ntru
cad
rele
did
acti-
ce.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Mun
cii,
Pro-
tecţ
iei S
ocia
-le
şi F
amili
ei
3.4.
4Cr
eare
a co
ndiţi
ilor
pent
ru
real
izare
a pa
rten
eria
tulu
i pu
blic
-priv
at î
ntru
mod
erni
-za
rea
infr
astr
uctu
rii ş
i a b
azei
te
hnic
o-m
ater
iale
a in
stitu
ţii-
lor d
e în
văţă
mîn
t.
– C
onsti
tuire
a un
ui g
rup
de
lucr
u pe
ntru
ela
bora
rea
unei
ba
ze j
urid
ice
care
ar
perm
ite
lega
lizar
ea p
arte
neria
tulu
i pu
-bl
ic-p
rivat
pen
tru
mod
erni
zare
a in
fras
truc
turii
şi a
baz
ei te
hnic
o-m
ater
iale
a in
stitu
ţiilo
r de
învă
-ţă
mîn
t ,
cons
titui
t di
n ju
rişti,
ec
onom
işti,
man
ager
i şc
olar
i, sp
ecia
lişti.
2019
– Pa
chet
de
acte
nor
ma-
tive
care
lega
lizea
ză p
ar-
tene
riatu
l pu
blic
-priv
at
pent
ru
mod
erni
zare
a in
fras
truc
turii
şi a
baz
ei
tehn
ico-
mat
eria
le a
in-
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
înt.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Econ
omie
iFi
nanţ
ări e
x-te
rne
Min
ister
ul
Educ
aţie
iM
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Min
ister
ul
Econ
omie
i
�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
3.4.
5Co
nsol
idar
ea c
ompe
tenţ
elor
pr
ofes
iona
le a
le p
sihol
ogilo
r şc
olar
i în
ved
erea
aco
rdăr
ii un
ui s
upor
t pr
ofes
ioni
st c
a-dr
elor
did
actic
e di
n in
stitu
ţie
şi/sa
u ac
orda
rea
unor
fac
ili-
tăţi
pent
ru c
onsu
lt m
edic
al
psih
olog
ic p
erio
dic.
– In
stru
irea p
sihol
ogilo
r şco
lari
în
vede
rea
acor
dării
con
sulta
ţiilo
r ps
ihol
ogic
e ca
drel
or d
idac
tice;
– Co
mpl
etar
ea fi
şelo
r de
post
ale
ps
ihol
ogilo
r şco
lari
cu re
spon
sabi
-lit
atea
pro
fesio
nală
de
a m
onito
-riz
a sit
uaţia
psih
olog
ică a
cad
re-
lor d
idac
tice
în ve
dere
a ac
ordă
rii
unui
supo
rt p
rofe
sioni
st.
2016
-201
7–
Psih
olog
i şco
lari
capa
-bi
li de
a o
feri
cons
ulta
ţii
psih
olog
ice
cadr
elor
di-
dacti
ce;
– U
n se
rvic
iu d
e co
nsul
-ta
nţă
psih
olog
ică
pent
ru
cadr
ele
dida
ctice
în fi
e-ca
re in
stitu
ţie şc
olar
ă.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
iDi
recţ
iile
de
învă
ţăm
înt
raio
nale
/m
unic
ipal
e
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 3.
5. P
rom
ovar
ea şi
asi
gura
rea
unui
man
agem
ent ş
i lea
ders
hip
educ
aţio
nal e
ficie
nt în
insti
tuţii
le d
e în
văţă
mîn
t gen
eral
.3.
5.1
Cons
olid
area
cap
acită
ţilor
şi
asig
urar
ea f
uncţ
ionă
rii e
fici-
ente
a In
spec
tora
tulu
i Şco
lar
Naţ
iona
l, în
ved
erea
real
izării
efi
cien
te a
rol
ului
ins
tituţ
iei
în a
sigur
area
cal
ităţii
pro
ce-
sulu
i edu
caţio
nal ş
i dez
volta
-re
a ca
paci
tăţil
or i
nstit
uţiil
or
şcol
are.
– Fo
rmar
ea p
rofe
siona
lă a
an-
gaja
ţilor
Insp
ecto
ratu
lui Ş
cola
r N
aţio
nal p
rin in
vita
rea
unor
ex
perţ
i str
ăini
şi e
fect
uare
a de
vi
zite
de st
udiu
în a
lte ţă
ri.
2016
-202
0an
ual
– Co
mpe
tenţ
e sp
orite
al
e ef
ectiv
ului
Insp
ecto
-ra
tulu
i Şco
lar N
aţio
nal.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Fina
nţăr
i ex-
tern
e
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
3.5.
2De
zvol
tare
a sis
tem
ului
de
m
anag
emen
t al c
alită
ţii în
în-
văţă
mîn
tul g
ener
al.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pent
ru e
labo
rare
a sis
tem
ului
de
man
agem
ent a
l cal
ităţii
în
învă
ţăm
întu
l gen
eral
.
2016
-201
7–
Sist
emul
de
stan
dard
e de
cal
itate
în în
văţă
mîn
-tu
l gen
eral
defi
nitiv
at.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
3.5.
3El
abor
area
m
etod
olog
iei,
proc
edur
ilor
şi in
stru
men
te-
lor
de e
valu
are
a in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
înt g
ener
al.
– Co
nstit
uire
a un
ui g
rup
de
lucr
u pe
ntru
ela
bora
rea
me-
todo
logi
ei, p
roce
duril
or şi
in
stru
men
telo
r de
eval
uare
a
perf
orm
anţe
i ins
tituţ
iilor
edu
-ca
ţiona
le.
2016
-201
7–
Met
odol
ogia
și in
-st
rum
enta
rul e
valu
ării
insti
tuţii
lor ş
cola
re,
raco
rdat
la st
anda
rdel
e de
cal
itate
.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
Naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
3.5.
4Ac
tual
izare
a şi
com
plet
area
Si
stem
ului
Inf
orm
aţio
nal
de
Man
agem
ent
în
Educ
aţie
(S
IME)
pen
tru
creş
tere
a efi
-ca
cită
ţii ş
i efic
ienti
zare
a m
a-na
gem
entu
lui e
duca
ţiona
l la
nive
l de
siste
m, ş
coal
ă şi
clas
ă pr
in in
term
ediu
l teh
nolo
giilo
r in
form
aţio
nale
.
– In
stru
irea
man
ager
ilor ş
cola
ri în
dom
eniu
l teh
nolo
giilo
r inf
or-
maţ
iona
le (S
IME)
;–
Impl
emen
tare
a te
hnol
ogiil
or
info
rmaţ
iona
le (S
IME)
pen
tru
man
agem
entu
l edu
caţio
nal.
2016
-201
7–
Util
izare
a efi
cien
tă a
te
hnol
ogiil
or in
form
a-ţio
nale
(SIM
E) în
acti
vi-
tăţil
e de
man
agem
ent
şcol
ar a
l tut
uror
insti
tu-
ţiilo
r pre
univ
ersit
are.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iFi
nanţ
ări e
x-te
rne
Min
ister
ul
Educ
aţie
iCe
ntru
l Noi
-lo
r Teh
nolo
gii
Info
rmaţ
io-
nale
3.5.
5De
zvol
tare
a ca
drul
ui le
gal î
n ve
dere
a sp
oriri
i com
pete
nţe-
lor
de f
uncţ
ie a
le m
anag
eri-
lor
şcol
ari p
entr
u re
crut
area
, an
gaja
rea
prin
con
curs
şi s
ti-m
ular
ea m
ater
ială
a p
erso
na-
lulu
i.
– Con
stitu
irea u
nui g
rup
de lu
cru
pent
ru e
labo
rare
a şi
apro
bare
a Re
gula
men
tulu
i/m
etod
olog
iei
de d
esfă
şura
re a
con
curs
ului
de
anga
jare
a c
adre
lor d
idac
tice;
– El
abor
are
şi ap
roba
rea
regu
la-
men
tulu
i de
desf
ăşur
are
a co
n-cu
rsul
ui d
e an
gaja
re a
cad
relo
r di
dacti
ce;
– Ac
tual
izare
a fiş
elor
de
post
şi
estim
area
obi
ectiv
ă a
resp
onsa
-bi
lităţ
ilor c
adru
lui d
idac
tic, d
ar şi
a
timpu
lui n
eces
ar/e
fort
ului
de-
pus p
entr
u re
aliza
rea
aces
tora
.
Ianu
arie
20
16-d
e-ce
mbr
ie
2017
– Re
gula
men
t/m
etod
o-lo
gie
de d
esfă
şura
re a
co
ncur
sulu
i de
anga
jare
a
cadr
elor
did
actic
e;–
Set
de fi
şe d
e po
st c
u es
timar
ea
obie
ctivă
a
resp
onsa
bilit
ăţilo
r ca
-dr
ului
did
actic
şi a
tim
-pu
lui
nece
sar/
efor
tulu
i de
pus
pent
ru r
ealiz
area
ac
esto
ra.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Insp
ecto
ratu
l Şc
olar
naţ
i-on
alM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Educ
aţie
i Di
recţ
iile
de
învă
ţăm
înt
raio
nale
/ m
unic
ipal
e
3.5.
6Co
nsol
idar
ea c
ompe
tenţ
elor
m
anag
eria
le ş
i a
abili
tăţil
or
de le
ader
ship
ale
dire
ctor
ilor
de in
stitu
ţii e
duca
ţiona
le p
rin
prog
ram
e de
form
are
oblig
a-to
rii p
erio
dice
, în
baza
nev
oi-
lor i
denti
ficat
e şi
a ne
cesit
ăţi-
lor d
in si
stem
.
– El
abor
area
Re
gula
men
tulu
i de
for
mar
e in
iţial
ă şi
conti
nuă
a m
anag
erilo
r di
n în
văţă
mîn
tul
gene
ral;
– St
abili
rea
mec
anism
ului
de
măs
urar
e a
impa
ctul
ui fo
rmăr
i-lo
r ini
ţiale
şi c
ontin
ue.
2016
-201
7–
Regu
lam
entu
l de
for
-m
are
iniţi
ală
şi co
ntinu
ă a
man
ager
ilor
din
învă
-ţă
mîn
tul g
ener
al.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
�0 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
3.5.
7Re
vizu
irea
şi m
icşo
rare
a vo
-lu
mul
ui d
e re
spon
sabi
lităţ
i so
cial
e şi
adm
inist
rativ
e al
e pr
ofes
orilo
r.
– Co
nstit
uire
a un
ui g
rup
de
lucr
u pe
ntru
ela
bora
rea
unui
m
odel
de
Pact
al c
o-re
spon
sa-
bilit
ăţii
într
e şc
oală
, păr
inţi
şi el
evi,
pent
ru a
resp
onsa
biliz
a to
ate
părţ
ile im
plic
ate
în p
roce
-su
l edu
caţio
nal;
– El
abor
area
de
acte
nor
mati
ve
sau
prop
uner
i pen
tru
legi
con
e-xe
car
e vi
zeaz
ă sit
uaţia
ele
vilo
r ai
căr
or p
ărin
ţi sîn
t ple
caţi
lam
uncă
pes
te h
otar
e şi
nu a
si-gu
ră şc
olar
izare
a co
piilo
r.
2018
-201
9–
Pact
ul d
e co
-res
pons
a-bi
litat
e în
tre
şcoa
lă, p
ă-rin
ţi şi
elev
i în
proc
esul
ed
ucaţ
iona
l;–
Pach
et d
e ac
te n
orm
a-tiv
e ca
re r
egle
men
teaz
ă sit
uaţia
ele
vilo
r ai
căr
or
părin
ţi sîn
t pl
ecaţ
i la
m
uncă
pes
te h
otar
e şi
nu a
sigur
ă şc
olar
izare
a co
piilo
r.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul
Educ
aţie
i O
rgan
ele
loca
le d
e sp
ecia
litat
e în
dom
eniu
l în
văţă
mîn
tu-
lui (
raio
nale
/m
unic
ipal
e)
3.5.
8Pr
omov
area
lead
ersh
ipul
ui
educ
aţio
nal î
n rîn
dul a
ngaj
a-ţil
or în
sist
emul
edu
caţio
nal,
în v
eder
ea fa
voriz
ării
unei
cu
lturi
orga
niza
ţiona
le b
a-za
te p
e pr
omov
area
iniţi
ati-
velo
r, in
ovaţ
iilor
în e
duca
ţie
şi di
sem
inar
ea p
racti
cilo
r po
zitive
.
– Co
nstit
uire
a gr
upul
ui d
e lu
cru
pent
ru e
labo
rare
a Re
gula
men
-tu
lui d
e or
gani
zare
a c
onfe
rin-
ţelo
r sem
estr
iale
;–
Org
aniza
rea
conf
erin
ţelo
r ed
ucaţ
iona
le se
mes
tria
le
pent
ru d
isem
inar
ea p
racti
cilo
r po
zitive
înre
gist
rate
la n
ivel
de
com
unita
te p
rofe
siona
lă.
2017
2018
– U
n Re
gula
men
t de
orga
niza
re a
con
ferin
ţe-
lor s
emes
tria
le.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
lic
Min
ister
ul
Educ
aţie
iO
LSDÎ
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
iO
LSDÎ
3.5.
9Si
mpl
ifica
rea
siste
mul
ui d
e ce
rtific
are
a ac
tivism
ului
pr
ofes
iona
l prin
cre
area
unu
i sis
tem
cen
tral
izat d
e st
ocar
e a
info
rmaţ
iei d
espr
e pa
rtici
-pă
ri la
con
ferin
ţe, c
oncu
rsur
i, pu
blic
aţii
etc.
– Cr
eare
a şi
într
eţin
erea
unu
i po
rtal
cu
un si
stem
cen
tral
izat
de c
ertifi
care
a a
ctivi
smul
ui
prof
esio
nal p
entr
u ca
dre
di-
dacti
ce.
2016
-201
8–
Un
port
al c
u un
sist
em
cent
raliz
at d
e ce
rtific
are
a ac
tivism
ului
pro
fe-
siona
l pen
tru
cadr
e di
dacti
ce.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Asist
enţă
ex-
tern
ă
Min
ister
ul
Educ
aţie
iIn
spec
tora
tul
Şcol
ar N
aţi-
onal
Cent
rul N
oilo
r Te
hnol
ogii I
n-fo
rmaţ
iona
leO
rgan
ele
loca
le d
e sp
ecia
litat
e în
dom
eniu
l în
văţă
mîn
tulu
i
�1Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Obi
ectiv
ul sp
ecifi
c 3.
6. D
iver
sific
area
mod
alită
ţilor
de
stim
ular
e a
perf
orm
anţe
i cad
relo
r did
actic
e, a
man
ager
ilor ş
i a in
stitu
ţiilo
r edu
caţio
nale
.3.
6.1
Dive
rsifi
care
a co
ncur
suril
or
naţio
nale
pen
tru
cadr
ele
dida
ctice
şi m
anag
eria
le şi
a
even
imen
telo
r pub
lice
care
pu
n în
val
oare
per
form
anţa
ca
drel
or d
idac
tice.
– Co
nstit
uire
a a
4 at
elie
re d
e lu
cru
pent
ru st
abili
rea
mod
ali-
tăţii
de
încu
raja
re a
eve
nim
en-
telo
r pub
lice
ce p
un în
val
oare
pe
rfor
man
ţa ca
drel
or d
idac
tice;
– Di
scuţ
ii pu
blic
e/ fo
cus g
ru-
puri/
che
stion
are/
pen
tru
iden
tifica
rea
aplic
abili
tăţii
eve
-ni
men
telo
r în
real
ităţil
e ed
uca-
ţiona
le d
in R
M;
– Pi
lota
rea
a 2
even
imen
te
publ
ice.
2016
-201
8–
2 re
gula
men
te a
le co
n-cu
rsur
ilor
şi ev
enim
en-
telo
r pu
blic
e ca
re p
un
în v
aloa
re p
erfo
rman
ţa
cadr
elor
did
actic
e.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Educ
aţie
iO
rgan
ele
loca
le d
e sp
e-ci
alita
teîn
dom
eniu
l în
văţă
mîn
-tu
lui
3.6.
2In
stitu
irea
unui
Fon
d N
aţi-
onal
pen
tru
sprij
inire
a de
pr
oiec
te e
duca
ţiona
le in
ova-
tive
ale
şcol
ilor,
incl
usiv
prin
do
naţii
şi sp
onso
rizăr
i.
– Cr
eare
a gr
upul
ui d
e lu
cru
(juriş
ti, sp
ecia
lişti
în e
duca
ţie şi
fin
anţe
);–
10 a
telie
re d
e lu
cru
pent
ru
elab
orar
ea p
ropu
neril
or le
gis-
lativ
e;–
Înai
ntar
ea p
ropu
neril
or sp
re
apro
bare
(Guv
ern
şi Pa
rla-
men
t);
– El
abor
area
con
diţii
lor d
e ap
licar
e pe
ntru
pro
iect
e ed
u-ca
ţiona
le.
2017
anua
l
– U
n pa
chet
de
mod
ifi-
cări
legi
slativ
e el
abor
at,
dezb
ătut
şi a
prob
at;
– In
stitu
irea
Fond
ului
pe
ntru
pro
iect
e ed
uca-
ţiona
le.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Min
ister
ul
Educ
aţie
i M
inist
erul
Fi
nanţ
elor
Fina
nţăr
i ex-
tern
eDo
naţii
şi
spon
soriz
ări
Min
ister
ul
Educ
aţie
i M
inist
erul
Fi
nanţ
elor
3.6.
3El
abor
area
cad
rulu
i nor
mati
v pe
ntru
re
glem
enta
rea
me-
cani
smul
ui d
e co
nfer
ire p
rin
conc
urs a
titlu
lui d
e ce
ntru
de
exce
lenţ
ă, c
u of
erire
a su
pli-
men
telo
r de
fina
nţar
e, p
en-
tru
insti
tuţii
le
educ
aţio
nale
ca
re p
ot o
feri
alto
r m
anag
eri
şi in
stitu
ţii m
odel
e de
man
a-ge
men
t, cu
ltură
org
aniza
ţio-
nală
şi d
ezvo
ltare
efic
ient
ă a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
înt.
– El
abor
area
crit
eriil
or d
e ac
or-
dare
a ti
tlulu
i de
şcoa
lă/g
rădi
-ni
ţă-m
odel
;–
Elab
orar
ea u
nui m
ecan
ism
şi Re
gula
men
t tra
nspa
rent
de
sele
ctat
e a
şcol
ilor-c
entr
e de
ex
cele
nţă;
– El
abor
area
mec
anism
ului
de
ofer
ire a
con
silie
rei/c
onsu
ltan-
ţei a
ltor i
nstit
uţii
prin
pro
gram
e de
dez
volta
re m
anag
eria
lă şi
in
stitu
ţiona
lă.
2016
2017
-202
0
– Cr
iterii
ela
bora
te;
– Re
gula
men
t ela
bora
t;
– Co
nfer
irea
titlu
lui d
e şc
oli-m
odel
pen
tru
10
insti
tuţii
edu
caţio
nale
;
– Pr
ogra
m d
e co
n-su
ltanţ
ă în
dom
eniu
l m
anag
emen
tulu
i edu
-ca
ţiona
l.
În li
mita
alo
-ca
ţiilo
r pre
co-
niza
te a
nual
în
buge
tul p
ublic
na
ţiona
l
Buge
t pub
licM
inist
erul
Ed
ucaţ
iei
Min
ister
ul
Educ
aţie
i Di
recţ
iile
de
învă
ţăm
înt
raio
nale
/m
unic
ipal
e
�2 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Indi
cato
rii d
e m
onito
rizar
e pr
ivin
d im
plem
enta
rea
Prog
ram
ului
naţ
iona
l de
dezv
olta
re a
resu
rsel
or u
man
e în
edu
caţie
Indi
cato
riiSu
rsa
Num
ărul
iniţi
al
(201
5-20
16 sa
u an
ul in
dica
t)
Num
ărul
ţint
ă in
term
edia
r(2
018)
Num
ărul
ţin-
tă fi
nal
(202
0)1
23
45
Acce
sN
umăr
ul d
e st
uden
ţi în
rola
ţi în
învă
ţăm
întu
l sup
erio
r ped
agog
ic (m
ai a
les l
a sp
ecia
-lit
ăţile
Mat
emati
că, F
izică
, Inf
orm
atică
, und
e se
înre
gist
reaz
ă ce
l mai
mar
e ne
cesa
r de
cad
re)
Biro
ul N
aţio
nal d
e St
a-tis
tică
3000
2500
1500
/în a
cord
cu
cer
erea
M
E Pr
ocen
tul d
e ab
solv
enţi
ai in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
înt s
uper
ior ş
i pos
tsec
unda
r ped
a-go
gic
anga
jaţi
în si
stem
ul e
duca
ţiona
l, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
4060
80
Proc
entu
l de
insti
tuţii
de
învă
ţăm
înt
supe
rior
care
ofe
ră p
rogr
ame
de fo
rmar
e a
cadr
elor
did
actic
e co
nsol
idat
e şi
mod
erni
zate
, %M
inist
erul
Edu
caţie
i0
7510
0
Proc
entu
l uni
vers
ităţil
or in
form
ate
desp
re si
tuaţ
ia d
in în
văţă
mîn
tul g
ener
al, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
2575
100
Rata
de
parti
cipa
re în
pro
gram
ele
de f
orm
are
conti
nuă
a ca
drel
or d
idac
tice
din
învă
ţăm
întu
l sup
erio
r, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
3060
Rata
de
parti
cipa
re în
pro
gram
ele
de f
orm
are
conti
nuă
a ca
drel
or d
idac
tice
din
învă
ţăm
întu
l gen
eral
, %/a
nBi
roul
Naţ
iona
l de
Sta-
tistic
ă35
5065
Num
ărul
aso
ciaţ
iilor
pro
fesio
nale
func
ţiona
leM
inist
erul
Edu
caţie
i0
12
Num
ărul
de
prof
esor
i men
tori
form
aţi ş
i acti
viM
inist
erul
Edu
caţie
i10
030
0Gr
adul
de
redu
cere
a fo
rmal
itățil
or p
entr
u ev
alua
rea
și ap
roba
rea
prog
ram
elor
de
form
are
conti
nuă,
incl
usiv
a c
elor
prin
util
izare
a TI
CM
inist
erul
Edu
cație
iIn
stitu
țiile
abi
litat
em
inim
med
iusp
orit
Num
ărul
de
sedi
i ale
insti
tuţii
lor d
e în
văţă
mîn
t rec
onst
ruite
şi m
oder
niza
teM
inist
erul
Edu
caţie
i-
35
70Pr
ocen
tul i
nstit
uţiil
or d
e în
văţă
mîn
t co
nect
ate
la in
tern
et, d
otat
e cu
ech
ipam
ent
TIC
perf
orm
ant ş
i soft
uri e
duca
ţiona
le, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
-50
70
Impo
rtan
ţa si
stem
ului
de
certi
ficar
e a
activ
ismul
ui p
rofe
siona
l al c
adre
lor d
idac
tice
Min
ister
ul E
duca
ţiei
min
imm
ediu
spor
itRe
leva
nţă
Pond
erea
sala
riaţil
or cu
stud
ii pe
dago
gice
faţă
de
cei f
ără
stud
ii pe
dago
gice
care
se
anga
jeaz
ă în
învă
ţăm
înt
Min
ister
ul E
duca
ţiei
5 la
17
la 1
10 la
1
Rapo
rtul
per
soan
elor
cu
stud
ii de
lice
nță,
mas
tera
t și d
octo
rat,
%M
inist
erul
Edu
caţie
i 47
-50-
340
-55-
520
-75-
5N
umăr
ul d
e sp
ecia
liști
tiner
i ang
ajaț
i în
baza
stud
iilor
de
licen
ță, m
aste
rat ș
i doc
to-
rat,
cota
pro
cent
uală
în c
ompa
rație
cu
nr. d
e ab
solv
enți,
%Bi
roul
Naţ
iona
l de
Sta-
tistic
ăM
inist
erul
Edu
caţie
i
3070
90
Proc
entu
l de
şcol
i cu
men
tori
activ
i cer
tifica
ţi şi
rem
uner
aţi,
%M
inist
erul
Edu
caţie
i0
2550
�3Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile
Grad
ul d
e ap
licar
e a
Codu
lui
Min
ister
ul E
duca
ției
OLS
DÎm
inim
med
iusp
orit
Grad
ul d
e de
scen
tral
izare
a b
uget
ului
de
stat
pre
văzu
t pen
tru
insti
tuții
le a
prob
ate
să p
rest
eze
serv
icii
de F
CM
inist
erul
Edu
cație
im
inim
m
ediu
spor
it
Num
ărul
de
artic
ole
publ
icate
/em
isiun
i rea
lizat
e de
spre
bun
ele
prac
tici î
n ed
ucaţ
ieM
inist
erul
Edu
caţie
i0
2 lu
nar
4 lu
nar
Num
ărul
insti
tuţii
lor e
duca
ţiona
le-c
entr
e de
exc
elen
ţăM
inist
erul
Edu
caţie
i0
510
Pr
ocen
tul m
anag
erilo
r şc
olar
i par
ticip
anţi
la fo
rmăr
i pen
tru
cons
olid
area
com
pe-
tenţ
elor
man
ager
iale
şi a
abi
lităţ
ilor d
e le
ader
ship
, %M
inist
erul
Edu
caţie
i25
4050
calit
ate
Proc
entu
l cad
relo
r did
actic
e și
man
ager
iale
car
e în
depl
ines
c st
anda
rdel
e pr
ofes
io-
nale
la n
ivel
ava
nsat
Min
ister
ul E
duca
ţiei
-20
50
Grad
ul d
e ap
licar
e a
stan
dard
elor
pro
fesio
nale
, în
viziu
nea
bene
ficia
rilor
şi a
col
ec-
tivel
or d
idac
tice
ale
insti
tuții
lor v
izate
Min
ister
ul E
duca
ției
OLS
DÎ
min
imm
ediu
spor
it
Sala
riul c
adru
lui d
idac
tic d
ebut
ant,
%Bi
roul
Naţ
iona
l de
Sta-
tistic
ă50
% d
in sa
lariu
l m
ediu
pe
eco-
nom
ie
70%
din
sala
-riu
l med
iu p
e ec
onom
ie
100%
din
sa-
lariu
l med
iu
pe e
cono
mie
Rata
aba
ndon
ului
tim
puriu
al a
ctivi
tăţii
did
actic
e, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
2520
15M
edia
de
abso
lvire
a a
bsol
venţ
ilor f
acul
tăţil
or p
edag
ogic
e ca
re s
înt a
ngaj
ați î
n sis
-te
mul
de
învă
ţăm
înt
Min
ister
ul E
duca
ţiei
8,0
8,5
Asig
urar
ea c
u ca
dre
dida
ctice
cal
ifica
te p
e di
scip
line
de st
udiu
Min
ister
ul E
duca
ţiei
7510
0N
umăr
ul o
ptim
izat d
e in
stitu
ţii d
e în
văţă
mîn
t cu
profi
l ped
agog
icM
inist
erul
Edu
caţie
i 10
75
Num
ărul
de
furn
izori
de fo
rmar
e co
ntinu
ă ac
redi
taţi,
%M
inist
erul
Edu
caţie
i50
7510
0Pr
ocen
tul d
e pr
ogra
me
de fo
rmar
e in
iţial
ă ac
tual
izate
, %M
inist
erul
Edu
caţie
i0
7510
0Pl
atfor
me
perf
orm
ante
de
form
are
la d
istan
ţă (b
lend
ed le
arni
ng)
Min
ister
ul E
duca
ției
13
Proc
entu
l de
prog
ram
e de
form
are
conti
nuă
actu
aliza
te şi
aut
oriza
te, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
7510
0Vî
rsta
med
ie a
cad
relo
r did
actic
e an
gaja
te în
sist
emBi
roul
Naţ
iona
l de
Sta-
tistic
ă50
ani
45
ani
40
ani
Asig
urar
ea u
nei e
volu
ţii a
sala
riilo
r şi a
celo
rlalte
cost
uri a
soci
ate,
care
să fa
voriz
eze
men
ţiner
ea c
adre
lor d
idac
tice
în şc
oală
, % d
in sa
lariu
l med
iu p
e ec
onom
ie, %
Min
ister
ul F
inan
ţelo
r70
85
10
0
Asig
urar
ea u
nei e
volu
ţii a
pen
siei m
edii
a ca
drel
or d
idac
tice,
rapo
rtat
la sa
larii
le d
in
ultim
ii 5
ani d
e ac
tivita
teM
inist
erul
Mun
cii,
Pro-
tecţ
iei S
ocia
le şi
Fam
iliei
-m
inim
60%
di
n m
edia
sa
larii
lor
min
im 7
0%
din
med
ia
sala
riilo
rIn
stitu
ţii a
sigur
ate
cu se
rvici
i de
cons
ulta
nţă
psih
olog
ică p
entr
u ca
drel
e di
dacti
ce, %
Min
ister
ul E
duca
ţiei
020
30
Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Tel.: (+372 22) 542556, fax: (+372 22) 544199E-mail: prodidactica@prodidactica.md Web: www.prodidactica.md
Str.Armenească,13, Chişinău, MD-2012
top related