dezvoltarea auzului fonematic

TERAPIA TULBURĂRILOR

DE LIMBAJ

A.TERAPIEGENERALĂ

I. EDUCAREAAUZULUI

FONEMATIC

II. DEZVOLTAREARESPIRAŢIEI

CORECTE

III.DEZVOLTAREAMOBILITĂŢIIAPARATULUI

ARTICULATOR

I. DEZVOLTAREA AUZULUI

FONEMATIC

1. DEFINITIE

Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice.

Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.

2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI

FONEMATIC

Formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor.

Formarea perceptiei fonematice corecte.

Analiza fonematica acustica.

Educarea pronuntiei ritmice.

Educarea pronuntiei melodice.

3.EXERCITII

a. Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee,in soapta,tare,in ritm stacato si prelungit,dupa indicatii

Exemple:

ş – ş – ş – ş

(ritm stacatto,

prelungit, şoptit)

s – s – s – s

(prelungit)

bâzzz – bâzzz

(“b” accentuat şi “z” prelungit

chiţ – chiţ – chiţ

(executarea in ritm rapid a grupelor de cate trei silabe)

cirip/cip – cirip/cip

zurr – zurr - zurr

cucuriguuuuuuu

cot-cot-cot-codaac

(pronunţie ritmată)

ga-ga-gaaa

(pronunţie ritmată)

glu – glu – glu

oac – oac; oac - oac

tic-tac, tic-tac

(alternante de tonalitati)

muu – muu - muuuu

(se accentueaza pe “u”)

morrr – morrr – morr

( “r” prelungit)

bârrr – bârrr - bârrr

(repetarea tonalitatii lui “r”)

ham – ham – ham

(cu inspir si expir puternic)

i-ha, i-ha, i-ha

(sunetul “i” se pronunta cu aspirarea fortata a aerului)

miauuu – miauuu– miauuu

( pronunţie ritmată)

crrrrr – crrrrrr

(repetarea tonalităţii lui “r”)

mac – mac – mac

(pronunţie ritmată)

beeee – beeee

(prelungirea tonalităţii lui “e” pe expir puternic)

piu – piu - piu

(pronunţie ritmică)

cu – cu, cu – cu

(cu alternarea tonalităţii)

b).

Pronuntarea unor serii de silabe opuse

luate din cuvinte paronime.

pa-pe-pi-po-pu-pă-pî

ba-be-bi-bo-bu-bă-bî

ta-te-ti-to-tu-tă-tî

da-de-di-do-du-dă-dî

sa-se-si-so-su-să-sî

za-ze-zi-zo-zu-ză-zî

şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî

ja-je-ji-jo-ju-jă-jî

fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî

va-ve-vi-vo-vu-vă-vî

la-le-li-lo-lu-lă-lî

ra-re-ri-ro-ru-ră-rî

za-ze-zi-zo-zu-ză-zî

ja-je-ji-jo-ju-jă-jî

c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte paronime)

C - G

cocoşi gogoşi

cară – gară crai - graicaz – gaz luncă - lungăcoală – goală stâncă – stângă cât – gât creier – greier

T - D

tună dună

tata – data tuş – duş

tare – dare lată – ladă

tura – dura pot – pod

tac – dac roată – roadă

trepte – drepte spate – spade

topor – dobor clătite - clădite

P - B

pară bară

paie – baie pile – bile

papa – baba pun – bun

pat – bat pompă – bombă

poală – boală prună – brună

pere – bere alpine - albine

pot – bot prici - brici

F - V

file vile

fată – vată foi – voi

fin – vin far – var

fiu – viu fază – vază

facă – vacă fals - vals

S – Z

sare zare

sac – zac sar – zar

seu – zeu seamă – zeamă

vase – vaze oase – oaze

varsă – varză groasă - groază

Ş - J

şoc joc

şale – jale şir – jir

şapcă – japcă şură – jură

prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură

d). Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat:

Ţ – Ce – Ci

aţe – ace

ţine – cine

ţel – cel

înţeapă – înceapă

plăţi – plăci

ţeapă - ceapă

R – L

rac lac

ramă – lamă rup – lup

radă – ladă rob – lob

rege – lege roz – loz

care – cale rupă – lupă

rampă – lampă cremă – clemă

car – cal par - pal

Ş – S

muşcă muscă

şoc – soc laş – las

şine – sine peşte – peste

şold – sold paşte – paste

şură – sură pişc – pisc

coş – cos naş - nas

J - Z

jar zar

coji – cozi

joi – zoi

jale – zale

gaj - gaz