despre spartani

După mai mulți ani de săpăturiarheologice, o echipă de istorici șiantropologi susține că mitul sumbrupotrivit căruia spartanii își aruncaunou-născuții bolnavi sau prea slabi,într-o prăpastie din muntii Tayget nupoate fi confirmat. AntropologulTheodoros Pitsios de la Facultatea deMedicină din Antena afirmă, înschimb, că în locul indicat au fost de-alungul săpăturilor au fost descoperiteoseminte umane, însă acestea araparține unor persoane adulte, cuvârste între 18 și 35 de ani.

„Probabil ideea că spartanii și-ar fiaruncat noii născuți este un mit, oricumaceastă informație despre practica

aruncării în prăpastie a noilor născuțibolnavi sau prea slabi este târzie șiimpresisă”, a declarat antropologul.Această informație ce se regăsește înscrierile antice privind practica ucideriicopiilor la spartani a fost propagată înspecial în scrierile autorului grec anticPlutarh, care a trăit în secolul I d.Hr. șicare a scris depre evenimente petrecutecu 400-500 de ani înaintea sa. În pluscaracterul militarist și autocratic alSpartei nu a fost niciodată pe placuladversarilor săi: între care se remarcădemocratica Atena.

sparta.jpg

Potrivit cercetătorilor, oseminteleanalizate până în prezent, datând dinsecolele al VI-lea - al V-lea î.Hr. șiaparținând unui număr de 46 de bărbați,confirmă ale textele antice potrivitcărora spartanii aruncau în aceastăprăpastie prizonierii de război,trădătorii și criminalii. "Descoperirilenoastre evocă un episod din cel de-aldoilea război dintre Sparta și Messina șiînfrângerea eroului messinianAristomenes și a celor 50 de războiniciai săi, aruncați în prăpastie", a maiafirmat cercetătorul. De altfel acestconflict este un punct important în istoriaSpartei. Cunoscută și cu numele deLacedemonia, orașul era situat înPeninsula Peloponez din sud-vestul

Greciei și a fost ridicat pe parcursul sidupă desfașurarea Războiului Mesenian,când spartanii dorieni au traversatMuntii Taygetos și au ocupat teritoriulMeseniei.

Mitul aruncării noilor născuți și viațatinerilor în Sparta

Practica relatată de Plutarh sună camașa: de îndată ce în Sparta se naștea uncopil de sex masculin, mama sa îlîmbăia în vin, pentru a se asigura că estesănătos. Apoi, nou-născutul era prezentatde către tatăl său sfatului bătrânilor,care-l inspectau atent și care dacădescopereau vreo malformație, copilulera aruncat în prăpastia Kaida dinMunții Tayget.

Dacă era sănătos copii de sex masculinerau, până la 7 ani, norocosulsupraviețuitor era crescut de mama sa.După această vârstă băiatul era luat delângă mamă de către stat pentru a fiantrenat să devină un războinicredutabil.Copii și adolescenții înformare dormeau în barăci comune, fărăpaturi, pe un așternut din stuf.

Umblau tot timpul anului desculți, fiindîmbrăcați cu aceleași haine subțiri șiiarna, și vara. Antrenamentul fizic erafoarte dur și consta în marșuri nesfârșite,alergări, gimnastică, aruncarea disculuiși a suliței, lupte corp la corp șimânuirea sabiei și a scutului. Tineriierau învațați să îndure foamea, setea,frigul, oboseala, durerea și lipsa

somnului. Nu primeau regulat hrană,fiind îndemnați să-și procure hrana prinfurt de la heloți și perieci. Bătaia eraconsiderată o metoda bună pentrucălirea trupului și sufletului. Idealulsuprem în timpul vieții pentru unrăzboinic spartan era sa obțină o moartefrumoasă pe câmpul de bătălie.