curs 6 25.03.2014.docx
Post on 26-Jan-2016
219 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Regruparea partidelor in familii spirituale
Deschide cel de-al treilea capitol al cursului
Reperere ref la familii spirituale: termenul ii apartine lui Klause Beyme.
Dc familii spiritual?? Putem constat cu usurinta ca dincolo de diversitatea partidelor , exista o
coerenta ideological iar aceasta coerenta ideological este surprins cel mai bine in termenul
de”familie spiritual”pt ca leg nu sunt de sange ci de rudenie spirituala. Termen de familie este
pertinent pt ca in cadrul unei familii pot fir el maia propiate sau mai indepartate.Diversitatea
intensitatii rap dintre partide si natura leg lor caracterizeaza lat unei familii spiritual.Aceste
fam nu sunt foarte numeroase|:, socialista ,cea liberala, democrat-crestina, mai putin coerenta
ideological a partidelor conservatotoare.
Familia liberala: prima familie partizana , termenul liberal este un termen care intra in vocab
politic al Europei Occ la incep sec 19-lea .Primii liberali sunt elitele progresiste spaniole intr-
o Spanie care incearca sa propruna o constitutie liberal, un regim de monarhie
constitutionala.Termenul este asumat de liberalii englezi lamij sec 19-lea si este generalizat
pentru a desemna acei actori politici care sunt atasati de cateva principii, libertatile :
Aparator al constitutionalismului , aparator al parlamentarismului si al principiului majoritar
cu obsv ca trebuie sa facem o distincite intre guvernarea majoritatii, guv celor mai numerosi si
principiul majoritar care este un principiu de luare a decizilor in cadru adunarilor
representative.
Personajull neg al familiei spiritual: tiranul( individual: monarhul sau un grup care conduce
intr-un mod tiranic). Tirania majoritatii este spectrul care bantuie imaginarul liberal.
DIncolo de acest nucleu comun, fam liberala este cea diversa. Se sprijina pe atasamentul unui
set de valori ( lib, egalit in fata legii) , de atasmentul fata de o anumita constr pol si anume
constitutionalismul si atas fata de un set de mecanisme si procedure institutionale iar toate
astea sunt dezv intr-o diversitate de moduri de catre actori liberali diversi cat sip e planul
practicilor pol in politica sec 19.
Distinctii:
`1) intre liberali si radicali; Liberalii sunt partizanii reprezentarii si ai constitutionalismului in
vreme ce radicalii sunt partizanii participarii , adica partizanii extinderii sufragiului; partizanii
sunt democrati=> social democratie.
Dimensiunea liberal sic ea radicala nu sunt concurente.EX: cazul MB => avem pe de-o
parte articularea unui partid liberal iar pe de alta parte avem un puternic si consistent current
pt institutirea sufragiului unuiversal.
La mijl sec 19-lea se naste asa zisa “miscare chartista” o miscare in jurul unei petitii care
cere insitutirea sufragiului univ masculine odata cu implinirea vasrtei de 21 de ani, cere
recunoasterea eligibilitatii tuturor cetatenilor ,cere alegerea anuala a
parlamentului ,indemnitati parlamentare pentru a nu limita accesul la pozitiile elective a
cetatenilro care au resurse.Aceasta miscare nu a reusit , petitia adrestaa parlem din 1948 a fost
invalidate.
EX 2: in FRanta=> miscarea liberala poarta numele partidluiu radical.Liberalii sunt radicali si
mai mult sunt apropiati de fam socialista fara a fi proletari iar una dintre vocile care pun in
practica aeasta msicare radical este filosoful: Alain in lucrarea publicata in 1925..Acest partidl
radical este laic, este republican , opus fiind inainte de I RM , unei miscari
monarhiste ,clericale si conservatoare.
Liberalii sunt adesea republicani si anti-clericali ( fr, italia, belgia , elvetia) in special
in tarile catolice ,francmasoni( o retea de elite care cred in puetrea spiritului , in Dz insa nu
cred in monopolul bisericii catolice asupra gestiunii simbolurilor transcendente), anti-
monarhisti . In privinta interventiei statului in economie , problema se pune doar in sec al XX-
lea.Liberalii romani si italieni pun egalit in fata legii inaintea apararii libertatilor.Liberalii
britanici,francezi apara libertatile( de expresie, constiitei etc) imp unor autoritati monarhice
sau unor state puternice care limiteaza aceste libertati.In Italia si Romania liberalismele sunt
nationale, cauta sa asigure egalitatea juridica a cetatenilor.
Liberalismul este ft prezent in regimurile reprezentative in sec al 19-lea, de asemenea,
este ft prezent in primele dec ale sec 20 ,insa ulterior partidele liberale isi pierd din prestigiu si
dimensiuni.Astazi partidele liberale sunt mici, avem de-a face cu un declin al partidelor
liberale => liberalii sunt victimele propriului succes.
Incep cu anii 80 in jurul liberului schimb, asistam la renasterea unui neo-liberalism
marcand asadar mai putin o resusgenta a liberalismului cat o conjunctie a unei forme de
conservatorism.
Conservatorii : nu exista o ideologie conservatoare. Not de conservatorim se naste dupa cea
de liberalism , ca o forma de aparare intrasingenta sau moderata a vechiului regim pus in
pericol de valul revolutionar modern.In fata tendintei revolutionare de a sterg cu totul vechiul
regim se ridica voci: conservatoare( Edmund Burke) , moderate, intransingente( Joseph de
Maistr- condamna excluderea bisericii catolice din viata publica).
-gasim o sumedenie de practici coeranta familiei fiind data de atasamentul relativ la valorile
vechiului regim
- partidele ocnserv in sec 19 sunt cele mai atinse de instituirea sufrasgilui universal.Dupa
institutirea sufragiului univ, familia conservatoare se pierde , iar atasamentul la traditiile
politice, culturale, sociale este preluat ca valoare pol de alte partide in special pe continent de
partidele democrat-crestine.( partide de aparare a prezentei bisericii in spatiul public).
Partidele atasate unui principiu de oridine, ideii de identitate nationala pot candida cu succes
pt un loc in familia conservatoare ceea ce face ca aceasta fam sa fie ft diversa.
Familia democrat-crestina: este o familie diversa nascuta in cond laicizarii
statului( evacuarea din spatiul institutional al statului a prezentei valorilor predicioase si a
prezentei bisericii) si secularizarii societatii.( fenoment societal, retragerea religie din soc
catre spatiul intim).
SCOP: apararea prezentei sociale a bisericii. Se nasc in Europa Catolica.
Partidele crestine in Europa de Nord cauta sa aduca in planul politicilor publice valorile
crestine.
-Partidele crestine au o leg cu biserica catolica .Aceste partide prefera sa-si pastreze o
oarecare libertate in raport cu biserica
-Nucleul este constituit de doctrina sociala incepand cu 1891 si pana in prezent.
-partidele socialiste nu cred in existenta lui Dz iar cele demicrat-crestube cred ca Dz este peste
tot dar pe planul politiilor socaiel sunt aprp pefect de acord.
Familia Socialista:
Cea mai coerenta
Se Org progresiv , 1870-1914, caract de internationaslim si este marcata de atitudinea fara de
democratie si revolutie
Apar peste tot mai putin in SUA
Diversitate doctrinara; socialistii britanici il au pe Robert Owen , un socialist idealist ,
francezii il au pe Chambre Fourier
Este animata de dispute ideologice si privesc modul in care poate fi schimbata soceitata.Pe de-
o parte fam social-democrata se org in jurul idee reformiste, societate poate fi imbunatata de
reforme alese prin mecanismele institutionale ale democratiei parlam( Ex : Partidul Socialist
Suedez care incepand cu 1920 pune in opera prograne de duce la consti modelului suedez
care instaureaza regimul socialist ). Avem si familia revolutionara ce ramane atasata ideii de
revolutie si anume fam marxist-lenilista cel care teoretizeaza si transf marxismul intr-o sol
operativa).
Internationalismul: familiile socialiste sunt legate de ideea unei solidaritati internationale
nascuta in paradigma unei revolutii internationale , intr-o lume afectata de rev industriala .
Prima internationala se naste in Anglia in 1864-”Asociatia internationala a Muncitorilor” .
A doua internat: in 1889 in cond existentei partidelor socialiste si se naste ca un cadru de
coordonare care incearca sa contruiasca portretul tip al part socilist ce este distinct de
simplul sindicat pt ca are mij de actune pol;este sfasiata de cearta revolutionista ; este distrusa,
anihilata de I RM.
A treia internat se const in 1916 ; este const de Lenin- expresia luptei de clasa. Este instr
influentei sovietice, este autoritara care part sa adopte titulatura de partid comunist in 1920-
1921 si tin congrese prin care decid sau nu sa adopte aceasta titulatura.
Problema PCR era defectuoasa sa conducere si nu faptul ca avea un nr mic de membri.
Aceasta internationala comunista ia sfarsit in 1939 pentru ca una dintre temele majore ale fam
comuniste este lupta anti-fascista si lupta imp nazismului.( Pactul Ribentriv-Molotov).
Socialistii Europei OCC se regrupeaza intr-o internationala socialista care raman in epoca
postebelica o retea de regrupare a politicii socialiste.
Partidele agrariene se nasc in acele tari unde ec rurala este una de mici fermieri liberi si sunt
mai putin tipice acelor societati dominant agrare in care proprietatea funciara este de mari
dimens.
Una din tarile cele mai ilustrative pt acest model este Danemarca ,care lanseaza ideea
cooperatiei agricole.
Cap. III Paride politice si reg democratice( Sa ma cac pe fata eiiiii ca ne tine pana la 20: 00 )
Partidele in regimurile democratice, in democratii
Democratii in partide
Partidele se confectioctioneaza odata cu reg democratice, cele doua istorii nu pot fi disociate,
-Istoria democratiei este una discontinua, de-a lungul acestei perioada putem identifica cu B
Manin cel putin trei forme tipice are reg intemeiate pe reprezentare politica . Politica
europeana s-a schinbat si avem trei forme de pol: reg reprezentativ, democratia partidelor si
democratia publicului .
Regimul reprezentativ caracterizeaza sec 19, dem partidelor este tipica sec 20 in timp ce cea a
publicului ar caracteriza forma politicului in care traim astazi.
Regimurile reprezentative se sfarsesc odata cu emergenta la finalul sec 19-lea al partidelor ca
formule pol de succes iar prezenta acestor partide ii invita pe observatorii epocii sa vb despre
o criza politica , criza care duce la nasterea dem partidelor , astazi vorbim de declinul
partidelor.
Cele trei forme ale ref reprezentate pot fi intelese ca moduri dif de a practica 4 principii
fundam ale guv reprezentative:
a)Alegerea reprezentantilor la intervale regulate ;
b) indep relativa a acestor reprezentanti
c) libertatea opiniei publice
d) luarea deciziei in urma dezbaterii(dezbaterea fiind intelesea ca un schimb de argumente si
nu ca o simpla negociere sau targuire.
Cele 4 principii sunt declinate in practica dif :
Parlamentarismul: modelul este Edmund Burke.( reuseste sa castige sprijinul si increderea
circumscriptiei din care face parte principiul deferentei adica la alegeri elita sociala este
validata -Bagehot). Rel dintre reprezentant si reprezentat este direvta , individualizata
preconstruita social inaintea votului.
Autonomia reprezentatilor: Acest reprezentant nu este purtatorul de cuv al celor care il aleg
[pt ca vointa sa este libera si nu este nicicum legat de vreun
vreun angajament pe care l-a facut cetatenaul.
-libertatea op publice, lipsa coincidentei dintre opinia publica si cea politica.
Luarea deciziei in ceea ce priveste dezbtarea: Parlam este locul intal dintre vointele libere
ce delibereaza pt a cadea de acord asupra legilor, legi care sunt principii generale de actiune .
Acest regim a fost dezlocuit de democratia partidelor sianume de instaurarea sufragiului univ
si consacrarea partidelor pol ca actori ai politicii. Prezenta partidelor a schimbat radical jocul ,
ea nu a condus la sf domnia notabilitatilor .
Curs 7: 08.04.2014
EXAMEN SCRIS inainte de MAI
Evolutia regimurilor reprezentative fiind in fapt evolutia practicilor nascute de cele 4
principii.Examnind diversitatea pol si geeopol a acestor principii, Manent construia 3
paradigme politice: parlamentarismul ( tipic sec 19-lea) , democratia partidelor tipica
secolului 20 ,democratia partidului si publicului.Partidelor politice jucau roluri
diferite ,ocupau locuri dif , tat de dif incat emergentaa lor la sf sec al 19-lea si declinul lor
relativ la incep sec 20 au putut fi interpretate de observatori prin criza de sistem.
Modelele de organizatii partizane propuse de sociologia politica:Cuplul partid de masa-partid
de cadre( Berger); Partidul catch-all ;partidele cartell.
Aceste modele organizationale sunt tipuri ideale, sau pure si nu sunt idealuri morale carora
organizatiile partidelor reale ar trebui sa se plieze.Partidul de masa a putut servi drept model
moral si a devenit chiar un reper legal.Nu sun t nici tablouri descriptionale ale realit patizane.
Aceste modele nu descriu partitdel pol in realirarea lor concrera ci anambleaza in tablouri
coereten de intelegere o realitate inversa.Aceste modele explicative, construite fiind la un
nivel mediu al scalei abstractiunii, sunt dependente de o anumita realitate socio-istorica; ele
ne trimit catre un tip de sisteme pol proprii unei anumite perioade.In cadrul acestuor tipuri de
politica, repesctivele modele incearca sa surprinda natura, locul si rolul pe care partidele pol
le-au indeplinit.
Partidele de cadre/partidele de notabili corespund logii regimurilor reprezentative.Un
asemenea tip de partid instrumentul reprezentarii politice actualizate in institutia
parlamentului inteles ca spatiu de dezbatre politica.Caracteristicile epocii post 1870, partidele
de masa sunt in principal instr de mobilizare pol al unor societati in proces de emancipare.
Partidele catch all sunt tipice epocii postbelice.sunt purtatoarele consensului de
societate ,atasamentului la democratia reprezentativa , atasament consolidat prin intermediul
polticilor bunastarii, in conditiile existentei unei alternative majore care este regimul sovietic
care in anumite tari din europa occ se bucura de multa simpatie.
Partidele cartell sunt caracteristice ultimelor decenii ale secolului 20, post razboi Rece, tipice
cresterii economice si corepund de asemenea concentrarii partidelor pil asupra functiilor lor
institutionale.
Partidul personal surpdine practici pol europoene la incep sec 21 intr-o pol caracterizata pe
de-o parte de personalizarea raportuirlor pol si pe de alta parte de prezidentializarea practicilor
.
Morris Duverger: reuseste sa fie un autor citat atat in sociologia pol franco cant si
anglofona.Reiinoieste interesul pt partidele pol considerandu-le forte poltiice nu numai ca
forme politice.El arunca o privire sociologica asupra acestor partide.Considera partidele csa
organizatii.Pt Weber o roganizatie este o relatie sociala ordonara caee limiteaza accesul
tertilor si a carei ordine esre un spatiu structurat de apartenentra, un nr de persoane care
traiesx simultan si succesc , rel dintre aceste persoane fiind ordonate si stryctyrare,Partidul ca
org este o structura de dominatie care are o directie, un aparati si „supusi”(membrii
simpatizanti,militanti,votanti ).Perenitatea organizatiei se sprijina pe raportarea unui orizont
de valori,declinat sub forma ideologiei sau a doctrinei pol transf intr-o serie de obiective care
dau nastere programului politic si de asemenea de o suma de programe politice.
Raportul dintre ideologie si programul de guvernare nu este nicioadata direct
armonios.Guvernarea este supusa unei rationalitati instrumentale.Duverger examnineaza
formele de apartenenta partizana practicile de leadership sau de conducere a unei
organizatii(cum se seteaza conducerea si cum se raporteaza aceasta la restul organizatiei),
modul de functionare a aparatului de partid si raportul dintre practicile organizatioanel si
nivelul valorilor si obiectivelor.Nu exista organizatii mai opace decat partidele pol ceea ce
obliga la o naveta constanra intre spuse si facute.
Tabloul pe care il construieste duverger este o inlantuire a tipurilor organizationale
inlantuite intr-o susccesiune istorica: partidele numite burgheze, liberal, conservator din sec
19-lea care sunt retele de comitete electorale si se bucura de o indenpendenta ridicata si sunt
organizate in jurul uneor personalitat locale,culturale,economice; care au un temei doctrinar
slab si care au un scop principal electoral.
Partidele socialiste ,sunt organizatii cu structura biroctratica densa, care sunt intemeiate pe o
gestiune riguroasa a apartenentei ,incadrare si socializare sistematica a membrilor=>
organizatii puternic institutionalizate care au drept scop mobilizarea continua a unei parti a
societatii in vederea unui obiectiv politic care poate fi electoral sau revolutionar.
Partidele fasciste si comuniste sunt organizatii puternic centralizate cu o dimensiune
ideologica importanta sunt instrumente organizationale consturite in vederea actiunii
politice .PhilipsSzelnick definea partidul comunist ca fiind adaptat existenteu su actuybuu
clkabdestine si care cer membrilor un atasament de tip religios.In plan organizational
distinctia intre acestea( comunist/fascit) se asemuieste distinctiei pe care Weber o face intre
doua forme de dominatie democratica( Weber se refera la doua tipuri de dominatie
hierotcratica-Biserica este un tip de dominatie.)Modelul bisericii este un model de dominatie
hierocratica rutinizata.
Partidele comuniste cereau membrilor lor sa desfacsoare activitati de agitatie si propaganda.
Solidaritatea organizationala, apartenenta la o org in vedeara actiunii colective este numita de
Duverger „armatura partizana”.D p d v al armaturii organizationale,pasajul de l aun model
organizatrional la altul a rperezentat o evolutie organizationala.Duverger elebaoreaza i poteza
confirmata de evolutia partizana a sec XX_lea numita”: Contaminarea organzationala la
stanga a partidelor polt”=> emergenta partidelor de tip socialist nu este doar o etapa printre
altele dar au si putut impune in lumea democratica un model organzational care nu este doar
un model explicativ ci este un ideal organizational.Succes a facut ca toate partidel epol sa
copieze modelul socialist=>”cpmtaminare la stanga a tuturor partidelor regimurilor
democratice”.toate partidele pol s-au simtit obligate sa dezv struvturi organizat tipice
partidelor socializte care sa asigure gestiunea permanenta apartenentei la partid.
A doua inovatie organizationala( mai putin succes) ->Produsa de partidele
comuniste .Comunistii adopta un principiu numit centralismul democratictinde sa
concilieze centralizarea si democratia .Centralismul dem se def prin 4 trasat: 2 tin de
democratie (alegerea tuturor organismelor de conduecere ale partidului de catre membri ,
organisme de conducere care periodic fac dari de seama membrilor ; supunerea indiscutabila a
minoritatii fata de majoritate si supunerea ierarhica a organismelor inferioare asupra celor
superioare )si 2 de centralizare.
D p d v al solidaritatii unui partid, pe plan vertical Duverger ne invita sa distingem intre
partidele cu structura directsa(apartenenta individuala) si cu structura indirecta( asamblaje de
entitati organizationale preexistente-Partidul Laburist Britanic ).Structura iniderecta s-a
pastrat pana in 1920, mai cu seama anul 1913, data a validarii Trade Union act care pune
capat automatismului apartenentei.
Tipurile de structura depind de gradul de structurare al soc in care partidele se nasc si este un
factor important.Fiecare model organizational are propria sa caramida sua piatra de
temnelie.Comitetul / caucus este elementul fundam al partidelor notabile,de cadre,burgheze;
este o reuniune de notabilitati relativ inchise, organizat la nivelul circumscriptiei, cu caracter
semipermanent.Paritdele americane sunt o retea de comotete acre nu au o structurare cu
adevarat nationala.Alegerile sunt statale si pe urma devin nationale-> retele de comitete au un
caracter statal.Europa Occ a practicat indelung „sectia de partid”care este o unitate de
recrutare, de socializare si de mobilizare cu caracter permanent si cu structura biroctatica,
organizata pe o baza teritoriala.Sectia de partid este un dispozitiv de mobilizare in sensul in
care se vorbveste desprea aceasta mobilizare in momentul votului realizata de organizatiile
circumscriptie fie diect sau indirect.
Partidele pcomuniste sunt construite pe baza celuleiorganizate pe baze profesionale si nu
teritoriale.Ele sunt tipic ansamblate in interiorul economiei publice si in interiorul institutiilor
publice.
Partidele fasciste sunt contruite pe militie/fascie.(este o institutie a statului roman).Militia
trimite catre o experienta republicana si medievala, este acel dispozitiv de protectie al
comunitatii construit pe baza de voluntariat sau prin obligatie cetateneasca pt apararea
comunitatii de proximitate.
Diferenta dintre militia- dispozitiv pentru apararea comunitatii, si politie- institutie org de autoritatea central, reglementata, careia ii sunt atribuite fct precise.
Militiile sunt marca caracterului nedemocratic ale partidelor care le asuma.
Articularea generala- puternica sau slaba.- depinde de 2 elemente – arhitectura statului si de sistemul electorial. Cum influenteaza tipul de scrutin? Reprezentarea proportionala- favorizeaza articularea puternica in speciala daca practica pragul si redistribuirea voturilor .Scrutinul majoritar cu un tur sau doua poate favoriza o atriculare mai slaba.
Membrii de partid este o notiune inventata de partidele socialiste.Par de masa - membrii sunt substanta organizatiei( carnet de membru si cotizatia)
Alegerile primare- selectarea prin vot a conducatorului partidului de catre membrii.
top related