Regruparea partidelor in familii spirituale

Deschide cel de-al treilea capitol al cursului

Reperere ref la familii spirituale: termenul ii apartine lui Klause Beyme.

Dc familii spiritual?? Putem constat cu usurinta ca dincolo de diversitatea partidelor , exista o

coerenta ideological iar aceasta coerenta ideological este surprins cel mai bine in termenul

de”familie spiritual”pt ca leg nu sunt de sange ci de rudenie spirituala. Termen de familie este

pertinent pt ca in cadrul unei familii pot fir el maia propiate sau mai indepartate.Diversitatea

intensitatii rap dintre partide si natura leg lor caracterizeaza lat unei familii spiritual.Aceste

fam nu sunt foarte numeroase|:, socialista ,cea liberala, democrat-crestina, mai putin coerenta

ideological a partidelor conservatotoare.

Familia liberala: prima familie partizana , termenul liberal este un termen care intra in vocab

politic al Europei Occ la incep sec 19-lea .Primii liberali sunt elitele progresiste spaniole intr-

o Spanie care incearca sa propruna o constitutie liberal, un regim de monarhie

constitutionala.Termenul este asumat de liberalii englezi lamij sec 19-lea si este generalizat

pentru a desemna acei actori politici care sunt atasati de cateva principii, libertatile :

Aparator al constitutionalismului , aparator al parlamentarismului si al principiului majoritar

cu obsv ca trebuie sa facem o distincite intre guvernarea majoritatii, guv celor mai numerosi si

principiul majoritar care este un principiu de luare a decizilor in cadru adunarilor

representative.

Personajull neg al familiei spiritual: tiranul( individual: monarhul sau un grup care conduce

intr-un mod tiranic). Tirania majoritatii este spectrul care bantuie imaginarul liberal.

DIncolo de acest nucleu comun, fam liberala este cea diversa. Se sprijina pe atasamentul unui

set de valori ( lib, egalit in fata legii) , de atasmentul fata de o anumita constr pol si anume

constitutionalismul si atas fata de un set de mecanisme si procedure institutionale iar toate

astea sunt dezv intr-o diversitate de moduri de catre actori liberali diversi cat sip e planul

practicilor pol in politica sec 19.

Distinctii:

`1) intre liberali si radicali; Liberalii sunt partizanii reprezentarii si ai constitutionalismului in

vreme ce radicalii sunt partizanii participarii , adica partizanii extinderii sufragiului; partizanii

sunt democrati=> social democratie.

Dimensiunea liberal sic ea radicala nu sunt concurente.EX: cazul MB => avem pe de-o

parte articularea unui partid liberal iar pe de alta parte avem un puternic si consistent current

pt institutirea sufragiului unuiversal.

La mijl sec 19-lea se naste asa zisa “miscare chartista” o miscare in jurul unei petitii care

cere insitutirea sufragiului univ masculine odata cu implinirea vasrtei de 21 de ani, cere

recunoasterea eligibilitatii tuturor cetatenilor ,cere alegerea anuala a

parlamentului ,indemnitati parlamentare pentru a nu limita accesul la pozitiile elective a

cetatenilro care au resurse.Aceasta miscare nu a reusit , petitia adrestaa parlem din 1948 a fost

invalidate.

EX 2: in FRanta=> miscarea liberala poarta numele partidluiu radical.Liberalii sunt radicali si

mai mult sunt apropiati de fam socialista fara a fi proletari iar una dintre vocile care pun in

practica aeasta msicare radical este filosoful: Alain in lucrarea publicata in 1925..Acest partidl

radical este laic, este republican , opus fiind inainte de I RM , unei miscari

monarhiste ,clericale si conservatoare.

Liberalii sunt adesea republicani si anti-clericali ( fr, italia, belgia , elvetia) in special

in tarile catolice ,francmasoni( o retea de elite care cred in puetrea spiritului , in Dz insa nu

cred in monopolul bisericii catolice asupra gestiunii simbolurilor transcendente), anti-

monarhisti . In privinta interventiei statului in economie , problema se pune doar in sec al XX-

lea.Liberalii romani si italieni pun egalit in fata legii inaintea apararii libertatilor.Liberalii

britanici,francezi apara libertatile( de expresie, constiitei etc) imp unor autoritati monarhice

sau unor state puternice care limiteaza aceste libertati.In Italia si Romania liberalismele sunt

nationale, cauta sa asigure egalitatea juridica a cetatenilor.

Liberalismul este ft prezent in regimurile reprezentative in sec al 19-lea, de asemenea,

este ft prezent in primele dec ale sec 20 ,insa ulterior partidele liberale isi pierd din prestigiu si

dimensiuni.Astazi partidele liberale sunt mici, avem de-a face cu un declin al partidelor

liberale => liberalii sunt victimele propriului succes.

Incep cu anii 80 in jurul liberului schimb, asistam la renasterea unui neo-liberalism

marcand asadar mai putin o resusgenta a liberalismului cat o conjunctie a unei forme de

conservatorism.

Conservatorii : nu exista o ideologie conservatoare. Not de conservatorim se naste dupa cea

de liberalism , ca o forma de aparare intrasingenta sau moderata a vechiului regim pus in

pericol de valul revolutionar modern.In fata tendintei revolutionare de a sterg cu totul vechiul

regim se ridica voci: conservatoare( Edmund Burke) , moderate, intransingente( Joseph de

Maistr- condamna excluderea bisericii catolice din viata publica).

-gasim o sumedenie de practici coeranta familiei fiind data de atasamentul relativ la valorile

vechiului regim

- partidele ocnserv in sec 19 sunt cele mai atinse de instituirea sufrasgilui universal.Dupa

institutirea sufragiului univ, familia conservatoare se pierde , iar atasamentul la traditiile

politice, culturale, sociale este preluat ca valoare pol de alte partide in special pe continent de

partidele democrat-crestine.( partide de aparare a prezentei bisericii in spatiul public).

Partidele atasate unui principiu de oridine, ideii de identitate nationala pot candida cu succes

pt un loc in familia conservatoare ceea ce face ca aceasta fam sa fie ft diversa.

Familia democrat-crestina: este o familie diversa nascuta in cond laicizarii

statului( evacuarea din spatiul institutional al statului a prezentei valorilor predicioase si a

prezentei bisericii) si secularizarii societatii.( fenoment societal, retragerea religie din soc

catre spatiul intim).

SCOP: apararea prezentei sociale a bisericii. Se nasc in Europa Catolica.

Partidele crestine in Europa de Nord cauta sa aduca in planul politicilor publice valorile

crestine.

-Partidele crestine au o leg cu biserica catolica .Aceste partide prefera sa-si pastreze o

oarecare libertate in raport cu biserica

-Nucleul este constituit de doctrina sociala incepand cu 1891 si pana in prezent.

-partidele socialiste nu cred in existenta lui Dz iar cele demicrat-crestube cred ca Dz este peste

tot dar pe planul politiilor socaiel sunt aprp pefect de acord.

Familia Socialista:

Cea mai coerenta

Se Org progresiv , 1870-1914, caract de internationaslim si este marcata de atitudinea fara de

democratie si revolutie

Apar peste tot mai putin in SUA

Diversitate doctrinara; socialistii britanici il au pe Robert Owen , un socialist idealist ,

francezii il au pe Chambre Fourier

Este animata de dispute ideologice si privesc modul in care poate fi schimbata soceitata.Pe de-

o parte fam social-democrata se org in jurul idee reformiste, societate poate fi imbunatata de

reforme alese prin mecanismele institutionale ale democratiei parlam( Ex : Partidul Socialist

Suedez care incepand cu 1920 pune in opera prograne de duce la consti modelului suedez

care instaureaza regimul socialist ). Avem si familia revolutionara ce ramane atasata ideii de

revolutie si anume fam marxist-lenilista cel care teoretizeaza si transf marxismul intr-o sol

operativa).

Internationalismul: familiile socialiste sunt legate de ideea unei solidaritati internationale

nascuta in paradigma unei revolutii internationale , intr-o lume afectata de rev industriala .

Prima internationala se naste in Anglia in 1864-”Asociatia internationala a Muncitorilor” .

A doua internat: in 1889 in cond existentei partidelor socialiste si se naste ca un cadru de

coordonare care incearca sa contruiasca portretul tip al part socilist ce este distinct de

simplul sindicat pt ca are mij de actune pol;este sfasiata de cearta revolutionista ; este distrusa,

anihilata de I RM.

A treia internat se const in 1916 ; este const de Lenin- expresia luptei de clasa. Este instr

influentei sovietice, este autoritara care part sa adopte titulatura de partid comunist in 1920-

1921 si tin congrese prin care decid sau nu sa adopte aceasta titulatura.

Problema PCR era defectuoasa sa conducere si nu faptul ca avea un nr mic de membri.

Aceasta internationala comunista ia sfarsit in 1939 pentru ca una dintre temele majore ale fam

comuniste este lupta anti-fascista si lupta imp nazismului.( Pactul Ribentriv-Molotov).

Socialistii Europei OCC se regrupeaza intr-o internationala socialista care raman in epoca

postebelica o retea de regrupare a politicii socialiste.

Partidele agrariene se nasc in acele tari unde ec rurala este una de mici fermieri liberi si sunt

mai putin tipice acelor societati dominant agrare in care proprietatea funciara este de mari

dimens.

Una din tarile cele mai ilustrative pt acest model este Danemarca ,care lanseaza ideea

cooperatiei agricole.

Cap. III Paride politice si reg democratice( Sa ma cac pe fata eiiiii ca ne tine pana la 20: 00 )

Partidele in regimurile democratice, in democratii

Democratii in partide

Partidele se confectioctioneaza odata cu reg democratice, cele doua istorii nu pot fi disociate,

-Istoria democratiei este una discontinua, de-a lungul acestei perioada putem identifica cu B

Manin cel putin trei forme tipice are reg intemeiate pe reprezentare politica . Politica

europeana s-a schinbat si avem trei forme de pol: reg reprezentativ, democratia partidelor si

democratia publicului .

Regimul reprezentativ caracterizeaza sec 19, dem partidelor este tipica sec 20 in timp ce cea a

publicului ar caracteriza forma politicului in care traim astazi.

Regimurile reprezentative se sfarsesc odata cu emergenta la finalul sec 19-lea al partidelor ca

formule pol de succes iar prezenta acestor partide ii invita pe observatorii epocii sa vb despre

o criza politica , criza care duce la nasterea dem partidelor , astazi vorbim de declinul

partidelor.

Cele trei forme ale ref reprezentate pot fi intelese ca moduri dif de a practica 4 principii

fundam ale guv reprezentative:

a)Alegerea reprezentantilor la intervale regulate ;

b) indep relativa a acestor reprezentanti

c) libertatea opiniei publice

d) luarea deciziei in urma dezbaterii(dezbaterea fiind intelesea ca un schimb de argumente si

nu ca o simpla negociere sau targuire.

Cele 4 principii sunt declinate in practica dif :

Parlamentarismul: modelul este Edmund Burke.( reuseste sa castige sprijinul si increderea

circumscriptiei din care face parte principiul deferentei adica la alegeri elita sociala este

validata -Bagehot). Rel dintre reprezentant si reprezentat este direvta , individualizata

preconstruita social inaintea votului.

Autonomia reprezentatilor: Acest reprezentant nu este purtatorul de cuv al celor care il aleg

[pt ca vointa sa este libera si nu este nicicum legat de vreun

vreun angajament pe care l-a facut cetatenaul.

-libertatea op publice, lipsa coincidentei dintre opinia publica si cea politica.

Luarea deciziei in ceea ce priveste dezbtarea: Parlam este locul intal dintre vointele libere

ce delibereaza pt a cadea de acord asupra legilor, legi care sunt principii generale de actiune .

Acest regim a fost dezlocuit de democratia partidelor sianume de instaurarea sufragiului univ

si consacrarea partidelor pol ca actori ai politicii. Prezenta partidelor a schimbat radical jocul ,

ea nu a condus la sf domnia notabilitatilor .

Curs 7: 08.04.2014

EXAMEN SCRIS inainte de MAI

Evolutia regimurilor reprezentative fiind in fapt evolutia practicilor nascute de cele 4

principii.Examnind diversitatea pol si geeopol a acestor principii, Manent construia 3

paradigme politice: parlamentarismul ( tipic sec 19-lea) , democratia partidelor tipica

secolului 20 ,democratia partidului si publicului.Partidelor politice jucau roluri

diferite ,ocupau locuri dif , tat de dif incat emergentaa lor la sf sec al 19-lea si declinul lor

relativ la incep sec 20 au putut fi interpretate de observatori prin criza de sistem.

Modelele de organizatii partizane propuse de sociologia politica:Cuplul partid de masa-partid

de cadre( Berger); Partidul catch-all ;partidele cartell.

Aceste modele organizationale sunt tipuri ideale, sau pure si nu sunt idealuri morale carora

organizatiile partidelor reale ar trebui sa se plieze.Partidul de masa a putut servi drept model

moral si a devenit chiar un reper legal.Nu sun t nici tablouri descriptionale ale realit patizane.

Aceste modele nu descriu partitdel pol in realirarea lor concrera ci anambleaza in tablouri

coereten de intelegere o realitate inversa.Aceste modele explicative, construite fiind la un

nivel mediu al scalei abstractiunii, sunt dependente de o anumita realitate socio-istorica; ele

ne trimit catre un tip de sisteme pol proprii unei anumite perioade.In cadrul acestuor tipuri de

politica, repesctivele modele incearca sa surprinda natura, locul si rolul pe care partidele pol

le-au indeplinit.

Partidele de cadre/partidele de notabili corespund logii regimurilor reprezentative.Un

asemenea tip de partid instrumentul reprezentarii politice actualizate in institutia

parlamentului inteles ca spatiu de dezbatre politica.Caracteristicile epocii post 1870, partidele

de masa sunt in principal instr de mobilizare pol al unor societati in proces de emancipare.

Partidele catch all sunt tipice epocii postbelice.sunt purtatoarele consensului de

societate ,atasamentului la democratia reprezentativa , atasament consolidat prin intermediul

polticilor bunastarii, in conditiile existentei unei alternative majore care este regimul sovietic

care in anumite tari din europa occ se bucura de multa simpatie.

Partidele cartell sunt caracteristice ultimelor decenii ale secolului 20, post razboi Rece, tipice

cresterii economice si corepund de asemenea concentrarii partidelor pil asupra functiilor lor

institutionale.

Partidul personal surpdine practici pol europoene la incep sec 21 intr-o pol caracterizata pe

de-o parte de personalizarea raportuirlor pol si pe de alta parte de prezidentializarea practicilor

.

Morris Duverger: reuseste sa fie un autor citat atat in sociologia pol franco cant si

anglofona.Reiinoieste interesul pt partidele pol considerandu-le forte poltiice nu numai ca

forme politice.El arunca o privire sociologica asupra acestor partide.Considera partidele csa

organizatii.Pt Weber o roganizatie este o relatie sociala ordonara caee limiteaza accesul

tertilor si a carei ordine esre un spatiu structurat de apartenentra, un nr de persoane care

traiesx simultan si succesc , rel dintre aceste persoane fiind ordonate si stryctyrare,Partidul ca

org este o structura de dominatie care are o directie, un aparati si „supusi”(membrii

simpatizanti,militanti,votanti ).Perenitatea organizatiei se sprijina pe raportarea unui orizont

de valori,declinat sub forma ideologiei sau a doctrinei pol transf intr-o serie de obiective care

dau nastere programului politic si de asemenea de o suma de programe politice.

Raportul dintre ideologie si programul de guvernare nu este nicioadata direct

armonios.Guvernarea este supusa unei rationalitati instrumentale.Duverger examnineaza

formele de apartenenta partizana practicile de leadership sau de conducere a unei

organizatii(cum se seteaza conducerea si cum se raporteaza aceasta la restul organizatiei),

modul de functionare a aparatului de partid si raportul dintre practicile organizatioanel si

nivelul valorilor si obiectivelor.Nu exista organizatii mai opace decat partidele pol ceea ce

obliga la o naveta constanra intre spuse si facute.

Tabloul pe care il construieste duverger este o inlantuire a tipurilor organizationale

inlantuite intr-o susccesiune istorica: partidele numite burgheze, liberal, conservator din sec

19-lea care sunt retele de comitete electorale si se bucura de o indenpendenta ridicata si sunt

organizate in jurul uneor personalitat locale,culturale,economice; care au un temei doctrinar

slab si care au un scop principal electoral.

Partidele socialiste ,sunt organizatii cu structura biroctratica densa, care sunt intemeiate pe o

gestiune riguroasa a apartenentei ,incadrare si socializare sistematica a membrilor=>

organizatii puternic institutionalizate care au drept scop mobilizarea continua a unei parti a

societatii in vederea unui obiectiv politic care poate fi electoral sau revolutionar.

Partidele fasciste si comuniste sunt organizatii puternic centralizate cu o dimensiune

ideologica importanta sunt instrumente organizationale consturite in vederea actiunii

politice .PhilipsSzelnick definea partidul comunist ca fiind adaptat existenteu su actuybuu

clkabdestine si care cer membrilor un atasament de tip religios.In plan organizational

distinctia intre acestea( comunist/fascit) se asemuieste distinctiei pe care Weber o face intre

doua forme de dominatie democratica( Weber se refera la doua tipuri de dominatie

hierotcratica-Biserica este un tip de dominatie.)Modelul bisericii este un model de dominatie

hierocratica rutinizata.

Partidele comuniste cereau membrilor lor sa desfacsoare activitati de agitatie si propaganda.

Solidaritatea organizationala, apartenenta la o org in vedeara actiunii colective este numita de

Duverger „armatura partizana”.D p d v al armaturii organizationale,pasajul de l aun model

organizatrional la altul a rperezentat o evolutie organizationala.Duverger elebaoreaza i poteza

confirmata de evolutia partizana a sec XX_lea numita”: Contaminarea organzationala la

stanga a partidelor polt”=> emergenta partidelor de tip socialist nu este doar o etapa printre

altele dar au si putut impune in lumea democratica un model organzational care nu este doar

un model explicativ ci este un ideal organizational.Succes a facut ca toate partidel epol sa

copieze modelul socialist=>”cpmtaminare la stanga a tuturor partidelor regimurilor

democratice”.toate partidele pol s-au simtit obligate sa dezv struvturi organizat tipice

partidelor socializte care sa asigure gestiunea permanenta apartenentei la partid.

A doua inovatie organizationala( mai putin succes) ->Produsa de partidele

comuniste .Comunistii adopta un principiu numit centralismul democratictinde sa

concilieze centralizarea si democratia .Centralismul dem se def prin 4 trasat: 2 tin de

democratie (alegerea tuturor organismelor de conduecere ale partidului de catre membri ,

organisme de conducere care periodic fac dari de seama membrilor ; supunerea indiscutabila a

minoritatii fata de majoritate si supunerea ierarhica a organismelor inferioare asupra celor

superioare )si 2 de centralizare.

D p d v al solidaritatii unui partid, pe plan vertical Duverger ne invita sa distingem intre

partidele cu structura directsa(apartenenta individuala) si cu structura indirecta( asamblaje de

entitati organizationale preexistente-Partidul Laburist Britanic ).Structura iniderecta s-a

pastrat pana in 1920, mai cu seama anul 1913, data a validarii Trade Union act care pune

capat automatismului apartenentei.

Tipurile de structura depind de gradul de structurare al soc in care partidele se nasc si este un

factor important.Fiecare model organizational are propria sa caramida sua piatra de

temnelie.Comitetul / caucus este elementul fundam al partidelor notabile,de cadre,burgheze;

este o reuniune de notabilitati relativ inchise, organizat la nivelul circumscriptiei, cu caracter

semipermanent.Paritdele americane sunt o retea de comotete acre nu au o structurare cu

adevarat nationala.Alegerile sunt statale si pe urma devin nationale-> retele de comitete au un

caracter statal.Europa Occ a practicat indelung „sectia de partid”care este o unitate de

recrutare, de socializare si de mobilizare cu caracter permanent si cu structura biroctatica,

organizata pe o baza teritoriala.Sectia de partid este un dispozitiv de mobilizare in sensul in

care se vorbveste desprea aceasta mobilizare in momentul votului realizata de organizatiile

circumscriptie fie diect sau indirect.

Partidele pcomuniste sunt construite pe baza celuleiorganizate pe baze profesionale si nu

teritoriale.Ele sunt tipic ansamblate in interiorul economiei publice si in interiorul institutiilor

publice.

Partidele fasciste sunt contruite pe militie/fascie.(este o institutie a statului roman).Militia

trimite catre o experienta republicana si medievala, este acel dispozitiv de protectie al

comunitatii construit pe baza de voluntariat sau prin obligatie cetateneasca pt apararea

comunitatii de proximitate.

Diferenta dintre militia- dispozitiv pentru apararea comunitatii, si politie- institutie org de autoritatea central, reglementata, careia ii sunt atribuite fct precise.

Militiile sunt marca caracterului nedemocratic ale partidelor care le asuma.

Articularea generala- puternica sau slaba.- depinde de 2 elemente – arhitectura statului si de sistemul electorial. Cum influenteaza tipul de scrutin? Reprezentarea proportionala- favorizeaza articularea puternica in speciala daca practica pragul si redistribuirea voturilor .Scrutinul majoritar cu un tur sau doua poate favoriza o atriculare mai slaba.

Membrii de partid este o notiune inventata de partidele socialiste.Par de masa - membrii sunt substanta organizatiei( carnet de membru si cotizatia)

Alegerile primare- selectarea prin vot a conducatorului partidului de catre membrii.