curs 1 semiologie
Post on 18-Jun-2015
1.432 Views
Preview:
TRANSCRIPT
SEMIOLOGIE MEDICALAGENERALA Elena Gologan
cuprins1. Obiectul de studiu al semiologiei Definitie Taxonomie Asteptari 2. Date de istorie a semiologiei medicale 3. Foaia de observatie clinica generala: anamneza 4. Verificarea datelor acumulate
OBIECTUL DE STUDIU AL SEMIOLOGIEISemeion=semn Logos=stiinta Obiective: Descoperirea Descrierea Interpretarea semnificatiei SIMPTOMELOR SI SEMNELOR BOLILOR
PROPEDEUTICA MEDICALApropaideuo=a invata inainte Obiective: Insusirea metodologiei examenului clinic Interpretarea datelor paraclinice
finalitate Elaborarea unui rationament elaborat fiziopatologic Integrarea sindroamelor evocatoare entitatilor morbide
asteptari Cea mai conservatoare dintre disciplinele clinice Poate cea mai vasta si fascinanata Ritm sustinut Bucuria cunoasterii
Semiologia medicala Disciplina analitica vasta Adaptarea la specificul activitatii clinice Memoria nu trebuie sa sufoce gindirea Semiologie fiziopatologica (Gh. Balan)
premise Comunicare larga asupra simptomatologiei Examen fizic in detaliu Analiza relatiilor obtinute
Definirea sanatatiiStare de bine bio-psiho-sociala ABORDAREA BOLNAVULUI cu: Minutiozitate Neomiterea detaliilor aparent nesemnificative Condescendenta si empatie
NOTIUNI DE BAZA Simptom=manifestare a bolii perceputa de bolnav Semn= manifestare a bolii obiectiva, cuantificabila, concreta (identificabil la examenul obiectiv)
Sindrom= care merg impreuna=complex de simptome si semne, clinice si paraclinice converg spre un numitor comun etiologic sau patogenic Nu este o boala
Istoria (sumara) semiologiei medicale Este superpozabila la origini cu istoria medicinii in sine Anamneza si examenul clinic nu necesita tehnologie ci doar disponibil, acuratete si perseverenta in sesizarea naturii umane
Egiptul antic Medicina practicata de medici, nu de vraci Medicii specializati pe domenii de boli Tratament simptomatic
Mesopotamia 1050 B.C. medicul Esagil-kin-Apli Manual de diagnosticare1. Diagnostic pe baza simptomelor si semnelor 2. Examen clinic 3. Prognostic 4. Prescriptii
Persia Rhazes a descris elementele cutanate din pojar si variola Ibn Sina (Avicenna) Tratat canonic de medicina si Cartea vindecarii (1020)
Asklepios Considerat Zeul Vindecarii Fiul lui Apollo
Hipocrate n. 460 B.C. n insula Cos, ntr-o familie care apar inea cultului lui Esculap (zeul grec al medicinei), fiul lui Heraclide m. 377 B.C. n Larisa cel mai vestit medic al greciei antice ("marele medic") contemporan cu Socrate, Platon, Aristotel, Democrit
Grecia antica Hipocrate din Cos parintele medicinii Juramintul lui Hipocrate Corpus Hippocraticum Descrierea bolilor Explica procesele patologice A localizat procesele psihice in creier Tipuri constitutionale
Hipocrate eliberarea medicinei de misticism ("nu exist boli cauzate de zei"), diagnosticul clinic a devenit tiin Despre aer, ape i locuri rolul mediului i a pozi iei geografice n determinismul bolilor principiul umorismului echilibrul celor 4 umori: snge, limf , bil galben , bil neagr Prognostic, prognoz i aforisme "nu exist boli, ci bolnavi"
sangvin
coleric
flegmatic
melancolic
normostenic
Galen din PergamonDescrierea transpunerii in organofunctional a unor stari psihice Doctrina circulatiei singelui Teoria umorilor Manifestarile cardinale ale inflamatiei 130 B.C.
Evul mediu1. Scoala de la Salerno Civitas Hippocratica secolul IX 2. Scoala bizantina Oribasius; Dioscorides - tratat pentru Anicia Juliana 3. Scoala alexandriana (araba)
Universitati medicale Montpellier - Arnold de Villanova, Henride Mondeville, Guy de Chauliac
Bologna Mundinus Padova - Ferrari Salerno Nicolaus Salernitanus Alessandra Giliani
Renasterea
Garcia de Orta - a descris semnele clinice ale holerei si altor boli tropicale William Harvey circulatia singelui Vesalius Despre structura corpului omenesc
Paracelsus (1493-1541)Luther (1493-1541) al mediciniiteoria cauzelor bolilor (etiologia) folosirea limbii materne a negat trecutul fara a putea oferi un substitut
Renasterea Thomas Sydenham malaria, scarlatina si pojarul Tratate: Lista simptomelor febrei nou aparute Procesul de vindecare
all disease could be described as natural history
Secolul XVII Newton, Leibnitz, Galilei:metoda stiintifica cu1. Observatie PERCEPTIE STRUCTURATA PE INTELECT 2. Experiment 3. Rationament
Sir William OslerIstoria medicinii Descrierea elementelor EISA
secolul XVIII Morgagni observatii clinicesi anatomice asupra afectiunilor valvulare si ale aortei
Cullen Bright a corelat anasarca cu afectiunile renale
Gerard van Swieten 1700 - 1772, Leiden, Olanda discipol al lui Herman Boerhaave medicul personal al mp r tesei Maria Theresa a Austriei reforma educa iei medicale n Viena reducerea influen ei religiei n medicin 17 volume de nv turi medicale Ratio Mendendi
Secolul XVIII Addison Insuficienta suprarenaliana Corelatia cu secretia hormonala Mixedemul
Augustin Landr -Beauvais
1772 - 1840, Orlans, Fran a a descris artrita reumatoid (incorect considerat anterior ca o form de gut )
Secolul XVIII Jean Baptiste Bouillaud James Johnson (1777-1845), - RAA si afectiuni cardiace August Francois Chomei (17881855; RAA si pericardita
Renee Laennec
stetoscopul ascultatia mediata; 1819
Laennec1781 - 1826, Quimper, Fran a - studii asupra cirozei hepatice, hepatice, tuberculozei i peritonitei - a introdus termenul de "melanom" i a descris melanom" metastazele pulmonare ale melanoamelor (1805)
stetoscop
Leopold v. Auenbrugger descoperitorul tehnicii percu iei n examenul fizic obiectiv (n pleurezie) preluat ulterior de c tre Jean-Nicolas Corvisart i Josef Skoda (skodismul) identificarea cavernelor tuberculoase prin percu ie descoperitorul tehnicii palp rii vibra iilor vocale semnul Auenbrugger hernia epigastric n caz de pericardit exsudativ masiv
JeanJean-Baptiste Bouillaud 1796-1881, Angoulme, Fran a a descoperit corela ia dintre reumatismul articular acut i endocardita reumatismal (boala Bouillaud) pionier al terapiei digitalice ("opium of the heart") Trait clinique des maladies du coeur Primele studii asupra func iilor creierului Trait clinique et physiologique de lencphalite, ou inflammation du cerveau
Secolul XIXincepe definirea majoritatii bolilor James Hope insuficientele valvulare Hermann Lebert Johann Oppolzer Oertel degenerescenta grasa Cruveilhier pneumonia la copil si ciroza
Kussmaul stenoza pilorica Basedow hipertiroidia Beard neurastenia Robert Bree astmul bronsic Biermer anemia Leyden cristalele din AB Curschmann spiralele din AB
Semiologia medicala romaneasca Iasi C.C. Dimitriu, Gh. Creteanu, C. Strat, Lungu, Triandaf, C. Stanciu, G.I. Pandele Bucuresti Nanu Muscel, C.C. Dimitriu, Brauner, C. Paunescu, Gh. Galea, M. Anton Cluj I. Hatieganu, I. Goia
Semiologia medicala aziContinuata cu traditionalism Conservatoare Esenta diagnosticului Sesizarea nuantelor de detaliu si ansamblu definesc simtul clinic Atentia este cheia succesului Cunostinte de fond - nu pot sa recunosc ceva de care nu am auzit niciodata
FOAIA DE OBSERVA IE CLINIC Prezentare generalDocument ce consemneaza toate informatiile cu privire la pacient Valoare multipla: 1. Clinica 2. Stiintifica 3. Juridica
Elemente consemnate Subiective simptome Obiective Semne Date paraclinice
Structura FO1. Date generale 2. Anamneza 3. Starea prezenta 4. Evolutia 5. Epicriza
Structura FO1. Date generale 2. Anamneza 3. Starea prezenta 4. Evolutia 5. Epicriza
1. date generale1.a. Date cu privire la unitatea medicala Denumire Sediu Adresa Cai de comunicare
1.b. Date generale de identificare a pacientului Nume Virsta Sex Domiciliu Profesie Functie Loc de munca Statutul de asigurare medicala CNP
1.c. Date despre plasarea temporala a pacientului Data internarii (Eventual si ora) Data externarii (Eventual si ora) Numarul de zile de spitalizare Numarul de zile de CM
1.d. Date de preintimpinare a unor erori vitale Grup sangvin sistem ABO Grup sangvin sistem Rh Alergii cunoscute
Virsta afectiuni specifice unor categorii de virsta afectiuni cu frecventa particulara la anumite virste afectiuni cu particularitati evolutive si prognostice diferentiate in raport cu virsta
Sexul/genul Afectiuni specifice sexului feminin Afectiuni specifice sexului masculin Afectiuni cu frecventa diferentiata pe sexe Afectiuni cu evolutie particulara corelata cu sexul si contextul fiziologic
Domiciliul Actual sau trecut Locul nasterii
Profesia si functia
Boli profesionale Frecventa mai mare a unor boli pentru anumite categorii profesionale
Date de diagnostic De trimitere La internare La 72 de ore La externare
diagnostice 1. 2. Principal Secundare Complicatii Co-morbiditati
Modalitati de externare Externat Transferat (unde) La cerere Decedat
Starea la externare Vindecat Ameliorat Stationar Agravat Decedat
Date cu privire la interventia chirurgicala Data si ora Caracterul de urgenta/la rece Echipa operatorie Anestezia Procedura Diagnosticul
Date de siguranta epidemiologica in timpul spitalizarii Parazitat Boli infecto-contagioase
Structura FO1. Date generale 2. Anamneza 3. Starea prezenta 4. Evolutia 5. Epicriza
2. anamnezaanamnesis = amintire Date cu privire la boala obtinute prin dialog medic pacient (qui bene interrogat, bene diagnosticat) Permite: Identificarea organului sau aparatului in suferinta Uneori chiar a bolii
metode Nu este standardizata (orice metoda este buna) Consolidarea increderii bolnavului Obiectiv: obtinerea unui maxim de date utile diagnosticului si tratamentului
metode Incepe de la sesizarea modului de intimpinare (prima impresie) Date referitoare la: 1. nivelul comunicarii, 2. gradul de intelegere a bolii, 3. gradul de incredere bazal, 4. gravitatea bolii
metode Start liber Interventii oportune si prudente Etape obligatorii:1. Motivele internarii 2. Istoricul bolii 3. Antecedente personale 4. Antecedente heredo-colaterale 5. Comportare fata de mediu 6. Conditii de viata si munca
Motivele internariiIerarhizate dupa: impactul invalidant dominanta semnificatia
Descind din auto-observarea pacientului Redactate grupat, sintetic In termeni medicali
Antecedente heredoheredocolaterale Hereditare:1. Boli cu transmitere genetica 2. Boli cu predispozitie genetica
Boli contagioase Boli datorate obiceiurilor comune: alimentare, sanitare
Antecedente personaleFiziologice: Menarha Menopauza Date cu privire la ciclul menstrual Nasteri: numar, modalitatea gestatiei, modul nasterii, complicatii, transfuzii, greutatea la nastere a copiilor, multiple Sarcini: extrauterine, avorturi, modalitatea
Antecedente personalePatologice Boli acute: infectioase, alergice, iatrogene Boli cronice: etape evolutive Gradul insuficientei de organ Interventii chirurgicale: bolala, indicatia operatorie, tipul de interventie, reinterventii, complicatii, evolutie
Comportare fata de mediu Alimentar: alcool, grasimi, dulciuri Fumat Droguri Medicamente (exceptind cele cu prescriptie) Atitudine sociala Sexualitate
Conditii de viata si munca De viata: alimentare, locuinta, comfort psihic, igiena De munca: microclimat, stress, ergonomie, toxice
Istoricul bolii Redactat dupa preluarea completa a datelor anamnestice Consolidat prin intrebari suplimentare Secventa evenimentelor de la debut la momentul adresarii
Istoricul bolii 1 Debutul: momentul (data, ora) Modalitatea de debut Circumstantele de instalare Cronologia instalarii simptomelor Localizarea, intensitatea si evolutia Atitudinea pacientului
Istoricul bolii 2 Adresare medicala (farmaceutica, traditionala, homeopata sau empirica) Investigatii efectuate Concluzie de etapa Tratamente prescrise Urmate/nu Eficiente/nu
Istoricul bolii 3 Contiunitate de evolutie Readresari (cu aceleasi etape) Internari Pina la momentul actual Motivele internarii
Dificultati de anamnezaCopil mic sau timorat, fara mama Oligofren Etilism acut Drogat Comatos Bolnav psihic cu deficit de comunicare Socat, Stari generale alterate prin febra, soc psihic Nivel cultural subliminar Deficient senzorial Intentional
(Auto)verificarea datelor obtinute
Semiologia medicalSe ocup cu studiul: 1. afeciunilor medicale i chirurgicale 2. semnelor i simptomelor bolilor 3. tratamentului bolilor 4. metodelor de examinare clinic a bolnavilor 5. unei jum t i dintre afeciunile cunoscute
Semiologia medicalSe ocup cu studiul: 1. afeciunilor medicale i chirurgicale 2. semnelor i simptomelor bolilor 3. tratamentului bolilor 4. metodelor de examinare clinic a bolnavilor 5. unei jum t i dintre afeciunile cunoscute
FOAIA DE OBSERVAiIE OBSERVAi CLINIC GENERAL : document1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Medical Artistic Politic Juridic Administrativ gtiinific Informativ
FOAIA DE OBSERVAiIE OBSERVAi CLINIC GENERAL : document1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Medical Artistic Politic Juridic Administrativ gtiinific Informativ
Anamneza rezult din: 1. consultarea documentelor medicale anterioare ale pacientului 2. examenul clinic obiectiv 3. discuia cu bolnavul sau aparin torii 4. analizele de laborator ale pacientului 5. istoria familial a acestuia 6. documentele de trimitere ale bolnavului
Anamneza rezult din: 1. consultarea documentelor medicale anterioare ale pacientului 2. examenul clinic obiectiv 3. discuia cu bolnavul sau aparin torii 4. analizele de laborator ale pacientului 5. istoria familial a acestuia 6. documentele de trimitere ale bolnavului
Nu se poate obine ob anamneza cnd: 1. 2. 3. 4. 5. 6. bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul este comatos este surdo-mut este orb este oligofren sever are vrsta de o lun nu dorete
Nu se poate obine ob anamneza cnd: 1. 2. 3. 4. 5. 6. bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul bolnavul este comatos este surdo-mut este orb este oligofren sever are vrsta de o lun nu dorete
top related