cronici din lumea de dincolo - chico xavier din... · cnonrcr din lu&rlea de dincor,o imi...
Post on 05-Jan-2020
37 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Traducere: Adriana Aniscenco
Tehnoredactare: Marius ToaderCoperta: Amitabha
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiChico, Xavier
Cronici din lumea de dincolo / Chico Xavier. -Bucuregti : Editura Ganesha, 2019
ISBN 978 -6 06 -87 42 - 43 - 4
.,
Copyright @ 2019
Toate drepturile acestei edilii ln limba romhnd aparlinEditurii Ganesha
shaTeL.0722264594
e-mail: contact@edituraganesha.ro
web: edituraganesha.ro
Tiparul executat la:
Ganesha Publishing House
Tel: 021 -423.20.58, tel/fax: 0372.896.105
e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro
CHrooArnsrr
wgane
CROI.UCIDIN LUlvtE\DE DI).LCOLO
dictati de spiritul
Humberto de Campos
rHfrEslra2419
Cupnsnrs
Introclucere.... ...".....6tr - Dintr-olocuin!6alumiir3edinc*lo" . "... l02 - Scrisoarepentru"ceicare au r6mas . ".... ld3-Cr:piilorrnei .......214 - inlocuinfamor{ilor "... " ". ZS
5- Iudalscarioteanul.... .. "..325 -_ Celor care se afli tnci in intunericui nurni:i" " " " . . 38
7 - O <iulce cornpensatie . . . . . .48-Ded,incolodemorm6nt.... .....499--Oh! trerusatrilne!... Ierusallme!..... ..... ". 53
10--DespreFiratininga... "...58ll.*Inimhdemama. ...6312 -intrevedereaumbrelor. ...6713 -Ziuapatriei " " " " "..7314- Un sceptic . " "... ".TT15-Poruncainvft{Storului. ...8316--TrecerealuiRichet .......89l7-Hauptrnann" ".....9518-_Casalsmael ".."..100l9-Scrisoarechtre .." 1CI6
20 - Fetru,Apostolui . " Ilz21-Mareleh,{isionar .. LIT22-Legendalacrimilor.... " " I2Z23--Scrisoarecleschis$c[tre ....... l2E24--Pacea qiaelevirul " " "....Ii4+
Cupnrlts
25-5ocrate"."'" ""'14126*-scrisoarec*'tretrisus. "'..14E27 - Celmraiilnportantrnesaj, "... " ' i53
28 -- Rd.spuns la o scrisoare . . . 159
29--Tiraatrentes. ".".'.1643CI -- Frol-rlema tr*ngevitbfl" " ' " t7L
31 -Elogiulrnunciterru.lui" . ".17632-_AniversareaBraziliei ..'.18033 ---O institufie venerahilh ' ' " 184
34 *- Scrisoare pentru ruarna . . 191
35 -- imi iau rirnas bun, . . . . . 196
Giosar. " . .246
fJrwrn-$ LfficurrurA A LUMrr
NE ilINCOtO
27 martie 1935
1n timpui viefii, eredeam ci surprizele care ilagteapthpe un mort <lup[ ce-gi ]eapbd6 rbmigi{ele pirnd.nteqtiaveau sb fie cu totul altele!
tr a fel ca un copil care merge pentru prima oari la oexpozi{ie, mi-! imaginam pe celebrul paznic atr cheilorpalatetrnr ceregti. Sf6ntui Fetru imi apirea cu miinileincruciEate sutr birbie, cu niste ochelari rnari pe vArfulnasului, la fel ca cei ai lui Nilo Peganha. Ca un bunf,unctionar de birou, el ar fi parcurs cu ochii obosili gisomnorosi rapoartele, h[rfile gi nigte cir{i imense culistele sufletelor care se intorc din sfera pdrninteascl.VIi-l imaginarn ca pe un bdtr1nel care se {ine bine,asemenea senatorilor din timpul rnonarhiei braziliene,netezindu-gi rnusta{a gi venerabila-i barbi grizanatd.Tot <ieruldnd firul arnintirilor, bunul apostol aveas[-mi povesteasc[, poate, ceva nou, c6teva anecdotereferitoare la via{a lui conforrn cu versiunea populari,fapte survenite pe vremea cAnd pescuia, cu rnulteperipe{ii amuzante, cu copii de vArsta mea. Tinerele fetegaiiieene din Sepphoris gi Capernaurn, cu buzele lor carodiile coapte, erau creaturi ispititoare. Sfhntui petruavea si evoce cu siguran{l aventurile lui trecute, lnaintede convertirea la rloctrina Nazarineanului"10
CnoNrcl DIN LUPIEA DE DINCOLO
insl nu l-am gisit pe celestul paznic al cheilor. Confruntat
cu o asemenea decepfie, mi-am spus c[ regiunea celor
preaferici,ti se giseqte probabil in cine qtie ce cordilierl de
nori inaccesibili. Probabil c[ este un col1 de nai incAnt[tor,
in care fiecare zoni are un nume retrigios in expresia sa
simbolici cea mai inalt[, ca, de exemplu, ,,Palatml Sr'itletelor
BinecuvAntatd' sau,,Bulevardul Puterilor Angelice'i Frobabil
c[ in inima acestui orag prodigios, intr-un patrat luxos, Sffinta
Cecilia cdnti Ia harp[, acompaniati de r"ln cor forrnat din11000 de fecioare. Hle rhspAndesc arrnonii delicioase pentru
a leglna somnul fiicelor Acheronului 5i Nop[ii, pentru ca
acestea si nu vinl cu securile lor incandescente gi cu viperele
lor, sl hrlbure pacea celor care iqi uiti acolo suferin{ele, intr-oodihnl beatifici. Festivitili solemne qi s[rb[tori comemor6.nei
evenimentele cele mai importante ale Bisericii sunt, probabil,
organizate periodic in aceastl regiune minunat[. Cu mare
pompl, papii dezincarnafi lin slujbe gi cintfl Te Deum-wl.
To{i sfinlii din calendar sunt prezenli. Sfrntul Francisc Xavier
poarti probabil acelagi veqm6nt zdren[uit cu care predica inIndia. Sfenhil iosif apare ca tAmplar, iar Sfantui Sebastian se
[1
Csrco Xavirn
infhtiEeazi in arrnura lui cle soldat rclrnan. Dezvaluindu-Eiprofilul de Madoni drilgu!1gi sever5 in acelaqi timp, Sfflnta
Clara apare sus{inutd de mAinitre minuscu-ie Ei lragile ale
arhangheliior; ca nigte trandafrri de carne blondl" in galeriisornptuoase, sufiete respectabile ii reprezint* pe sfin{ii pe
care Eiserica i-a inventat pentru hagiologia sa.
Dar... n-arn grutut gdsi Raiuil
De aceea, mi-arn spus in cele din urm6 c5 opiniaspiritigtilor este, protrabil, cea mai just[. Trebruia deci s[-iint6lnesc pe eei care gi-au ahan<lonat carcasele pimAnte;tigi igi continud via{a.
Arn chutat atunci sh iau legfttura cu grupul brazilieniloremigrafi pe lurnea cealalti. $i de data aceasta, idealizam
Charloffe, la Botafago,acolo unde era invitatdspuma societdiii cariocus
din ultimele decenii ale
celei de-a doua dornnii, pewernea c6nd reuniunileerau compuse din nobiliproprietari de sclavicare ofensau simplitateamonahali a paiatului SaintCristophe"
s Originard din Ftio de |aneiro. N"t.tn|.,.
-CnoNrcr DIN LU&rlEA DE DINCor,o
imi spuneam in sinea mea: rabinii Sanhedrinului care
au pronun[at condamnarea lui Xisus Hristers ar dori cusiguranli si aibl ve;ti despre Flitler gi furia sa irnpctrivaevreilor. n a rAndul lor, trupele prin{ului BisniarclG care
au pierdut ultirnul rftzboi, ar elori sb cunoasc[ situaliarelafiilor franco-germane. Le voi spune atr:nci israeliliior'p<,rvestea cu steritrizarea, iar partizanltrtir: ilustrului fiu a.l [ui.
Schoenhausen, problernele referitoare la plet-riscitutr elin
liaar" Fiecare preafericit urma si vin[ sh-mi pun[ intrebiri,la care eu urma sb rispund cu abilitatea unui arnator de
'":ancanuri, obignuit cu pllcerile r[utlcioase ale bflrfei.
insl rni tnqelarn cornplet! Nirn[nui nu-i pdsa de
ParnAnt gi de cei care tr[iesc acoio.
Totuqi, cei r[magi pe Pbmdnt pot s[ fie linigti{i. Este
aclev6rat ci nu l-arn intilnit pe Tat6l cel Vegnic dingrar.urile catoiice, cu lunga lui barb[ albl ca z*pada"rnitisoasl qi catifelatil, dar nu l-arn int$lnit nici pe diavol.
De inclati ce am redevenit congtient, am fost condusintr-o locuin{d confr:rtabill, asemftnltoare cu resedin{aiui Bernardelii de pe plaja din Cr:pacabana. Ai fi zis c[c o aba{ie din Stiria; aspectul siu impozant gi grandiosrn-a uirnit. in analele acestei mari regedinle din lumea,lc e{incolo nl-am apucat sd eaut vegti despre PbmAnt,Am exarninat c6r[ile in format in-folio. Totugi, nu arn
1i;rsit acolo nimic referitor la sfinlii de la curtea celestl,:r$a currl imi imaginarn, nicio a\uzie la Mefistr:fel, sau la, cl damnat. Nu era cunoscutd nici povestea fructului,rprit. condarnnarea ingerilor rebeli, mitul Potopului,rrirnitoarele viziuni ale evanghelistului din Apocaiipsi.llr-' Fbmint, religiile suferi foarte mult de abuzuL de
:.irrriroluri. in aceste documente, rate erau faptele care('r)respundeau cu cele afirmate de ele.
1J
Cnlco XnvrEn
Din ceea ce arn putut observa in tirimul de dincolo,lumea noastrh este extrern de insignifianti. Mi consoleztotugi c[ printre toate fetele noi pe care le-am intilnit, arnghsit gi cAliva prieteni vechi.
in primutr rdnd l-am gdsit pe Emiiian, complet transformat,chiar daciuneori face in agafelincdt s6-mi aparltotburtos, cuaerul iui curn.secade, la fel cum era cAnd igi prirnea prietenii,de Fagte, qi vorbea cu ei despre viaia de zi cu zi"
-,,Ah! Copiii rnei - exclami el uneori, la fel cumfbcea odinioar[ - mi-ar pldcea s5 mi tra.nsform in ornulinvizibil al lui Wells gi si cobor la Rio s[ le dau citevapaln,e bandiqilor de pe FdmAnti'
Apoi, cu gra{ie, ca gi cum ar goli nigte pahare pentru aumple butoiul Danaidelor6, frunziregte caietul celor mairecente anecdote ale sale.
'Iotugi, via{a in iurlrea de dincolo nu este la fel ca cea depe Plmint. Noi preocupiri gi noi orizonturi. Situafia rneaeste cea a unui s[rrnan pacient care se gdsegte dintr-o datisingur, intr-o luxoas[ staliune termali ale clrei cheltuielisunt plitite de prieteni. in timpul convalescenfei mele,studiez si meditez. in timp ce inima mea parcurgediferitele pagini ale compendiurnului infinitului, ea batela fel de tare ca cea a unui tAnlr student.
Md simt intorcindu-m[ in copillrie. Ml incall cumicii rnei sabofi, imi pun pantalonii scurfi, rni irnbracin vitezi, cu acea rea-voinfd a biiefilor incorigibili. Dup[areea,mil rerrid in fa{a invl{ltoarei Sinha, care rnl privegte
6 in rnitologiagreachDanaidele erau cele 50 de fiice aie lui Danaos, regeleArgosului. Ele au fost forlate sd ia in cisitorie pe cei 50 de fii ai frateluitatilui lor, Aegyptos, regele Egiptului. Sfbtuite de tatil lor, igi sugrumi soliiin noaptea nunfii. Pentru fapta lor au ajuns in infern gi au fost pedepsite siurnple vesnic un butoi fbri fund.
lrxpr-esia Butoiul Danaidelor este adesea folositi, insemnAnd o munciz.rl;rlrriti, o risipd fdri de sfdrqit.
t4
{nCirourcr Drr.{ LUMEA DE DTNCOLo
cu o indulgenli din care r[zbate triste{ea ei de fecioarilipsiti de iubire, in timp ce eu repet literele alfahetului,indicindu-le: A, B, C... A, B, C, D, E.".
Ah! Durnnezeul rneu,luminosul alfabet pe care il inv[!ircurn este cel al cilrfiior naturii, pe care erninen{ele Taie
le-au scris cu peni!6 de aur. Fi astfel ?nc6t s[ redevin copil,sa pot in{elege lecfia pe care $ri-o predai! Ast6zi, recitindcapitotrele gloriei Thle, gtiu de ce spinii gi iasa,mia, cedrii gi
bumienile cresc pe F6mAnt,de ce in casa Ta, cei buni gi
cei rhi sunt primili laolaitd.
I)oamne, ml aduc dinlume nicio ofrandi pentrua-J'i slivi mbrefia! Nu amclecdt o inirni epuizatl s[simti gi s[ batl ca un vas
al nelegiuirilor. Dar in ziuain care i1i vei aminti dernizerabilul plcbtos care'tb contempli in sfhntul'fiu rnister ca pe o torjide lumini eterni in jurulcareia danseazi sorii canigte licurici apringi innoapte, inchide-Ji ochiinrilostivi faln de slibiciunilenrele gi lasi s[ cadi inrrceasti fiinll imundi care
sunt o ridlcinb de crin alb.Atunci, Doamne,la fei cumrrri-ai iluminat deja ochii,'irre pldng, vei planta crinull,iicii in inima Inea, careinca suferl;i iubegte.
2
ScnlsoAngpENTRU cEI cARH AU nAnqas
28 msrtie 1935
in vechiul palat Boa Vista, in fiecare simb[ti, Petru alil-lea al Braziliei acorda audienfe poporului. El il primiintr-o zi pe un bitrdn negru cu plrul alb, a eirui fa{iridatl de frigul iernilor exprima o irnens[ suferinli gi
purta urmele multor tratamente rele.
,,Ah, marele meu don'ln, spuse omul nefericit, cit degreu este si fii un sclav!".j'
lmpdratul mlrinimos iqi privi propriile m6ini, obositede treburile conducerii stahllui, qi le compari cu cele aleinterlocutorului s5u, ridate de calozitilile dobAndite inasprele munci aJe senznlelorT, Ei pe un ton emolionat, iispuse! pentru a-l linigti:
,,Oh! Copilul meu, ai rilbclare! $i eu sunt sclavuldatoriitror rneie gi treLruie si-{i spun ci acestea sunt foartegrele.". Nenorociriie tale se vor micgora..."
$i a poruncit ca negrul si fre eliberat"
lviai tdrziu, la inceputtil exilului siu, monarhul aprirnit vizita fostr"elui siu rninistru, la bordul navei sale,
Alagoas. La primele interpeidri ale vicontelui Ouro Preto,eminentul exilat r[spunse:
' in epoca Braziliei colonial e, senzala eraalocuin{i mare destinat[ sclavilor(.r|r- rlunceauin fabricile de trestie-de-zahdr qipefazende (planta{ii) sau care:i('r v('iru in casele stipdnilor lor. N.t.
l6
flnor'+rcr DIN LUMSA DE DrNCor.o
,,ln fbnd, sunt mul{ulnit gi liniqtitl'Apoi, referindu-se la exilui s[u, zise:
,,Este scrisoarea mea cle emaneipare din sclavie...t\curn pot si m[ duc urnde weau."
(loroana era prea grea pentl"u fruntea unui monarnrrepublican" Celcr care, in iume, imi vcrr pune intrebhri desprepoziiia mea in fata rnorfii, le voi spune cb exilul a avut pentrurnine lnsemnhtatea unui 13 Mais pentru cclpiii Angolei"
Moartea nu a venit si-mi caute sufletui atunci cinclircesta se complhcea in faldurile aurite ale ih.rziei. Coasa einu rni-a t6iat elanul tinee'efii gi al reveriilor- ei" I-a ora.la careca a venit, nu mai aveafit decAt zflpada albd a phruiui rneusa o las sI se topeascl la soare. Frigul glacial al deziluziiiorrnele avea nevoie de focul reaiitSfii pe care moartea oseamflni in drumul ei cu coasa ei retezdtoare. La fel caAhile, am rezistat atacului ei cu eroismul neimblinzit alcehd care igi vede zidurile gi bastioanele distruse. Dup[numlrul de termofoare care erau in jurul rneu, o vedeam
liernnarea le.qri de aur din 13 mai 1888, care a pus eapit sclaviei negrilor,lrrr Brazilia. N.t.
11
Cnrco Xevrsn
venind aproape in fiecare zi...In timp ce mi priveam inpupilele de foc ale ochilor ei, ii ceream si fie ingiduitoare.Ea imi suridea, in chip de promisiuni reconfortante.Totugi, nu-i puteam ghici profundul mister, pentru ciindoiala imi obseda sufletul gi imi tulbura raliunea,la felca tentaculele unei caracatife.
in aceasti bucurie ciudati, mi simleam tras in jos de
suferinfi, asemenea unui gladiator purtAnd o cununi de
trandafiri.
Tiiumfam asupra morlii gi la fel ca Ajax, mi-am cules
ultimele sperante de pe stinca durerii, sfidand tridentulzelor.Vigilenfa mea excesivl a fost o sursi de insomnie care
mi-a ruinat linigtea ultimelor zile. Persecutat de surditate,
ochii mei se stingeau, la fel ca ultimele lumini ale unui vaporcare se clatini pe o mare agitatn in ticerea noplii. Asemenea
unei umbre pilpiind in intuneric, nu m-am dat inapoi in fafa
abisului. Firi sl[biciune, m-am aruncat in lupta nu pentrua-l respmge pe maun pe
coastl, ci pentru a-mi ridicafoane sus inima tiiatl inpietrele drumului, ca o
carte plini de enperien{epentru cei care vor venidupl mine, sau ca taz.a
luminoasi pe car€ paznicifarurilor o proiecteazi pesuprafala apelor pentrua preveni ciocnirea curecifurile periculoase ale
oceanului. Numerogi suntcei care au crezttt c[ eramla fel ca Benoit de Labre,
ros de lepri qi de viermi,tirandu-mi cu strachina lui
CnoNrcr DrN LUMEA DE DrNcoLo
IosiP, in timp ce eu abia reflectam lumina stelelor imensuluimeu crepuscul. in ora la care m-am striduit si mi abandonezresemnirii, prima gi ultima floare a celor care stribat degertulincertitudinilor viefii, moartea s-a apropiat de patul meucu blandele, ca atunci cind te temi si nu trezegti un copilbolnav. A agteptat si fie acoperite cu anestezie toate ferestreleqi interstifiile sentimentelor mele. $i atunci cAnd in creierulmeu s-a produs un haos absolut, a rupt lanlurile care mire{ineau din dragoste pentru ceilal$ condamnali, frafii meide inchisoare,prizonieri ai viefii. Am adormit in brafele ei caimbitat de mdinile unei zeife. Atunci cind m-am trezit dinacea letargie temporari, am inleles realitatea vielii pe care o
negasem, dincolo de oasele acoperite de carne.
,,Humberto!... Humberto!..., a exclamat o voceindeplrtatl, primegte cele ce [i se trimit de pe Pimdnt!"
Contrariat, am holbat ochii cu oroare:
,,Nu! Elogiile nu mi mai intereseazl acum gi nicirubricile necrologice din ziarele de aiurea.
- Te inqeli, imi repeti ea, omagiile conven{ionale nu urcipani aici. Ipocrizia este ca anumifi microbi a cilror duratide viafi este efemeri. Primeqte rugiciunile din piepturilesufocate pe care le-ai pitruns cu indemnurile ;i sfaturile tale,
ele se inal$ acum cltre Dumnezeu pentru a-!i mullumi.Suferin{a ii trimite inapoi inimii tale dulceafa mierii!"
Atunci amvizut coborXnd, nu gtiu de unde, brafe intregide flori imb[titoare, ca o brumi strilucitoare. Apoi, mi-am auzit sdrmanul nume pronunlat in rugiciuni lesute dinblandele gi bunitate. Ah! Nu arnvdzut cerul gi mu(imea sa
de preafericifi, dar Dumnezeu primea aceste rugiciuni inuniversul Siu de stele fermecate,la fel cum ostia simbolicl
'v Benoit-joseph Labre, niscut pe 26 mafiie 1748 la Amettes, in regiuneaArtois, mort pe 16 aprilie 1783 la Roma, a fost un francez flri adipost.Canonizat in 1881, el este unul din sfintil Bisericii catolice. N.t.
t9
top related