comertinternational_c2123

Coreea de Sud: Avansulcompetitiv

fabrici de ciment, un obiectiv de mare pret la vremea aceea. Totusi, cufinantare din partea SUA, KIST este creat si dupa fu ziunea cu o scoala destudii postuniversitare devine lnstitutul Coreean Avansat al Stiintei siTehnologiei (KAIST). Alaturi de alte institute finantate de stat, else remarcaastazi prin cea mai larga baza de programe doctorale stiintifice. proiectelede aici acopera domenii tehnice de varf

- semiconductori,

"orpr1"r",chimie fina, energie nucleara, echipamente -

orientate prin participaricomune cu firmele catre exploatarea lor de mediul privat. Un repiezentantKAIST explica acest lucru astfel:

Firmele nu ar fi intreprins aceasta cercetare de unelesingure. proiectele sunt in domenii unde iscul siexternalitatile sunt mari, iar perioada de conceptie estelunga.s

in 1967, se infiinteaza si Ministerul Stiintei si Tehnologiei (MOST),considerat o noutate afunci in rAndul tarilor in curs de dezvoltare. fl vaprelua sarcina coordonarii politicilor nationale Tn domeniul tehnologiei.Explorarea laborioasa, in timp si oameni, a capacitatilor nationale

- din

mediul public, academic, tehnic -

care pot sprijini proesul, asa cum a fostcazul cu definirea domeniilor de avans tehnologic pentru 2ooo, este otrasatura deflnitorie a Ministerului. Statutul nllOSl' a fost intotOeiunaaproape sau la egalitate cu cel al puternicelor ministere economice -Finante, lndustrie si Comert sau Administratia Planificarii Economice.

Alaturi de institutii, legislatia a Tnceput din anii ?70 sa favorizeze prinavantaje fiscale firmele care puneau Tn plan proiecte de dezvoltaretehnologica, care investeau in noi echipamente sau importau tehnologie.lmplicarea statului mergea pina la formarea de societati de investitiiventure capital firms pentru a usura efortul investitional dedicatprogramele tehnologice in mediul privat. Deja din deceniul g, tirmetepreluasera initiativa in sustinerea efortului de finantare (vezi Expunerea Spentru o comparatie a participarii statului si companiilor la cercetare sidezvoltare).Coo perare a i ntern ation al a

Fata de stadiul initial al dezvoltarii, coreea nu prtea miza doar peacumulari interne pentru avans tehnologic; accesul la resurse din afara eraesential. PAna in anii '80, politica de achzitie a tehnologiei-rrrri", ,aevite pe c6t posibil dependenta totala de strainatate, formJrea de societatimixte in tara fiind forma preferata de acces la tehnologia rivala. Aceasta setraducea practic printr-o ingradire a investitiilor dTrecte

- Tn iermenii

industriilor de acces, repatrierii profitului, ponderea capitalului strain -

si

8 ,,stut. and Markets in South Korea", HBS case no. 9-3 g 7- l g l, I 9g7 (rev. 1995).