Școlile filosofice românești
Post on 11-Apr-2016
46 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Școli filosofice românești
A realizat: ISTRATI NATALIA din gr.FE17Z
Specialitatea : Limba și literatura franceză și
limbă engleză
Ministerul Educației al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat ”Alecu Russo„ din Bălți
Facultatea de Litere
Cuprins1. Gândirea luministă Românească
Școala Ardeleană Filosofia pașoptiștilor Școala lui Titu Maiorescu
2. Materialismul mecanicist la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX
Vasile Conta3. Orientarea raționalistă a filosofie
Constantin Rădulescu-Motru4. Tendințe spiritualiste ale filosofiei românești
Lucian Blaga Constantin Noica – inițiatorul Școlii de la Păltiniș
Școala Ardeleană
Se caracterizează prin analiza amplă și soluționarea progresistă a celor
mai importante probleme ale vremii:
lupta românilor
pentru drepturi și
libertăți politice
pentru dezvoltarea culturii naționale
critica ordinii de drept și a
ordinii economice
feudale
răspândirea științei și culturii în
rândul maselor,
promovarea filosofiei
raționaliste, luministe
critica superstițiilor
scrierea istoriei
poporului român
dezvoltarea
învățământ-ului în limba
română
Orientările Școlii ArdeleneOrientarea moderată
Exagerare a latinismului istoric și filologic, prin
încrederea în reformele „de sus”, în spiritul de
dreptate al absolutismului „luminat”
Samuil Micu Petru Maior Gheorghe Șincai
Orientarea radicală
Declanșată din momentul în care s-a văzut că libertatea nu va fi
niciodată acordată de cei puternici ci cucerită de popor prin luptă, se
promovează idei apropiate de democratismul revoluționar,
criticându-se deschis exploatarea feudală.
Ion Budai-Deleanu
Paul Iorgovici
Reprezentanți
Inochentie Micu Samuil Micu
Gheorghe Șincai Petru Maior
Ion-Budai DeleanuGheorghe Lazăr
Inochentie Micu(1692-1768)
Cerea un tratament demn pentru locuitori, desființarea iobăgiei pe pământul regesc și dreptul la
liberă mutare a iobagilor. Inochentie Micu a cerut ca reprezentanții românilor
să fie primiți în dieta Transilvaniei, să participe la guvernare iar națiunea română să fie socotită a patra
națiune în stat, egală cu maghiarii, sașii, secuii.
Samuil Micu(1745-1806)
Voia să instituie filosofia ca
domeniu distinct al culturii și ca disciplină de
gândire în societatea
românească.
Sfera filosofiei se împarte mai întâi în două mari părți: filosofia teoretică, contemplativă („privitoare cu mintea”) și filosofia practică, adică „lucrătoare” asupra faptelor și obiceiurilor umane
Două sunt începuturile sau temeiurile cunoașterii umane: „începutul zicerii împotrivă” (principiul noncontradicției) și „începutul pricinei destule” (principiul rațiunii suficiente).
Gheorghe Şincai (1754-1816)A înființat peste 300 de școli populare românești, editează o
gramatică latină-română, scriind și un catehism, două abecedare și o artmetică.
În lucrarea Chronica românilor şi a mai multor neamuri, dovedește latinitatea poporului român și continuitatea lui pe
teritiriul Transilvaniei.
Luministul considera că moartea împăratului Iosif al II-lea a frânat procesul de înlăturare a iobăgiei.
A criticat biserica arătând discrepanța între ceea ce se propovăduia de la amvon și practicile reale; adresându-se „neamului” îl îndemna la
neîncredere în cei ce promit lumea de dincolo răpindu-le oamenilor bunurile pământești.
Petru Maior (1760-1821)
Prin lucrările sale, precum Istoria pentru începuturile românilor în Dacia dovezile privind latinitatea
poporului român şi continuitatea lui. Argumentele sale au fost în special de natură lingvistică. În lucrarea de
tineteţe Procanon luministul critică dogma infailibilităţii Papei, arătându-se ostil, în genere,
clerului superior. El visa la o biserică universală în care să lipsească practicile specifice acestuia.
Ion Budai-Dealeanu (1760-1820) A criticat, în lucrarea sa
fundamentală, Ţiganiada, scolastica, religia și biserica. Într-o formă, e-adevărat, parodică, el a expus și
analizat diverse doctrine ale puterii politice care circulau în epocă. Punând față în față monarhia,
anarhia, republica, democrația și forme eclectice ale acestora, el
optează pentru republica democratică, în care se afirmă
egalitatea tuturora și se asigură demnitatea umană.
Gheorghe Lazăr (1779-1823)
El a tradus o serie de lucrări cu caracter luminist, a elaborat manuale şi a predat o serie de discipline, printre care şi filosofia.
A predat logica şi metafizica după lucrările lui Kant, fapt ce marchează un prim contact al culturii române cu filosofia criticistă.
Filosofia pașoptiștilor
Au fost abordate probleme vitale ale istoriei şi cul turii românilor;
Se caracterozează prin preocuparea pentru dezvoltarea conştiinţei naţionale şi introducerea
spiritului critic în istorie, ştiinţă, artă, ceea ce avea să se repercuteze şi asupra gândirii filosofice a vremii.
Reprezentanți:
Nicolae Bălcescu Ion Heliade Rădulescu
Nicolae Bălcescu((1819-1852)Factorul determinant al lumii și al isto riei este Providenţa, omenirea îna intând
neîncetat spre ținta arătată de Dumnezeu. El credea, de asemenea, în valoarea de adevăr a ideii nemuririi sufletului și a păstrării personalității omenești și după
moarte. Bălcescu nu s-a ocupat cu predilecție de probleme filosofice generale. El nu a dat o teorie generală despre existență și nici n-a încercat un discurs teoretic
despre categorii filosofice.
Condiția dezvoltării morale a individului era, în viziunea lui Bălcescu, statul moral, iar statui moral era înțeles de el ca statul politic în care sunt asigurate
libertatea poporului și egalitatea în drepturi.
El consideră că știința istoriei nu are a se ocupa cu „biografia stăpînitorilor" ci cu studiul instituțiilor, indus triei, comerțului, al culturii intelectuale și morale, al
obiceiurilor și al chipului de viață. Constituirea istoriei ca știință implică în mod obligatoriu, din punct de vedere al gânditorului, depășirea empirismului, a
factualismului și a evenimențialismului.
Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872)Principala lui contribuție a fost teoria echili brului
între antiteze sau trinitarismul.
Unitatea nu poate fi simplă, cum credeau unitariștii, nici că ar exista două principii, ci unitatea este compusă, adică trinitară.
Termenii sunt nu numai pozitivi şi de natură diferită (Timpul-Spațiul, Spirit universal-Materie universală, Suflet-Corp, Progres-Conservație, Drept-Datorie, Libertate-Fatalitate, Guvern-Popor, Profesor-Elev, Bărbat-Femeie etc.), dar și co
relativi, paraleli, simpatetici, armonici.
Aceste dualități sunt definite ca dualităţi naturale, ele corespund ,,legilor naturii și sunt, de aceea, „baza oricărei creațiuni”. Orice alt tip de dualitate în care termenii nu
sunt unul activ, iar altul pasiv sau nu sunt corelativi, simpatici, paraleli, ci opuși, în luptă, anti nomici, sunt fie dualităţi himerice, fie dualităţi monstruoase. Dualitățile hi merice (Ființă-Nimic, Cald-Frig) sunt astfel, deoarece primul termen arată o existență
iar al doilea termen este negativ, „adică o neființă, o lipsă, nimic” ; dualitățile .monstruoase sunt realităţi care se compun din doi ter meni pozitivi dar de
aceeași natură (doi domni la același tron).
Școala lui Titu Maioresu(1840-1917)
Obiectul de studiu al filosofiei sunt, așadar, relațiile pure. Concepția lui este idealistă, un idealism raționalist, care contestă existența relației la nivelul lumii obiective,
plasând-o în sfera inteligibilului și aprioricului.
Considera că prima parte a filosofiei este psihologia. Psi hologia, scria el, este ştiinţa relaţiilor dintre reprezentări.
A doua parte a filosofiei este logica, ea având drept obiect relațiile dintre concepte. A treia parte a filosofiei, estetica, are ca obiect fru mosul.
Ultima parte a filosofiei este metafizica. Obiectul cercetării metafi zicii sunt relațiile de contradicție.
A predat pentru prima oară filosofia la noi la un nivel european și a fost mentorul unei
generații de filosofi importanți.
Vasile Conta(1845-1882)
Primul gânditor român care a elaborat un sistem filosofic
materialist
Susține că în lume nu există decât materie care se mișcă și se
metamor fozează până la infinit în spațiu și în timp, ascultând în
toate mișcările și metamorfozele sale de legi fatale.
El concepe constituirea diverse lor „unități” sau a ordinelor
corespunzătoare acestora ca o simplă acumu lare cantitativă de
atomi. Pe de altă parte, el a redus materia la substanță, chiar dacă a
admis divizibilitatea atomului.
Metafizica lui Conta este o metafizică a Totului, a Principiului, a Ipo-teticului;
ea este fundamentul culturii. Principiile fundamentale ale metafizicii, sunt :
Existenţa, Realitatea, Relativul şi Absolutul, Cantitatea, Numărul infinit,
Forma, Calitatea şi Substanţa, Reducerea la unitate, Unitatea
înţelegerii și, deci, Unitatea lumii.
Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957)
Concepția sa este denumită personalism energetic pentru că pune în centrul ei personalitatea
umană, pe care o pune în legătură cu energiile naturii,
socotind-o o formă superioară a acestora.
Concepția sa este una dinamică, având ca scop practic
descoperirea vocațiilor românești pentru a le face fecunde
neamului și omenirii. Promovează intervenția omului în mersul societății și al naturii,
subliniind rolul activ, creator, înnoitor al omului.
Lucian Blaga (1895-1961)Punctul de pornire în abordarea problemei progresului îl constituie chiar începutul absolut, izvorul unic al tuturor
lucrurilor.
Filosofia este cel mai nobil risc al spiritului uman deoarece face incursiuni dincolo de cele palpabile, tatonabile, în vreme ce știința
are un spațiu de mișcare strict circumscris.
Constantin Noica (1909-1987)
Considera că filosofia se opune științei. Știința e teoretică,
obiectivă, un univers închis. Filosofia reacționează împotriva teoreticului pur, se întoarce spre concret, coboară pe pământ, își
asumă un univers deschis.
În adevăr, omul mai și tinde către adevăr, către infinitatea lui, după cum în lume ceea ce este tinde
spre ceea ce trebuie să fie.
Pentru Noica filosofia este suprema valoare umană și transumană, ea este
locul în care rațiunea umană se întâlnește cu rațiunea însăși.
Mulțumesc pentru atenție
top related