colestaza si hepatita neonatala -...

DEFINITII

ICTERUL - vizibil conjunctival/tegumente/mucoase la bilirubina

– nou-nascut > 5-7 mg%

– copil mare >2mg%

Formarea bilirubinei

METABOLISMUL HEPATIC AL BILIRUBINEI

1. Captarea bilirubinei (din capilarele sinusoide în hepatocit)

2. Conjugarea bilirubinei (reticul endoplasmatic)

3. Secreţia bilirubinei conjugate.

CAPTAREA BILIRUBINEI

Capilar sinusoid membrana citosol RE

plasmatică

Albumină-B

R- B

GST-B

Albumină

B

R(receptor)

R

GST

(glutation

S-transferaza)

B

CONJUGAREA HEPATICĂ

Bilirubina pătrunde în R.E. unde este conjugată cu acidul glucuronic, generând

bilirubin-glucuronid (derivat hidrosolubil).

citosol RE citosol membrana bila

canaliculară UDPG (uridin

difosfat glucoza)

UDPGA

(uridin

difosfat acid

glucuronic)

UDPNAG

(uridin difosfat

N acetil

glucozamina)

BG

Bilirubin-

glicuronid

GST

(glutation S-

transferaza)

cMOAT

(transportor

canalicular

multispecific)

BG B

UGT1A1

Glucuronil

transferaza

cMOAT-BG GST- BG

SECRETIA

Normal, B este excretată în bilă:

- Bilirubin diglucuronid (~80%)

- Bilirubin monoglucuronid (~15%)

- Cantităţi foarte mici de BI

mutaţiile genetice la nivelul transportorilor c MOAT pot fi cauze de

fibroză chistică, hiperinsulinemie, sindrom Dubin Johnson,

rezistenţa unor medicamente.

ICTER LA NOU-NASCUT

Ictere precoce

(in primele 10 zile)

A. Primele 24 ore de viata

• Hemolize imune Rh

ABO

• Hemolize nonimune deficit G6 PD

deficit piruvatkinaza

sferocitoza congenitala

• Sepsis

Boala hemolitică a nou-născutului prin incompatibilitate Rh

(Eritroblastoza fetală)

Patogenie

• Sistemul Rh are 3 perechi de antigene: C, c, D, d, E, e.

• Rasa albă are 85% Rh pozitiv şi 15% Rh negativ.

• Ag Rh - prezent pe suprafaţa hematiilor fetale din sapt 8

• nu există aglutinine naturale (ca în sistemul ABO),

• ele apar numai în caz de izoimunizare (sensibilizări repetate).

• 96% din cazuri, izoimunizarea este anti D (care constituie antigenul cel mai imunogen).

• Boala - la nou-născuţii Rh pozitiv nascuţi din mame Rh negativ.

Etapele izoimunizării • Trecerea hematiilor fetale Rh pozitiv în circulaţia mamei Rh negativ.

– în momentul naşterii - primul copil nu este de obicei afectat

– Avorturi, transuzii anterioare

• Sinteza de anticorpi anti D de către sistemul imun al mamei

• Transferul anticorpilor mamă - făt la a 2- sarcina- hemoliza fetală. – Ac Ig G vor traversa placenta şi vor ajunge la făt;

– Ac Ig M au molecula mare şi nu traversează placenta.

• Intrauterin- bilirubina este epurată pe cale placentară, – icterul lipseşte de la naştere.

• Hemoliza intrauterină

– anemie hemolitică cu insuficienţă cardiacă,

– regenerare medulară (eritroblaşti în sângele periferic),

– regenare extramedulară (hepatosplenomegalie),

– hipoalbuminemie prin insuficienţa hepatică funcţională - edeme.

Clinic -Avorturi tardive

-Deces fetal în ultimele luni de sarcină

1. Anasarca feto-placentară

• naştere prematură (7-8 luni),

• fătul născut mort sau trăieşte câteva ore.

– Starea generală - extrem de gravă,

– edeme generalizate,

– tegumente palide infiltrate, peteşii,

– facies în luna plină,

– abdomen mărit de volum prin hepatosplenomegalie.

2. Anemia hemolitică

• La naştere stare bună,

• paloare importantă,

• icter moderat,

• edeme moderate.

• Anemia însoţită de reticulocitoză - prognostic bun.

3. Icterul grav al nou-născutului

• Icterul - în primele ore după naştere ,rar prezent la naştere,

• se intensifică, la 3-4 zile se poate instala icter nuclear (BI >20 mg/dl

• hepatosplenomegalia,

• edeme ale membrelor inferioare,

• purpură,

• peteşii,

• echimoze.

• Icterul nuclear - semne neurologice:

– somnolenţă,

– nistagmus,

– privire în apus de soare,

– convulsii,

– hipotonie,

– hiporeactivitate sau spasticitate,

– opistotonus.

Paraclinic Prenatal

• incompatibilitate Rh: mama Rh negativ, tatăl Rh pozitiv

• dozare Ac anti Rh la mamă – la primipare la 3, 6, 8 luni

– la multipare lunar

– pozitiv titru 1/16

– titrul >1/64 - afectare fetală

• test Coombs indirect

La naştere

• BI in cordon ombilical 3-5 mg /dl

• valori >5 mg/dl -semn de gravitate

• anemie: Hb< 14 g / dl (3-4 g/dl în anasarca) – reticulocitoza (până la 50%)

– eritroblastoza ( până la 200 000 / mm3 în anasarcă)

• test Coombs direct pozitiv

• trombocitopenie prin mecanism imunologic şi prin CID

Tratament

Profilactic

• Declanşarea prematură naştere: medicamentos/cezariană

– se împiedică parţial trecerea anticorpilor anti Rh de la mamă la făt

• Prevenirea izoimunizarii la mamele Rh negativ care au născut copii Rh pozitiv:

– la prima naştere, în expulzie

– la naşterile următoare, în primele 72 ore de la naştere li se administrează Ig anti D 0,3 mg i. m.

Curativ

• pentru incompatibilitate dar profilactic pentru icterul nuclear

• Fototerapia cu lumina albă -380-700 nm sau albastră -450-460 nm

– Sub influenţa luminii, BI se oxideaza in tegument

– Formeaza BD hidrosolubilă şi excretată pe cale renală

– Indicată : BI >15 mg/dl la nou-născutul la termen.

– Copilul dezbrăcat cu ochii acoperiţi sub lampa

– Supliment lichide de 10%.

• Fenobarbitalul

– doza de 5-10 mg/kg p.o sau i.m.

– induce creşterea nivelului enzimelor lizozomale,

– Creste conjugarea bilirubinei şi excreţia

– potenţeaza efectul fototerapiei.

• Albumina umană

– Concentratie 25% - 1g/kg cu 1 oră înainte de exanguinotransfuzie (ET)

– potenţeaza efectele ET.

– Blochează receptorii celulelor reticuloendoteliale - nu mai lizează Er fetale cu Ac materni

• Exsanguinotransfuzia (ET)

– este metoda de elecţie în formele grave.

– Principiu: înlocuirea hematiilor fetale sensibilizate cu sânge compatibil cu cel fetal şi cu cel matern.

– Efecte: scăderea titrului Ac şi BI

– Indicaţii: primele 24-48 ore - bilirubina indirectă - 18mg/dl.

– Tehnica: pe vena ombilicală, se extrag şi se introduc câte 10 ml sânge, în total 150 ml/kg în 1-2 sedinţe a câte 1-2 ore.

– Se utilizează masă eritrocitară proaspătă izogrup Rh negativ.

– Complicaţii: infecţii, tulburări electrolitice şi aritmii

Ictere precoce B. Dupa 24 ore de viata • Icter fiziologic neonatal prematuritate

hipoglicemie

hipoxie

deshidratare

staza intestinala

• Productie in exces a bilirubinei cefalhematom

CID

hemoragie ventriculara

policitemie

ingestie sange matern

• Infectii sepsis

infectii intrauterine • Congenitale Crigler Najjar

Gilbert

• Metabolice galactozemie

Hiperbilirubinemii ereditare

Cu bilirubina neconjugata

Crigler Najjar tip I AR absenta activit GT deces neonatal

Crigler Najjar tip II AD activit GT usoara pentr. variab rar icter nuclear Gilbert AD ? activit GT nepatogen

SINDROMUL CRIGLER- NAJJAR (CNS)

TIP I TIP II -Crigler şi Najjar (1952) - Arias şi colab.(1969)

-transmitere A.R. - A.R., rar A.D. ( 1 caz)

-formă clinic severă - clinic moderată

-B.N: 15-45 mg/dl - 8-25 mg/dl

-absenţa UGT1A1 (absenţa funcţiei - deficit parţial UGT1A1

uneia sau mai multor izoenzime)

-defectul hepatocitar: microsomi

-activitatea UGT sever scăzută - 2-23%

Biopsia hepatică nu ajută la diferenţierea lor

TIP I TIP II

-răspunsul la administrarea de Fenobarbital:

• -nu răspunde - nivelul B.I.(77%)

- compoziţia B în ser:

- neconjugată 100% - 99,1% (V.N. 92.6%)

- diglucuronid 0% - 0,6% (V.N. 6.2%)

- monoglucuronid 0% - 0% (V.N.0.5%)

• Compoziţia B conjugate în bilă:

- B conjugată <10% -B monoglucuronid >60%

- B neconjugată predomină

-teste funcţionale hepatice normale

- evolutie: icter nuclear - rar icter nuclear

DIAGNOSTIC

1. Evaluarea se poate începe în primele zile de viaţă când B neconjugată >20mg/dl

2. În prezent nu există disponibil un test clinic simplu pentru confirmarea diagnosticului sdr. CN

3. analiza bilei duodenale

5. Biopsia hepatică confirmă activitate scăzută a UGT

6. ADN-ul poate fi util în stabilirea unui diagnostic corect, dar nu se efectuează de rutină

TRATAMENT

1. Fenobarbital: doză 4 mg/kg/zi 48 de ore - pacienţii cu sdr. CN I nu au răspuns deloc.

2. Fototerapia • efectuata timpuriu, din prima lună de viaţă, 6-12 ore/zi, Bi.<20 mg/dl

• utilă în CNS I - folosită timp îndelungat, ptr. scăderea riscului de icter nuclear

3. Administrare oral agenţi ce leagă BD: Agar, colestiramina, fosfat Ca

4. Plasmafereza, utilă după primul an de viaţă,

5. Dializa peritoneală şi exsanguinotransfuzia nu sunt utile

6. Protoporfirină (inhibitor de hemoxigenază) - i.m., repetat- utilizată la pacienţi cu sdr. CN I in episoade severe acute.

7. Transplantul de ficat ortotopic - singurul tratament in sdr. CN I

8. Terapia genică cu inserţie de genă UGT normală şi hepatocite (utilizată la o specie de şoareci Gunn)

ICTERE SUGAR SI COPIL

ICTERE - ETIOLOGIE

Cu predominanta bilirubinei neconjugate (>80% BI)

1. Productie in exces a bilirubinei

2. Reducerea captarii hepatice

3. Deficit de conjugare a bilirubinei

Cu predominanata bilirubinei conjugate (50% BD)

1. Deficit de transport canalicular membranar

2. Reducerea excretiei hepatice a bilirubinei glucuronate

• alterarea secretiei hepatice - colestaza intrahepatica

• obstructia mecanica a fluxului biliar - colestaza

extrahepatica

ICTERE CU BILIBUBINA

INDIRECTA

ETIOLOGIE 1.Productie in exces a bilirubinei

• Anemii hemolitice

– defect membrana eritrocitara: sferocitoza, acantocitoza, etc

– defect calitativ al hemoglobinei: talasemie, siclemie

– defecte enzimatice eritrocitare: G6 PD, piruvatkinaza

– afectiuni autoimune

– sepsis

– factori exogeni: naftalina, iradierea, subst. chimice

• Resorbtia sangelui in hemoragii interne

– sangerare digestiva

– hematoame

ETIOLOGIE

2. Reducerea captarii hepatice

• interferenta cu medicamente la nivelul sistemelor

transportoare membranare: Rifampicina, substante

contrast

• unele cazuri de sdr. Gilbert

• icter fiziologic neonatal

ETIOLOGIE

3. Deficit de conjugare a bilirubinei

• icterul fiziologic neonatal (reducerea activit. glicuronil-

transferazei, reducerea excretiei)

• icterul prin ihbibitori din laptele de mama

• deficit genetic de glicuronil-transferaza

– sdr. Crigler-Najjar tip I si II

• sindrom Gilbert

• afectiuni difuze hepatocelulare

• inhibare medicamentoasa: cloramfenicol

SINDROM GILBERT

• Prevalenţa 3%

• Afecţiune ereditară (A.D.sau A.R), recurentă, benignă,

– Descoperire întâmplătoare, prin analize de rutină (valoarea B.N. crescută) sau prin evidenţierea unui icter scleral (frecvent asociat cu bolile virale).

– fatigabilitate – aspect clinic important

– Rar diagnosticat înainte de pubertate

• 4 subtipuri ale sindromului Gilbert pe baza clearance BSP – teoretic!!!

• Hiperbilirunemie neconjugată:1-4mg/dl, în absenţa hemolizei

• Teste funcţionale hepatice normale

• Defect genetic: gena UGT1A1 (exprimare redusă

• Prognostic: favorabil

Tratament • Nu există tratament specific

• DIETA - Alimente recomandate:

- Proteine: peste, pui, carne de vita slaba

- Legume proaspete si fructe; cele mai recomandate sunt broccoli, varza, morcovi, sfecla rosie, conopida, afine

- Complex de vit B, Vit C, Fier, Glycina, Acid glutamic, Cisteina, Taurina, Metionina

- 6-8 pahare de apa/zi

• Evitare agenti stresori : anxietatea, depresia, lipsa de somn, lipsa de exercitiu fizic pot inrautati simptomatologia.

• Fenobarbitalul scade nivelul B

ICTERE CU BILIRUBINA

CONJUGATA

DEFINITII

• COLESTAZA-reducerea fluxului biliar in ficat

– acizi biliari

– bilirubina

– colesterol

– medicamente, toxice

• Bilirubina conjugata creste

– > 2 mg% sau

– >15% din bilirubina totala

CARACTERE COLESTAZA • Colestaza: afectare flux biliar

• Excretie biliara: bilirubina conjugata

• Excretie colesterol: hipercolesterolemie, xantoame

• Excretie acizi biliari:

– prurit,

– malabsorbtie, malnutritie, deficit crestere, pubertate intarziata

– steatoree,

– deficit vitamine liposolubile, acizi grasi esentiali,

• vitamina A: retinopatie, defect vedere nocturna

• vitamina D: osteomalacie, rahitism

• vitamina E: neuropatie periferica, ataxie

• vitamina K: tulburari coagulare

CLASIFICARE COLESTAZA

• Dezordini extrahepatice

– anomalii ale ductelor biliare in principal

– reducerea nr. ductelor biliare

• Dezordini intrahepatice

– dezordini hepatocelulare

I. CAUZE INTRAHEPATICE

1. Idiopatice

2. Anatomice

3. Metabolice

4. Infectioase

5. Genetice si cromozomiale

6. Diverse

1. IDIOPATICE

• Hepatita neonatala idiopatica

• Colestaza intrahepatica persistenta

• Sindromul “nr. redus al ductelor biliare” Alagille

• Colestaza progresiva intrahepatica (Byler, PFIC I, II)

• Colestaza benigna recurenta familiala

• Colestaza ereditara cu limfedem (Aagenaes)

38

40 SINDROM ALLAGILE

Diagnostic pozitiv

Mut JAG1 +

• Biopsie hepatica pozitiva

• 3/5 criterii majore:

– Simptome hepatice

– Anomalii cardiace/murmur

– Anomalii scheletale

– Embriotoxon posterior

– Facies caracteristic

41

SAU

&

2. ANATOMICE

• Fibroza hepatica congenitala

– autosomal recesiva

– asocieaza rinichi polichistic (ARPKD)

• Dilatatia chistica a ductelor intrahepatice

– boala Caroli

– +/- ARPKD

Boala polichistica autosomal

recesiva

Boala polichistica autosomal recesiva – aspect TC

Fibroza hepatica congenitala

Fibroza hepatica congenitala – cavernom de porta

Fibroza hepatica congenitala

Fibroza hepatica

congenitala – cavernom

de porta

Fibroza hepatica

congenitala aspect

histologic

3. METABOLICE • Defecte metabolism aminoacizi - Tirozinemia

• Defecte metabolism lipide - B. Wolman

- B. Niemann-Pick

- B. Gaucher

• Defecte metabolism glucide - Galactozemia

- Fructozemia

- Glicogenoze

• Defecte ale metabolismului acizilor biliari

– deficit de 3steroid dehidrogenaza

– deficit de 4 oxosteroid 5-reductaza

– defecte peroxizomale

– xantomatoza cerebrotendinoasa

C.B. 1 an 4 luni

Motivele internarii: cresterea in volum a abdomenului

Istoricul bolii:

debut de 6 saptamani ,

sindrom citolitic - suspiciune de tumora abdominala

-IRM: infirma tumora abdominala

Examen clinic G = 9 500 g (percentila 10),

Talie=76 cm (percentila 10)

Stare generala buna, palida, cu tenta

subicterica

Aparat digestiv:

- abdomen destins de volum

(PA= 48 cm), circulatie colaterala

- hepatomegalie marginea inf. la

5 cm sub rebordul costal,

consistenta crescuta, suprafata

neteda

- splenomegalie + 4 cm sub

rebordul costal, consistenta crescuta

SNC normal

ALT: 340 U/l

AST: 481 U/L

LDH: 471 U/l

BR totala: 1,7 mg/dl

BR directa: 1,08 mg/dl

Lipide totale: 1160 mg/dl

Trigliceride: 486 mg/dl,

Colesterol: 268 /mg/dl

hepatosplenomegalie

Maduva osoasa cu aspect de tezaurizare.

Sdr.citolitic

Sdr.colestatic

Dislipidemie

Paraclinic

Ecografie abdomen

Dislipidemie

Diagnostic de etapa

Deficit ponderal

Organomegalie (hepatosplenomegalie)

Fara afectare neurologica sau osoasa

Paraclinic:

- sdr citolitic

- sdr colestatic

- dislipidemie

- electroforeza proteinelor N

Boala metabolica

(tezaurismoza) cu afectare

exclusiv hepatica

•Glicogenoza

• Sfingolipidoza (Gaucher/Niemann-Pick)

Biopsie hepatica

MO: Fragment de tesut hepatic cu numeroase celule (endoteliale, epiteliale, interstitiale) cu frecvente incluzii citoplasmatice , unele PAS pozitive.

Incluzii citoplasmatice asociate cu numeroase vacuole lipidice in hepatocite. Fibroza in

spatiul port.

Concluzii:

aspectul histopatologic

pledeaza pentru

tezaurismoza

Niemann-Pick / Glicogenoza

ME:

Incluziile citoplasmatice foarte abundente au dimensiuni variabile si sunt de tip lizozomal, cu un continut electronodens, lamelar. Aceste incluzii citoplasmatice se gasesc in numar mare in celulele epiteliale biliare, endoteliale, histiocite, fiobroblaste interstitiale, celule Kupffer si mai putin numeroase in hepatocite. Acest aspect lezional este uniform raspandit in tot parenhimul hepatic examinat.

Niemann-Pick / Fabry ?

Reevaluarea lamelor

Institutul Necker, Clinica de Hepatologie

Niemann-Pick

Tip B?

Diagnostic de certitudine

Dozari enzimatice: dozarea sfingomielinazei

(deficit sfingomielinaza- efectuat spitalul Necker Paris)

Dg. genetic: gena SMPD1 benzile 11p15.1-p15.4

14 000 lei

Lipidoze • Boli lizozomale de stocare a lipidelor prin deficit genetic al unei

hidrolaze lizozomale acumularea substratului enzimei implicate.

– Boala Gaucher (deficit de beta-glucozidaza)

– Boala Niemann-Pick (deficit de sfingomielinaza)

– Boala Tay-Sachs (deficit hexozaminidaza A)

– Boala Sandhoff (deficit hexozaminidaza A si B)

• sfingolipidele - componente ale tuturor membranelor celulare, incapacitatea de a degrada aceste substante si acumularea lor organomegalie si disfunctie de organ

Sfingolipidoze

Gangliozidoze

Boala Niemann-Pick Debut precoce si deces < 2-3 ani

Clinic: esecul cresterii + hepato-splenomegalie + boala neurodegenerativa progresiva

Debut mai tardiv +/- supravietuieste pana la varsta de adult

Clinic: esecul cresterii + hepato-splenomegalie, fara afectare neurologica

Afectare hepatica si neurologica

Populatia franco-canadiana dintr-un district din Nova Scotie

Forma cu debut la adult

Tip A

Tip B

Tip C

Tip D

Tip E

Tratament

Nu exista tratament specific

Regim alimentar: colesterol scazut

Recuperare nutritionala

Tratament suportiv pentru afectarea hepatica +/- medicatie

hipocolesterolemianta

Transplantul medular in b. Niemann-Pick tip B - util in

reducerea hepato-splenomegaliei si a depozitelor de

sfigomielina

Boală Gaucher – aspect

striat citoplasmatic,

(col PAS 40 x 0,18)

Boală Gaucher – aspect striat

citoplasmatic, benzi de fibroză cu

formare de noduli

(HE 40 x 0,18)

Glicogenoză hepatică – aspect

“vegetal al citoplasmei

hepatocitelor, nucleu central

(col van Gieson 20 x 0,19)

Glicogenoză hepatică –

hepatocite încărcate , slab

colorate PAS, nucleu central

(col PAS 20 x 0,18)

• METABOLICE

– Deficit 1 antitripsina

– Fibroza chistica

– B. neonatala cu stocare de fier

– B. cu supraincarcare cu cupru la sugar

– Limfohistiocitoza eritrofagocitara familiala

– Deficit de arginaza

• ENDOCRINE

– Hipopituitarism

– Hipocorticism

– Hipotiroidism

Deficit de 1 antitripsina (A1AT)

• A1AT = inhibitor seric al proteazelor (Pi)

• sintetizat in ficat, secretat in sange

• inhiba elastaza PMN

• > 36 fenotipuri erediatre codominante

• - b. hepatica “tezaurizare” prin reducerea excretiei

- b. pulmonara prin absenta inhibarii elastazei

Deficit de 1 antitripsina (A1AT)

Deficit A1AT-

imunohistochimie

4. INFECTIOASE VIRALE

• citomegalvirus

• virus Coxsackie

• ECHO

• virus hepatitic B,

• virus hepatitic C (?)

• parvovirus B19

• rubeolei

• reovirus tip 3

• herpes-virus

• varicelos

BACTERIENE

• toxoplasmoza

• sifilis

• TBC

• listerioza

INFECTII SISTEMICE

• ITU

• soc endotoxinic

• sepsis

• enterita ulcero-necrotica

5. GENETICE

• Trisomia E

• Trisomia 21

• sdr. Turner

• Trisomia 17

• Trisomia 18

6. CAUZE DIVERSE • histiocitoza X

• socul (septic, asfixic)

• hipoperfuzia

• ocluzia intestinala

• sdr. polisplenie

• lupus neonatal

• I. cardiaca, sdr. cord stg hipoplazic

• hemangiom generalizat

• medicamente/alim. parenterala

• sdr. icterice non-colestatice - Dubin Johnson, Rotor

• Nutritia parenterala totala

II.CAUZE EXTRAHEPATICE

• atrezia biliara- idiopatica

• sdr. de hipoplazie biliara

• stenoze ducte biliare

• perforatii spontane ducte biliare

• jonctiune anormala coledoco-pancreatico-

ductala

• tumori neoplazice

• calculi

Atrezia biliara

• Idiopatica

– secundara infectii virale (?)

– mediata imun (?)

• sdr. malformative

– polisplenia

– situs ambigous

– MCC

– v. porta preduodenal

– continuitate v. azygos - VCI

– malrotatie intestin subtire

– anomalii v.porta

Clinic “scenariu tipic”

• Copil aparent sanatos

• varsta- ~ saptamani

• scaune acolice

• icter usor-mediu

• hepato-splenomegalie

• fara alte anomalii

Atrezie biliara Clinic -scaune decolorate/acolice

Biochimic -hiperbilirubinemie conjugata moderata

-transaminaze +/-

- GPT crescut

Echografic -exclude chist coledoc, calculi, malformatii, perforatie cai biliare

Biopsie hepatica -proliferare ducte biliare

Colangiografie retrograda endoscopica- rol controversat

Colangiografie intraoperatorie- definitorie

Ciroza biliara – nodul cirotic, proliferare

canaliculară, stază biliară

(col von Gieson, 20x0,18)

Complicatii atrezie biliara

• Icter persistent

• prurit intractabil

• colangita ascendenta recurenta

• HTP

– splenomegalie

– hemoragie varice esofagiene

• deficit vitamine liposolubile

• deficit crestere

• afectare cronica hepatica/transplant

TRATAMENT • Nu exista terapie specifica etiologica

• Nutritie

– aport caloric adecvat

– suplimentare cu MCT

– suplimentare cu vitamine liposolubile A,D,E,K

• Prurit si xantoame

– Fenobarbital/colestiramina/rifampicina/Atarax

– acid ursodezoxicholic

– derivatie biliara

• Ascita

– dieta hiposodata 1-2 mEq/kg/zi

– diuretice

• Transplant hepatic

Terapie chirurgicala

• Hepato-porto-enterostomie Kasai

– precoce

– Profilaxie colangite cu Biseptol

• Transplant hepatic

• Terapie postoperatorie

– vitamine liposolubile E,D, K

– formule alimentare cu MCT

– profilaxie antibiotica

– coleretice: Ursofalk

– fara alta medicatie (Fenobarbital)

• culturi/aspirat la febra

• echografie la febra: abcese

EPIDEMIOLOGIE Etiologie frecv/100000nasteri

• hepatita idiopatica neonatala 12,5

• atrezia biliara extrahepatica 7

• deficit 1AT 2,5

• sdr. Alagille 1,4

• sdr. colestaza intrahepatica <1

• septicemie bacteriana <1

• hepatite infectioase CMV <1

rubeola, herpes <1

• endocrine <1

• galactosemia <1

3 saptamani