Școala gimnazialĂ ostra - scoala-culturala.ro · localnicii cred că numele satului este legat de...
Post on 10-Sep-2019
10 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ȘCOALA GIMNAZIALĂ OSTRA
► Prima școală din Ostra s-a înființat în
anul 1884 prin emisul nr. 1786 din 6
decembrie. Aceasta a avut două clase,
una română și cealaltă germană.
Deschiderea oficială a școlii a avut loc
la 30 septembrie 1892, iar localul dat în
folosință în octombrie același an.
► În perioada 1912-1913 s-a construit
un nou local de școală, cu trei săli de
clasă, clădire în care se funcționează și
astăzi.
► Un al treilea local de școală, cu opt
săli de clasă, a fost inaugurat la 15
septembrie 1974.
► Grădinița are un corp separat în
care se desfășoară activitatea
didactică din anul 1977.
COMUNA OSTRA, JUDEȚUL SUCEAVA
…“O frumoasă aşezare montană, o mică depresiune la poalele
Munţilor Stânişoarei, un loc unde
Muntele Ostra se împreună cu cerul, în
pulberi de foc şi tremur de stele”.
(Elena Mătase, Muntele de aramă)
● Comuna Ostra este situată în
sud-vestul judeţului Suceava, în
depresiunea cu acelaşi nume din Munţii
Stânişoarei, la confluenţa a trei pârâuri
montane: Brăteasa, Băişescu şi Botoşanu, ce formează râul Suha, la o
altitudine de 650 m, fiind formată din satele Ostra şi Tărnicioara. Faţă de
Suceava se află la 65km distanţă, iar faţă de cel mai apropiat oraş, Frasin, la 18
km.
● Ostra este cuvânt de origine slavonă: ostru, însemnând ascuţit, nume
dat mai întâi unui munte cu această formă. Se pare că oronimul a apărut prin
traducerea în limba slavonă a toponimului Ascuţita, cu ocazia redactării
actelor în cancelariile domneşti. Denumirea localităţii îşi găseşte explicaţia şi
în duritatea rocilor care sunt prezente pe teritoriul comunei, în ruteană, ostrai
însemnând aspru, dur.
● Localnicii cred că numele satului este legat de o unealtă de pescuit,
ostriţă, un băţ lung care are la capăt un fel de furculiţă.
● Între 1919-1925, localitatea s-a numit Floceni, de la toponimul Poiana
Flocii şi a numărului mare de familii Flocea.
STEMA COMUNEI OSTRA
DESCRIEREA STEMEI
♦ Stema comunei Ostra se
compune dintr-un scut tăiat.
♦ În partea superioară, pe albastru,
un căprior alergând spre stânga,
de aur.
♦ În partea inferioară, pe roșu, în
vârful scutului, o gură de mină
neagră, cu două ciocane minerești
încrucișate, de aur, cu zidărie de
moloane, de argint.
♦ Scutul este timbrat cu o coroană
murală de argint.
SEMNIFICAȚIILE ELEMENTELOR ÎNSUMATE
♦ Propunerea de stemă a comunei Ostra asigură concordanța
elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și
tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a
cestei zone și legile științei heraldicii.
♦ Coroana murală cu turn de argint semnifică faptul că așezarea
este comună. (sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:ROU_SV_Ostra_CoA.png)
Tudor Vladimirescu – portret realizat de Volanschi Mugurel, clasa a VIII-a B
Premiul I la concursul "Să cinstim istoria patriei!", ediția a III-a
LOCURI PRIN CARE AM FOST
Nastiuc-Dolcoș Melania-Alexandra, clasa a VIII-a A
Premiul I la concursul "Să cinstim istoria patriei!", ediția a III-a
Sighișoara
Palatul Culturii din Târgu Mureș
Lupoaica și Avram Iancu-Tg. Mureș
PASIONATĂ DE ISTORIE
Flaișner Mihaela-Gabriela, clasa a VI-a A
ALEXANDRU CEL BUN
Eseu premiat la concursul interjudețean "Să cinstim istoria patriei!",
ediția a III-a, secțiunea "Istoria prin ochi de copil"
Patrioții români își amintesc cu mare respect și mândrie de Alexandru cel Bun care a fost
un reprezentant de seamă al familiei Mușatinilor. El a fost numit așa deoarece a fost un domn
înțelept și cumpătat care nu a nedreptățit, nu a tăiat, nu a prigonit și care cu capul sus a luptat
pentru teritoriul lui dovedind cât de mult își iubește țara sa.
În mintea noastră a rămas un bun om politic, diplomat și gospodar. Alexandru cel Bun a
asigurat Moldovei trei decenii de pace, liniște, prosperitate economică și consolidare a statului.
Domnia sa este însemnată mai ales prin organizarea bisericii și toleranța arătată față de alte
credințe și obiceiuri.
Epoca lui Alexandru cel Bun a cunoscut și înflorirea culturii. Conducând Moldova cu
înțelepciune și pricepere, această personalitate istorică a organizat Mitropolia țării și a ctitorit
mănăstirile Moldovița și Bistrița, în cea de a doua
aflându-se și mormântul său.
Voievodul a vut o domnie pașnică până spre sfârșit.
I-a ajutat pe polonezi în două lupte împotriva cavalerilor
teutoni. El și-a făcut astfel datoria de aliat credincios, dar
Moldova nu a avut de suferit pentru că războaiele s-au
desfășurat departe de hotarele ei. Nici tătarii n-au pârjolit
țara în vremurile acelea, iar turcii, care au atacat-o pentru
prima dată, în 1420, au fost înfrânți și n-au mai revenit.
Pentru suceveni, Alexandru cel Bun este important, mai ales, pentru că a adus de la
Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Sfântul a fost negustor grec. Tătarii l-
au ucis pentru că n-a vrut să renunțe la credința creștină. Se spune că la mormântul său de la
Cetatea Albă era un izvor făcător de minuni. Astăzi este considerat patronul și apărătorul
Moldovei.
După moartea domnitorului, din 1432, au urmat 25 de ani de lupte pentru tron, iar turcii au
profitat de aceste nefericite evenimente și au atacat Moldova. De aici ne dăm seama că Alexandru
cel Bun a fost un adversar de temut al dușmanilor care erau aproape de granițele țării.
Fiul lui Roman Mușatin a condus Moldova cu pricepere. A lăsat urmașilor o țară
înfloritoare. Negustorii străini își vindeau mărfurile prin târgurile moldovene, iar oamenii se
bucurau de roadele celor 30 de ani de pace. Domnia sa este una din paginile cele mai frumoase
ale istoriei noastre, iar noi sucevenii suntem foarte mândri de asta.
EVOCĂRI ISTORICE
BĂTĂLIA DE LA ROVINE
Spre Rovine, într-o mlaștină
Baiazid conduce oastea otomană.
La Mircea turcii au venit
Și-o luptă crâncenă s-a pornit.
Vasalii sultanului s-au alăturat
Ca să-i arate Domnului cine-i Împărat
Dar degeaba ei au cotropit,
Mircea a fost de nebiruit.
Cu vitejii săi a reușit
O victorie de neînchipuit.
Trupurile otomanilor erau căzute,
Râul curgea roșu de sânge,
Iar văile erau crunte.
Mircea a mai dovedit
Că-i un voievod vestit,
Cel mai ager, renumit,
Din întregul Răsărit.
Gordei Mădălina-Dumitrina, clasa a VIII-a B
Poezie premiată la concursul "Să cinstim istoria patriei!", ediția a III-a
PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS
Taking Education Outdoors
- Școala Generală Nr. 10, Suceava, România
- Liceul Industrial și Tehnic, Aydin, Turcia
- Görgey Utcai Óvoda, Debreţin, Ungaria
- Școala Gimnazială Ostra, Suceava, România
Întâlniri de proiect 2013/2015
Curiozități despre județul Suceava
Cea mai veche cetate de piatră din epoca feudală este Cetatea Șcheia
► Denumită şi Cetatea de Apus a Sucevei aceasta este o cetate în ruine aflată în
partea de nord-vest a orașului Suceava. Cetatea Șcheia făcea parte din sistemul de
fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, în momentul apariției
pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate – curți
domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți, în scop de apărare, întărite cu ziduri
de piatră, valuri de pământ sau având
șanțuri adânci.
► Cetatea a fost construită la
sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru
I Mușat şi se află localizată la
marginea unei păduri aflate pe o parte
a dealului Șeptilici, la o înălțime de
peste 80 m față de lunca Sucevei. Nu
există drum de acces la ruinele cetății
și nici măcar un indicator care să-i
semnaleze existența, multă lume
neștiind nici de existența ei și cu atât
mai puțin de locul unde se află.
Orașul Gura Humorului
► Orașul Gura Humorului își trage
numele de la așezarea sa la gura de vărsare a
râului Humor în râul Moldova.
► În ceea ce privește denumirea râului
Humor, una dintre legendele locale vorbește
despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la
o dată nedeterminată (posibil în anul 1241),
când ploile abundente umflaseră apele
pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii
au numit această apă "Homor", ceea ce în
limba turanică vorbită de ei înseamnă
"repede".
► Evoluția în timp a denumirii a dus la transformarea "Homor"-ului în "Humor".
Cu toate acestea, chiar și în prezent, unele persoane vârstnice pronunță "Homor" în loc de
"Humor".
Colaboratori: Curcă Viviana, Flaișner Mihaela-Gabriela, Iacoban Darius-Dumitru,
Nastiuc Maria-Cristina, Șinai David, Vrabie Andrei (clasa a VII-a A)
top related