ȘCOALA GIMNAZIALĂ OSTRA

► Prima școală din Ostra s-a înființat în

anul 1884 prin emisul nr. 1786 din 6

decembrie. Aceasta a avut două clase,

una română și cealaltă germană.

Deschiderea oficială a școlii a avut loc

la 30 septembrie 1892, iar localul dat în

folosință în octombrie același an.

► În perioada 1912-1913 s-a construit

un nou local de școală, cu trei săli de

clasă, clădire în care se funcționează și

astăzi.

► Un al treilea local de școală, cu opt

săli de clasă, a fost inaugurat la 15

septembrie 1974.

► Grădinița are un corp separat în

care se desfășoară activitatea

didactică din anul 1977.

COMUNA OSTRA, JUDEȚUL SUCEAVA

…“O frumoasă aşezare montană, o mică depresiune la poalele

Munţilor Stânişoarei, un loc unde

Muntele Ostra se împreună cu cerul, în

pulberi de foc şi tremur de stele”.

(Elena Mătase, Muntele de aramă)

● Comuna Ostra este situată în

sud-vestul judeţului Suceava, în

depresiunea cu acelaşi nume din Munţii

Stânişoarei, la confluenţa a trei pârâuri

montane: Brăteasa, Băişescu şi Botoşanu, ce formează râul Suha, la o

altitudine de 650 m, fiind formată din satele Ostra şi Tărnicioara. Faţă de

Suceava se află la 65km distanţă, iar faţă de cel mai apropiat oraş, Frasin, la 18

km.

● Ostra este cuvânt de origine slavonă: ostru, însemnând ascuţit, nume

dat mai întâi unui munte cu această formă. Se pare că oronimul a apărut prin

traducerea în limba slavonă a toponimului Ascuţita, cu ocazia redactării

actelor în cancelariile domneşti. Denumirea localităţii îşi găseşte explicaţia şi

în duritatea rocilor care sunt prezente pe teritoriul comunei, în ruteană, ostrai

însemnând aspru, dur.

● Localnicii cred că numele satului este legat de o unealtă de pescuit,

ostriţă, un băţ lung care are la capăt un fel de furculiţă.

● Între 1919-1925, localitatea s-a numit Floceni, de la toponimul Poiana

Flocii şi a numărului mare de familii Flocea.

STEMA COMUNEI OSTRA

DESCRIEREA STEMEI

♦ Stema comunei Ostra se

compune dintr-un scut tăiat.

♦ În partea superioară, pe albastru,

un căprior alergând spre stânga,

de aur.

♦ În partea inferioară, pe roșu, în

vârful scutului, o gură de mină

neagră, cu două ciocane minerești

încrucișate, de aur, cu zidărie de

moloane, de argint.

♦ Scutul este timbrat cu o coroană

murală de argint.

SEMNIFICAȚIILE ELEMENTELOR ÎNSUMATE

♦ Propunerea de stemă a comunei Ostra asigură concordanța

elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și

tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a

cestei zone și legile științei heraldicii.

♦ Coroana murală cu turn de argint semnifică faptul că așezarea

este comună. (sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:ROU_SV_Ostra_CoA.png)

Tudor Vladimirescu – portret realizat de Volanschi Mugurel, clasa a VIII-a B

Premiul I la concursul "Să cinstim istoria patriei!", ediția a III-a

LOCURI PRIN CARE AM FOST

Nastiuc-Dolcoș Melania-Alexandra, clasa a VIII-a A

Premiul I la concursul "Să cinstim istoria patriei!", ediția a III-a

Sighișoara

Palatul Culturii din Târgu Mureș

Lupoaica și Avram Iancu-Tg. Mureș

PASIONATĂ DE ISTORIE

Flaișner Mihaela-Gabriela, clasa a VI-a A

ALEXANDRU CEL BUN

Eseu premiat la concursul interjudețean "Să cinstim istoria patriei!",

ediția a III-a, secțiunea "Istoria prin ochi de copil"

Patrioții români își amintesc cu mare respect și mândrie de Alexandru cel Bun care a fost

un reprezentant de seamă al familiei Mușatinilor. El a fost numit așa deoarece a fost un domn

înțelept și cumpătat care nu a nedreptățit, nu a tăiat, nu a prigonit și care cu capul sus a luptat

pentru teritoriul lui dovedind cât de mult își iubește țara sa.

În mintea noastră a rămas un bun om politic, diplomat și gospodar. Alexandru cel Bun a

asigurat Moldovei trei decenii de pace, liniște, prosperitate economică și consolidare a statului.

Domnia sa este însemnată mai ales prin organizarea bisericii și toleranța arătată față de alte

credințe și obiceiuri.

Epoca lui Alexandru cel Bun a cunoscut și înflorirea culturii. Conducând Moldova cu

înțelepciune și pricepere, această personalitate istorică a organizat Mitropolia țării și a ctitorit

mănăstirile Moldovița și Bistrița, în cea de a doua

aflându-se și mormântul său.

Voievodul a vut o domnie pașnică până spre sfârșit.

I-a ajutat pe polonezi în două lupte împotriva cavalerilor

teutoni. El și-a făcut astfel datoria de aliat credincios, dar

Moldova nu a avut de suferit pentru că războaiele s-au

desfășurat departe de hotarele ei. Nici tătarii n-au pârjolit

țara în vremurile acelea, iar turcii, care au atacat-o pentru

prima dată, în 1420, au fost înfrânți și n-au mai revenit.

Pentru suceveni, Alexandru cel Bun este important, mai ales, pentru că a adus de la

Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Sfântul a fost negustor grec. Tătarii l-

au ucis pentru că n-a vrut să renunțe la credința creștină. Se spune că la mormântul său de la

Cetatea Albă era un izvor făcător de minuni. Astăzi este considerat patronul și apărătorul

Moldovei.

După moartea domnitorului, din 1432, au urmat 25 de ani de lupte pentru tron, iar turcii au

profitat de aceste nefericite evenimente și au atacat Moldova. De aici ne dăm seama că Alexandru

cel Bun a fost un adversar de temut al dușmanilor care erau aproape de granițele țării.

Fiul lui Roman Mușatin a condus Moldova cu pricepere. A lăsat urmașilor o țară

înfloritoare. Negustorii străini își vindeau mărfurile prin târgurile moldovene, iar oamenii se

bucurau de roadele celor 30 de ani de pace. Domnia sa este una din paginile cele mai frumoase

ale istoriei noastre, iar noi sucevenii suntem foarte mândri de asta.

EVOCĂRI ISTORICE

BĂTĂLIA DE LA ROVINE

Spre Rovine, într-o mlaștină

Baiazid conduce oastea otomană.

La Mircea turcii au venit

Și-o luptă crâncenă s-a pornit.

Vasalii sultanului s-au alăturat

Ca să-i arate Domnului cine-i Împărat

Dar degeaba ei au cotropit,

Mircea a fost de nebiruit.

Cu vitejii săi a reușit

O victorie de neînchipuit.

Trupurile otomanilor erau căzute,

Râul curgea roșu de sânge,

Iar văile erau crunte.

Mircea a mai dovedit

Că-i un voievod vestit,

Cel mai ager, renumit,

Din întregul Răsărit.

Gordei Mădălina-Dumitrina, clasa a VIII-a B

Poezie premiată la concursul "Să cinstim istoria patriei!", ediția a III-a

PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS

Taking Education Outdoors

- Școala Generală Nr. 10, Suceava, România

- Liceul Industrial și Tehnic, Aydin, Turcia

- Görgey Utcai Óvoda, Debreţin, Ungaria

- Școala Gimnazială Ostra, Suceava, România

Întâlniri de proiect 2013/2015

Curiozități despre județul Suceava

Cea mai veche cetate de piatră din epoca feudală este Cetatea Șcheia

► Denumită şi Cetatea de Apus a Sucevei aceasta este o cetate în ruine aflată în

partea de nord-vest a orașului Suceava. Cetatea Șcheia făcea parte din sistemul de

fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, în momentul apariției

pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate – curți

domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți, în scop de apărare, întărite cu ziduri

de piatră, valuri de pământ sau având

șanțuri adânci.

► Cetatea a fost construită la

sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru

I Mușat şi se află localizată la

marginea unei păduri aflate pe o parte

a dealului Șeptilici, la o înălțime de

peste 80 m față de lunca Sucevei. Nu

există drum de acces la ruinele cetății

și nici măcar un indicator care să-i

semnaleze existența, multă lume

neștiind nici de existența ei și cu atât

mai puțin de locul unde se află.

Orașul Gura Humorului

► Orașul Gura Humorului își trage

numele de la așezarea sa la gura de vărsare a

râului Humor în râul Moldova.

► În ceea ce privește denumirea râului

Humor, una dintre legendele locale vorbește

despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la

o dată nedeterminată (posibil în anul 1241),

când ploile abundente umflaseră apele

pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii

au numit această apă "Homor", ceea ce în

limba turanică vorbită de ei înseamnă

"repede".

► Evoluția în timp a denumirii a dus la transformarea "Homor"-ului în "Humor".

Cu toate acestea, chiar și în prezent, unele persoane vârstnice pronunță "Homor" în loc de

"Humor".

Colaboratori: Curcă Viviana, Flaișner Mihaela-Gabriela, Iacoban Darius-Dumitru,

Nastiuc Maria-Cristina, Șinai David, Vrabie Andrei (clasa a VII-a A)