clement alexandrinul 1

(138 C L E M E N T A L E X A N D R IN U L

Dac lipsete una din ele, gnoza chioapt. 2, De aceea dumnezeiasca Scriptur spune : i a grit Dom nul ctre M oisi zicnd : V o rbete f iilor lui Israe l i spune-le : Eu snt Dom nul Dum nezeul vostru . 3. D up ob ice iu rile Egiptului in care ai locuit, s nu facei, nici dup ob iceiurile pm intului Canaan , in care Eu v v o i bga, 4. s nu facei, dup le g ile lor s nu um blai. Ju d e c ile M ele s le face i i poruncile M ele s le pzii i s um blai intru ele. Eu sin t Dom nul D um nezeul vostru . 5. S pzii toate poruncile M ele i s le facei pe ele. Om ul care le v a face pe e le v iu v a fi intr-insele. Eu sin t Dom nul Dum nezeul vostruM 47. 1. Fie c Egiptul i pmntul Canaan snt simboluri ale lumii i ale nelciunii, fie c snt simboluri ale patimilor i viciilor de care trebuie s fugim, totui cuvintele acestea ale Scripturii ne arat c felul nostru de vieuire trebuie s fie dumnezeiesc, nu lumesc. 2. Cnd Scriptura spune : O m ul care le v a fa c e pe e le v a fi v iu in tr-in sele 162, vorbete *de ndreptarea evreilor i a acelor apropiai de ei, adic a noastr, vorbete de ascetismul i propirea n via, i a lor i a noastr. 3. C -cei m ori prin pcate au a ju n s v ii prin H ristos 103, datorit testamentului nostru. 4. Scriptura, repetnd de multe ori cuvintele : Eu sint Dom nul Dum nezeul vostru l64r caut s ne nduplece, ntr-un chip care e n stare s ne ntoarc, nvndu-ne s urmm lui Dumnezeu, Cel ce a dat poruncile; dar totodat ne amintete potolit s cutm pe Dumnezeu i s ncercm s-L cunoatem att ct putem. Aceasta este cea mai mare contemplaie, care privete cel mai nalt grad de iniiere, a- devrata tiin, pe care nici un argument raional n-o poate drma. Numai aceasta este gnoza nelepciunii, de care purtarea cea dreapt niciodat nu se desparte.

CAPITOLUL XI48. 1. Dar gnoza, celor care se socotesc nelepi fie c acetia

snt eretici barbari, fie c snt filozofi greci ngmf 165, dup cum spune apostolul. Gnoza noastr, ns, este plin de credin, pentru c este o dovedire tiinific a nvturilor transmise potrivit adevratei filozofii. Am putea spune c gnoza este raiunea care din adevrurile mrturisite aduce credin n adevrurile ndoielnice. 2. Pentru c credina este dubl, una tiinific i alta conjectural, nimic nu ne mpiedic s numim dubl i demonstraia, una tiinific i alta conjectu

ri. Lev. 18, 1 5.162. Lev. 18, 5 ; Gal. 3, 12.163. El. 2, 5.164. Lev. 18, 2 .4 .5.165. L C o r. 8, 1.