catalog mai colectia chisalita
Post on 27-Oct-2015
126 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1
Sesiunea de Licitații 28/30 mai 2013
2 3
ww
w.a
rtm
ark.
ro
Lot 114. Ștefan Dimitrescu, Margareta desenând (detaliu)
2 3
ww
w.a
rtm
ark.
ro
Lot 114. Ștefan Dimitrescu, Margareta desenând (detaliu)
4 5
Ținută formală, de seară. Participarea posibilă și prin telefon, ofertă scrisă sau în direct,
prin internet prin Artmark Live®Pentru înscrieri şi invitaţii: +4021 210 30 16 / +40757 026 455
rezervari@artmark.ro
Sesiunea de Licitații 28/30 mai 2013
Marți, 28 mai, 19.30 Athénée Palace Hilton
Licitația Colecției Dr. Ioan Chisăliță Licitația de Artă Religioasă
Joi, 30 mai, 19.30 Athénée Palace Hilton
Licitația “Cei mai iubiți dintre pământeni“
Lot 21. Nicolae Tonitza, Odaia copiilor (detaliu)
6 7
Aducem mulţumiri celor care au contribuit la realizarea evenimentului şi catalogului de licitaţie: dnei Oana Ghimbășanu, dlui președinte al Consiliului Județean Buzău Marian Cristinel Bîgiu, Viceprimar Fănică Bârlă, ex-director BNR Buzău Marin Matei, dnelor Daniela Olteanu, Floarea Peia, dlor Vladimir Bulat, dr. Carol Căpiță, Marius Damian, Cristian Dițoiu, colecționarilor și instituțiilor care ne-au pus la dispoziţie informaţii, fotografii în vederea documentării fişelor de prezentare a autorilor şi lucrărilor ce fac obiectul catalogului de licitaţie.
Rugăm persoanele care sesizează erori în textul ori referințele unora dintre fișele de prezentare a autorilor și loturilor licitației ori care pur și simplu se află în posesia unor date relevante pentru o mai bună documentare a loturilor licitației să ne contacteze la adresa adresa maria.ungureanu@artmark.ro, 0756.163.082, pentru loturile de artă plastică, sigrid.iuhas@artmark.ro, 0757.026.452, pentru loturile de artă religioasă. Mulțumiri anticipate!
© 2013 Galeriile Artmark
Nicio parte din acest catalog nu poate fi reprodusă sau transmisă în niciun mod, sub nicio formă fără consimțământul scris al deținătorilor de copyright
TexteVladimir Bulat, Alin Ciupală, Adela Mara, Iulian PleștiuFotografiiIoana Bițin, Ioana IepureanuDesign grafic, DTPIoana Bițin, Veronica Dănilă, Ioana Iepureanu
ISBN: 978-606-8280-78-3
Expoziția operelorArtmark
Vineri, 17 mai – Duminică, 19 maiOrar de vizitare: 10 – 20
Luni, 20 maiOrar de vizitare: 10 – 17
Marți, 21 mai - Miercuri, 22 maiOrar de vizitare: 10 – 20
Joi, 23 mai - Vineri, 24 mai (selecție)Orar de vizitare: 10 – 20
Sâmbătă, 25 mai - Duminică, 26 maiOrar de vizitare: 10 – 20
Luni, 27 maiOrar de vizitare: 10 – 19
Marți, 28 mai (Loturile Licitației nr. 95)Orar de vizitare: 10 – 17
Miercuri, 29 mai (Loturile Licitației nr. 95)Orar de vizitare: 10 – 20
Athénée Palace HiltonMarți, 28 mai (Loturile Licitațiilor nr. 93/94)
Joi, 30 mai (Loturile Licitației nr. 95)Orar de vizitare: 10 – 19
Str. Episcopiei nr. 1-3, Bucureşti
Buzău (selecție)Vernisaj de presă - Joi, 23 mai, 12.00
Private view&Cocktail - Joi, 23 mai, 17.00Expoziție publică - Vineri, 24 mai, 10.00 - 21.00
Consiliul Județean Buzău Bd. Nicolae Bălcescu nr. 48, Buzău
8 9
Lot 6. Camil Ressu, Academia Terasă (detaliu)
10 11
Lot 83. Școală Flamandă sec. XVII, Sf. Ieronim în pustiu (detaliu)
12 13
Lot 47. Acvamanila din argint, decorată cu personaje şi animale fantastice, a doua jumătate a sec.xx (detaliu)
14 15
Lot 31. Gheorghe Petrașcu, Case la ConstanțaLot 69. Școală Italiană, a doua jumătate a sec. XVIII, Adoraţia păstorilor (detaliu)
16 17
Lot 77. Set 2 partituri pentru muzică gregoriană, 1567, excepționale piese de colecție (detaliu)
18 19
CURSURI DE MANAGEMENT AL ARTEI • 7-9 IUNIE • 20-22 SEPTEMBRIE •
Pentru informatii si înscrieri: 021 210 30 16 / office@alegearta.ro
www.alegearta.ro, ,
DINTRE TEMATICI:Principalele curente europene în arta româneasca a sec. 19 si 20 • Arta ca marfa si mecanismele pietei de arta • Produse culturale românesti • Despre capcanele pietei de arta • Valoarea financiara a operei de arta • Legea si fiscul comertului cu arta • Directii în arta
contemporana româneasca • Integrarea artistilor est-europeni în piata internationala de arta • Arta si banii
‚‚
‚‚
‚‚
‚
‚
‚
‚ ‚
‚
Dr. Tiberiu Alexa, lector univ. al Universității de Nord Baia Mare, director al Muzeului Județean de Artă ”Centrul Artistic Baia Mare”, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert în Colonia și Școala de la Baia Mare
Dr. Ioana Gabriela Beldiman, conferenţiar univ. șef catedră Istoria şi Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, ex-muzeograf șef secție Muzeul Național de Artă al României, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură modernă românească și europeană, în special Grigorescu
Ana Andreescu, ex-muzeograf la Oficiul pentru Patrimoniu Cultural al Municipiului București, ex-director al Direcției Cultură Scrisă – Biblioteci, expert carte veche românească și străină, bibliofilie
Vladimir Bulat, expert superior în cadrul D.C.C.P.C.N. Bucureşti, curator numeroase expoziții, expert pictură de patrimoniu și contemporană basarabeană, expert obiecte de cult și icoane, sec. XVII-XIX
Dr. Alin Ciupală, conferențiar univ. al Facultății de Istorie a Universității din București, expert în bunuri arheologice și bunuri istorico-documentare de istorie modernă
Dr. Cătălin Davidescu, inspector DJCCPCN Dolj, ex-muzeograf Muzeul Național de Artă Craiova, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură românească modernă, în special Țuculescu și avangardă românească
Ruxandra Dreptu, profesor univ., muzeograf Muzeul Național de Artă al României, Secția de Artă Românească Moderna (1994-2009), muzeograf și șef de Secție Oficiul pentru Patrimoniul Național Cultural București (1979-1993), autor numeroase publicații de specialitate, expert pictură românească modernă, în special Octav Băncilă și Constantin Artachino
Ruxandra Garofeanu, președinte Centrul Cultural Artsociety, curator numeroase expoziții arte vizuale, expert arte vizuale românești anii `50-`80
Dana Crișan, muzeograf și șef al Secției de Grafică a Muzeului Național de Artă al României (1978-2011), autor numeroase studii de specialitate și curator expoziții pictură și grafică modernă românească, expert grafică modernă românească și europeană, respectiv Pallady
Dr. Mircea Alexandru Hortopan, director adj. Muzeul Național Peleș, curator expozițiile permanente Castelul Peleș (2007), Castelul Pelișor și Muzeul Cinegetic al Carpaților Posada, expert în artă decorativă și regalitate
Eduard Ioniță, expert orologerie, consultant al Muzeului Național de Artă al României (1995-2007), atestat Chopard-Geneva în bijuterie și ceasuri (2004), atestat IWC - Advanced Watch Repair (2010)
Sebastian Ștefan, expert bijuterie, diamante șlefuite, pietre prețioase și perle, licențiat IGI (International Gemological Institute, Antwerp), autorizat ANPC
Măriuca Radu, istoric, autor a peste 20 de studii de specialitate publicate în România, Ungaria și Marea Britanie, curator a numeroase expoziții de hartă veche de anvergură națională, expert hartă veche românească și străină sec. XVI-XIX
Doina Păuleanu, conferențiar univ. șef catedră Universitatea „Andrei Şaguna” Constanţa și Universitatea „Ovidius” Constanţa, director general Muzeul de Artă Constanța, curator numeroase expoziții muzeale arte vizuale, expert pictură românească modernă, în special pictorii Coloniei de la Balcic și în Grupul celor Patru (Tonitza, Șirato, Dimitrescu, Han)
Maria Muscalu Albani, istoric de artă, realizator-coordonator proiecte culturale Televiziunea Română, Institutul Cultural Român, curator numeroase expoziții de artă contemporană etc., curator al expoziției permanente Corneliu Baba Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Colecțiilor București
Elena Gabriela Lupu, muzeograf Muzeul Național Peleș, ex-muzeograf Muzeul Național Cotroceni și Muzeul Național de Artă al României, curator numeroase expoziții artă decorativă și regalitate, expert în artă decorativă (mobilier, sticlă, porțelan, metal)
ExperŢi ConsultanŢi
20 21
Num
e, Pr
enum
eLa
st Na
me,
First
Nam
e
Cetă
țeni
aCit
izens
hip
CNP
Perso
nal N
umer
ic Co
de
PART
ICIPA
NT PE
RSOA
NĂ FI
ZICĂ /
NAT
URAL
PERS
ON
FORM
ULAR
DE P
ARTIC
IPARE
LA LI
CITAȚ
IE ÎN
LIPS
Ă, PR
IN O
FERT
Ă SCR
ISĂAB
SENT
EE BI
D FO
RM
Card
Mem
bru A
rtmar
kAr
tmar
k Mem
bersh
ip Ca
rd N
o.
Pale
tă lic
itare
Bidd
ing p
addl
e
Data
(ZZ /
LL / A
AAA)
Date
(DD
/ MM
/ YYY
Y) /
/
Auto
rizez
ART
MAR
K:•
ca, a
tunc
i cân
d înt
re nu
măr
ul lo
tulu
i men
ţiona
t şi d
escri
erea
com
plet
ată a
lotu
lui e
xistă
cont
radi
cţie,
fie s
ă aco
rde p
reva
lenţ
ă des
crier
ii lot
ului
, fie s
ă nu d
ea cu
rs so
licită
rii m
ele
•ca
, atu
nci c
ând v
aloa
rea m
axim
ă ofe
rtată
de m
ine n
u cor
espu
nde p
asul
ui de
licita
ţie, s
ă ia î
n con
sider
are d
rept
valo
are m
axim
ofer
tată
pasu
l de l
icita
ţie de
valo
are p
roxim
ă•
la ac
eeaş
i val
oare
max
im of
erta
tă (r
ivalit
ate d
e ofe
rte), s
ă pre
fere
ofer
ta fo
rmul
ată d
e un p
artic
ipan
t pre
zent
în sa
lă, u
rmat
ă de c
ea fo
rmul
ată d
e un p
artic
ipan
t onl
ine,
prin
tele
fon s
au
în
scris
I her
eby a
utho
rize A
RTM
ARK:
•to
choo
se, w
hen t
here
is a
cont
radi
ctio
n bet
ween
the n
umbe
r of t
he m
entio
ned l
ot an
d his
desc
riptio
n of t
he sa
me,
to ei
ther
gran
t prio
rity t
o the
lot d
escri
ptio
n or t
o cho
ose n
ot
to
go ah
ead w
ith m
y req
uest
•to
take
into
cons
ider
atio
n as m
axim
um off
ered
valu
e the
next
bidd
ing s
tep,
whe
n the
valu
e offe
red b
y me d
oes n
ot m
atch
the b
iddi
ng st
ep•
in ca
se of
riva
lry to
pref
er th
e bid
mad
e by a
pres
ent p
artic
ipan
t
Subs
emna
tul m
ă ang
ajez
să ef
ectu
ez pl
ata l
otur
ilor c
e îm
i vor
fi ad
jude
cate
urm
are a
licită
rii
în ba
za ac
estu
i for
mul
ar, în
term
enul
prev
ăzut
în R
egul
amen
tul d
e Lici
tare
al A
RTM
ARK,
prin
:
I her
eby u
nder
take
to pa
y the
lots
I adj
udica
te as
a re
sult
of su
ch te
leph
one b
iddi
ng, w
ithin
th
e ter
m pr
ovid
ed by
the A
RTM
ARK B
iddi
ng R
ules
, by:
DECL
AR CĂ
PRIN
SEM
NARE
A PR
EZEN
TULU
I FOR
MUL
AR D
E ÎNR
EGIS
TRAR
E ACC
EPT N
ECON
DIȚI
ONAT
TERM
ENII
ȘI CO
NDIȚ
IILE R
EGUL
AMEN
TULU
I DE L
ICITA
RE A
L ART
MAR
K
I DEC
LARE
THAT
I ACC
EPT U
NCON
DITI
ONAL
LY TH
E TER
MS P
ROVI
DED
BY TH
E ART
MAR
K BID
DING
RUL
ES
Plat
ă num
erar
Cash
paym
ent
Tran
sfer b
anca
rW
ired t
rans
fer
Card
banc
arBa
nk ca
rd
Sem
nătu
răSig
natu
reTe
lefo
n/Fa
x: 02
1 210
30 16
/15
Emai
l: sor
ana.
serb
an@
artm
ark.
roDe
scăr
cați
form
ularu
l în fo
rmat
elec
tronic
/ Do
wnloa
d the
elec
tronic
form
: ht
tp://
www.
artm
ark.r
o/fo
rmula
re-d
e-ins
crier
e
Act d
e ide
ntita
teID
Type
Serie Serie
sNu
măr
Num
ber
Tele
fon
Phon
eFa
x Fax
Mob
ilM
obile
Mob
il #2
Mob
ile #2
Adre
să de
emai
lEm
ail A
ddre
ss
Str.
Stre
etNr No
.Bl
ocBu
ildin
gSc
ara
Entra
nce
Ap Ap.
Loca
litat
eCit
yJu
deț /
Secto
rPr
ovin
ce / D
istric
tCo
d poș
tal
Posta
l Cod
e
ADRE
SĂ D
E COR
ESPO
NDEN
ȚĂ /
MAILI
NG AD
DRES
S
ADRE
SĂ D
E LIV
RARE
/ DE
LIVER
Y ADD
RESS
(Bi
fați d
acă e
ste ac
ceaș
i cu a
dres
a de c
ores
pond
ență
/ Ch
eck i
f sam
e with
the m
ailing
addr
ess)
ADRE
SĂ SE
DIU
/ HQ
ADDR
ESS
PART
ICIPA
NT PE
RSOA
NĂ JU
RIDI
CĂ /
LEGA
L ENT
ITYDe
num
ireNa
me o
f the
lega
l ent
ity
Națio
nalit
atea
Natio
nalit
yC.
U.I.
Fisca
l reg
. cod
eRe
g. Co
mTra
de Re
giste
r
Str.
Stre
etNr No
.Bl
ocBu
ildin
gSc
ara
Entra
nce
Ap Ap.
Loca
litat
eCit
yJu
deț /
Secto
rPr
ovin
ce / D
istric
tCo
d poș
tal
Posta
l Cod
e
Str.
Stre
etNr No
.Bl
ocBu
ildin
gSc
ara
Entra
nce
Ap Ap.
Loca
litat
eCit
yJu
deț /
Secto
rPr
ovin
ce / D
istric
tCo
d poș
tal
Posta
l Cod
e
Versi
une:
1.3 /
25.03
.2012
Num
e, Pr
enum
eLa
st Na
me,
First
Nam
e
Cetă
țeni
aCit
izens
hip
CNP
Perso
nal N
umer
ic Co
de
PART
ICIPA
NT PE
RSOA
NĂ FI
ZICĂ /
NAT
URAL
PERS
ON
FORM
ULAR
DE P
ARTIC
IPARE
LA LI
CITAȚ
IE ÎN
LIPS
Ă, PR
IN TE
LEFO
NPH
ONE B
ID FO
RM
Card
Mem
bru A
rtmar
kAr
tmar
k Mem
bersh
ip Ca
rd N
o.
Pale
tă lic
itare
Bidd
ing p
addl
e
Data
(ZZ /
LL / A
AAA)
Date
(DD
/ MM
/ YYY
Y) /
/
Subs
emna
tul m
ă ang
ajez
să ef
ectu
ez pl
ata l
otur
ilor c
e îm
i vor
fi ad
jude
cate
urm
are a
licită
rii
în ba
za ac
estu
i for
mul
ar, în
term
enul
prev
ăzut
în R
egul
amen
tul d
e Lici
tare
al A
RTM
ARK,
prin
:
I her
eby u
nder
take
to pa
y the
lots
I adj
udica
te as
a re
sult
of su
ch te
leph
one b
iddi
ng, w
ithin
th
e ter
m pr
ovid
ed by
the A
RTM
ARK B
iddi
ng R
ules
, by:
DECL
AR CĂ
PRIN
SEM
NARE
A PR
EZEN
TULU
I FOR
MUL
AR D
E ÎNR
EGIS
TRAR
E ACC
EPT N
ECON
DIȚI
ONAT
TERM
ENII
ȘI CO
NDIȚ
IILE R
EGUL
AMEN
TULU
I DE L
ICITA
RE A
L ART
MAR
K
I DEC
LARE
THAT
I ACC
EPT U
NCON
DITI
ONAL
LY TH
E TER
MS P
ROVI
DED
BY TH
E ART
MAR
K BID
DING
RUL
ES
Plat
ă num
erar
Cash
paym
ent
Tran
sfer b
anca
rW
ired t
rans
fer
Card
banc
arBa
nk ca
rd
Sem
nătu
răSig
natu
reTe
lefo
n/Fa
x: 02
1 210
30 16
/15
Emai
l: sor
ana.
serb
an@
artm
ark.
roDe
scăr
cați
form
ularu
l în fo
rmat
elec
tronic
/ Do
wnloa
d the
elec
tronic
form
: ht
tp://
www.
artm
ark.r
o/fo
rmula
re-d
e-ins
crier
e
Act d
e ide
ntita
teID
Type
Serie Serie
sNu
măr
Num
ber
Tele
fon
Phon
eFa
x Fax
Mob
ilM
obile
Mob
il #2
Mob
ile #2
Adre
să de
emai
lEm
ail A
ddre
ss
Str.
Stre
etNr No
.Bl
ocBu
ildin
gSc
ara
Entra
nce
Ap Ap.
Loca
litat
eCit
yJu
deț /
Secto
rPr
ovin
ce / D
istric
tCo
d poș
tal
Posta
l Cod
e
ADRE
SĂ D
E COR
ESPO
NDEN
ȚĂ /
MAILI
NG AD
DRES
S
ADRE
SĂ D
E LIV
RARE
/ DE
LIVER
Y ADD
RESS
(Bi
fați d
acă e
ste ac
ceaș
i cu a
dres
a de c
ores
pond
ență
/ Ch
eck i
f sam
e with
the m
ailing
addr
ess)
ADRE
SĂ SE
DIU
/ HQ
ADDR
ESS
PART
ICIPA
NT PE
RSOA
NĂ JU
RIDI
CĂ /
LEGA
L ENT
ITYDe
num
ireNa
me o
f the
lega
l ent
ity
Națio
nalit
atea
Natio
nalit
yC.
U.I.
Fisca
l reg
. cod
eRe
g. Co
mTra
de Re
giste
r
Str.
Stre
etNr No
.Bl
ocBu
ildin
gSc
ara
Entra
nce
Ap Ap.
Loca
litat
eCit
yJu
deț /
Secto
rPr
ovin
ce / D
istric
tCo
d poș
tal
Posta
l Cod
e
Str.
Stre
etNr No
.Bl
ocBu
ildin
gSc
ara
Entra
nce
Ap Ap.
Loca
litat
eCit
yJu
deț /
Secto
rPr
ovin
ce / D
istric
tCo
d poș
tal
Posta
l Cod
e
Iau î
n con
sider
are f
aptu
l că r
epre
zent
antu
l ART
MAR
K:•
mă v
a ape
la la
num
ărul
de t
elef
on în
scris
în fo
rula
rul d
e înr
egist
rare
com
plet
at d
e sub
sem
natu
l în
vede
rea p
artic
ipăr
ii la
acea
stă li
citaț
ie or
i, at
unci,
când
nu
am co
mpl
etat
un
astfe
l de n
umăr
de te
lefo
n, la
cel în
scris
în ba
nca d
e dat
e ART
MAR
K•
mă v
a ape
la cu
cel m
ult 3
lotu
ri an
terio
r lot
ului
pent
ru lic
itare
a căr
uia m
i-am
man
ifesta
t pe v
erso
inte
resu
l•
la ac
eeaş
i val
oare
max
im of
erta
tă (r
ivalit
ate d
e ofe
rte), s
ă pre
fere
ofer
ta fo
rmul
ată d
e un p
artic
ipan
t pre
zent
în sa
lă, u
rmat
ă de c
ea fo
rmul
ată d
e un p
artic
ipan
t onl
ine,
prin
tele
fon s
au
în
scris
•să
înre
gistr
eze p
rin m
ijloa
ce te
hnice
spec
ifice
parti
cipar
ea la
licita
ție pr
in te
lefo
n, în
vede
rea c
ertifi
cării
man
datu
lui la
nive
lul s
umei
ofer
tate
.
I tak
e int
o con
sider
atio
n the
fact
that
the A
RTM
ARK r
epre
sent
ative
:•
shal
l cal
l me a
t the
tele
phon
e num
ber w
ritte
n in t
his r
egist
ratio
n for
m or
, whe
n suc
h tel
epho
ne nu
mbe
r was
not fi
lled i
n, us
ing t
hat o
ne re
giste
red w
ith th
e ART
MAR
K dat
abas
e;•
shal
l cal
l me a
t mos
t 3 lo
ts be
fore
that
one I
expr
esse
d int
eres
t for
•in
case
of ri
valry
to pr
efer
the b
id m
ade b
y a pr
esen
t par
ticip
ant
•to
reco
rd us
ing s
pecifi
c tec
hnica
l mea
ns th
e pho
ne bi
ding
, in or
der t
o cer
tify t
he am
ount
of th
e bid
.
Versi
une:
1.3 /
25.03
.2012
Doza Zilnică Recomandată
de artă4
.
MAGAZINUL DEPENDENT DE ARTĂPalatul Cesianu-Racovi\[, C.A. Rosetti, nr. 5, București, sector 1L-V: 10:00 - 19:00 | S: 10:00 - 19:00 | D: 10:00 - 14:00www.dependentdearta.ro
22 23
ARTMARK PRELUCREAZĂ DATELE DUMNEAVOASTRĂ CU CARACTER PERSONAL - NUM
E, PRENUME, DATA ȘI LOCUL NAȘTERII, CODUL NUM
ERIC PERSONAL, SERIA ȘI NUMĂRUL ACTULUI DE IDENTITATE, TELEFON, FAX, ADRESA, E-MAIL, PROFESIE, LOC DE M
UNCĂ, OBIȘNUINȚELE/PREFERINȚELE, POTRIVIT NOTIFICĂRII NR. 13177, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 677/2001, ÎN SCOP DE RECLAMĂ, MARKETING ȘI PUBLICITATE PENTRU ȘI/SAU ÎN LEGĂTURA CU ACTIVITĂȚILE SPECIFICE GALERIILOR DE ARTĂ ȘI
CASELOR DE LICITAȚII DESFĂȘURATE DE CĂTRE ARTMARK. DATELE SOLICITATE SUNT DESTINATE UTILIZĂRII DE CĂTRE ARTMARK ȘI SUNT COMUNICATE NUMAI ANGAJAȚIILOR ARTMARK CU ATRIBUȚII ÎN ÎNDEPLINIREA SCOPULUI MAI SUS M
ENȚIONAT. PE VIITOR DATELE M
ENȚIONATE MAI SUS NE PERMIT SĂ VĂ ȚINEM
LA CURENT CU ACTIVITATEA SOCIETĂȚII NOASTRE. CONFORM LEGII NR. 677/2001, BENEFICIAŢI DE DREPTUL DE ACCES, DE INTERVENŢIE ASUPRA DATELOR, DREPTUL DE A NU FI SUPUS UNEI
DECIZII INDIVIDUALE. AVEŢI DE ASEMENEA DREPTUL SĂ VĂ OPUNEŢI PRELUCRĂRII DATELOR PERSONALE CARE VĂ PRIVESC ŞI SĂ SOLICITAŢI ŞTERGEREA DATELOR. PENTRU EXERCITAREA ACESTOR DREPTURI, VĂ PUTEŢI ADRESA CU O CERERE SCRISĂ, DATATĂ
ŞI SEMNATĂ LA SEDIUL GALERIILE ARTMARK S.R.L. DIN STR. C.A. ROSETTI, NR. 5, SECTOR 1, DLUI. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, DIRECTOR IT. DE ASEM
ENEA, VĂ ESTE RECUNOSCUT DREPTUL DE A VĂ ADRESA JUSTIŢIEI. / ARTMARK PROCESSES YOUR PERSONAL DATA - NAM
E, SURNAME, DATE AND PLACE OF BIRTH, PERSONAL NUM
ERICAL CODE, SERIES AND NUMBER OF YOUR IDENTIFICATION CARD, PHONE NUM
BER, FAX NUMBER, ADDRESS, E-MAIL, PROFESSION, EM
PLOYMENT, HOBBIES / PREFERENCES, IN
ACCORDANCE WITH THE PROVISIONS OF NOTIFICATION NO. 13177, AS PER LAW
NO. 677/2001, FOR COMM
ERCIAL, MARKETING AND PUBLICITY PURPOSES FOR AND/OR IN RELATION TO THE ARTMARK ART GALLERY AND AUCTION HOUSE SPECIFIC ACTIVI-TIES. THE DATA IS REQUIRED AND INTENDED FOR THE SOLE USE OF ARTMARK AND IS ONLY COM
MUNICATED TO THE ARTMARK EM
PLOYEES RESPONSIBLE FOR THE FULFILLMENT OF THE HEREINABOVE OBJECTIVE. SUBSEQUENTLY, THE HEREINABOVE DATA
ALLOWS US TO KEEP YOU INFORM
ED AS REGARDS THE ACTIVITIES OF OUR COMPANY. IN ACCORDANCE W
ITH LAW NO. 677/2001, YOU HAVE THE RIGHT TO ACCES THE DATA, THE RIGHT TO M
ODIFY SUCH DATA AND THE RIGHT OF NOT BEING THE SUBJECT OF AN INDIVIDUAL DECISION. YOU ALSO HAVE THE RIGHT TO OPPOSE THE PROCESSING OF YOUR DATA AND TO REQUEST REM
OVAL OF SUCH DATA. IN ORDER TO EXERCISE SUCH RIGHTS, YOU MAY FILE A WRITTEN, DATED AND SIGNED REQUEST TO THE
HEADQUARTERS OF GALERIILE ARTMARK S.R.L. LOCATED IN 5 C.A. ROSETTI STREET, SECTOR 1, ADDRESSED TO MR. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, IT MANAGER. ALSO, YOU HAVE THE RIGHT TO ADDRESS THE COM
PETENT COURT OF LAW.
SUBSEMNATUL SOLICIT ARTM
ARK SĂ LICITEZE ÎN NUMELE M
EU PENTRU LOTURILE MAI JOS LISTATE, PÂNĂ LA VALORILE M
AI JOS DESEMNATE
I HEREBY REQUEST TO ARTMARK TO BID IN M
Y NAME FOR THE BELOW
MENTIONED LOTS UP TO THE SPECIFIED M
AXIMUM
VALUES
Nr. lotLot no.
Descriere lot (după autor ori denumirea lotului)
Lot description (by author or by lot name)
Valoarea maxim
ă a oferteiM
aximum
bid value
€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€€
ARTMARK PRELUCREAZĂ DATELE DUMNEAVOASTRĂ CU CARACTER PERSONAL - NUM
E, PRENUME, DATA ȘI LOCUL NAȘTERII, CODUL NUM
ERIC PERSONAL, SERIA ȘI NUMĂRUL ACTULUI DE IDENTITATE, TELEFON, FAX, ADRESA, E-MAIL, PROFESIE, LOC DE M
UNCĂ, OBIȘNUINȚELE/PREFERINȚELE, POTRIVIT NOTIFICĂRII NR. 13177, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 677/2001, ÎN SCOP DE RECLAMĂ, MARKETING ȘI PUBLICITATE PENTRU ȘI/SAU ÎN LEGĂTURA CU ACTIVITĂȚILE SPECIFICE GALERIILOR DE ARTĂ ȘI
CASELOR DE LICITAȚII DESFĂȘURATE DE CĂTRE ARTMARK. DATELE SOLICITATE SUNT DESTINATE UTILIZĂRII DE CĂTRE ARTMARK ȘI SUNT COMUNICATE NUMAI ANGAJAȚIILOR ARTMARK CU ATRIBUȚII ÎN ÎNDEPLINIREA SCOPULUI MAI SUS M
ENȚIONAT. PE VIITOR DATELE M
ENȚIONATE MAI SUS NE PERMIT SĂ VĂ ȚINEM
LA CURENT CU ACTIVITATEA SOCIETĂȚII NOASTRE. CONFORM LEGII NR. 677/2001, BENEFICIAŢI DE DREPTUL DE ACCES, DE INTERVENŢIE ASUPRA DATELOR, DREPTUL DE A NU FI SUPUS UNEI
DECIZII INDIVIDUALE. AVEŢI DE ASEMENEA DREPTUL SĂ VĂ OPUNEŢI PRELUCRĂRII DATELOR PERSONALE CARE VĂ PRIVESC ŞI SĂ SOLICITAŢI ŞTERGEREA DATELOR. PENTRU EXERCITAREA ACESTOR DREPTURI, VĂ PUTEŢI ADRESA CU O CERERE SCRISĂ, DATATĂ
ŞI SEMNATĂ LA SEDIUL GALERIILE ARTMARK S.R.L. DIN STR. C.A. ROSETTI, NR. 5, SECTOR 1, DLUI. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, DIRECTOR IT. DE ASEM
ENEA, VĂ ESTE RECUNOSCUT DREPTUL DE A VĂ ADRESA JUSTIŢIEI. / ARTMARK PROCESSES YOUR PERSONAL DATA - NAM
E, SURNAME, DATE AND PLACE OF BIRTH, PERSONAL NUM
ERICAL CODE, SERIES AND NUMBER OF YOUR IDENTIFICATION CARD, PHONE NUM
BER, FAX NUMBER, ADDRESS, E-MAIL, PROFESSION, EM
PLOYMENT, HOBBIES / PREFERENCES, IN
ACCORDANCE WITH THE PROVISIONS OF NOTIFICATION NO. 13177, AS PER LAW
NO. 677/2001, FOR COMM
ERCIAL, MARKETING AND PUBLICITY PURPOSES FOR AND/OR IN RELATION TO THE ARTMARK ART GALLERY AND AUCTION HOUSE SPECIFIC ACTIVI-TIES. THE DATA IS REQUIRED AND INTENDED FOR THE SOLE USE OF ARTMARK AND IS ONLY COM
MUNICATED TO THE ARTMARK EM
PLOYEES RESPONSIBLE FOR THE FULFILLMENT OF THE HEREINABOVE OBJECTIVE. SUBSEQUENTLY, THE HEREINABOVE DATA
ALLOWS US TO KEEP YOU INFORM
ED AS REGARDS THE ACTIVITIES OF OUR COMPANY. IN ACCORDANCE W
ITH LAW NO. 677/2001, YOU HAVE THE RIGHT TO ACCES THE DATA, THE RIGHT TO M
ODIFY SUCH DATA AND THE RIGHT OF NOT BEING THE SUBJECT OF AN INDIVIDUAL DECISION. YOU ALSO HAVE THE RIGHT TO OPPOSE THE PROCESSING OF YOUR DATA AND TO REQUEST REM
OVAL OF SUCH DATA. IN ORDER TO EXERCISE SUCH RIGHTS, YOU MAY FILE A WRITTEN, DATED AND SIGNED REQUEST TO THE
HEADQUARTERS OF GALERIILE ARTMARK S.R.L. LOCATED IN 5 C.A. ROSETTI STREET, SECTOR 1, ADDRESSED TO MR. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, IT MANAGER. ALSO, YOU HAVE THE RIGHT TO ADDRESS THE COM
PETENT COURT OF LAW.
SUBSEMNATUL SOLICIT ARTM
ARK SĂ LICITEZE ÎN NUMELE M
EU, CONFORM INSTRUCȚIUNII M
ELE TELEFONICE, PENTRU LOTURILE MAI JOS LISTATE
I HEREBY REQUEST TO ARTMARK TO BID IN M
Y NAME, IN ACCORDANCE W
ITH MY REAL TIM
E BY PHONE INSTRUCTIONS, FOR THE BELOW M
ENTIONED LOTS
Nr. lotLot no.
Descriere lot (după autor ori denumirea lotului)
Lot description (by author or by lot name)
Consultant de Managementul Riscului {i Broker de Asigurare
Asigurator oficial al
v` ofer`
Programul de Asigurare a Obiectelor de Art`
Clien]ii Artmark beneficiaz` gratuit de asigurarea pentru„PROTEC}IA INVESTI}IEI ÎN ARTÔ.
Asigurarea ofer`, pentru o perioad` de 6 luni, protec]ie \mpotriva principalelor riscuri de pierdere sau distrugere a loturilor achizi]ionate direct sau cu ocazia
licita]iilor organizate de Artmark [i este supus` unor termene [i condi]ii.Pentru detalii [i informa]ii suplimentare vizi]ati www.artmark.ro
www.londonbrokers.ro www.omniasig.ro
\mpreun` cu
24 25
Palatul Cesianu - RacoviŢă, C.A. Rosetti Nr. 5Sediul Casei De LicitaŢii ARTMARKPalatul Cesianu se află în centrul Bucureștiului, în vecinătatea celor mai importante repere culturale ale orașului: Ateneul Român, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Central Universitară. O clădire cu o istorie fascinantă este redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă. Spațiul elegant, generos și discret a fost proiectat la sfârșitul secolului al XIX-lea de către arhitectul francez Jules Berthet la cererea proprietarului Nicolae Cesianu, avocat cu rădăcini oltenești din familia Jienilor. În perioada 1892 – 1900, pe strada Clemenței, la nr. 5, palatul Cesianu este ridicat după modelul renascentist, care acorda cea mai mare importanță primului nivel, piano nobile, parterul fiind destinat prăvăliilor.La etaj, încăperile de “paradă”, biroul și două saloane mari – Salonul Roșu și Salonul Spaniol, au ferestre care dau către stradă, iar dormitoarele au ferestre orientate către curte. Reședința beneficia de pe urma ultimelor tehnologii privind confortul locativ - instalație de încălzire cu calorifere, lumină electrică și apă curentă. Pereţii salonului central de la etaj au fost decoraţi cu stucaturi şi picturi în ulei, care amintesc de
Pentru informaţii şi evenimente: Sorana Șerban, Events Manager
sorana.serban@artmark.ro, 0757.056.108
stilul artistului francez François Boucher. Compoziţiile înfăţişează scene de gen elegante, grupuri de femei și bărbați la picnic sau care cântă la diferite instrumente. Decorația originală din somp-tuosul hol se păstrează şi astăzi, ornamentând spaţiul care are atât funcţie de primire cât și de sală de bal. În 1909 familia Cesianu se mută în str. Biserica Enei nr. 10, iar palatul din C. A. Rosetti devine noul sediu al Automobil Club Român, la festivitatea de inaugurare participând, alături de întrea-ga protipendadă bucureşteană, prinţul moştenitor Ferdinand. De-a lungul secolului al XX-lea palatul va “facilita” fotografierea zborului biplanului ”Farman”, condus de francezul Michelle Molla pe deasupra Palatului Regal (1910) și succesiv va deveni sediul Cercului Cultural Liberal al comunitații evreiești din București (1910), sediul Fasciei și a organizațiilor coloniei italiene din București (1941), sediul ARLUS - Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (1948). În 1950 este naționalizat, intrând ulterior în patrimoniul societăţii Comaliment S.A, iar în 2000, activitatea de restaurare a palatu-lui primește premiul Ordinului Arhitecţilor din România. Din 2011, Palatul Cesianu-Racoviţă devine noul sediu al Casei de Licitații Artmark.
ISTORIC ARTMARK
Valeriu SângeorzanDirector Business Development PR și Comunicare 0757 056 109 valeriu.sangeorzan@artmark.ro
Bogdan GaldeaAuction Sales Director 0756 163 364 bogdan.galdea@artmark.ro
Mihail StomffArt Advisory & Head of Private Sales0756 056 101 mihail.stomff@artmark.ro
Diana SaftaHead of Corporate Sales0749 057 121 diana.safta@artmark.ro
Constantin Prisecaru Head of Regional Sales 0757 026 450 constantin.prisecaru@artmark.ro
Renardt Iancu Constanța Area Sales Manager 0756 163 362 renardt.iancu@artmark.ro
Marius HanganCluj Area Sales Manager 0755 655 686 marius.hangan@artmark.ro
Hary GoldembergIași Area Sales Manager 0729 600 210 hary.goldemberg@artmark.ro
Mihai ZimanTimișoara Area Sales Manager 0756 066 302 mihai.ziman@artmark.ro
Mariana HelvigFinanciar - Contabil/Facturare și plăți 0757 026 456 mariana.helvig@artmark.ro
Marius IstrateDirector Administrativ Expedieri în țară și internaționale 0757 056 106 marius.istrate@artmark.ro
Pentru depuneri în consignație în afara programului,vă rugăm să solicitați o programare la:
Florin Petcu Șef birou consignare Artă Clasică, Modernă și Contemporană 0758 056.115 / florin.petcu@artmark.ro Ioana CiocoiuRelationship Manager Artă Contemporană și Postmodernă 0757 026 459 / ioana.ciocoiu@artmark.ro
Conf. dr. Alin CiupalăȘef birou consignare Obiecte de Colecție 0756 163 404 / alin.ciupala@artmark.ro
Alice MarinescuȘef birou consignare Artă Decorativă și Bijuterii 0757 026 458 / alice.marinescu@artmark.ro
PROGRAM DE DEPUNERE ÎN CONSIGNAȚIE, EVALUARE ȘI EXPERTIZARE:
Marți 11.00 - 18.00Joi 14.00 – 18.00Sâmbătă 11.00 – 14.00
Str. C.A. Rosetti, nr. 5, 010281, București Telefon informații: 021 210 30 16 Fax: 021 210 30 15, E-mail: office@artmark.ro
CONTACT
ACȚIONARIAT ȘI MANAGEMENTCasa de Licitații Artmark este deținută de Alexandru Bâldea (80%) și Manuela Plăpcianu (20%). Consiliul de Administrație al Casei Artmark este alcătuit din Manuela Plăpcianu și Alexandru Bâldea. Consiliul de onoare al fundației Centrul Cultural ArtSociety este format din Dan Hăulică - Președinte de Onoare, Ruxandra Demetrescu, Ioan Sbârciu, Doina Păuleanu, Florin Rogneanu.Președintele Fundației este Ruxandra Garofeanu.
2008Prima licitație de artă a Casei Artmark, Licitația de Iarnă 2008, un succes absolut – “Fata în roz” de Nicolae Tonitza se adjudecă cu 120.000 euro, sumă record în piața românească a licitațiilor de artă; “Păunii privirilor”, de Ion Țuculescu, realizează, în aceeași licitație, un meritat record personal al artistului, 80.000 euro.2009Licitația de Vară 2009 a Casei Artmark, soldată cu alte două recorduri absolute de piață românească, vânzarea capodoperelor “Aișe” de Camil Ressu respectiv, “Port” de Marcel Iancu, ambele aparținând reputatei colecții interbelice Dr. Iosif Dona, cu 160.000 euro, respectiv 130.000 euro; punerea în vanzare a celei mai scumpe opere de artă propuse pieței românești, “Tăietorul de lemne” de impresionistul francez Camille Pissarro, provenind din aceeași colecție Dona.2010Lansarea Indexului Pieței Românești de Artă – “Catalog de randamente anuale (1995-2009) ale celor mai tranzacționați artiști români”, cu sprijinul Institutului Bancar Român, cu partici-parea unui panel de 16 vorbitori, între care Ministrul Culturii și Patrimoniului Național, cabinetul Vicepremierului, Președintele Bursei Române de Mărfuri, Vicepreședintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Rectorul Academiei de Studii Economice, Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România, președintele Asociației Comercianților de Opere de Artă din România, alte personalități.Licitația de Toamnă 2010, primul duplex național între două săli de licitație de artă situate în orașe diferite, Opera Națională Timișoara + J.W. Marriott București, pune față în față know-how-ul bucureștenilor cu privire la cotațiile artiștilor tranzacționați public și jocul de bursă de artă cu opțiunea bănățenilor pentru frumos, la prețuri accesibile. Rezultă o rată de adjude-care record de 96%, o prezență de cca 700 participanți și o cifră de vânzări de aprox. 750 mii euro, unde Bucureștiul își adjudecă cca 55% din operele de artă puse în vânzare, iar Banatul și zonele adiacente cca 45%. Licitația aniversară de Iarnă 2010, al doilea duplex național Sibiu (Hilton) – București (J.W. Mar-riott), organizat în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și cu susținerea cluburilor locale Rotary și Lions, marchează două recorduri naționale: pictura „Păstorița” de Nicolae Grigorescu, provenind dintr-aceeași reputată colecție dipl. Vasile Stoica, se adjudecă cu 175.000 euro, record de autor, respectiv cele 89 de loturi adjudecate (dintr-un total de 98 puse în licitație) totalizează cca. 1,3 milioane euro, cifră de vânzare record.2011Licitaţia de Primăvară marchează un moment istoric: depăşirea pragului psihologic de 200.000 de euro pentru două opere de Nicolae Grigorescu. „Cârciumă la Rucăr” a urcat pe prima poziţie în clasamentul celor mai bine vândute picturi pe piaţa românească, cu 230.000 de euro, urmată de cealaltă vedetă a Licitaţiei de Primăvară, peisajul de acelaşi autor „La marginea pădurii”, adjudecat pentru 200.000 de euro. Totodată, licitaţia a realizat pentru cea de-a doua oară, un total ce depăşeşte un milion de euro.La Bursa de Valori Bucureşti a avut loc lansarea Indexului Pieţei Româneşti de Artă, Catalog de randamente anuale (1995 – 2010) ale celor mai tranzacţionaţi artişti români, ajuns la cea de-a doua ediţie. Indexul vine în întâmpinarea investitorului interesat de diversificarea portofoliului de investiţii alternative, arătând randamentul mediu al pieţei româneşti de artă din ultimii 16 ani – 36%, aşadar mai mare decât randamentul anual mediu, aferent aceleiaşi perioade, al investiţiei în aur, terenuri ori valori mobiliare româneşti. Randamentul mediu în 2010 (faţă de 2009) este de 40%.Artmark lansează magazinul Dependent de Artă, o platformă originală pentru piaţa de artă din ţară, care strânge laolaltă obiecte de artă decorativă de epocă, design contemporan, dar și tablouri și sculptură de dimensiuni mici, cu prețuri accesibile. Dependent de Artă este primul magazin de artă din România care-și asumă demersul de transparentizare a tranzacțiilor, importând totodată în piața galeriilor de artă și avantajele uzuale ale comerțului online: plată online securizată, livrare rapidă, ambalaje de integritate și/sau de lux.Cu vânzări totale de peste 1,6 milioane de euro şi o rată de adjudecare de 99%, Licitaţia de Iarnă a depăşit în amploare aproape toţi parametrii unei licitaţii româneşti de artă, dintre care recordul de valoare al unei opere de artă pe piaţă (290.000 de euro) – “În iatac” de Nicolae Tonitza – şi cel mai mare total de vânzări într-o licitaţie de artă, 1.605.350 €, rata de adjude-care cea mai ridicată, publicul cel mai numeros – aproape 800 de persoane – şi cele mai multe palete participante distincte, pe tot parcursul celor patru ore de licitaţiei.2012Iunie – „Ciobănaş cu turma de oi” de Nicolae Grigorescu s-a vândut cu 195.000 €, în cadrul primului eveniment internaţional Artmark, Licitaţia de Vară 2012, în Duplex Bucureşti – Chişinău, o premieră în piaţa de artă regională. Cu un total de cca 1,35 milioane € şi o rată de adjudecare de 96% din numărul loturilor, licitaţia a adus 20 recorduri de autor artiştilor români şi basarabeni de patrimoniu, înregistrând totodată o performanţă de participare.Iulie – Are loc cea de-a doua licitaţie internaţională, duplex Mamaia–Monaco: Art Impression-niste et Moderne & Bijoux. Cu o rată de adjudecare de 98%, licitaţia a reafirmat originalitatea picturii româneşti pe plan occidental, prefaţând, în mod indubitabil, un capitol-cheie din istoria artei româneşti, acela al repoziţionării artei de patrimoniu în context european.August – Artmark organizează prima licitaţie de maşini de colecţie din România. Culminând cu rezultate excepţionale şi o rată de adjudecare de 100%, Artmark deschide un nou segment al pieţei de lux.Octombrie – Revista Capital lansează la Palatul Cesianu-Racoviţă Top 100 cei mai valoroşi pictori români, primul clasament din România realizat pe această temă. Noiembrie - Cu un total de vânzări de 240.000 €, o rată de adjudecare de 83,12% şi cele mai multe palete distincte participante (96), Licitaţia de Postmodernism şi Contemporană a deschis Sesiunea de Licitaţii 13-15 noiembrie într-un ton cât se poate de optimist. Totalul vânzărilor este cel mai ridicat din scurta istorie a licitaţiilor de profil şi creează bune aşteptări pentru viitoarea evoluţie a artei contemporane pe piaţa din România.Decembrie - Vânzări totale de aproape 1,6 milioane €, o rată de adjudecare de 95,5%, 10 noi recorduri de autor şi un podium monopolizat de capodoperele pictorului Nicolae Grigorescu, acesta este statusul Galei Iubitorilor de Artă – Licitaţia de Crăciun, cea mai bună licitaţie pentru arta românească de patrimoniu, care încheie anul 2012 într-un ton optimist.2013Februarie – Sesiunea de licitații organizate de Artmark în perioada 19-21 februarie aduce trei rezultate excepționale pentru piața de artă din România: indicele de rentabilitate al pieței românești de artă (ART-C=Art Consacrat) a atins maxima sa istorică, de 3182 de puncte; Victor Brauner se adaugă celor 7 mari artiști români cu vânzări-record de peste 100.000 de euro în piața românească, o dată cu adjudecarea operei „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde” la un preț tot mai apropiat de valoarea pictorului român pe piața internațională; totodată, un nou record al totalului adjudecărilor online pentru o sesiune de licitație - 207.660 euro (peste 25% din cifra de afaceri a sesiunii de licitații din februarie).
26 27
Pentru cele mai speciale evenimente, noi va oferim cele mai deosebite spatii.Alegeti intre impresionanta sala Le Diplomate, clasicul Lobby Le Colonnade
sau recent renovatul Lobby adiacent restaurantului Roberto's.
Pentru mai multe informatii si preturicontactati echipa de vanzari la cb.bucharest@hilton.com
sau la 021 303 3777
Eleganta si Stil la Athénée Palace Hilton
19 FEBRUARIE LICITAȚIA DE MĂRȚIȘOR 1. PICTURĂ ȘI SCULPTURĂ
20 FEBRUARIE LICITAȚIA DE MĂRȚIȘOR 2. MĂRȚIȘOARE DE EPOCĂ, BIJUTERIE, ARTĂ DECORATIVĂ
21 FEBRUARIE LICITAȚIA DE AVANGARDĂ ȘI EXPRESIONISM
20 MARTIE LICITAȚIA DE PRIMĂVARĂ
16 APRILIE POSTWAR & CONTEMPORARY SALE LICITAȚIA DE SCULPTURĂ ȘI MOBILIER DE GRĂDINĂ
17 APRILIE LICITAȚIA DE ART NOUVEAU ȘI ROMANTISM LICITAȚIA DE MILITARIA ȘI ANTICHITĂȚI
18 APRILIE LICITAȚIA DE PICTURĂ ȘI SCULPTURĂ EUROPEANĂ LICITAȚIA “CABINETUL DE CURIOZITĂȚI”
14 MAI LICITAȚIA DE ORIENTALISM LICITAȚIA DE BIJUTERII ȘI CEASURI DE COLECȚIE
15 MAI VECHI MAEȘTRI AI PICTURII ROMÂNEȘTI (INCLUSIV O SECVENȚĂ DIN COLECȚIA COMPOZITORULUI AUREL STROE) LICITAȚIA DE OPERE ÎN ARGINT
28 MAI LICITAȚIA COLECȚIEI DR. IOAN CHISĂLIȚĂ LICITAȚIA DE ARTĂ RELIGIOASĂ
30 MAI LICITAȚIA “CEI MAI IUBIȚI DINTRE PĂMÂNTENI”
18 IUNIE LICITAȚIA DE VARĂ
10 IULIE POSTWAR & CONTEMPORARY SALE LICITAȚIA “IUDAICA”
28 IULIE LICITAȚIA DE ELEGANȚĂ
21 SEPTEMBRIE MUSIC & POETRY MEMORABILIA
25 SEPTEMBRIE LICITAȚIA DE IMPRESIONISM ȘI POSTIMPRESIONISM ROMÂNESC
22 OCTOMBRIE LICITAȚIA ROMÂNIA REGALĂ
23 OCTOMBRIE LICITAȚIA DE TOAMNĂ - TOP 100 MARI PICTORI ROMÂNI
19 NOIEMBRIE EXTRATERESTRIA LICITAȚIA UNEI IMPORTANTE COLECȚII INTERBELICE
20 NOIEMBRIE POSTWAR & CONTEMPORARY SALE LICITAȚIA DE DESIGN
21 NOIEMBRIE LICITAȚIA DE VALORI TRADIȚIONALE LICITAȚIA DE GRAFICĂ, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI RARE
18 DECEMBRIE LICITAȚIA DE CRĂCIUN - GALA IUBITORILOR DE ARTĂ
CALENDAR LICITAȚII ARTMARK 2013
28 29
REGULAMENT DE LICITARE1. Licitaţia de obiecte de artă (sau de colecție) este organizată de Artmark (« Galeriile Artmark srl ») şi condusă de unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Artmark (licitator/licitatori). 2. Obiectele de artă supuse licitaţiei aparţin, de regulă, unor deponenţi (consignanţi) ce doresc să rămână anonimi. Atunci când consignanţii agreează divulgarea numelui lor în cadrul vânzării prin licitaţie, acesta va fi specificat în catalogul de licitaţie. 3. Deponenţii (consignanţi), prin actele ce le semnează cu Artmark, garantează că obiectul de artă ce îl depun în consignaţie în vederea vânzării prin licitaţie le aparţine ori că au dreptul legal de a-l vinde. 4. Artmark publică în prealabil licitaţiei un catalog al obiectelor de artă (sau de colecție) supuse licitaţiei – atât în cadrul paginii sale de web (www.artmark.ro), cât şi în formă tipărită. În cadrul licitaţiei se vor vinde numai obiecte de artă enumerate şi descrise în rezumat în cuprinsul catalogului. Descrierile şi ilustraţiile obiectelor sunt indicative, nu exhaustive şi reprezintă o opinie a experţilor şi specialiştilor Artmark cu privire la obiectele de artă supuse licitaţiei. 5. Toate obiectele ce se vor vinde vor fi expuse în vederea vizitării/inspectării în cadrul expoziţiilor ce preced vânzarea prin licitaţie. Cumpărătorii vor avea oportunitatea de a se lămuri cu privire la condiţia, conţinutul şi conformitatea cu menţiunile din catalogul de licitaţie ale obiectelor supuse licitaţiei, atât în cadrul expoziţiei, cât şi în cadrul licitaţiei, astfel încât să îşi formeze o convingere proprie cu privire la calităţile/imperfecţiunile obiectului. 6. Durata, programul şi locaţia expoziţiilor obiectelor ce se vor licita se va face cunoscută public în prealabil, prin pagina de web a Artmark, în catalogul de licitaţie, precum şi prin alte căi de publicitate. Cataloagele de licitaţie se pot procura de la sediul Artmark, din locul expoziţiei, din locul unde se organizează licitaţia, precum şi prin poştă. 7. Formularul de înregistrare a participantului la licitaţie se completează înainte de licitație (în cazul participării online), în timpul licitaţiei sau imediat după licitație (în sala de licitaţie). Înregistrarea semnifică acceptarea necondiţionată a termenilor şi condiţiilor prezentului regulament de licitare. Aceeași valoare de acceptare o are și participarea la licitație, în persoană sau prin telefon ori ofertă scrisă (reținută în temeiul corespondenței electronice ori înregistrării audio/video), urmată ori nu de adjudecare, cel care licitează dar omite să depună ori să semneze ori să completeze conform formularul de înregistrare fiind de asemenea supus termenilor și condițiilor prezentului regulament. 8. Participarea la licitaţie se face prin ridicarea unei palete de licitare, fizic sau online, cuprinzând numărul de ordine al participantului în cadrul unei licitaţii anume, ca răspuns la strigarea pasului de licitare de către licitator. Licitatorul poate accepta drept validă altă sumă strigată de un ofertant, superioară pasului anterior acceptat, dacă este urmată de indicarea paletei de licitare a ofertantului. Atunci când mai mulţi participanţi indică prin ridicarea paletei voinţa de a licita preţul cerut de licitator, acesta va alege dintre participanţi o singura paletă, specificându-l, de regulă, în ordinea ridicării paletelor (ţinând cont şi de măsura vizibilităţii manifestării dorinţei de a licita). Participarea la licitațiile de vinuri rare, de colecție sau de alte băuturi alcoolice, respectiv la licitațiile de arme vechi și accesorii militare («Militaria») nu este permisă persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. 9. Catalogul de licitaţie prevede, de regulă, intervalul de estimare a valorii obiectului, fără a indica preţul de pornire al licitaţiei, în cazul obiectelor de artă, respectiv prețul de pornire al licitației obiectului, fără a indica intervalul de estimare a valorii, în cazul obiectelor de colecție. Loturile (obiectele de artă supuse licitaţiei) sunt strigate în ordinea enumerării lor în catalogul de licitaţie. Licitatorul anunţă numărul lotului şi preţul de pornire al acestuia. Licitatorul decide suveran preţul de pornire al fiecărui obiect supus licitaţiei, putând modifica preţul de pornire al acestuia în timpul licitării, inclusiv în cazul când prețul de pornire este indicat în catalogul de licitație sau cu prilejul reintroducerii lotului în licitaţie. 10. Lotul se adjudecă participantului care oferă preţul cel mai mare. Obiectul de artă (sau de colecție) licitat va fi adjudecat cumpărătorului la împlinirea cumulativă a condiţiilor: licitatorul strigă « adjudecat » şi bate ciocănelul de licitaţie. Adjudecarea constituie angajament ferm, contractual, de cumpărare, în condiţiile şi termenii prezentului regulament. 11. Nici un lot nu se va vinde sub preţul de pornire, în timpul sau ulterior licitației. Loturile nelicitate la momentul strigării lor iniţiale pot fi repuse în vânzare în cadrul şi în timpul licitaţiei, dacă un participant o solicită explicit. 12. Licitatorul poate elimina din licitaţie oricare lot dintre cele expuse şi prezentate în catalogul de licitaţie, pentru motive ce vor fi considerate de părţi drept având legătură cu buna şi diligenta desfăşurare a licitaţiei. 13. În cazul în care un lot nu se adjudecă în cadrul licitaţiei, acesta este restituit deponentului în termenul prevăzut în certificatul de consignaţie. Un lot nevândut în cadrul licitaţiei va putea fi cumpărat, în următoarele 5 zile (în cazul mașinilor de colecție 10 zile) după licitaţie şi anterior restituirii sale, la o valoare egală cu sau mai mare decât minima intervalului valorii de estimare conform catalogului de licitație, în cazul obiectelor de artă, respectiv o valoare mai mare sau egală cu 125% din prețul de pornire al licitaţiei, în cazul obiectelor de colecţie (la care se adaugă taxa de licitaţie, care variază funcţie de statutul cumpărătorului în relaţie cu Artmark, conform art. 16 şi 18). 14. Persoanele interesate de loturi în licitaţie pot participa şi în absenţă, fie pe calea formulării scrise de ofertă (formularul se pune la dispoziţia cumpărătorilor interesaţi anterior ţinerii licitaţiei – atât online, cât şi în cadrul catalogului tipărit ori la recepţie), fie pe calea participării telefonice sau online prin personalul Casei, fie prin aplicația Artmark LIVE®. În cazul în care mai mulţi participanţi în absenţă formulează oferte pentru acelaşi lot la același preţ (maxim), de regulă va avea prioritate prima ofertă recepţionată. Ordinea generală de prioritate este: întâi ofertele manifestate ori strigate în sala de licitaţie, apoi ofertele manifestate în absenţă, online, prin telefon sau în scris. 15. La licitaţie pot de asemenea participa, în condiţii egale, un reprezentant al Ministerului Culturii, ce manifestă în condiţiile prevăzute de lege dreptul de preemţiune al statului, precum şi un reprezentant al Artmark, ultimul situat vizibil la un birou aflat în faţa sălii de licitaţie. Reprezentantul Statului va purta numărul 1, iar reprezentantul Artmark va purta numărul 2. Numărul 1 poate fi purtat și de un muzeu public. 16. Preţului de adjudecare, fie preţ de pornire, fie pas strigat de licitator, i se va adăuga taxa totală de licitaţie (TVA și oricare alte taxe sunt incluse). În cazul artei plastice, potrivit legii, se adaugă separat taxa de timbru a artiștilor plastici, de 0,5%, respectiv, în cazul artei decorative și a bijuteriilor ce conțin pietre prețioase sau semiprețioase, taxa de certificare gemologică de 0,5%. 17. Strigarea şi adjudecarea preţului se fac în EUR, ce se va folosi drept monedă de calcul a preţului de strigare, respectiv adjudecare. Casa de Licitaţie va anunţa, prealabil începerii licitaţiei, cursul convenţional (echivalenţa) EUR – RON folosit de Casă în scopul licitaţiei curente. În cazul în care Casa nu anunţă un curs convenţional, se aplică cursul oficial al BNR în ziua adjudecării. 18. Taxa totală de licitaţie este de 20% din preţul de adjudecare. Membrii Artmark, deţinători de card de membru Artmark Clasic, beneficiază de o reducere a taxei la 18%. În cazul mașinilor de colecție taxa de licitație este de 14%, la care se adaugă TVA. 19. Obiectul de artă (sau de colecție) adjudecat va fi achitat de cumpărător în termen de o săptămână de la momentul adjudecării (cu excepţia cazului în care cumpărătorul deţine un card de membru). Plata se efectuează în lei de către rezidenții Români și în Euro sau USD de către nerezidenți. Plata se poate efectua atât: a) în numerar la casieria Casei, cât şi b) prin transfer bancar (titular de cont «Galeriile Artmark srl», Cod fiscal RO24235977, RO66MILB0000000000295459 (RON), RO38MILB0000000000295478 (EUR), RO27MILB0000000000295482 (USD), SWIFT: MILBROBU, Millennium Bank Sucursala City Gate), precum şi c) prin card bancar. 20. Preluarea obiectului de artă (sau de colecție) se poate efectua îndată după achitarea sumei facturate (în cazul mașinilor de colecție în termen de 2 zile). Atunci când achitarea se produce în numerar ori utilizând cardul bancar, facturarea şi plata lotului adjudecat se pot petrece atât în timpul ori ulterior finalizării licitaţiei – la locaţia licitaţiei– cât şi ulterior licitaţiei – la sediul Artmark. Atunci când plata se efectuează prin transfer bancar, factura se poate ridica fie de la locaţia licitaţiei, fie ulterior ţinerii licitaţiei de la sediul Artmark, fie se poate transmite în copie prin fax. 21. În cazul în care suma facturată nu este achitată în termenul prevăzut de prezentul Regulament, Casa de Licitaţie poate opta între a) a solicita cumpărătorului achitarea lotului adjudecat şi a taxei totale de licitaţie, precum şi a unei penalităţi de întârziere de 1%/zi din suma datorată, b) a reține, în contul creanței, înspre vânzare, obiecte de artă sau de colecție aparținând adjudecatarului, respectiv sumele din vânzarea acestora, respectiv c) a obliga adjudecatarul care refuză plata, pentru alt motiv decât cel reglementat de art. 27, la plata dublului taxei totale de licitație. 22. Transferul dreptului de proprietate se face la momentul transferului posesiei lotului adjudecat de la Casă la cumpărător sau transportator (după caz) sub condiția achitării integrale de către cumpărător a sumei facturate. Preluarea şi transportul lotului adjudecat sunt în sarcina cumpărătorului. Acesta este dator să preia obiectul adjudecat în termen de 2 săptămâni de la recepţionarea plăţii de către Casa de Licitaţie de la sediul Casei. Transportul lotului plătit se va efectua pe cheltuiala Casei în cazul în care a) cel puţin unul dintre
AUCTION RULES1. The auction is organized by Artmark («Galeriile Artmark srl») and is conducted by one or more Artmark representatives (auctioneers). 2. The art items (or collectibles) usually belong to consignors which choose to remain anonymous. Whether the consignors agree to the disclosure of their name, such shall be mentioned in the auction catalogue. 3. The consignors guarantee, by the documents they sign with Artmark, that they are the legal owner of the art items they consign for auction and they have the right to sell it. 4. Artmark publishes the catalogue of the auction on its web page (www.artmark.ro), as well as in a printed form. The auction will include only the art items enumerated and briefly described within the catalogue. The pictures and texts with respect to the auction lots are indicative and not exhaustive, and represent an opinion of our experts and specialists. 5. All the art items subject to auction will be exhibited before the auction in order to ensure proper inspection. All the participants will have the opportunity to get familiar with the condition, the content and the conformity of the lots subject to auction either before or during the auction, to enable someone to formulate its own opinion with regard to the qualities/imperfections of the lots. 6. The locations and time schedules of the exhibitions of the lots will be announced on Artmark’s web page and within the auction catalogue. The auction catalogues are available with Artmark’s headquar-ters, on the exhibition location, on the auction location or by post. 7. The registration form must be filled in before (in case of online bidding), during or immediately after the auction (in the saleroom). The registration signifies the unconditioned acceptance of the terms and conditions of these auction rules. The same acceptance value will have the bidding, in person or by phone or by written offer (recorded in electronic correspondence or audio/ video recording), followed or not by adjudication. Should one bid but fail to submit or sign or fill in appropriately the registration form, he is nevertheless subject to the terms and conditions of the current auction rules. 8. Participation at auction is signaled by raising the auction paddle, in person or online, showing the registration number of the participant in a certain auction, in reply to the price asked by the auctioneer. Might be accepted as valid any shouted bid which is for a value superior to the previously accepted price, if followed by explicit showing of the bidding paddle. When several participants indicate their will to bid for the asked price, the auctioneer shall choose among them and nominate one bidding paddle, preferably following the order in which the participants have raised their paddles (taking into account also the visibility of the manifestation of the will to bid). One who is under 18 years old is prohibited to participate to the auctions for rare wines, collectible wines or other alcoholic beverages, or to the auctions for antique weapons and military accessories (« Militaria ») respectively. 9. The catalogue provides, usually, only for the evaluation of the market price of the lots (and not the starting price) in the case of art items, respectively for the starting price (and not for the evaluation of the market price) in the case of collectibles. The lots are put on sale strictly following the order of the auction catalogue. The auctioneer announces the lot number and its starting price. The auctioneer has the supremacy to decide the starting price of each lot, including when starting prices are provided in the auction catalogue or when unsold lots are subjected again to auction at someone’s request. 10. The lot is adjudicated to the participant offering the highest price. The lot is adjudicated to the buyer when, cumulatively: the auctioneer says “sold” and hits the auction hammer. Adjudication constitutes a firm and contractual engagement to buy the adjudicated lot in accordance with the terms and conditions of these regulations. 11. No lot can be sold under the starting price, during or after the auction. An unsold lot may be put again to sale, when a participant requires so during the auction. 12. The auctioneer may decide to eliminate from the auction any lot, even if exhibited and illustrated in the auction catalogue, for reasons to be considered by the parties in a fair connection with the sound and diligent course of the auction. 13. Whether a lot is not adjudicated during the auction, it will be returned to its consignor in accordance with the certificate of consignment. An unsold lot may be privately sold, in the following 5 days (10 days in the case of collectible cars) after the auction but prior to its return to the consignor, for a value equal to or higher than the minimum of the evaluation interval provided in the auction catalogue, in the case of art items, respectively a value equal to or higher than 125% of the provided starting price, in the case of collectibles (to which the sale tax will be added – which varies depending of the buyer’s status in relation to Artmark – see articles 16 and 18). 14. Someone may participate to the auction when absent as well, either a) by an absentee bid (an absentee bid form is available online, within the auction catalogue or at the reception desk), b) by phone, based on a telephone bid form (or, in the case of an auction in duplex with the Romanian location, online), intermediated by Artmark’s personnel, or c) using Artmark Live®. Where more absentee bidders formulate bids for the same lot at the same (maximum) price, in principle the first received absentee bid will take priority. General order of priority is: explicit offers manifested in the saleroom, then the bids by phone, online and the absentee written bids. 15. A Ministry of Culture and National Patrimony representative may participate to the auction, to exercise the State’s preemption right, in equal conditions, while the representative of the Auction House may participate as well, the latter being located at sight, in front of the saleroom. The State representa-tive or the representative of a public museum holds the bidding paddle numbered 1, while Artmark holds paddle number 2. 16. To the hammer price, the Auction House will add the total sale tax (VAT and all other taxes included). In the case of fine art, according to the law, an art stamp tax of 0.5% is added distinctively, while, in the case of decorative art and jewellery containing gems, the House applies an additional tax of gemological certification of 0.5%. 17. The calling and adjudicating price are told in euro. The Auction House will announce, before the auction starts, the conventional exchange rate EUR/USD – RON, used by Artmark for the current auction. If and when Artmark does not make public a conventional exchange rate, the National Bank of Romania exchange rate, official for the adjudication date, becomes applicable. 18. The total sale tax represents 20% of the hammer price. Artmark members, holding an Artmark membership card, benefit of a reduction of the tax to 18%. In the case of collectible cars the sale tax is 14%, to which VAT is added. 19. The adjudicated lot must be paid by the buyer a week after the adjudication (except the case when the buyer is a “classic” or “elite” Artmark member). The payment is made in RON by Romanian residents and in EURO or USD by non-residents. The payments can be done: a) cash at the House cashier, b) by wire transfer (account holder « Galeriile Artmark srl», Fiscal Identification Code RO24235977, accounts: RO66MILB0000000000295459 (RON), RO38MILB0000000000295478 (EUR), RO27MILB0000000000295482 (USD), SWIFT: MILBROBU, Millennium Bank Branch Ermil Pangratti), as well as c) by bank card. 20. The lot can be collected as soon as the invoiced amount is fully paid (in term of 2 days from payment date in the case of collectible cars). Payment may be done in cash or by bank card, during the auction at the auction location, as well as after the auction at the Artmark headquarters. When payment is made by bank transfer, the invoice can be collected during the auction from the auction location, or, after the auction, it can be collected from the Artmark headquarters or it can be transmitted by fax. 21. Whether the price is not paid in due term, the Auction House may choose: a) to request the buyer to pay the hammer price and the sale tax, plus a penalty of 1% of the amount due per day of delay, respectively b) to retain, on account of the receivable, in order to be put for sale, art objects or collectibles belonging to the buyer, found in the possession of the Auction House, respectively the amounts obtained from their sale, respectively c) to impose on the adjudicator who refuses to pay, for a reason different than ruled by art. 27, the payment of the double of the total auction tax. 22. The transfer of the ownership takes place at the moment of the transfer of possession of the adjudicated lot from the Auction House to the buyer or to the transporter (whichever the case may be), subject to payment in full by the buyer of the invoiced amount. Take-over and transportation of the lot is under the buyer’s care. It is the buyer’s duty to take-over and collect the lot within two weeks from the reception of payment by the Auction House, from the headquarters of the Auction House. The Auction House provides transportation of the lot free of charge when: a) at least one of the adjudicated lots has a size that makes it undeliverable by car or b) the value of the adjudicated lots exceeds, without the sale tax, the equivalent in lei of EUR 25,000. In the case of collectible cars, the transfer of ownership takes place at the moment of payment by the buyer of the invoiced amount, but not prior to the completion by the consignor of the formalities for
registration clearance of the vehicle with the authorities in charge. The transfer of the possession of the collectible car will be done by handing over the keys of the vehicle. The transfer of the possession of the collectible car and the handing in of the documents necessary for the buyer to register and fiscally declare the vehicle will be done by Artmark in 5 working days from the payment date of the invoiced amount by the buyer. 23. Given the physical constraints of Artmark’s own deposit, the buyer authorizes Artmark to transfer the works that have not been collected by the buyer in term of one month in the case of residents, respectively 45 days in the case of non-residents, from the date of the auction, on the account and on behalf of the buyer, to an external deposit. Starting one month from the date of the auction, Artmark seizes its patrimonial responsibility towards the buyer for the integrity of the adjudicated lot. At collection of the works, the buyer pays the transportation cost to the external deposit and the share of the rental fee for the deposit, agreed upon by the parties as equal to the equivalent of 10% of the adjudication price/ month. In case the buyer does not collect the adjudicated works in term of 6 months from the date of external depositing, Artmark has the right to offer (once again) the work for sale to recover its transportation, depositary and whatever other adjacent costs. In the case of collectible cars, it is the buyer’s duty to take-over the vehicle in course of one week from the date of payment. After the term of one week, the buyer authorizes Artmark to transfer the collectible car, on the account and on behalf of the buyer, to an external deposit. Starting one week from the date of the auction, Artmark seizes its patrimonial responsibility towards the buyer for the integrity of the adjudicated lot. At collection of the good, the buyer pays the transportation cost to the external deposit and the share of the rental fee for the deposit, agreed upon by the parties as equal to the equivalent of 10% of the adjudication price/ month. In case the buyer does not collect the adjudicated car in term of 6 months from the date of external depositing, Artmark has the right to offer (once again) the car for sale to recover its transportation, depositary and whatever other adjacent costs. 24. In case certain lots offered for sale are classified as Romanian national patrimony, the thesaurus category (lots marked in the catalogue with “T”; whereas lots classified as national patrimony, the fund category, are marked in the catalogue with “F”) the Ministry of Culture has been notified on the offer for sale of the respective lots. In case the Ministry of Culture has chosen to exercise its preemption right prior to the auction date, if the adjudication price is below or equal to the price offered by the Ministry of Culture, the good is to be attributed to the Ministry of Culture in light of the right of preference it enjoys. In case the Ministry of Culture did not exercise its preemption right prior to the auction date, the adjudication takes place under the condition that the Ministry does not exercise its preemption right during the legal timeframe. If, despite adjudication and transfer of possession, the Ministry of Culture chooses to exercise its preemption right, in the legal timeframe, by offer of an amount equal to the one offered/paid by the buyer (the invoiced amount, including the commission of the Auction House), the sale to the buyer is not fulfilled, the ownership of the lot following to be transferred to the Ministry of Culture, at the time and subject to the Ministry of Culture pays in full the invoiced amounts. 25. The buyers are informed that the acquisition of lots marked with the symbol “C” must legally be communicated to the Ministry of Culture because at the date of the auction they undergo an evaluation for classification in one of the categories of national movable cultural patrimony (fund or thesaurus), accompanied, in the case of classification, by the legal obligations in place. Additionally, the buyers are informed that the acquisition of the lots which are classified as national patrimony (fund or thesaurus) must legally be communicated to the Ministry of Culture. 26. ARTMARK GUARANTEES TO THE BUYER THE AUTHENTICITY OF THE ART ITEM SOLD DURING THE AUCTION, for which it issues a sale certificate, the accompanying document imposed to all cultural operators by the Government Decision no. 1420/2003 for the approval of the Norms regarding the trade of movable cultural goods, to which it adds a special clause which states Artmark’s guarantee with respect to the authenticity of the adjudicated lot, specifying the name of the Artmark’s internal or external expert, which has authenticated the lot. This guarantee clause imposes to Artmark the obligation to guarantee the authenticity of the lot, without limits of time and without needing any other legal form or undertakings. Artmark does not issue by default a descriptive expertise report, lacking both the frame and the legal ability to do so, this activity being strictly reserved, by law, to the experts – phisical persons authorized by the Ministry of Culture, each on his own area of expertise, further attested by practice and acknowledged, each one specifically, by the professional community. Artmark can nevertheless intermediate, on behalf of the buyer interested in a thorough study of the qualities of the acquired lot, the procurement, on the buyer’s own cost, of such technical and stylistic expertise report. Likewise, when the auction catalogue states the fact that an expert, specialized in the work of a certain artist, has confirmed its authenticity, it implies that Artmark (by means of its Art History Research Department and/or by means of its Experts Committee) has procured, by way of written or verbal correspondence, a bona-fidae confirmation of the authenticity of the lot, by the expert whom the professional community recognizes as leader scholar in the work of a particular artist, without again implying that Artmark would deliver a written technical and stylistic expertise report to the buyer, describing and demonstrating etc. the authenticity of the lot. Nevertheless Artmark’s responsibility towards the authenticity of the lot stays fully, materially and financially wise. 27. The buyer may contest the authenticity of the art item by a written motivated contestation, accompanied by a written opinion issued by an art expert authorized in accordance with the Romanian laws, generally recognized by the professional community for his competence with respect to the artwork of the artist whose paternity is under question mark and enjoying a generally accepted good reputation. The Auction House has the right to commit, within three months after receiving the contestation, a counter-expertise produced by an expert enjoying the same level of competence and reputation. To avoid any attempt of fraud, the Auction House marks all the delivered lots with an element of security (a stamp with an alphanumeric code, which cannot be reproduced and is self-destructive if one tries to disengage it), a second copy of the stamp acting as evidence. 28. The sale of the art objects (or collectibles) is governed by the Romanian law. The buyer of an art item will be issued a sale certificate, as provided by the Annex 6 of the Government Decision 1420/2003 for the approval of the norms regarding the movable cultural goods trade. With respect to the wines or other alcoholic beverages auction, Le Manoir guarantees for the vintage and the authenticity of the collectible alcoholic beverages put for sale, issuing to the buyer a guarantee certificate, as well as, if available, the conformity certificate of the wine producer. 29. Artmark reserves the right to publish images and descriptions of the art items (or collectibles) which it sold, in any materials (documentary, journalistic, scientific or for promotional purposes). 30. The Auction House may request for the person causing damage to one of the items put for sale, during the exhibition or during the auction process, to cover the damage by acquiring the lot and paying a price equivalent to the maximum limit of the estimated value of the lot as provided in the auction catalogue, in the case of art items, respectively equivalent to the double of the provided starting price, in the case of collectibles. 31. The Auction House informs the buyers that the export from Romania, no matter the way, of movable cultural goods without obtaining a temporary or permanent export license by the Romanian authorities, represents an illegal export operation. If the buyer wishes to export the purchased art item (if not restricted by law – as are lots marked with symbol “F” or “T” – or by the seller’s condition as per art. 24), the buyer may contract, in order to obtain the export license, the agency of the Auction House. The fee for this service is Euro 150+VAT, save for eventual other taxes or costs asked by the issuer of the export license. 32. Likewise, the House informs the buyers, residents of a state which is not member of the customs territory of the European Union, that the transfer (definitive import) to their states of residence, according to the law governing in each particular case, may be subject to import duties (custom duties, VAT and/or excise duties etc.), in accordance with the cases provided by the laws and if the buyer does not obtain an exception from these duties. 33. According to the law (Law 182/2000 and Government Decision 518/2004), the contemporary cultural goods can be exported permanently or temporarily without an export license, if attesting to the customs that the respective goods were created by living artists. To this end, Artmark may issue, upon request, free of charge, a document-in-proof in accordance with the model provided by Annex 5 of the Government Decision 518/2004 on the approval of the methodological norms regarding temporary or permanent export of movable cultural goods. 34. Should there be a difference between the online version of the Auction Rules and the version included in the printed auction catalogue, the online version prevails, presumed to be more up-to-date at the time of the auction.
loturile adjudecate are o dimensiune ce nu se pretează transportului folosind un autoturism sau b) valoarea loturilor adjudecate depăşeşte, fără adăugarea taxei, echivalentul în lei a sumei de 25.000 euro. În cazul mașinilor de colecție, transferul dreptului de proprietate are loc la momentul plății de către cumpărător a sumei facturate, dar nu mai devreme de finalizarea efectuării de către deponent a formalităților de radiere a autovehicului de la autoritățile competente. Transferul posesiei asupra mașinilor de colecție se va face prin transmiterea cheilor autovehicului. Transferul posesiei mașinii de colecție precum și predarea documentelor necesare înmatriculării și declarării fiscale a autovehicului de către cumpărător se va face de către Artmark în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării de către cumpărător a plății sumei facturate. 23. Date fiind limitele fizice ale depozitului propriu al Artmark, cumpărătorul autorizează Artmark ca, după o lună în cazul rezidenților, respectiv 45 de zile pentru nerezidenți, de la data licitației, să transfere operele neridicate de cumpărător, în contul și pe seama cumpărătorului, într-un depozit extern. Începând cu o lună de la data licitației, Artmark nu mai răspunde patrimonial față de cumpărător pentru integritatea operei adjudecate. La ridicarea operelor, cumpărătorul va achita costul de transport la depozitul exterior și cota-parte din chiria depozitului, convenite de părți drept egale cu contravaloarea a 10% din prețul de adjudecare/lună. În ipoteza în care cumpărătorul nu ridică operele adjudecate în termen de 6 luni de la data depozitării externe, Artmark este în drept să pună (din nou) în vânzare opera pentru a-și recupera costurile de transport, depozitare și oricare altele accesorii. În cazul mașinilor de colecție, cumpărătorul are obligația de a prelua autovehiculul în termen de o săptămână de la data efectuării plății. După expirarea acestui termen de o săptămână cumpărătorul autorizează Artmark să transfere mașina de colecție neridicată de cumpărător, în contul și pe seama acestuia, într-un depozit extern. Începând cu o săptămână de la data licitației, Artmark nu mai răspunde patrimonial față de cumpărător pentru integritatea bunului adjudecat. La ridicarea bunului, cumpărătorul va achita costul de transport la depozitul exterior și costul depozitării, convenite de părți drept egale cu contravaloarea a 10 % din prețul de adjudecare/lună. În ipoteza în care cumpărătorul nu ridică mașina adjudecată în termen de o lună de la data depozitării externe, Artmark este în drept să pună (din nou) în vânzare mașina pentru a-și recupera costurile de transport, depozitare și oricare altele accesorii. 24. În situația în care loturile puse în vânzare sunt clasate în patrimoniul național al României, categoria tezaur (loturi marcate în cuprinsul catalogului cu simbolul „T”, câtă vreme loturile clasate în patrimoniul național la categoria fond sunt marcate, în cuprinsul catalogului, cu simbolul „F”), Ministerul Culturii a fost înștiințat cu privire la punerea în vânzare a loturilor în cauză. În situația în care Ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune până la data licitației, dacă prețul de adjudecare este mai mic sau egal cu cel oferit de către Ministerul Culturii, bunul urmează a fi atribuit Ministerului Culturii în virtutea dreptului de preferință de care se bucură. În situația în care Ministerul Culturii nu și-a exercitat dreptul de preemțiune până la data licitatiei, adjudecarea se face sub condiția neexercitării dreptului de preemțiune de către Minister în termenul legal. Dacă, în ciuda adjudecării și transferului proprietății, Ministerul Culturii își exercită, în termenul legal, dreptul de preemtiune, oferind o sumă egală cu cea oferită/plătită de adjudecatar (suma facturată, inclusiv comisionul Casei), vânzarea către adjudecatar se desface, proprietatea asupra lotului urmând a fi transmisă către Ministerul Culturii, la data la care acesta achită integral suma facturată. 25. Cumpărătorii sunt înştiinţaţi că achiziţia loturilor marcate cu simbolul “C“ trebuie adusă pe cale legală la cunoştinţa Ministerului Culturii întrucât acestea sunt supuse la data licitației unei evaluări a clasabilității acestora în categoriile patrimoniului naţional cultural mobil (fond ori tezaur), însoţite, în eventualitatea clasării, de obligaţiile legale de rigoare. Totodată, cumpărătorii sunt înştiinţaţi că achiziţia loturilor ce sunt clasate în patrimoniul național (fond ori tezaur) trebuie adusă pe cale legală la cunoştinţa Ministerului Culturii. 26. ARTMARK GARANTEAZĂ ADJUDECATARULUI AUTENTICITATEA OBIECTELOR DE ARTĂ ADJUDECATE ÎN CADRUL LICITAŢIEI sens în care emite certificatul de vânzare, actul însoțitor de vânzare la care H.G. nr. 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile obligă operatorii culturali, adăugând o clauză de garantare a autenticității, ce precizează numele unuia dintre experții casei ori experții externi consultanți ai Artmark, angrenați în autentificarea lotului. Clauza de garantare a autenticității angajează, din partea Casei, obligația de garanție, fără limită de termen, fără a necesita alte forme legale ori documentare. Casa nu emite din oficiu un raport elaborat de expertiză, neavând nici cadrul de manifestare, nici abilitarea legală de a o face, această activitate fiind rezervată strict, prin lege, experților persoane fizice autorizate de Ministerul Culturii, fiecare aferent unei arii de specializare, mai departe atestați de practică și recunoscuți, fiecare specific, de comunitatea profesională. Casa poate însă mijloci, pentru cumpărătorul interesat de un studiu elaborat al calităților lotului achizitionat, procurarea, pe cost propriu, a unui astfel de raport de expertiză, tehnică și stilistică. De asemenea, în cazul în care catalogul consemnează faptul confirmării autenticității de către expertul en-titre într-un anume artist, înseamnă că Artmark (prin Departamentul de Cercetare-Documentare și/sau prin Comisia experților interni) s-a îngrijit de obținerea, prin corespondență scrisă ori verbală, a confirmării autenticității lotului de către expertul apreciat de comunitatea profesională drept principal în opera unui anume artist, fără a implica însă faptul că Armark va pune la dispoziția cumpărătorului un raport elaborat, tehnic și stilistic, de descriere și demonstrare a autenticității lotului. Răspunderea Artmark pentru autenticitatea lotului, rămâne, și în acest caz, material si financiar, integrală. 27. Cumpărătorul poate contesta autenticitatea unui obiect de artă adjudecat prin comunicarea către Casă a unei contestaţii scrise motivate, însoţite de o opinie scrisă a unui expert atestat potrivit legii, general recunoscut de comunitatea profesională drept competent în opera artistului a cărui paternitate face obiectul contestaţiei şi beneficiind, în accepţiunea generală, de o bună reputaţie. Casa are dreptul de a produce, în termen de 3 luni de la recepţionarea contestaţiei, o contraexpertiză a unui expert beneficiind de un nivel similar de competenţă şi reputaţie. Pentru a evita tentativele de fraudă, Casa marchează fiecare dintre loturile livrate cu un element de siguranţă (timbru purtător al unui cod alfanumeric, ireproductibil şi autodistructiv în caz de încercare de desprindere), probă făcând exemplarul secund al timbrului. 28. Vânzarea obiectelor de artă (sau de colecție) este supusă legilor române. Cumpărătorului unui obiect de artă i se va elibera un certificat de vânzare, potrivit modelului din Anexa 6 a HG 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile. În cazul licitațiilor de vinuri, Le Manoir, partenerul Artmark, garantează asupra vechimii și autenticității vinurilor de colecție puse în vânzare, eliberând adjudecatarului certificate de garanție proprii, precum și, atunci când există, al casei producătoare. 29. Artmark păstrează dreptul de a publica imagini şi descrieri ale obiectului de artă (sau de colecție) vândut în oricare materiale documentare, jurnalistice, literare de specialitate ori cu scop promoţional. 30. Casa poate pretinde persoanei care produce o daună, în cursul expoziţiei ori a licitaţiei, unuia dintre obiectele supuse vânzării, să suporte dauna achitând prețul echivalent limitei maxime a intervalului valorii estimate, astfel cum este acesta publicat în catalogul de licitație, în cazul obiectelor de artă, respectiv dublul valorii preţului de pornire al licitaţiei, în cazul obiectelor de colecţie. 31. Casa înştiinţează cumpărătorii că scoaterea din România, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat în condiţiile legii de către autoritățile române, constituie operaţiune de export ilegal. În cazul în care cumpărătorul doreşte să exporte lotul achiziţionat (nerestricţionat la export prin lege – loturile marcate cu simbolul „F” ori „T” – ori prin condiţionarea vânzătorului) poate apela, pentru obţinerea certificatului de export, la serviciile de reprezentare ale Casei de Licitaţie. Pentru acest serviciu Casa aplică un tarif de 150 euro + TVA, separat de eventuale taxe şi costuri percepute de emitentul certificatului de export. 32. De asemenea, Casa înștiințează cumpărătorii ce nu sunt rezidenți ai unui stat ce face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene că, transferarea loturilor (importul definitiv) în statele ai căror rezidenți sunt, în condițiile legislației aplicabile în fiecare situație în parte, ar putea fi supusă unor taxe de import (taxe vamale, TVA și/sau accize etc), dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cumpărătorul nu obține o scutire de la aceste taxe. 33. Potrivit legii (Legea 182/2000 şi HG 518/2004), bunurile culturale creaţie contemporană se pot exporta definitiv sau temporar fără certificat de export, urmând să se ateste în faţa autorităţilor vamale faptul că respectivele bunuri sunt opere create de autori în viaţă. În acest scop, Artmark poate elibera, la solicitarea cumpărătorului, gratuit, adeverinţe după modelul prevăzut în Anexa 5 a HG 518/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile. 34. În ipoteza în care existe diferențe între varianta online a Regulamentului de Licitare și varianta cuprinsă în catalogul tipărit al sesiunii de licitație, prevalează varianta online, prezumabil mai actuală la data licitației.
30 31
Postwar & Contemporary Sale10 iulie 2013
Music & Poetry21 septembrie
Primim în consignaţie obiecte de colecţie aparţinând marilor muzicieni şi poeţi români. Dorim să prezentăm instrumente ale marilor nume din muzica românească, partituri ale compozitorilor celebri, manuscrise ale poeţilor de renume, obiecte personale ale acestora, fotografii cu autografe, corespondenţă, jurnale şi alte obiecte ce ar putea avea o legătură cu numele-legendă ale muzicii şi poeziei româneşti.
32 33
A1 Aman Theodor În grădină pag. 408 Aman Theodor Venețiană pag. 5212 Aman Theodor Tânără în hamac pag. 6023 Aman Theodor De la fântână pag. 7295 Aman Theodor Fetița cu ceașcă pag. 12097 Anestin Ion Valentin Pisica pag. 121124 Angheluţă Octav La pozat pag. 136
B118 Bota Dan Clown pag. 133134 Bunescu Alexandru Amintiri din copilărie pag. 143
C126 Călugăru (Căpitănescu) Titina Didina pag. 137109 Coltofeanu Dorin Loc de joacă pag. 127123 Constantinescu Paul Doi prieteni pag. 135
D114 Dimitrescu Ștefan Margareta desenând (fata pictorului) pag. 130
G7 Grigorescu Nicolae Ciobănaș pe Valea Doftanei pag. 4826 Grigorescu Nicolae Scenă din războiul de independență pag. 78131 Grigorescu Nicolae Ciobănaș pag. 140108 Grimalschi Viorel Portretul Mariei pag. 126
H110 Hatmanu Dan De-a v-aţi ascunselea pag. 128128 Hunyadi Laszlo Micii olandezi pag. 138
I111 Iacob Gheorghe Ștrengari pag. 128117 Iancuţ Ion Cântec de leagăn pag. 132119 Ilfoveanu Ana Ruxandra Saltimbanci pag. 1335 Ispir Eugen Coasta Dalmației pag. 45
J94 Jiquidi Aurel Frăţiorii pag. 12099 Jiquidi Aurel Surorile pag. 122
K58 Kaindl Anton Mănăstirea Horezu pag. 9959 Kaindl Anton Biserica din Pietrarii de Jos pag. 99
L102 Lazăr Ghelman Fetița cu batic pag. 12322 Loghi Kimon Spălătorese pag. 70104 Loghi Kimon Zâna cea bună pag. 12411 Luchian Ștefan Interior cu garoafe pag. 5624 Luchian Ștefan Curtea domnească de la Brebu pag. 74
M130 Manoliu Bereilh Ştefania Fundiţa roz pag. 139116 Mirea Ion Părinți pag. 132
127 Mohy Alexandru Bună dimineața! pag. 138113 Moisescu Elena Natură statică cu păpuşă pag. 129120 Moser Padina Alexandru Ștrengar pag. 134125 Musceleanu Ion Fetiță desenând pag. 137
N60 Naray Aurel Madonă pag. 99103 Naray Aurel Îngerul păzitor pag. 124105 Naray Aurel Surioarele pag. 125121 Naray Aurel Maternitate pag. 134107 Năpăruş Georgeta Amintiri din copilărie pag. 126106 Niţescu Jean Alegoria familiei românești pag. 125
P96 Peltz Tia Copilaş pag. 12198 Peltz Tia 1 iunie pag. 1214 Petrașcu Gheorghe Iriși pag. 4414 Petrașcu Gheorghe Apus la Saint Malo pag. 6325 Petrașcu Gheorghe La cișmea pag. 7685 Popea Elena Arhanghelul Mihail pag. 11410 Popescu Ștefan Marea la Caliacra pag. 55101 Popescu Constantin Isachie Fundiţa roz pag. 123122 Popescu Cicerone Fetița cu păpușă pag. 135
R6 Ressu Camil Academia Terasa pag. 46115 Ressu Camil La îmbăiat pag. 131
S9 Steriadi Jean Alexandru Marea la Caliacra pag. 54129 Sterian Margareta La Medeleni pag. 139
Ș82 Școală flamandă, sec. XVII Fuga în Egipt pag. 11283 Școală flamandă, sec. XVII Sfântul Ieronim în pustiu pag. 11369 Școală Italiană Adoraţia păstorilor pag. 10568 Şcoală Italiană Buna Vestire pag. 104
T2 Tonitza Nicolae Lectură pag. 423 Tonitza Nicolae Odaliscă pag. 4313 Tonitza Nicolae Nalbe pag. 6221 Tonitza Nicolae Odaia copiilor pag. 66132 Topan Dorel La odihnă pag. 142133 Topan Dorel Cutia cu jucării pag. 142135 Trăistaru Mirela Amintiri pag. 143
V112 Vass Iosif Micul marinar pag. 129
Z 84 Zamfirescu Vladimir (Mirel) Ruga pag. 114100 Zamfirescu Vladimir (Mirel) Clown pag. 122
34 35
Marți, 28 mai, 19.30 Licitația
Colecției Dr. Ioan Chisăliță
Lot 16. Scheletul unei mâini umane, obiect de studiu și curiozitate
36 37
Colecția Doctorului Ioan Chisăliță
Biografia doctorului Ioan Chisăliță ne prezintă un adevărat per-sonaj, cu o biografie aparte, ce își începea povestea în 1914. Viitorul colecționar deschidea ochii pentru prima oară în Youngstown, Ohio, un oraș de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii, în familia unor emigranți români – Dumitru și Irina Chisăliță. Orașul, loc în care multe familii de transilvăneni au poposit în valuri succesive, avea să fie părăsit de familia Kesletz (numele oferit de autoritățile americane) după Marea Unire, în momentele în care și situația financiară le per-mitea să își construiască o casă în Sibiul interbelic.
Reîntors în țara natală, tânărul Ioan avea să urmeze școala din satul Axente Sever (Frâua, la acea dată), urmând apoi cursurile liceului Sf. Vasile din Blaj, pe care le absolvea la doar 17 ani. La dorința părinților, tânărul își va hotărî drumul în viață încă de la acea vârstă, înscriindu-se la Facultatea de Medicină din Cluj, unde, după 6 ani de studii, obținea titlul de doctor în medicină, cu o teză finală în psihiatrie. Cariera avea să și-o modeleze cu adevărat în special în cursul anilor ’40, când este pe rând chirurg la Satu Mare (până în 1940), soldat combatant în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, apoi medic la secția obstretică-ginecologie a spitalului din Ploiești. Un prim itinerar în capitală îl va purta prin Spitalul Giulești și Spitalul Brânco-venesc, urmând, în 1947, stabilirea definitivă în Sibiu, alături de soția Virginia.
Anii petrecuți în București, dar și cei următori, în care diferite xamene și întruniri profesionale îl chemau în capitală, au condus la ceea ca avea să contureze pasiunea pentru colecționat. Autodidact, doctorul Chisăliță își va educa gustul pentru frumos vizitând muzeele, anticariatele și consignațiile, fapt ce se finaliza deseori cu diverse achiziții ce îi vor împodobi colecția de pictură românească. Pasionat de fotografie și muzică, dar și de etnografie și arhitectură, gustul colecționarului se va rafina în timp, grăitoare fiind astăzi numele atât de importante ale picturii românești ce se regăsesc în colecția dr. Chisăliță – Aman, Luchian, Tonitza sau Petrașcu.
38 39
Dr. Ioan Kesletz la biroul său din Sibiu Dr. Ioan Kesletz în casa din Sibiu lânga tablourile: Marină de Ștefan Popescu (stânga) și Natură statică cu fructe și cărți de Gheorghe Petrașcu (dreapta)
Ruxandra Kesletz în casa din Sibiu lângă tabloul Odaia copiilor de Nicolae Tonitza
Dr. Ioan Kesletz în casa din Sibiu lângă tabloul Spălătorese de Kimon Loghi
Dr. Ioan Kesletz la Congresul Național de Obstretică și Ginecologie, 1969
Ioan Kesletz, 1938
40 41
1Theodor Aman(1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti)
În grădinăulei pe lemn19 × 12,5 cmsemnat și datat dreapta sus, cu brun, Aman, 1879
Valoare estimativă: € 12.000 - 20.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Tipicul compozițional al scenelor de gen realizate de Theodor Aman în ultima parte a vieții surprinde o manieră concretă, exersată în mul-titudinea de studii pe care artistul le-a realizat atât în peniță, cât și în ulei. Micile panouri de lemn, ce au dimeniuni standard, ne oferă adevărate exerciții de virtuozitate în ceea ce privește desenul, struc-turarea compoziției, dar mai ales pensulația, racordată extrem de ușor la suprafața picturală. O evoluție evidentă poate fi identificată după 1870-1875, momente în care Aman începea să finiseze lucrări în atelier, pe teme profund gândite și chiar să manifeste un interes considerabil pentru problemele ridicate de plein-air. Schița după natură va deveni una dintre practicile cele mai aprofundate, proce-deu ce aducea schimbări și în desen, care, sub noile auspicii, devenea mult mai liber, produs al unei mâini mult mai încrezătoare. Astfel, peisajul începea să ocupe o parte însemnată din preocupările plastice ale lui Aman, care nu va renunța însă la pictura de gen, dar va reuși să introducă peisajul în acele compoziții. Scenele de petrecere în grădină sau horele țăranilor de la marginea satului vor fi modalitățile iscusite de un pictor ce a avut mereu ca-pacitatea să transforme și să valorifice un produs hibrid. Astfel scena de gen ni se relevă prin opere din această categorie, ce oricând pot reprezenta un studiu pentru o compoziție mult mai complexă. Per-sonajul feminin în natură, în grădina propriei case sau în parc devine o practică des întâlnită, Aman fiind atras tocmai de pitorescul acestei teme. Chiar dacă modelul feminin mai variază, postura, delicatețea și implicarea acestuia în compoziție sunt mereu racordate la mediul înconjurător. Opera de față răspunde lesne acestor criterii estet-ice mai ales că vorbim despre un ulei realizat în ultimii 10 de ani de carieră. Receptiv la unele înnoiri, în special în cazul operelor în peisaj, Aman, chiar dacă nu devine plein-airist în adevăratul sens al cuvân-tului, încearcă în acest tip de tablou de gen să rezolve probleme de redare a luminii sau de marcare a atmosferei. Pictorul se folosește fie de efecte de ecleraj (meteahnă a lucrului în atelier), oferă o mai mare libertate penelului, care oricum era coordonat de desenul pregătitor sau își schimbă paleta, mult mai luminoasă și proaspătă acum, reușind să modeleze opere mult mai valoroase, de o respirație mult mai modernă. Chiar dacă nu se îndepărtează de crezurile realiste, scenele de gen pictate în acei ultimi 10 ani răspund unui limbaj pictur-al mult mai aprofundat și impresionează prin interpretarea motivului. (I.P.)
Bibliografie:BOGDAN, Radu, “Theodor Aman”, E.S.P.L.A., București, 1955FLOREA, Vasile, “Theodor Aman”, Ed. Meridiane, București, 1972
Theodor Aman, Peisaj în parc Muzeul Aman, București
Theodor Aman, În parc (detaliu) Muzeul Național de Artă București
42 43
2Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, București)
Lectură[anii '20]acuarelă și creion pe hârtie36,5 × 27,5 cmsemnat și menționat dreapta jos, în peniță,Studiu, Tonitza
Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
3Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, București)
Odaliscăcărbune pe hârtie30 × 20 cmsemnat și datat dreapta sus, în cărbune, Tonitza, 1938
Valoare estimativă: € 800 - 1.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Desenator excelent, cu o mână virtuoz exersată, Tonitza a deprins de timpuriu capacitatea unei contrucții analitice, în care măsurile, proporțiile și menționarea caracterului natural deveneau uneltele primordiale. Atât în fața peisajului, cât mai ales în schițarea personajelor, Tonitza mânuia tușul, al cărui duct logic, dar instinctiv, croia traseul acuarelei. Într-o modelare eficientă, cele două desene ne oferă o mostră a plasticității pe care pictorul o putea atinge doar cu ajutorul a două-trei tonuri sau cu cea a unui desen dinamic. Acuarela, tipică celei de a doua jumătăți a anilor ’20, marchează întocmai stilul atât de deli-cat în folosirea culorilor de apă și punctează cu tărie calitatea desenului pregătitor, în peniță. Operele din această perioadă, fie peisaje sau compoziții în interior sunt mereu întărite de un echilibru compozițional tipic lui Tonitza. În ceea ce privește “Odalisca”, desenul în cărbune nu diminuează cu nimic calitatea plastică, atingând lesne note de pitoresc, atât de reprezentative subiectului abordat. (I.P.)
Bibliografie:“Expoziția N.N.Tonitza”[catalog], Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1964
44 45
4Gheorghe Petrașcu(1872, Tecuci, GalaŢi - 1949, Bucureşti)
Iriși[1910-1915] ulei pe pânză45,5 × 29,5 cmsemnat stânga jos, cu roșu. G. Petrașcu
Valoare estimativă: € 8.000 - 12.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
5Eugen Ispir(1909, Filioara, NeamŢ - 1974, Bucureşti)
Coasta Dalmațieiguașă pe hârtie lipită pe carton40 × 55 cmsemnat stânga jos, cu alb, Ispir
Valoare estimativă: € 600 - 900Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Chiar dacă creația lui Gheorghe Petrașcu este coordonată de o profundă calitate minerală oferită întregului registru pictural, artistul nu renunță la temele clasice, caz în care nici florile nu sunt excluse din bagajul vizual. Chiar dacă acestea nu pot “concura” cu peisajul sau cu natura statică, cel puțin în ceea ce privește recurența lor în întregul corp plas-tic, compozițiile ce cuprind vase cu flori apar în expozițiile personale încă de la începutul carierei. În 1903, pictorul expunea doar două pânze cu flori, însă în doar 2 decenii avea să experimenteze intens cu tipicul acestei teme (în 1919 expunea 40 de opere cu flori). Deși cârciumăresele sunt florile preferate, datorită robusteței tipice acestor plante, Petrașcu nu ezită să surprindă pe pânzele sale tranda-
Bibliografie:FLOREA, Vasile, “Petrașcu”, Editura Meridiane, București, 1989
firi, garoafe, flori de câmp sau iriși. Florile lui Petrașcu “se supun și ele, ca tot ce a pictat, viziunii sale statice’’, și-au păstrat coloritul, dar pierd din prospețime, mineralizându-se. Se afirmă despre Petraşcu că a realizat unele dintre cele mai frumoase exemplare ale genului în pictura românească, florile sale, alese dintre cele mai comune, primind o ma-terialitate preţioasă. Naturalul este sacrificat atunci când plantele îşi pierd efemeritatea şi prospeţimea vegetală pentru a se cristaliza, procesul fiind la Petraşcu unul de esenţializare.
46 47
6Camil Ressu(1880, GalaŢi - 1962, Bucureşti)
Academia Terasa[1912]ulei pe carton49,5 × 59,5 cmsemnat stânga jos, în pastă, Ressu
Valoare estimativă: € 10.000 - 18.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Opera este menționată în catalogul “Expoziției retrospective Camil Ressu”, Muzeul de Artă al R.S.R., 1981-1982, la pag.69, drept variantă pentru “Academia Terasa”, Muzeul Național de Artă al României, inv. 270/1949.
Opera de față face parte din ciclul dedicat marii compoziții “Aca-demia Terasa”, 200 x 255 cm (intitulată în unele monografii “Terasa Oteteleșanu”), realizată de Camil Ressu în cursul anului 1912. Chiar dacă opera era prezentată pentru întâia oară publicului larg abia doi ani mai târziu, în cadrul expoziției Societății Tinerimea Artistică, 1914, uleiul își găsea critici încă din cursul anului 1913, în special datorită unuia dintre personajele portretizate, și anume Tudor Arghezi, cronicar al ziarului “Facla” în acei ani. Opera noastră, pictată pe un suport de dimensiuni normale – 50 x 63 cm, ne oferă practic aceeași pictură la o scară mai mică, făcând parte din seria dedicată acestei mari compoziții, alături de alte câteva schițe, desene și uleiuri, toate realizate în cursul anului 1912. Compoziția este în fapt un portret colectiv, unul dintre cele mai reprezentative, atât pentru creația lui Ressu, dar și pentru cultura românească, având în vedere personajele ce îl compun. Portretul îi reprezintă pe câțiva dintre membrii avangardei cultural-artistice din Bucureștiul anului 1912, cei șapte bărbați fiind surprinși la masa din salonul literaților ce alcătuia una din celebrele “cafenele artistice”, și anume cea a Terasei Oteteleșanu. Aflată pe domeni-ile familiei Oteteleșanu, ce deținea mai multe clădiri dinspre Podul Mogoșoaia spre strada Câmpineanu, cafeneaua și berăria deveneau celebre la cumpăna dintre secole, atrăgând protipendada culturală a bucureștilor. Astfel, îi regăsim în compoziția lui Ressu, alături de pictorii Iser, Steriadi și Satmary, pe Ion Minulescu, “părintele spiritual” al grupării, Tudor Arghezi, Corneliu Moldovan și compozitorul Alfonso Castaldi. Portretele realizate de Ressu sunt de fapt realizate în ședințe de pozat în atelierul pe care acesta în avea în blv. Carol, în casa în care stătea alături de prietenul Arghezi: “într-o casă cu etaj unde locuiam cu Arghezi – mi-au pozat dragii și scumpii mei prieteni zugrăviți în tabloul Terasa” (Ressu, “Însemnări”, pag. 47). În fapt, mulți dintre cei pictați apar și în portrete șarjă realizate în ani anteriori, Iser, Minules-cu sau Castaldi fiind apropiați ai lui Ressu încă de la sfârșitul primului deceniu. (I.P.)
Bibliografie:COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1967ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984ENESCU, Theodor, „Camil Ressu”, Ed. Academiei R.P.R, Bucureşti, 1958
Camil Ressu, Alfonso Castaldi Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă al României
Camil Ressu, Iosif Iser Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă al României
Camil Ressu, Ion Minulescu Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române
48 49
7Nicolae Grigorescu(1838, Pitaru, DâmboviŢa - 1907, Câmpina)
Ciobănaș pe Valea Doftanei[1890-1900]ulei pe lemn39 × 20 cmsemnat dreapta jos, cu roșu, Grigorescu
Valoare estimativă: € 60.000 - 100.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Ultima etapă a operei lui Nicolae Grigorescu marcheză un punct culminant în arta românească. Atât evoluţia artistică a pictorului, cât şi tehnica acestuia le-au depăşit pe cele ale contemporanilor săi. Principalele problematici ce l-au preocupat aveau să se resimtă, mai ales după dispariţia lui, în soluţiile adoptate de alţi artişti români: Luchian, iar mai târziu, Camil Ressu, şi-au canalizat eforturile creative către alte planuri decât cele cu care ne obişnuiseră. După 1906, Jean Al. Steriadi şi N. Dărăscu aveau să trateze problemele impresioniste cu un alt spirit, în totalitate nou. Însă marele merit al lui Grigorescu constă în extraordinarul contact al acestuia cu natura, un contact mai mult vizual decât raţional. Pentru a reuşi penetrarea tuturor misterelor naturii şi analizarea fenomenelor naturale, până la cel mai subtil ultim efect, ochiul pictorului român trebuia să fi fost de o conformaţie particulară şi de o extremă sensibilitate.Arta lui Grigorescu din ultimii zece ani de viaţă înfăţişează acel rafinament, rezultat al folosirii nuanţelor luminoase ce par a transforma fenomenele din natură. Problematica luminii a fost îndelung studiată de către Grigorescu, sub toate aspectele sale, iar arta acestuia nu are nicio tendinţă spre abstractizare. Fără vreo apartenenţă la domeniul raţionalului, creaţia lui Grigorescu este rezultatul propriilor observaţii făcute în mijlocul naturii. Lumina poate fi o feerie pentru spectator, însă în realitate aceasta este la fel de concretă ca şi forma care de altfel există, pentru pictor, în funcţie de lumină. Cu aceste tendinţe, adăugate la marile sale realizări, ultimii ani ai creaţiei grigoresciene au marcat apogeul artei sale.Liric prin intermediul propriilor sentimente – aşadar, impresionist – Nicolae Grigorescu a transmis acelaşi lirism şi operei sale de maturitate. Pentru pictorul impresionist, cerul, pământul, întregul cosmos sunt culoare, sunt tuşe în nuanţe diferite sub efectul luminii soarelui. Uşoara atingere a tuşelor de culoare este ca o delicată notă dintr-o melodioasă vocaliză. Există o diferenţă substanţială între impresionismul francez şi realizările lui Grigorescu. Pentru acesta din urmă, subiectele tablourilor sale nu au acel aspect „pulverizat”, ca efect al razelor soarelui. Grigorescu adoptă tehnica plein-air-ului, pe care o stăpâneşte prin mijloace proprii, ce se detaşează atât de arta maeştrilor de la Barbizon, cât şi de cea a impresioniştilor. Pentru acesta, pictura a fost înainte de toate o artă a culorilor, în care pictorul român a urmărit transfigurarea motivului cu ajutorul senzaţiilor date de lumină.Centru al naturii, tânărul ciobănaş prezent în opera „Ciobănaş pe Valea Doftanei”, databilă în ultimul deceniu al secolului XIX, se comportă firesc, fără gesturi care să alude la reprezentarea
Proveniență:colecția Gheorghe Cantacuzino - Râfoveanu (1845 - 1898). Gheorghe Cantacuzino - Râfoveanu a fost unul dintre membrii de seamă ai partidului liberal în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cu studii la Paris, unde absolvea Facultatea de Matematică, Cantacuzino - Râfoveanu va intra de tânăr în politică, devenind în scurt timp un prieten intim al lui Ioan C. Brătianu.La doar 21 de ani, în 1876, era numit secretar general în Ministerul Finanțelor, domeniu în care a activat până la sfârșitul vieții.Ultimul post ocupat a fost cel de Ministru al Finanțelor, în perioada 1895-1898, momente în care ocupa și postul de director al ziarului "Voința Națională".
Ernest Henri Dubois, G.C. Cantacuzino, Grădina Icoanei, București
50 51
Bibliografie:BREZIANU, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987DRĂGUŢ, Vasile, FLOREA, vasile, GRIGORESCU, Dan, MIHALACHE, Marin, “Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970)ENACHE, Monica (şi alţii), ”Grigorescu – pictor al naturii, (catalog)”, MNAR, 2008VLAHUŢĂ, Alexandru, ”Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui”, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910 WOINAROSKI, Cristina et alia, "Lotizarea și Parcul Ioanid", Simetria, București, 2004
ţăranului-idee - acea atitudine de reculegere specifică primelor opere grigoresciene - unde se resimţea ceva din spiritul lui Millet. El formează un cadru unic cu pământul dealurilor, cu copacii, cu linia cerului reprezentat, cărora le aparţine în mod intim. Cu o mare sinceritate şi pasiune, cu acea trăire profundă a temelor sale rurale, pictorul Nicolae Grigorescu a reuşit să surprindă exact imaginea vie, specifică ţării sale, pe care nimeni – aşa cum consemna Nicolae Iorga – „n-a fost în stare să ni spuie....că ţara noastră, ţara neamului nostru are acest cer, această lumină, aceste perspective şi că fiii ei cei mai adevăraţi, sub pânzăturile lor aspre, au, când sunt veseli, acest zâmbet şi acest înţeles în ochii adânci atunci când îi fura taina vieţii sau a firii.” (din DRĂGUŢ, Vasile, FLOREA, Vasile, GRIGORESCU, Dan, MIHALACHE, Marin, „Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970, p. 152)Din numeroasele personaje ce alcătuiesc universul creaţiei grigoresciene, iese uşor în evidenţă dorinţa artistului de selectare a anumitor repere: o anume regiune (cea de deal), o anumită vârstă pentru personajele sale (cea a tinereţii), un anumit anotimp (cel însorit al verii), eliminând astfel acele aspecte ale realităţii care puteau aduce tristeţe operelor sale. În pofida unilateralităţii ei, imaginea ţăranului român grigorescian este plină de semnificat şi autenticitate.O analiză detaliată a „ciobănaşilor” lui Grigorescu ne-a oferit-o Alexandru Vlahuţă: „În picioare, în atitudinea lui obişnuită, de o firească eleganţă, cu palma stângă pe măciuca ghioagei, cu braţul drept adus ca un arc, sprijinit pe mâna stângă, se uită-n adâncul zărilor, cu ochi cari mai mult gândesc decât văd; lângă el, câinele lui cel mai iubit stă parcă în aşteptarea unui cuvânt, a unei porunci. E tăcere, - nu se aude decât ronţăitul oilor cari pasc mai prin apropiere şi, din când în când – cling, clang – tilinca sutaşelor” (v. ”Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui”, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910). În trăsăturile atât de tipice ale compozițiilor ce surprind ciobănași, opera de față își împroprietărește toate calitățile, poetice și estetice, pe care Grigorescu le-a stăpânit atât de convingător. Dincolo de discuția despre tema acestui ciclu, realizat aproape exclusiv în ultimii 15 ani de carieră, nu putem exclude discuția despre iscusința cu care pictorul se folosește de suprafața de pictare. Panelul de lemn, de dimensiuni mici, propice unor experimente chiar în fața motivului, este folosit deseori cu latura mare pe verticală, imprimând operei o verticalitate în plus – având deja în vedere postura ciobănașului. Utilizând cu iscusință și celelalte elemente constitutive ale planurilor picturale, Grigorescu imprimă operei o notă de monumentalitate lirică, coroborând elementele ce țin de tehnică compozițională cu mici artificii simboliste - postura idilică a ciobănașului ce stă cu spatele, gânditor. (I.P.)
Nicolae Grigorescu, Ciobănaș Muzeul Național de Artă al României
Nicolae Grigorescu, Ciobănaș cu turma de oi Licitația Internațională de Artă, România-Moldova, Artmark, adjudecat pentru 195.000 €
52 53
8Theodor Aman(1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti)
Venețianăulei pe lemn23,5 × 14 cmsemnat dreapta jos, cu brun, Aman
Valoare estimativă: € 15.000 - 25.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Ajuns la mijlocul secolului al XIX-lea în Paris, Aman găsește acel Occident romantico-revoluţionar, în care tinerii societăţii franceze descoperă şi îşi însușesc elemente ale civilizaţiei orientale. Fie că drumurile duc în nordul Africii, în Maroc, Algeria sau pe malurile Bosforului, fie că duc în inima Europei, tinerii artişti sunt fermecaţi atât de minunăţiile, cât şi de periferiile acestei culturi. Nu întârzie să apară scene revelatoare, romantice, secvenţe idealizate; sunt imaginate instanţe eroice, sălbatice, “păgâne” chiar, în majoritatea straturilor sociale, fermecate de impactul cultural simţit.Cazul lui Aman este unul mai special, caracterizat în primul rând de condiţiile speciale, sociale şi geografice, dar și istorice care definesc locurile natale ale artistului. Astfel, Aman este prins între două modalităţi de receptare a alterității (fie scene de orientalism, fie compoziții romantice tipice spațiului central-european). Prima este cea mai evidentă, Aman trăind în vremurile în care orientalismul secular, adus de Imperiul Otoman, îşi trăia practic ultimii ani pe meleagurile Țărilor Române. Desigur că viziunea românului este distorsionată faţă de efectele produse în rândul vesticilor, trăirea dinspre interior a orientalismului fiind totuşi definitorie pentru întreaga societate românească. A doua modalitate de simţire a pitorescului în scena de gen se conturează astfel în jurul artelor plastice, a influențelor resimțite de Theodor Aman în urma contactului cu generația pictorilor de la 1850. În ceea ce privește creația lui Aman evident definită de scena de gen, având în vedere tipicul compozițional uzitat de pictor, putem observa o abordare relativ târzie a subiectului, primul contact cu Constantinopolul fiind în 1854, iar cu spațiul venețian în 1858. Câteva compoziții cu interioare orientale – “Interior de serai”, Muzeul Național de Artă al României, inv. 3723, sau “Baie turcească”, Muzeul Theodor Aman, inv. 8 – sunt realizate la începutul anilor 1860, însă fondul profund de opere orientaliste este creat în ultimii 15 ani de viață. Subiectele preferate sunt fie haremurile, în uleiurile cele mai generoase ca dimensiuni, fie interioarele orientale, cu un singur personaj – odalisce cu instrumente muzicale. Opera noastră răspunde acestor cerințe, rezonează cu ciclul de scene orientale, însă reușește să se individualizeze prin tipologia personajului. Aman folosește un model feminin atipic, în fapt atipic pentru interiorul cu temă orientală, căci personajul venețian oferă totuși o notă în plus de eleganță. Veșmintele, mandolina și decorul sunt pictate într-o manieră vie, paleta folosită de Aman fiind atent racordată la delicatețea modelului. (I.P.)
Bibliografie:Catalog “Centenar Theodor Aman”, Ed. Venus, Bucureşti, 1991
Theodor Aman, Odaliscă cu mandolină Muzeul Aman, București
54 55
9Jean Alexandru Steriadi(1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti)
Marea la Caliacraulei pe carton33 × 40 cmsemnat și datat stânga jos, cu negru, Jean Al. Steriadi, (1)929
Valoare estimativă: € 5.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Ajuns la Balcic împreună cu prietenul său, Lucian Grigorescu, din 1922 Steriadi revine succesiv pe malurile Cadrilaterului, până spre cel de de-al Doilea Război Mondial. Chiar dacă Octavian Moşescu, primarul Balcicului, îi oferă un loc de casă în contul lucrărilor donate viitoru-lui muzeu, Steriadi alege să traiască modest, ca un simplu turist, la aceeaşi familie de bulgari. Stăruia în Balcic cu lunile şi călătorea zeci de kilometri în căutarea motivului şi priveliştilor ce îl puteau mulţumi. Sub materialitatea incertă a peisajelor toride, Steriadi renunţă la coor-donatele precizabile ale peisajului urban sau ale unei geografii de-scriptive. Falezele, casele sau natura se încolăcesc într-o viziune per-manent maleabilă, influenţată de aprofundări repetitive ale aceluiaşi motiv. Această manieră de apreciere a imaginii din faţa ochiului nu rămâne doar ca expresie declarativă, iar artistul propovăduieşte o aplecare continuă asupra tehnicii. Chiar dacă se apropie de saturaţie prin repetarea aceluiaşi colţ, menirea este intenţionat direcţionată spre o adâncire idilică, și, în tradiția lucrului în plein-air, Steriade descoperă înțelesuri noi cu fiecare nouă pictură. Coastele Caliacrei sunt și ele pictate în mai multe rânduri, însă recursivitatea subiectului nu dăunează cu nimic aprofundările cromatice atât de tipice și incon-fundabile la care pictorul ajunge lesne, intuitiv chiar. (I.P.)
Bibliografie:DAN, Calin, ”Jean Al Steriadi”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988PĂULEANU, Doina, ”Balcicul în pictura românească”, Ed. Arc 2000, Bucureşti, 2003
10Ștefan Popescu(1872, FinŢeşti, Buzău - 1948, Bucureşti)
Marea la Caliacraulei pe pânză50 × 65,5 cmsemnat și datat stânga jos, cu negru, Șt. Popescu, (19)28
Valoare estimativă: € 6.000 - 9.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Ștefan Popescu descoperea sud-estul ţării cam în aceeaşi perioadă cu Jean Al.Steriadi, fiind prezent în 1922 la expoziţia „Cercului intim” la Balcic, alături de Steriadi, Petraşcu sau Cecilia Cuţescu Storck. Însă nu oraşul a reprezentat cel mai profund punct de interes, ci în special priveliştile coastei, marea și împrejurimile definite mediul acvatic. Popescu a călătorit pe ţărmurile mării în căutarea acelor imagini puternic revelatoare, iar şevaletul sau caietul de schiţe devin uneltele principale ale universului plastic.În lucrarea de faţă, Popescu recompune o vedere cu coasta din zona Capului Caliacra, probabil una dintre cele mai expresive locuri ale ţărmului Mării Negre, fiind un motiv frecvent în epocă - apare în opera mai multor pictori ce călătoresc spre Balcic. Maniera personală prin care pictorul nostru abordează această vedere este oferită și de sejururile itinerante în Bretania, Provence sau nordul Italiei, unde pictorul descoperea cu adevărat pictura marinelor. Astfel, interogaţiile cromatice, împroprietărite, răspund unui farmec local pe care îl identificăm lesne și la un Steriadi. Ștefan Popescu desparte complexul pictural în mai multe registre, pe care le abordează individual, având însă în vedere o viziune unitară. Putem observa punctele de interes ale operei de față care sunt oferite de contrastele valorice iscusite de artist. Marea este colorată de un albastru foarte puternic, într-o pată de culoare relativ uniformă - în registrul îndepărtat, fără valenţări sau nuanţări demne de menţionat. Profunzimea conferită mării la mal apare în contrast cu ţărmul, care, în același joc de tonuri ca și marea învolburată, pictat în ocruri şi nuanțe teroase, se diferenţiază de întin-derea de apă şi prin multitudinea planurilor ce se întrepătrund. Opera se definește astfel printr-o dinamică exemplară, atinsă de Ștefan Popescu printr-o alternanță iscusită a pensulației, în relație cu tonul folosit. (I.P.)
Bibliografie:OPRESCU, George, “Ştefan Popescu”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1958PĂULEANU, Doina, “Balcicul în pictura românească”, Ed. ARC 2000, Bucureşti, 2004
56 57
11Ștefan Luchian(1868, Ștefănești, Botoșani - 1916, București)
Interior cu garoafeulei pe pânză46 × 55 cmsemnat stânga jos, cu brun, Șt. Luchian
Valoare estimativă: € 60.000 - 120.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Scriind despre viaţa lui Ștefan Luchian, Petru Comarnescu amintea despre sensibiliatea sa faţă de natură şi atracţia pe care o exercitau florile asupra sa în copilărie. Născut în târgul Ştefăneştilor, un sat aflat în apropierea luncii Prutului, în Nordul Moldovei, a trăit primii ani ai copilăriei înţelegând natura ca o parte integrantă a vieţii oamenilor. S-a mutat împreună cu familia în Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea, un oraş-grădină, cu mahalele în care traiul oamenilor se asemăna cu acela de la sate, asftel că deplasarea la oraş nu a însemnat şi distanţarea sa de natură. În excursiile şcolare, copiii mergeau în zona unde se află astăzi parcul Bordei – care era, pe atunci, neatinsă de urbanizare – de unde culegeau plante şi flori. Ierbarul îi provoca însă tristeţe lui Luchian , care nu înţelegea rostul de a păstra o floare din care odată cu viaţa, s-a scurs şi culoarea.Mai târziu, în anii în care Luchian se bucura de tinereţea şi energia sa, dedicându-se artei, ferit de griji materiale, erau la modă bătăile cu flori ale protipendadei, de pe Şoseaua Kiseleff. Luchian participa la acestea şi, deşi recunoştea că nu erau lipsite de farmec, risipa de flori care se făcea cu acest prilej i se părea o impietate. Foarte multe dintre florile aruncate spre doamnele frumoase ajungeau să fie strivite sub copitele cailor, sub roţile trăsurilor sau ale bicicletelor. Îndrăgind florile la fel ca în copilărie, putea cu greu îngădui o asemenea irosire de frumuseţe pentru satisfacerea unor capricii de lux. Desigur că aceste remarci postume ale unei critici de artă hipnotizată de magia picturală pe care o produceau picturile cu flori poate părea astăzi puțin deplasată, chiar desuetă. Însă limbajul liric uzitat de o parte a cronicarilor lui Luchian trebuie citit prin prisma individualității profunde pe care creația lui Luchian a atins-o și care mai târziu a influențat generații întregi de artiști. Atunci când analizăm orice compoziție cu flori de după 1916 (anul dispariției lui Luchian), fie că au fost realizate de Ghiață, Tonitza, Băncilă sau Baba, nu putem să nu le comparăm cu acelea ce au compus un adevărat tablou vegetal, pe cât de eterogen, pe atât de dinamic și profund: florile lui Luchian.Una dintre primele inovații pe care le-a introdus Luchian în pictura florilor a fost, într-un fel, o componentă “profetică”. Aici ne referim la introducerea și contactul cu arta populară care la începutul secolului XX nu își găsea rezonanță în creația multor artiști. Având în vedere întâietatea creației grigoresciene, ce acaparase într-un fel subiectul rural, tradițional, dar dintr-o latură idilică, stilul lui Luchian se apropia mult mai profund de spiritul artei populare – scoarța, ceramica și obiectele de uz caznic erau folosite drept elemente decorative. Această caracteristică avea să devină cu adevărat importantă în deceniul imediat următor Marii Uniri, când întreaga societate culturală și artistică propovodăia acel “specific național”. La Nicolae Tonitza (care de altfel a fost unul dintre cei mai mari admiratori ai lui Luchian), Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu sau Dumitru Ghiață descoperim, într-un limbaj modern, transfigurări ale acelui stil “tradițional” iscusit de Ștefan Luchian în primul deceniu al secolului XX. În ceea ce privește cadrul cromatic, descoperim la Luchian un limbaj mai mult decât coerent, intenționat și grăitor: brunul fundalurilor, fără a încerca să creeze iluzia de spaţiu, are modulaţii ce amintesc de lutul din care sunt făcute vasele, iar subtilitatea nuanţelor de verde ale tijelor plantelor şi frunzelor, de la pal la verde smarald, verde-gri şi verde închis se regăsesc în modelele decorative ale olăriei populare. Există o profundă unitate materială în aceste picturi care ilustrează, cu parcimonie în folosirea mijloacelor, o poveste despre natura ţinuturilor româneşti, felul în care este transfigurată aceasta în creativitatea populară şi armonia care există între pământuri, oameni şi obiectele lor şi elementul natural omniprezent.Acest bagaj pictural îl regăsim întregit în compoziția de față, “Interiorul cu garoafe” fiind una dintre puținele opere în care descoperim o accentuată apropiere de farmecul meșteșugului tradițional. Luchian concepe o spațialitate interesantă, folosindu-se de proporții și de perspectivă în modelarea unui adevărat interior. Fundalul primește un tratament cromatic excepțional, pictarea scoarței tradiționale fiind fără îndoială “vinovată”
Opera a participat la expoziția comemorativă cu ocazia centenarului nașterii, "Luchian înnoitorul", Muzeul Simu, București, 1968 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 22, sub titlul "Garoafe", fiind una din cele doar 30 de uleiuri expuse.
Ștefan Luchian, Garoafe Colecția Laurenția Tocineanu
Ștefan Luchian, Garoafe Licitația de Vară Artmark 2010, adjudecat pentru 140.000 €
58 59
de marcarea unei atmosfere tipice. Totodată, pe scoarța ce se substituie fundalului este “proiectat” vasul cu garoafe roșii, un alt subiect de sine stătător, de altfel unul dintre cele mai recognoscibile teme ale universului conceput de Luchian. Pictorul reușește să imprime compoziției o nuanțare ca de pulbere, folosindu-se de saturația culorilor, dar și de maniera de întindere a pastei. Pe alocuri translucidă, suprafața pictată se echilibrează prin contrastele delicate (între complementare, roșu-verde, dar și cele de calitate). Subiectul central este evident vasul cu garoafe ce sunt puse în evidență atât prin folosirea unui roșu profund, cât și prin subtila contrapunere valorică a ceșcuței albe. Garoafele s-au aflat printre florile preferate de Luchian, pe care le-a pictat adesea, preferându-le pentru modestia şi familiaritatea lor, precum şi pentru felul în care desenul lor rima cu modelele vegetale ale decoraţiei vaselor populare și ale scoarțelor româneşti. Imaginea lor comună nu l-a împiedicat pe Luchian să vadă preţiozitatea culorii, complexitatea cu care sunt dispuse petalele şi bogăţia cu care se desfăşoară ele, dar şi persistenţa frumuseţii lor, garoafele păstrându-şi cu obstinaţie proaspeţimea pentru mult timp. (I.P.)
Bibliografie:CIOFLEC, Virgil, “Luchian”, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1924COMARNESCU, Petru, „Luchian”, Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1955COMARNESCU, Petru, „Luchian”, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1965ENESCU, Teodor, “Ştefan Luchian: Pictură. Pastel. Acuarelă. Desen”, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007JIANU, Ionel, „Luchian”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1947LASSAIGNE, Jacques, „Ştefan Luchian”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972
60 61
12Theodor Aman(1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti)
Tânără în hamaculei pe lemn14 × 24 cmsemnat central sus, cu roșu, Aman
Valoare estimativă: € 9.000 - 16.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Primele studii pe care Theodor Aman și le însușește ne pot explica traseul pe care pictorul l-a avut la jumătatea secolului al XIX-lea, devenind după 1850 principalul exponent al evoluției artelor românești spre o definire a modernității. Chiar dacă apariția lui Nicolae Grigorescu va marca definitiv această etapă atât de importantă din istoria artelor autohtone, opera lui Aman este fără tăgadă cea care revigorează manierele și tendințele hotărâtoare domeniului în speță. Revenind la primele influențe pe care Aman le-a resimțit ca elev, trebuie punctat faptul că primii săi profesori au fost reprezentanți ai stilului tipic de sec. XIX, Constantin Lecca și Carol Walstein. Aprofundarea studiilor la Paris, începând cu 1850, avea să îi transforme arta într-una de respirație europeană, însă mediul cultural și artistic autohton îi va limita oarecum experimentul și o evoluție mai rapidă. În capitala franceză, se înscrie ca elev în atelierul lui Martin Drolling, iar un an mai târziu, în cel al lui Edouard Picot, reprezentanţi notorii, pe atunci, ai academismului neoclasicizant şi continuatori ai lui David. Alături de studii riguroase, Aman este preocupat de lectură, citindu-i pe Descartes, Voltaire, Hugo, Dante sau Petrarca şi, cercetând capodoperele marilor maeştri în muzeele Parisului, se oprește în special asupra lui Rubens, Velázquez sau Watteau. În 1858, Aman revine definitiv în Principate, după popasuri la Roma, Veneţia şi Milano, devenind, nu după multă vreme, cel mai apreciat pictor al oficialităţilor. Prin eforturile sale, cărora li se alătură cele ale pictorului Gheorghe Tattarescu, devine posibilă înfiinţarea Şcolii de Belle Arte în Bucureşti, printr-un decret dat de Alexandru Ioan Cuza în 1864, care îl numea director pe Theodor Aman. Din iniţiativa sa se inaugurează şi prima galerie românească de tablouri, în Saloanele Academiei (Școala de la Sf. Sava), marcând deschiderea unui drum pentru dezvoltarea artelor plastice moderne româneşti. Aici putem identifica lesne motivul pentru care arta lui Aman a rămas oarecum împământenită în maniere clasiciste, având în vedere vidul ce îl cunoștea în tinerețe ca ucenic. Toată activitatea sa de după 1860, atât în domeniul picturii, cât mai ales în cel didactic, se va materializa prin noile generații de artiști ce au călcat pragurile Școlii de Belle Arte sau cele ale expozițiilor artiștilor în viață, prim “focar” cultural de respirație modernă.Însă calitatea creației lui Aman o putem distinge tocmai prin dorința de evoluție, de experiment; astfel, în special după 1870, descoperim un artist ce își lărgește voit barierele plastice. Gravura devine una din practicile curente (după 1871), desenul evoluează concomitent cu experimentele grafice, iar pictura cunoaște revigorări plein-airiste. În această notă putem descifra și opera de față, grăitoare stilului ultimei perioade de creație, de după 1875. Este etapa în care Aman reușește să creeze opere în care își depășește falsa condiție de academist, lucrează în aer liber, pictează în fața motivului, fără reveniri, experimentează cu lumina, dar și cu efectele acesteia asupra compozițiilor. Acest tipic panou de lemn exemplifică întocmai aceste particularități: Aman întrepătrunde scena de gen cu peisajul pictat la fața locului, iar factura de nefinisare ne oferă ocazia să descoperim maniera liberă de construcție a compoziției. (I.P.)
Bibliografie:BOGDAN, Radu, Theodor Aman, Ed. De Stat pentru Literatură şi Artă, 1955CISEK, Oscar Walter, Aman, Ed. Ramuri, Craiova, 1931
62 63
13Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, București)
Nalbeulei pe carton29,5 × 24,5 cmsemnat stânga sus, cu brun, Tonitza
Valoare estimativă: € 5.500 - 9.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
14Gheorghe Petrașcu(1872, Tecuci, GalaŢi - 1949, Bucureşti)
Apus la Saint Maloulei pe lemn26,5 × 34,5 cmsemnat dreapta jos, cu negru, G. Petrașcu
Valoare estimativă: € 5.000 - 8.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Pictarea panourilor florale, tipice perioadei 1927-1928 și 1934 – 1937 (anii în care Tonitza lucrează la mănăstirea Durău), a reprezentat pentru artist ocazia unor experimente cromatice, pe care le întâlnim recursiv de-a lungul carierei, în mici note decorative. Panoul de față face parte dintr-o serie de studii florale, eminamente decorative, ce amintesc atât de fundalurile folosite în portretele deceniului trei al secolului trecut, cât și de micile panouri de carton pictate în grădinile din preajma Durăului. În cazul celor din urmă, pictarea lor este legată de decorarea efectivă a interiorului bisericii, unde regăsim alături de motivele populare din scoarțele țărănești, multe flori, nalbe, petunii, cicoare, albăstrele, condurași și dalii.Pentru Tonitza realizarea unui plan floral decorativ nu era o practică străină, având în vedere faptul
Bibliografie:COMARNESCU, Petre, “N.N. Tonitza”, Ed. Tineretului, București, 1962ȘORBAN, Raul, “Nicolae Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1965
că această uzanță poate fi regăsită pe o perioadă extinsă de timp. Fixarea unui fundal vegetal în realizarea unui portret rămâne una dintre metodele cele mai des întâlnite, oferindu-ne premisa unei investigări a vizualului profund oferit de o astfel de abordare. Pictarea micului panou decorativ ne relevă un maestru al culorii. Tonitza reușește să atingă materialitatea atât de necesară unei apariții ornamentale cu ajutorul unei palete de culori restrânse, în care tonurile ies lesne în evidență. (I.P.)
64 65
15Presse-papier în formă de șopârlă, începutul sec. XXbronz24,5 × 9,5 cm
Preț de pornire: € 150
17Scrumieră din bronz, decorată cu nimfă, anii '30bronz18 × 8 cm
Preț de pornire: € 100
Obiectul era utilizat atât ca presse-papier, cât și ca accesoriu decorativ de birou. Turnată dintr-o singură bucată, piesa se remarcă prin minuțiozitatea realizării detaliilor.
Piesa reproduce un model la modă în epocă. Elementul decorativ este reprezen-tat de o figură feminină nudă și alungită care delimitează căușul scrumierei.
16Scheletul unei mâini umane, obiect de studiu și curiozitateos12,5 × 11 cm
Preț de pornire: € 100
Oasele unei mâini de mici dimensiuni, proba-bil de copil, aflate în conexiune anatomică, sprijinite pe o vertebră, probabil de animal, compun un ansamblu care amintește de pro-fesia colecționarului, aceea de medic.
18Statuetă de birou (presse-papier), după Canova, reprezentând idila dintre Amor și Psychebronz, soclu de marmură13 × 7 cm
Preț de pornire: € 200
Amor, slujitorul Venerei, zeița dragostei la romani, o îmbrățișează pe Psyche de care se îndrăgostește, în ciuda sentimentelor de ură pe care stăpîna sa le avea față de tânăra fată datorită frumuseții acesteia. Legenda, preluată de romani din mitologia greacă, a fost redescoperită în epoca Renașterii și mai apoi de Canova în secolul al XVIII-lea.
20Călimară de birou, reprezentând JustiŢia, perioadă Belle Epoquealamă patintă13,5 × 23 cm
Preț de pornire: € 200
Realizată în maniera Neoclasicului, cu cele două recipiente pentru cerneală încadrând statueta Justiției în plan central, encriera era utilizată ca accesoriu de birou cu o funcție practică.
19Ceas marinăresc, de birouoțel cromat și sticlă26 × 31 × 18 cm
Preț de pornire: € 200
Piesa este din oțel cromat formată dintr-o jumătate de ancoră care susține ceasul propriu-zis al cărui cadran este vizibil prin intermediul unei lupe puternice. Ceasul este suspendat de dintele ancorei printr-un lanț din bronz.
66 67
21Nicolae Tonitza(1886, Bârlad - 1940, București)
Odaia copiilor[1919-1920]ulei pe carton68,5 × 68,5 cmsemnat dreapta sus, cu ocru. N. Tonitza
Valoare estimativă: € 45.000 - 65.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Pe verso, etichetă de participare în Expoziția de pictură și grafică "Nicolae N. Tonitza", Muzeul de Artă al R.S.R., iunie-iulie 1979,nr. cat. 2.
În creaţia lui Tonitza, tema copilului şi a copilăriei în general a ocupat un loc proeminent, atingând valoarea unui simbol. Tema îl frământă, îl preocupă, îl emoţionează, căutând, ca nimeni altul, acele note speci-fice ale copilăriei - puritatea, naivitatea şi dezorientarea în faţa pro- blematicilor vieţii. Sentimentul de afectivitate paternă va fi sorgintea a numeroase opere care au avut puterea de a înfăţişa personalitatea artistică a pictorului, prilejuindu-i acestuia experienţa unor raporturi cromatice aproape muzicale. Cu sinceritatea-i şi modestia specifică, Tonitza afirma că nu a făcut altceva decât să-şi picteze proprii copii „atâta vreme cât au fost mici. Din leagăn, de la primele lor dibuiri pe podea, din scăpărarea privirilor lor, eu cred – spunea acesta – că nu redam pe pânză decât emoţia unui tată...”. Însă universul copilului nu a fost dominat doar de cei patru copii pe care i-a avut familia Tonitza, fiind cunoscută marea familie pe care pictorul reușea să o întrețină, chiar dacă neajunsurile financiare erau la ordinea zilei. Alături de cei 3 copii ai săi, în 1921, după cum se confesa prietenului Ștefan Dimitrescu, pe când se afla la Vălenii de Munte, Tonitza îi mai întreținea pe Iulia (Ticuleana) Manoliu, nepoată, Țuca, fiica pictorului Gheorghe Zamphi-ropol-Dall, prieten și coleg în Iași la Belle-Arte, Nineta Gusti, nepoata artistului și viitoare actriță, și pe Ionel, fiul arhitectului Dimitrie Mohor. Așadar ne putem face o imagine asupra adevăratului univers uman în care pictorul a trăit, suferit și pictat pentru o bună perioadă a vieții. Pe proprii copii, Catrina (1914), Petru (1915) şi Irina (1917) (Silică murea la infantilitate)Tonitza i-a integrat în bună-parte creației dedicată vârstei inocenţei. Pe Catrina o cunoaştem din lucrarea, astăzi dispărută, „O floare între flori”; Petru devine modelul unor portrete intitulate „Negustorul cel mic”, „Clovnul cel tânăr”, „Ciobănaşul”, „Băiatul florăresei”, iar cu ajutorul recuzitei, băiatul pictorului asumă roluri noi, ca de exemplu, în lucrarea „Cap de fetiţă cu broboadă albă”; Irina îl va inspira pe artist pentru „Irina”, „Katiuşa lipoveanca”, iar nepoata Nineta, pentru opera „Portret de fetiţă”.Cu spiritul său de fin observator, Tonitza urmărește copiii la joacă, când dorm, când plâng, le ascultă strigătele şi le analizează mişcările şi gesturile, le cercetează în fiecare clipă expresiile. Uneori copiii îi pozează artistului fără ca ei să ştie, alteori sunt nevoiţi să aştepte nemişcaţi ore în şir, ascultând docili indicaţiile pictorului. Pentru un efect pictural major, artistul le aşează pe cap basmale sau pălării, le pune la gât eşarfe viu colorate, ori îi aşează în faţa vreunei scoarţe în culori vibrante, îmbrăcaţi simplu, în cămăşuţe albe şi desculţi.Parte componentă a ciclului dedicat lumii celor mici, “Odaia copiilor” ne introduce practic în prima etapă a acestor compoziții, etapă definită de o viziune mult mai realistă a universului înconjurător. Acest lucru se evidențiază ușor prin faptul că în uleiurile realizate în preajma lui 1920 – perioadă din care provine și uleiul nostru – Tonitza utilizează un bagaj vizual racordat la imediata proximitate, în comparație cu portretele de copii din etapa 1921-1925, când pictorul dezvoltă un înalt bagaj decorativ, recognoscibil în scenografiile cro-matice iscusite în diversele registre ale acelor compoziții. Copiii din picturile lui Tonitza sunt văzuţi în puritatea firească a vârstei şi în simplitatea traiului pe care-l duc. Modestia costumelor izbutește să scoată şi mai mult în evidenţă expresivitatea chipurilor şi a atitu-dinilor, carnaţia specifică inocenţei şi prospeţimei vârstei. Tipul de
Nicolae Tonitza, Joc de copii (schiță) Muzeul Național de Artă al României
68 69
Bibliografie:BREZIANU, Barbu,”Nicolae Tonitza”, Ed. Arta Grafică, București, 1967BREZIANU, Barbu, “Nicoale Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986CIUCĂ, Valentin, “Pe urmele lui Nicolae Tonitza”, Ed. Sport-Turism, București, 1984COMARNESCU, Petru,”N.N.Tonitza”, Ed. Tineretului, București, 1962
copil care s-a conturat în viziunea lui Tonitza este, aşadar, rezultatul propriei lui experienţe părinteşti în interiorul căminului familial şi al personalei concepţii despre lume şi viaţă. Chiar dacă sunt mici, copiii din pânzele lui Tonitza nu sunt insensibili sau indiferenţi la tot ce se întâmplă în jurul lor. Sentimentele de bucurie, de amărăciune, de visare sau nedumirire, ce se citesc pe chipurile lor, reprezintă de fapt tot atâtea stări sufleteşti de care nici măcar cei mici nu sunt în vreun fel scutiţi. Noutatea viziunii artistului constă tocmai în acest dialog continuu între lumea interioară, pură, fragedă şi cea exterioară, plină de tot felul de încercări. Astfel descoperim în opera noastră o instanță plină de gingășie, definitorie unui joc infantil, unei stări ludice generale, așa cum numai Tonitza putea modela într-o asceză compozițională accentuată. Uleiul se relevă printr-o simplitate cromatică aprofundată, în fapt neutralizarea tonurilor fiind iscusită tocmai pentru accentuarea momentului surprins. De altfel, uleiul se regăsește în rezonanță cu o serie importantă de opere ce surprind interioare (bucătăria sau odaia copiilor). Ca în “Interior II”(Barbu Brezianu, “Tonitza”, Meridiane, 1986, cat.26), operă ce o portretizează pe soția artistului lângă plită sau în “Cina copiilor” (idem, cat. 27) Tonitza își plasează modelele în interioare sărăcăcioase (amintind de situația grea financiară), emfazând astfel orice emoție transmisă de aceste personaje. În cazul nostru, gesturile simple ale copilului ce se joacă pe un scaun, coroborate cu această paletă extrem de redusă, intensifică atât trăirile personajelor, dar mai ales pe cele ale creatorului. O notă interesantă oferită de această operă constă în faptul că este pictată după un desen realizat anterior, în 1912 (vezi “Joc de copii”, peniță și laviu, Muzeul Național de Artă al României), lucru pe care îl regăsim și cu alte ocazii în cazul unor opere din perioadele ante și post-belice – războiul și prizonieratul din perioada 1914-1918 fiind cele mai probabile cauzele ale acestei diferențe temporale. Având în vedere schița inițială descoperim că cele două modele nu sunt copiii artistului, dat fiind faptul că primul născut, Catrina, venea pe lume în 1914. Așadar, această operă ne oferă oportunitatea să lărgim perioada în care copilul acaparează universul vizual al lui Nicolae Tonitza, de-venind totodată și un document în cercetarea creației bârlădeanului. (I.P.)
Nicolae Tonitza, Cina copiilor din "N. N. Tonitza", Barbu Brezianu, Ed. Meridiane, 1986
Nicolae Tonitza, Interior II din "N. N. Tonitza", Barbu Brezianu, Ed. Meridiane, 1986
70 71
22Kimon Loghi(1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti)
Spălătoreseulei pe pânză55,5 × 46 cmsemnat stânga jos, cu ocru, KIMON LOGHI
Valoare estimativă: € 3.500 - 5.500Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Kimon Loghi a fost una dintre personalităţile artistice care şi-au adus o contribuţie importantă în problema deschisă de Jugendstil (la cumpăna dintre secolele XIX și XX), a raportului dintre tradiţie şi inovaţie, fiind preocupat de introducerea unor motive şi subiecte din repertoriul artei populare şi arhaice, în special în arta decorativă. Realizează schiţe pentru o pictură murală cu subiecte de basm şi preia motive ornamentale ale vechilor monumente româneşti pentru schemele sale decorative. După studiul picturii cu Theodor Aman la Școala de Arte Frumoase din București, Kimon Loghi alege să-și continue studiile în spațiul german, pe atunci centrul Secesiunii şi mediu artistic efervescent, fără a le completa la Paris, precum au ales s-o facă mai mulţi artişti români ai epocii. Este acceptat la Academia de Arte din München, la clasa profesorilor Franz von Stück și Arnold Böcklin, unde este coleg cu Pericle Capidan și Ștefan Popescu. Aceasta este perioada în care artistul își însușește simbolismul, devenind peste ani cel mai tipic și original reprezentant al curentului, la noi în țară. Recursul la surse de inspiraţie oferite de basmele populare aminteşte, precum remarca Amelia Pavel, de temele prerafaelismului englez, de creația profesorului Böcklin sau marile compoziții decorative ale lui Puvis de Chavannes.
Edward Munch, SingurătateMuzeul de Artă Oslo
Bibliografie:OCTAVIAN, Tudor, ‘’Pictori români uitaţi’’, Ed. NOI media print, Bucureşti, 2003PAVEL, Amelia, „Idei estetice în Europa şi arta românească la răscruce de veac”, Ed. Dacia, Cluj, 1972
72 73
23Theodor Aman(1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti)
De la fântânăulei pe lemn16,5 × 10 cmsemnat dreapta jos, cu brun, Aman
Valoare estimativă: € 8.000 - 15.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Theodor Aman, Petrecere în familie (detaliu) Muzeul Național de Artă al României
Primele studii pe care Theodor Aman și le însușește ne pot explica traseul pe care pictorul l-a avut la jumătatea secolului al XIX-lea, devenind după 1850 principalul exponent al evoluției artelor românești spre o definire a modernității. Chiar dacă apariția lui Nicolae Grigorescu va marca definitiv această etapă atât de importantă din istoria artelor autohtone, opera lui Aman este fără tăgadă cea care revigorează manierele și tendințele hotărâtoare domeniului în speță. Revenind la primele influențe pe care Aman le-a resimțit ca elev, trebuie punctat faptul că primii săi profesori au fost reprezentanți ai stilului tipic de sec. XIX, Constantin Lecca și Carol Walstein. Aprofundarea studiilor la Paris, începând cu 1850, avea să îi transforme arta într-una de respirație europeană, însă mediul cultural și artistic autohton îi va limita oarecum experimentul și o evoluție mai rapidă. În capitala franceză, se înscrie ca elev în atelierul lui Martin Drolling, iar un an mai târziu, în cel al lui Edouard Picot, reprezentanţi notorii, pe atunci, ai academismului neoclasicizant şi continuatori ai lui David. Alături de studii riguroase, Aman este preocupat de lectură, citindu-i pe Descartes, Voltaire, Hugo, Dante sau Petrarca şi, cercetând capodoperele marilor maeştri în muzeele Parisului, se oprește în special asupra lui Rubens, Velázquez sau Watteau. În 1858, Aman revine definitiv în Principate, după popasuri la Roma, Veneţia şi Milano, devenind, nu după multă vreme, cel mai apreciat pictor al oficialităţilor. Prin eforturile sale, cărora li se alătură cele ale pictorului Gheorghe Tattarescu, devine posibilă înfiinţarea Şcolii de Belle Arte în Bucureşti, printr-un decret dat de Alexandru Ioan Cuza în 1864, care îl numea director pe Theodor Aman. Din iniţiativa sa se inaugurează şi prima galerie românească de tablouri, în Saloanele Academiei (Școala de la Sf. Sava), marcând deschiderea unui drum pentru dezvoltarea artelor plastice moderne româneşti. Aici putem identifica lesne motivul pentru care arta lui Aman a rămas oarecum împământenită în maniere clasiciste, având în vedere vidul ce îl cunoștea în tinerețe ca ucenic. Toată activitatea sa de după 1860, atât în domeniul picturii, cât mai ales în cel didactic, se va materializa prin noile generații de artiști ce au călcat pragurile Școlii de Belle Arte sau cele ale expozițiilor artiștilor în viață, prim “focar” cultural de respirație modernă.Însă calitatea creației lui Aman o putem distinge tocmai prin dorința de evoluție, de experiment; astfel, în special după 1870, descoperim un artist ce își lărgește voit barierele plastice. Gravura devine una din practicile curente (după 1871), desenul evoluează concomitent cu experimentele grafice, iar pictura cunoaște revigorări plein-airiste. În această notă putem descifra și opera de față, grăitoare stilului ultimei perioade de creație, de după 1875. Este etapa în care Aman reușește să creeze opere în care își depășește falsa condiție de academist, lucrează în aer liber, pictează în fața motivului, fără reveniri, experimentează cu lumina, dar și cu efectele acesteia asupra compozițiilor. Acest tipic panou de lemn exemplifică întocmai aceste particularități: Aman întrepătrunde scena de gen cu peisajul pictat la fața locului, iar factura de nefinisare ne oferă ocazia să descoperim maniera liberă de construcție a compoziției. (I.P.)
Bibliografie:BOGDAN, Radu, Theodor Aman, Ed. De Stat pentru Literatură şi Artă, 1955CISEK, Oscar Walter, Aman, Ed. Ramuri, Craiova, 1931
74 75
24Ștefan Luchian(1868, Ștefănești - 1916, București)
Curtea domnească de la Brebu[1908]pastel pe hârtie lipită pe carton32,5 × 47 cmsemnat dreapta jos, cu negru, Luchian
Valoare estimativă: € 15.000 - 25.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Bibliografie:COMARNESCU, Petru, “Luchian”, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1965 DRĂGUŢ, Vasile, “Luchian”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968ENESCU, Theodor, “Ştefan Luchian: Pictură. Pastel. Acuarelă. Desen”, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007 JIANU, Ionel, “Luchian”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1947
Anii 1908 şi 1909 marchează un apogeu în dimensiunea peisagistică a operei lui Ștefan Luchian, lucrările realizate în lunile de vară în care a pictat la Brebu, respectiv Moineşti ilustrând în mod desăvârşit sentimentul frumuseţii absolute şi al eternităţii pe care Luchian l-a simţit în faţa naturii. Şederea la Brebu i-a fost benefică lui Luchian, ajutându-l să-şi recapete puterile şi aducându-i împliniri în planul creaţiei, după cum reiese dintr-o scrisoare în care povestea traiul de acolo: „Sunt două săptămâni de când sunt la Brebu, unde am închiriat trei odăi şi o bucătărie în curtea mînăstirii. Sînt foarte mulțumit și lucrez cu atâta dragoste cum nu-mi aduc aminte să fi lucrat vreodată. Cred că e ultima încercare pe care o mai fac cu peisajele, e prea greu, prea peste puterile mele. Şi ce lucruri frumoase, nu te mai saturi uitîndu-te la ele, mai ales lunca Doftanei e o minune, nu altceva....Cum însă mai am de stat o lună și jumătate, nădăjduiesc să fac vreo 30, înțelegi tu cum o să îmi prinză de bine în mocneala nepricopsitului meu atelier”(15 iulie 1908, scrisoare trimisă lui Virgil Cioflec, din “Mărturii”, Marin Mihalache, Meridiane, 1966, pag. 35)La Brebu, Luchian a lucrat în pastel şi creioane colorate tehnici care îi permiteau să transpună direct şi cu acurateţe efectele luminii şi schimbările coloritului plantelor sub acţiunea ei. Nuanţele catifelate ale pastelului erau potrivite sensibilităţii sale, asemănând delicateţea pudrei colorate cu praful de pe aripile fluturilor. Prin intermediul lor, încerca să redea ceea ce natura avea mai frumos, graţios şi adevărat, văzând în opera ei desăvârşirea: „natura are ambiţia aceasta: să reuşească în tot ce face”(Jacques Lassaigne, „Ştefan Luchian”, pag. 82). Petru Comarnescu spunea despre poetica ce se află în substratul operei peisagistice a lui Luchian: “În dialogul cu natura, s-a întrebat mereu cum sunt priveliştile ce-l atrăgeau şi ce anume le era caracteristic, spre a-l oglindi. A luat şi a dat, contopind lumea dinafară cu lumea lui lăuntrică, aşa cum procedează întotdeauna realiştii, controlând totul prin raţiune. De aceea, şi în peisaje, începând cu cele din tinereţe şi culminând cu cele de la Brebu şi Moineşti, el a descoperit frumuseţi şi adevăruri şi le-a redat cu un stil propriu, care din prima clipă te face să deosebeşti o lucrare de Luchian de lucrările altora.” (din “Luchian”, Petru Comarnescu, Ed. Tineretului, 1965, pag. 244)“Curtea domnească de la Brebu” se alătură operelor ce alcătuiesc acest ciclu de sine stătător, conceput de Luchian în lunile iulie și august 1908, în curtea ce îi devenise o a doua casă. Aici putem enumera “Biserica din Brebu”, “Casa lui Moș Gheorghe” sau “Turnul de la intrare”, opere ce astăzi se regăsesc în circuitul muzeal. Chiar dacă nu o putem identifica exact – având în vedere ambiguitatea titlurilor folosite în epocă, este foarte probabil ca opera noastră să fi făcut parte din lucrările prezentate la expoziția personală din toamna lui 1908 (octombrie-noiembrie, Rotonda Ateneului), moment în care Luchian prezenta pastelurile realizate în cursul verii. (I.P.)
Ștefan Luchian, Mânăstirea Brebu Muzeul Municipiului București
Ștefan Luchian, Crâng la Brebu Licitația de Toamnă Artmark 2010, adjudecat pentru 42.000 €
76 77
25Gheorghe Petrașcu(1872, Tecuci, GalaŢi - 1949, Bucureşti)
La cișmea[mijlocul anilor '20]ulei pe lemn27 × 21,5 cmsemnat stânga jos, cu negru, G. Petrașcu
Valoare estimativă: € 10.000 - 18.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Bibliografie:FLOREA, Vasile,“Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1990ZAMBACCIAN, K. H., “Pagini de artă”, Editura Casa Şcoalelor, București, 1943
Este binecunoscut faptul că cea mai mare parte a corpului plastic conceput de Gheorghe Petrașcu își găsește rezonanța în acea materialitate “brută”, minerală, anorganică, dar profundă și vibrantă. Acest lucru a fost marcat nu doar de calitatea primară a paletei sale sau a stilului de împăstare a diverselor suprafețe suport, ci și de o eliminare conștientă a motivului uman, care, trebuie menționat, în cazul lui Petrașcu tinde spre zero. Chiar dacă universul uman nu dispare niciodată, mai ales că motivele principale surprinse de pictor sunt urbane, apariția ființei vii s-a limitat în timp la propria-i familie. Alături de celebrele autoportrete, soția și copiii lui Petrașcu sunt cam singurele modele ce împânzesc diversele genuri abordate de artist. Chiar dacă recurența compozițiilor cu personaje este scăzută, putem identifica o categorie aparte, și anume aceea a operelor cu personaje în peisaj. Aici putem regăsi și recurențe ale impresionismului și simbolismului, în opere cu personaje (feminine) la malul mării, în diverse ipostaze, mai mult sau mai puțin narative (vezi “Seara la Mare”, Muzeul Național de Artă al României – cu evidente reflexe simboliste, “Dimineața la plajă”, Muzeul de Artă Arad – amintind de compozițiile tipice realizate de Nicolae Grigorescu în Bretania, cu femei pe șezlong la malul mării). În ceea ce privește opera de față, “La cișmea”, discuția ne oferă o plajă mai largă de abordare a subiectului datorită locului în care pictura este realizată. Astfel, descoperim unul dintre cele mai timpurii uleiuri realizate de Petrașcu în curtea casei de la Târgoviște, loc pe care l-a vizitat asiduu pe tot parcursul perioadei interbelice. Născut și crescut în moșiile din Tecuci, Petrașcu a simțit toată viața atracția vieții la curte. După ce conacul familiei din Nicorești era distrus în urma evenimentelor Primului Război Mondial (1917), pictorul, care avea venituri însemnate, reușea să își construiască în primii ani ai deceniului trei al secolului trecut o casă-atelier la Târgoviște, loc atât de vizitat datorită atracției resimțite pentru vechiul complex monahal și domnesc. Atras de pitorescul oferit de curtea înconjurătoare, asemeni altor opere ce îi surprind pe soție sau copii, Petrașcu se reprezintă alături de soție, în curtea casei din Târgoviște, lângă o cișmea, într-o postură relaxată și voioasă, pozând către privitor. (I.P.)
Soții Petrașcu în curtea casei de la Târgoviște, 1927
78 79
26Nicolae Grigorescu(1838, Pitaru, DâmboviŢa - 1907, Câmpina)
Scenă din războiul de independență (În recunoștere la Calisovo)[1877-1878]ulei pe pânză19 × 37,5 cmsemnat stânga jos, cu rosu, Grigorescu
Valoare estimativă: € 40.000 - 75.000Preţul de pornire se va situa sub limita minimă a evaluării
Proveniență:colecția bancherului Ernest Goodwin; colecția Grigore Iliescu.
Pe verso, etichetă de participare în Expoziția comemorativă "Nicolae Grigorescu", Muzeul de Artă al R.P.R., 25 iulie 1957- 17 noiembrie 1957, nr. de cat. 160.
Opera este reprodusă în monografia “Viața și opera pictorului N.I. Grigorescu“, Alexandru Vlahuță, Socec, 1910 la pag. 93.
Opera a participat la expoziția “Nicolae Grigo- rescu“, Muzeul de Artă R.S.R, 1957, la împlini- rea a 50 de ani de la moartea artistului și este menționată în catalogul expoziției la cat. 160, pag. 66.
Opera este reprodusă în "N.Grigorescu", acad. G.Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1962 la pag. 39.
Nicolae Grigorescu, Artileriști Muzeul Național de Artă al României Opera a făcut parte din colecția Ernest Goodwin
Campania din 1877-1878, ceea ce avea să devină pentru Principatele Române Războiul de Independență, a fost și prima ocazie în care artiști, mai mult sau mai puțin apropiați de curtea domnească a lui Carol, erau invitați să participe și să imortalizeze evenimentele de pe frontul sud-dunărean. Printre aceștia, îi regăsim pe Nicolae Grigorescu, reprezentant al noului val de artiști, cu o celebritate probată la începutul aceluiași deceniu 8 al secolului al XIX-lea, G.D.Mirea, Sava Henția -și ei destul de tineri și promițători, alături de care se alipea și Carol Popp de Szathmari, un apropiat al curții domnești încă din perioada lui Cuza. Un personaj important în alegerea acestor pictori-reporteri a fost dr. Carol Davila, șeful serviciului medical al armatelor române, care îi aprecia pe cei trei mai tineri, în special pe Grigorescu, cu care împărțea și o relație de strânsă prietenie. Chiar dacă misiunea celor patru artiști avea să fie una de propagandă, cu scopul de a prezenta vitejia și realizările trupelor românești, în cazul tuturor putem găsi opere ce depășesc o viziunea unilaterală, dictată de tendința patriotică. Operele create în acei 2 ani, dar și ulterior lor, cu subiecte inspirate de campania românească, reprezintă astăzi o etapă reprezentativă pentru creația acestor artiști menționați mai sus, dar și pentru arta românească, marcând de altfel prima conectare între artist și mediul armatei, combatant. Chiar dacă nu a devenit niciodată soldat în adevăratul sens al cuvântului, artistul va mai ajunge pe front, în secolul XX, în alte 2 -3 rânduri, urmând moștenirea oferită de “pionierii” Grigorescu, Henția sau Mirea. (Szathmari avea deja experiența războiului din Crimea 1853-1856)În ceea ce îl privește pe Nicolae Grigorescu, putem admite cu ușurință că realizările lui din perioada războiului, dar și uleiurile pictate ulterior, reprezintă cele mai valoroase creații ale acelor ani. În afara faptului că pictorul reușește să compună un număr însemnat de compoziții inspirate de temele tipice – fapt ce ne îndreptățește să discutăm astăzi despre importanța acestei etape din cariera pictorului – creațiile lui Grigorescu din acest ciclu ne oferă oportunitatea să descoperim rapiditatea cu care un pictor impresionist putea lucra. Este probabil primul avantaj pe care Grigorescu l-a avut în fața celorlalți parteneri artiști, evident alături de valoarea indiscutabilă a stilului său. În plus, sumedenia de crochiuri, schițe și sarje pe care Grigorescu le-a lăsat în urmă ne oferă măsura seriozității pe care artistul a oferit-o acelei ocazii unice de a lua parte la evenimente hotărâtoare pentru nație. Amintind multele desene pe care pictorul le-a realizat, sute chiar, trebuie să evidențiem faptul că acestă campanie de la sud de Dunăre va marca o etapă importantă și pentru întregul corp plastic grigorescian, tocmai datorită preponderenței pe care desenul o cunoaște în acei ani. Forțat de împrejurări, fiind parte activă la mișcările de trupe româno-bulgaro-rusești, Grigorescu reușește să-și perfecționeze desenul, atât prin rutina de zi cu zi, dar și prin necesitatea unor instantanee cât mai rapide a evenimentelor ce se derulau în fața sa. Libertatea oferită de această accentuare a desenului avea să se materializeze în ușurința cu care Grigorescu avea să își caute subiectele cele mai interesante. Repertoriul se diversifică instinctiv, astfel temele se vor schimba cu rapiditate, compunând la sfârșitul celor 2 ani de campanie un adevărat album de război.
80 81
Chiar dacă în memoria colectivă piatra de temelie a campaniei din 1877-1878 este reprezentată de realizarea “Atacului de la Smârdan” (operă finalizată ani mai târziu, în 1885), multe alte uleiuri au o importanță ridicată, tocmai din cauza faptului că au fost studiate, pregătite și compuse tocmai în acei 2 ani, oferindu-ne nu doar viziunea artistului, ci și maniera și stilul. Din această categorie face parte și opera de față, fiind pictată cel mai probabil în cursul anului 1878. La o primă vedere, opera atrage atenția prin format, dimensiunile relativ reduse fiind totuși necesare pentru pictarea compoziției în timpul campaniei. Însă însemnătatea nu este diminuată cu nimic, mai mult, opera, ca orice compoziție realizată de Grigorescu în acea perioadă, este însoțită de schițe. De altfel, localizarea ei ne este oferită de unul dintre crochiurile ce preced pictarea efectivă a operei, “La Calisovo” (Cabinetul de Stampe și desene, Muzeul Național de Artă al României, inv.31609/7013) fiind de altfel studiul pregătitor pentru personajul cel mai central din “În recunoaștere la Calisovo”. Rezervistul bulgar, călare pe un măgar, este schițat în opera amintită din profil și din spate, fiind finalmente pictat frontal, conducând convoiul de cercetași, așa cum ni se relevă în opera de față.„Din această epocă au rămas sute de lucrări în care, cu o repeziciune uimitoare şi cu un brio unic, [Grigorescu] ajunge să se exprime, de fiecare dată, în chip desăvârşit. Este rezultatul împrejurărilor în care e nevoit să lucreze şi al practicii zilnice […]. Aici [pe front], era nevoie de o expresie rapidă şi precisă, instantanee ca un fulger; de o sugerare a mişcării prin cât mai puţine trăsături şi rezultând dintr-o eliminare a tot ce nu era indispensabil subiectului, în timp ce se păstra şi se punea în valoare exclusiv, esenţialul” (Oprescu, Maturitatea, p. 10-11). Pornind de la remarcile lui George Oprescu, putem înțelege și acest ulei ce ne propune o temă pe care o regăsim și în alte opere grigoresciene atât din perioada războiului, cât și din perioada de mai târziu. Acel esențial amintit de critic este menționat atât prin tipicul compoziției, convoiul ce vine înspre privitor, dinspre o depărtare greu recognoscibilă, dar palpabilă, cât și de specificitatea pensulației. Aceasta este evident racordată la momentele acelea, astfel întâlnim o suprafață picturală caracterizată de vivacitate, nerv și o execuție largă, cu o pensulă mai groasă. Urmele acestea aproape pătrate, pe care le observăm atât în pictarea mediului înconjurător, cât și a personajelor, ne o oferă o pânză dinamică, puternic expresivă, de altfel grăitoare pentru acest ciclu atât de profund. (I.P.)
Bibliografie:KISS-GRIGORESCU, Maria “Repertoriul graficei româneşti din secolul al XIX-lea ( Desen.Acuarelă Pastel.Gravură), A-R”, vol.I, Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, Cabinetul de stampe şi desene, Bucureşti, 1974, p. 77-207NICULESCU, Remus „Exp. Nicolae Grigorescu, catalog de”, Muzeul de artă Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957OPRECU,G. „Grigorescu desinator”, Academia Română. Publicaţiile Fondului Elena Simu, Bucureşti, Monitorul oficial, 1941OPRESCU, G. „Nicolae Grigorescu. Maturitatea şi ultimii ani”, Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970OPRESCU, G., “N.Grigorescu”, vol II, Ed. Meridiane, București, 1962VLAHUȚĂ, A. „Pictorul N. I.Grigorescu.Vieaţa şi Opera lui”, Bucureşti, Socec, 1910
Nicolae Grigorescu, Cercetași bulgari Muzeul Național de Artă al României
Nicolae Grigorescu, La Calisovo Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă al României
top related