enasoni chisalita sorina - lucrare disertatie (1)

8/15/2019 Enasoni Chisalita Sorina - Lucrare Disertatie (1)

1/52

CUPRINS

Introducere ....................................................................................................................................Capitolul I. Epidemiologia şi factorii de risc în cancerul mamar..............................................51.1 Epidemiologie..........................................................................................................................1. 2 Factori de risc ........................................................................................................................

Capitolul II. Repere biologice ale cancerului mamar.................................................................92.1 Ce este cancerul .....................................................................................................................2.2 Anatomia sânului.....................................................................................................................

2.3 Factorii de risc în cancerul mamar...........................................................................................2.4 Autoexaminarea sânilor .. ... .132.5 !ratamentul cancerului de sân ... .. ... 19

Capitolul III. Modificări biopsi ologice la persoanele diagnosticate cu cancer mamar.....263.1 "epresie...................................................................................................................................23.2 Anxietate ................................................................................................................................

Capitolul I! . "biecti#e şi ipote$e ale cercet%rii ... ... 34

Capitolul !. Metodologia cercet%rii .. ...35

Capitolul !I. Interpretarea re$ultatelor ... .. ..396.1. #rocedur$ . ..396.2. Anali%a cantitati&' .. 396.3.Anali%a calitati&' .. ...46

Conclu$ii . . ... ..51&ibliografie .. . 53'ne(e

3


2/52

IN)R"*UCERE

"iagnosticul i &ia a cu cancer de sân î i poate pune amprenta nu numai pe corpul ci(( dș ț ș

asemenea( pe mintea persoanei în cau%$. "epresia la )emeile cu cancer de sân este comun$( este deseori trecut$ cu &ederea *i prin urmare( netratat$.

Cancerul de sân este cel mai )rec&ent tip de cancer în rândul )emeilor. Aproape un s)edin )emeile diagnosticate cu cancer de sân sunt de 5+ de ani( sau mai tinere. Comparati& )emeile mai în &ârst$( )emeile tinere au mai multe di)icult$,i de adaptare la diagnosticul cancer de sân( raportea%$ mai multe simptome de stres *i de o calitate in)erioar$ a &ie,ii. mult de una din patru )emei care au )ost diagnosticate cucancer de sân au a&ut o stare deanxietate com inat$ cu simptome depressi&e *i o oseal$ de la 12 *i 24 de luni dup$ opera,ie.

Cu&ântul depresie este uneori )olosit pentru a )ace re)erire la triste,e sau o stare de spirsc$%ut$. Cu toate acestea( depresia este mai mult decât o stare de spirit sc$%ut$ / este o gra&$.

Este comun s$ experimente%i o serie de emo,ii *i simptome dup$ diagnosticul de cande sân( inclusi& starea de stres( triste,e *i )urie. Cu toate acestea( unii oameni experimente

aceste sentimente intens( pentru perioade lungi de timp *i de multe ori )$r$ moti&. #ersoanelodepresie le este greu s$ )unc,ione%e în )iecare %i( *i pot )i reticen,i în a participa la acti&it$,icare le sa&urau odat$.

"epresia nu apare ((normal0 în diagnosticul de cancer. "iagnosticul de cancer *i detratament pre%int$ o serie de sui*uri *i co orâ*uri( care pot pro&oca depresie acut$ în moment( sau de a construi la o stare depresi&$. #$stra,i în minte )aptul c$ depresia este comuneste trata il$.

4

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&rurl=translate.google.ro&u=http://www.health.am/cr/breast-cancer/&usg=ALkJrhjO-vRXyItIVbkbjKvK8aBc51Algghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&rurl=translate.google.ro&u=http://www.health.am/cr/breast-cancer/&usg=ALkJrhjO-vRXyItIVbkbjKvK8aBc51Algg


3/52

Capitolul I. EPI*EMI"+",I' I -'C)"RII *E RISCȘN C'NCERU+ M'M'R

I./. EPI*EMI"+",IE"intre a)ec,iunile ce domin$ patologia actual$ în ansam lu( neopla%iile de,in un proce

ridicat( în continu$ cre*tere în ultimele decenii( în ciuda progreselor e&idente ale cercet$ridomenii di&erse ale medicinii. #entru sexul )eminin( cancerul mamar continu$ s$ de,in$ losuprem în topul mor idit$,ii *i al mortalit$,ii( dintre toate neopla%iile( nu numai cginecologice.

"in punct de &edere al inciden,ei( apare )oarte rar înainte de &arst$ de 2+ de ani( ne)iicitate ca%uri ap$rute înainte de pu ertate. #este 2+ de ani inciden,a sa cre*te progresi&( atingun maximum la grupele de &arst$ care premerg menopau%a *i în postmenopau%$.

a $r a,i cancerul de sân este mult mai rar( înregistrându/se de +/13+ de ori mai pu,ica%uri decât la )emei.

nciden,a cancerului mamar a crescut continuu dup$ anii 4+( sta ili%ându/se la mideceniului al /lea. Cre*terea inciden,ei cancerului de sân din ultima um$tate de secol e pus$ pe seama sc7im $rilor ap$rute în pattern/ul reproducti& uman( în stilul de &ia,$ 8dacti&itate )i%ic$ *i în mediul am iant 8poluare .

Exist$ &aria,ii geogra)ice ale inciden,ei cancerului mamar: cele mai mari &alori suraportate în ,$rile Europei de ;est *i ale Americii de $rile din Amede ?ud *i Europa de Est raportea%$ &alori intermediare.

@n omânia inciden,a cancerului mamar era e&aluat$ în anul 199 la &aloarea de 35(5

Cancerul mamar este principala cau%$ de deces la )emeile de peste 4+ de ani. Cele mridicate rate ale mortalit$,ii pro&ocate de cancerul de sân au )ost înregistrate la mi locul anilorîn landa( "anemarca( ?co,ia *i rlanda: aproximati& 35B. @n ,$rile Americii de


4/52

precoce 0 prin screening/ul grupelor de risc *i metodelor noi de diagnostic *i( de asemenee)icacit$,ii crescute a tratamentului.

@n om$nia rata mortalit$,ii prin cancer mamar era în anul 199 de aproximati& 11(8calculat$ pentru am ele sexe *i de 21(6B 8rata la sexul )eminin .

I.1. -'C)"RI *E RISC'. 'N)ECE*EN)E PERS"N'+E P')"+",ICE

Femeile care au )ost de a tratate pentru cancer de sân *i s/au &indecat au un risc de 2/4mai mare pentru cancer la celalalt sân decat restul )emeilor. "e asemenea( )emeile ce au a&cancer o&arian( de endometru( de colon sau de rect au un risc crescut de a de%&olta un cancsân.

&. 'N)ECE*EN)E -'MI+I'+E@n urmatoarele situa,ii se consider$ c$ riscul de apari,ie a cancerului mamar este de t

ori mai mare decât în popula,ia general$ :♦ o rud$ de sex )eminin de gradul diagnosticat$ cu cancer mamar mai de&reme de 4+ de an

♦ dou$ rude de gradul sau care apar,in aceluia*i ram de )amilie( la care cancerul de s

)ost diagnosticat înainte de 6+ de ani.♦ trei rude de gradul sau care apar,in aceluia*i ram de )amilie( indi)erent de &ârsta la c

)ost diagnosticat cancerul mamar.♦ o rud$ de gradul cu cancer mamar ilateral.

C. E2PUNERE CRESCU)3 +' ES)R",ENI

• Menar a precoce

Femeile la care prima menstrua,ie s/a declan*at mai de&reme de 12 ani au un risc daproape 4 ori mai mare de a )ace cancer mamar )a,$ de restul ca%urilor.

• Menopau$a tardi#ă

6


5/52

-enopau%a instalat$ dup$ &ârsta de 55 de ani sau mai mul,i de menstrua,ie acti&$( con)er$risc du lu de a )ace cancer mamar )a,$ de ca%urile în care perioada de menstrua,ie acti&$ estemic$ de 3+ de ani.

• Contracepti#ele orale combinate 4coc 5

Exist$ studii care au demonstrat cre*terea suscepti ilit$,ii de apari,ie a cancerului mamla )emeile su 35 de ani ce )olosesccoc mai de&reme de &ârsta de 1= ani *i o perioad$ mai lung$de 1+ ani.

• )erapia substituti#ă cu estrogeni

!erapia su stituti&$ post/menopau%$ nu modi)ic$ într/o manier$ semni)icati&$ riscul )ace cancer mamar. Dnele studii au a uns la conclu%ia c$ )olosirea timp de mai mult de 1+ aacestui tip de tratament 7ormonal sustituti& cre*te riscul de apari,ie a cancerului de sân cu 131B. !otu*i a&anta ele demonstrate ale acestei terapii contra alansea%$ e&entualul risc neopde alt)el insu)icient demonstrat.

• "be$itatea în postmenopau$ă

Cre*terea în greutate cu 1+ g determin$ cre*terea riscului de cancer de sân caproximati& =+B.

*. *ISP+'6II M'M'RE

#re%en,a unei displa%ii mamare are drept consecin,$ cre*terea de 3/6 ori a risculuiapari,ie a cancerului de sân Carase&ici Eet al. (1994G.

♦ 7iperpla$ia epitelială atipică ductal$ sau lo ular$ e&oluea%$ )rec&ent spre carcinom ductsau lo ular.

♦ Papilomul intraductal poate duce la proli)erari intraductale care se pot trans)orma încarcinom intraductal.

♦ Masto$a fibroc istică este e&identia,$ anatomo/patologic la 3+B din ca%urile de cancer mamar la )emeile cu &ârsta mai mare de 45 de ani. "e*i )ilia,ia carcinogene%ei nu a )odemonstrat$ în acest ca%( apari,ia relati& )rec&en,$ a cancerului de sân pe )ondul mast)i roc7istice o include în categoria posi ilelor st$ri precanceroase.

7


6/52

E. -'C)"RI I,IEN"0*IE)E)ICI

'limenta8ia bogată în grăsimi9s/a constatat c$ exist$ o înalt$ corela,ie între rataconsumului de gr$simi *i rata mortalit$,ii prin cancer mamar HraI H.E.et al. 19 9G. Ast)el s/ar putea explica &aria,iile geogra)ice ale inciden,ei cancerului mamarJ alimenta,ia ogat$ în gr$s)iind unul din )actorii de mediu care in)luen,ea%$ suscepti ilitatea de apari,ie a acestei malaConsumul crescut mai ales de gr$simi saturate ampli)ic$ cu aproximati& 5+B riscul de a )acancer mamar la )emeile din post/menopau%$.

Consumul de alcool 0 )emeile ce consum$ mai mult de 3 $uturi alcoolice pe %i au unrisc cu 5+/ +B mai mare de a de%&olta cancer de sân )a,$ de restul. Acest )enomen se datoree)ectului mitogenic direct pe care il are alcoolul asupra ,esutului mamar *i alterarii )unc,i

7epatice( cu sc$derea ratei de meta oli%are a estrogenilor.

8


7/52

Capitolul II. REPERE &I"+",ICE '+E C'NCERU+UI M'M'R

II./. Ce este cancerul:

Corpul uman este )ormat din milioane de celule( grupate în ,esuturi *i organe 8mu*c7oase( pl$mâni( )icat( etc. . Celulele normale interac,ionea%$ între ele într/o manier$ armoniAtunci când acestea încep s$ se di&id$ într/un mod 7aotic( de&in periculoase pentru organi"ac$ mecanismele de ap$rare ale organismului nu sunt capa ile s$ distrug$ aceste celulanormale( num$rul lor continu$ s$ creasc$( )ormând o tumor$.


8/52

Fig. .2.1. Anatomia sânului

Cancerul de s;n-a oritatea cancerelor sunt numite dup$ partea corpului pe care o a)ectea%$ când s

declan*ea%$. Cancerul mamar se de%&olt$ în ,esutul sânului. El apare atât la )emei( cât $r a,i în ,esutul mamar( dar cancerul de sân la $r a,i este mai rar. "ac$ celulele canceroaating ,esutul lim)atic *i ganglionii axilari( metasta%ele se întâlnesc mai )rec&ent. Cancerul deeste )oarte rar întâlnit înainte de &ârsta de 25 de ani. Frec&en,a lui cre*te continuu dup$ 3+ de!rei s)erturi din ca%urile de cancer mamar apar dup$ 5+ de ani. Acesta poate )i descoperit în

stadii precoce( intermediare sau a&ansate( *i poate e&olua lent( moderat sau rapid. Exnumeroase tipuri de cancer mamar( )iecare necesitând un tratament adaptat *i actuali%at de c personalul medical în )unc,ie de ne&oile pacientului.

10


9/52

II.


10/52

aceasta ar putea )i &ariate( începând de la condi,iile economice din aceste ,$ri( care )a&ori%un regim alimentar ogat în gr$simi alimentare( îm og$,it cu su stan,e c7imice pro&enite dintratamentele cu pesticide *i 7ormonale la care sunt supuse produsele alimentare. Acestratamente sunt suspectate c$ ar uca un rol important în apari,ia cancerului.

alimenta,ie prea a undent$ )a&ori%ea%$ apari,ia cancerului de sân( deoarece excesul de gr*i adao*ii alimentari cunoscu,i su denumirea de E/uri( la )emei duce la producerea unei cantitînsemnate de estrogeni. "e aceea se recomand$ o alimenta,ie cump$tat$( s$rac$ în gr$simi carne ro*ie( dar completat$ cu )ructe *i legume proaspete( care a ut$ la pre&enirea cancerulsân prin e)ectul lor antioxidant 8cresc imunitatea )a,$ de in)ec,ii( re%isten,a la stres( a ut pre&enirea olilor cardio&asculare .3. Expunerea sânilor la radia,ii ultra&iolete( mai ales la pacientele cu modi)ic$ri de mastopatie

4. Consumul de alcool. iceiul de a consuma unul sau mai multe pa7are de alcool pe %i duceo cre*tere u*oar$ a riscului de apari,iea cancerului de sân.5. ?tresul / este atît un )actor de risc cât *i un )actor de agra&are. mplica,iile stresului în canau )ost studiate *i continu$ s$ )ie o iectul a numeroase studii. leg$tur$ cau%al$ direct$ îstres *i cancer este greu de sta ilit( îns$ stresul repre%int$ )$r$ îndoial$ atât un )actor de important pentru apari,ia cancerului( cât *i un )actor important în estimarea e&olu,iei oli prognosticului ei *i a adapt$rii psi7o/emo,ionale la oal$. ?tudiile indic$ o rat$ mai ridicat$

cancerului la persoanele care au a&ut parte de mai multe e&enimente stresante înainte declan*area olii.6. Contracepti&ele orale/considerate ca )actor de risc când sunt administrate înainte de primsarcin$ sau pe o perioad$ mai mare de 1+ ani. Cât despre )emeile la menopau%$( se paretratamentul 7ormonal su stituti& a%at pe asocierea de estrogeni *i progestati&e( ar duceu*oar$ cre*tere a riscului pentru cancerul de sân. #e de alt$ parte( acest tratament o)er$ )em protec,ie deloc de negli at )a,$ de osteoporo%$( unele oli cardio&asculare *i di&erse altlegate de aceast$ perioad$ de &ia,$. #ân$ la apari,ia unor re%ultate concludente ale studiiloaceast$ tem$( contracepti&ele orale *i su stituti&ele 7ormonale nu sunt prescrise )emeilor cara&ut cancer la sân( e&itându/se recidi&a.

. Factorii &irali/&irusurile A < tip L *i C=. Expunerea prelungit$ la unde electromagnetice9. Fumatul acti& sau pasi&.

12


11/52

-actorii genetici1. #re%en,a M)actorului mamar de cre*tere deri&at0 8mammarI deri&ed groNt7 )actor 1/-"H/ au )ost identi)icate modi)ic$ri celulare în cancerele mamare2. !ransmiterea ereditar$ / mo*tenire direct$ a de)ectelor genetice speci)ice 8L CA1 ( trasmitmodi)icat$ a unor gene 8L CA2 ( sindroame de agregare )amilial$( predispo%i,ie genedependent de interac,iunile cu mediul / constau în pre%en,a la mem rii aceleia*i )amilii a mmultor cancere colonoce( gastrice *i mamare3. #re%en,a unui risc crescut la descendentele unor mame cu cancer mamar 8risc de 2 ori mmare( mai ales când cancerul mamar a )ost ilateral J de asemenea( exist$ un risc crescut dac)amilie sunt mai multe rude de grad 1 *i 2 cu cancer mamar

Cancerul de s;n nu este dureros=deci nu tre uie a*teptat$ apari,ia unei dureri pentru aconsulta medicul. "e )apt( multe )emei s$n$toase descoper$ c$ sânii lor sunt plini de noduînaintea unuiciclu *i c$ unele tipuri de excrescen,e mamare enigne sunt dureroase.

II.>.'utoe(aminarea sânilor )ace parte din îngri irea s$n$t$,ii )iec$rei )emei( aceastade&enind ast)el )amiliar$ cu )elul în care ace*tia arat$ în mod normal( în di)erite momente lunii. Este cel mai practice mod de a descoperi orice nodul sau modi)icare a sânilor. @n periode cre*tere precum *i ulterior în timpul ciclului( sânii sunt adesea um)la,i *i pre%int$ nodast)el c$ cea mai un$ perioad$ pentru autoexaminare este la o %i sau dou$ dup$ terminciclului . @n aceast$ perioad$ sânii au un aspect normal 8normalul di)er$ de la persoan$ persoan$ . "up$ menopau%$( se poate sta ili o dat$ )ix$ pentru autoexaminarea sânilorexemplu prima %i a lunii calendaristice.

Autoexaminarea lunar$ a sânilor î*i propune s$ depiste%e apari,ia sau accentuarea uanomalii 8prin raportarea la examinarea anterioar$ ( la ni&elul:

/ conturului sânilor / c$utarea unei modi)ic$ri de &olum sau )orm$./ supra)e,ei sânilor / c$utarea unei sco ituri( unei modi)ic$ri de culoare sau a unei indura8îngro*$ri a pielii./ masei sânilor / depistarea unui nodul.

13


12/52

/ mameloanelor / o ser&area crustelor( a unei adâncituri( unei indura,ii( unui nodul( secre,iilic7id clar sau sang&inolent sau a unei asimetrii de po%i,ie./ ganglionilor / c$utarea nodulilor duri deasupra *i su cla&icular( dar *i la ni&elul axilei.Autoexaminarea sânilor cuprinde dou$ etape:/ o ser&area sânilor în )a,a oglin%ii./ palparea sânilor *i a ganglionilor.

'. "bser#area?e examinea%$ atent &olumul *i )orma sânilor( din )a,$ *i din pro)il( respectând urm$

pa*i:1. ;$ a*e%a,i în )a,a unei oglin%i cu mâinile relaxate pe lâng$ corp *i &$ pri&i,i cu aten,ie a

sâni( pentru a o ser&a o sc7im are în m$rime( modi)icarea culorii pielii( um)l$tur$ sau retra pielii( plisarea pielii )$când s$ arate ca o coa $ de portocal$.2. idica,i ra,ele deasupra capului *i anali%a,i/&$ sânii *i din po%i,ia aceasta. Exam,esuturile cuprinse între cla&icul$ *i axil$.3. #une,i mâinile pe *olduri *i ap$sa,i( înt$rind ast)el musculature pectoral$. #ri&i,i cu atendac$ apare &reo modi)icare de )orm$ la ni&elul sânilor.

&. Palparea?e poate e)ectua în dou$ moduri: în po%i,ie culcat$ sau la du*. ?e )olosesc pentru palpa uricele celor 3 degete mi locii 8nu &âr)urile degetelor ale mâinii opuse sânului.

1. #entru o examinare e)icient$ a sânului(gândi,i/&$ c$ acesta ar ar$ta ca un cadran deceas. #orni,i de la ora 12( din %ona situat$imediat su cla&icul$ *i prin ap$sare u*oar$8pentru a sim,i ,esutul de su piele merge,i în os( în )orm$ circular$.


13/52

2. @n po%i,ia culcat$ pe spate( cu un ra, a*e%atsu cap )olosi,i/&$ mâna opus$ pentru aexamina în mod circular ,esutul din parteaintern$ a sânului. Anali%a,i în mod similar *i partea extern$. #alpa,i *i cel$lalt sân. #entru au*ura palparea( )olosi,i o crem$ de mâini.@ntoarce,i/&$ într/o parte cu înc7eietura mâinii pe )runte. #une,i un prosop su umeri pentrusuport. Examina,i partea exterioar$ a sânului *iaxial prin palp$ri circulare. Examina,i am iisâni.

3. @n momentul e)ectu$rii unei $i sau du*(încerca,i s$ &$ controla,i )iecare sân( ,inândmâna din partea examinat$ pe cap. Cu mânaopus$ *i cu degetele s$punite )ace,i un examenam$nun,ital sânului *i al axilei. #une,i apoi omân$ în axil$ *i roti,i în et um$rul( în timp cecu &âr)ul degetelor pip$i,i u*orJ )i,i atent$ la)iecare um)l$tur$ sau trans)ormare sim,it$.?c7im a,i ra,ul *i examina,i apoi *i cealalt$axil$. Controla,i apoi de/o parte *i de alta agâtului cu &âr)ul degetelor pentru a sim,i oriceum)l$tur$mic$. Examina,i %ona deasupra *i înlungulcla&iculei. "ac$ sim,i,i o sc7im are( &atre ui s$ examina,i %ona o dat$ la 1+ %ile *idac$ um)l$tura persist$ consulta,i un medic

oncolog.#resa,i u*or mamelonul între degetul mare *iindex *i dac$ o ser&a,i o scurgere de lic7idlimpede sau sang&inolent( &$ recomand$m s$consulta,i un medic de specialitate.

15


14/52

Mamografia-amogra)ia este o radiogra)ie a sânului( care permite &i%uali%area glandei mamare *

e&entualelor le%iuni. Este în momentul de )a,$ cea mai un$ metod$ dedepistare a canceruluic7iar *i în lipsa simptomelor palpa ile( precum *i o un$ metod$ dediagnostic în ca%ul depist$riiunei )orma,iuni în urma autoexamin$rii. Femeile care &or )ace o mamogra)ie nu &or )oldeodorante cu o %i înaintea e)ectu$rii ei( deoarece acestea pot inter)era cu ra%ele ( ap$rând p)ilm ca spoturi de calciu sau microcalci)ieri. "e o icei se )ac 2 expuneri pentru )iecare sân( dung7iuri di)erite. "o%a de radia,ii la care sunt supu*i sânii nu poate )i considerat$ un )actdeterminant pentru cancerul de sân( iar ene)iciul mamogra)iei dep$*e*te cu mult riscul minimexamin$rii. @n ca%ul cancerului de sân( pe mamogra)ie se poate o ser&a o opacitate den

contur neregulat( în mi locul c$reia pot exista depo%ite caracteristice de calciu.#erioada cea mai potri&it$ pentru a )ace o mamogra)ie( înainte de menopau%$( estedupă

a 10-a zi de la începutul ciclului menstrual( perioad$ în care sânii sunt supli( mai pu,incongestiona,i *i pot )i examina,i mai u*or.

-amogra)ia este recomandat$ )emeilor peste 4+ de ani( îns$ sunt ca%uri în care doctoru poate indica aceast$ examinare mai de&reme( pe a%a unor )actori de risc ai )emeii.-amogra)ia pre%int$ atât a&anta e cât *i de%a&anta e.'#anta?e9/ e&iden,ia%$ modi)ic$ri mici la ni&elul sânului 8cu dimensiuni de 5 mm care nu pot )i dep prin palpare./ depistea%$@ABdin ca%urile de cancer de sân în stadiu precoce./ permite instituirea unui tratament precoce *i e)icace al cancerului.*e$a#anta?e:/ nu este o metod$ de depistare 1++B sigur$( prin urmare exist$ ca%uri în care re%ultasuspecte se do&edesc a nu )i cancer în urma unei iopsii.

/ unele tumori nu pot )i detectate cu a utorul mamogra)iei./ pacienta resimte un anumit discon)ort sau durere în timpul examin$rii.

Ecografia este o metod$ de diagnosticare ce utili%ea%$ ultrasunetele *i escomplementar$ mamogra)iei. #ermite atât di)eren,ierea dintre o mas$ solid$ *i un c7ist( cât

16


15/52

&i%uali%area le%iunilor atunci când sânii sunt den*i. Este o metod$ nedureroas$ *irecomandat$ )emeilor su 35 de ani( ai c$ror sâni sunt prea den*i pentru a )urni%a o imagine cîn urma mamogra)iei.

&iopsia este o inter&en,ie necesar$ pentru sta ilirea cu certitudine a diagnosticului dcancer. #resupune prele&area unei pro e de ,esut *i examinarea acesteia la microscop. ?unt mmulte tipuri de iopsii:/ aspirarea cu a utorul unui ac su ,ire( care permite di)eren,ierea între celulele maligne *i c enigne ale unei excrescen,e mamare./ de nodul( su aneste%ie local$( care permite extrac,ia unei pro e mici de ,esut./ c7irurgical$ sau de exci%ie( care se reali%ea%$ su aneste%ie general$ *i presupune îndep

întregului nodul *iOsau a ganglionilor axilari>esutul îndep$rtat în timpul iopsiei este examinat în la orator pentru a &edea da

cancerul este sau nu in&a%i&. Liopsia este utili%at$ pentru a sta ili tipul cancerului depistaasemenea( pro a iopsic$ sta ile*te gradul tumoral( a utând la sta ilirea prognosticului olii.

Dn diagnostic po%iti& pentru cancer atrage dup$ sine alte teste( pentru a sta ili gradur$spândire al acestuia. Cele mai practicate teste sunt:

/ tomogra)ia computeri%at$ P aceast$ metod$ )olose*te ra%ele pentru a crea imagini detalistructurilor din interiorul organismului. Cu a utorul unei su stan,e de contrast in ectate se po&i%uali%a re,eaua &aselor sang&ine *i pre%en,a tumorilor.#rincipalul ene)iciu al acestei metode este preci%ia detaliilor( întrucât o)er$ posi ilitatea do ,ine imagini ale unor sec,iuni )oarte su ,iri 8cel mult 1/2 mm grosime ./ ecogra)ia )icatului / )olose*te ultrasunete pentru depistarea tumorilor solide sau c7istice în )icAceast$ procedur$ de examinare are a&anta ul c$ poate )i reluat$ oricând( deoarece periclitea%$ s$n$tatea pacientei./ scintigra)ia oaselor/ prin acest test se in ectea%$ intra&enos o su stan,$ de contrast( radioacti&$. asele ce pre%int$ metasta%e a sor mai mult$ radioacti&itate decât cele nea)e/radiogra)ia pulmonar$ / pentru depistarea unor e&entuale metasta%e la ni&el pulmonar /recoltare de anali%e de sânge *i urin$ / in&estiga,ii minime o ligatorii pentru testarea )unc,ioa organelor &itale.

17


16/52

Stadiali$area"up$ sta ilirea diagnosticului de cancer( urmea%$ determinarea gradului de r$spândire

olii. Aceast$ etap$ este )oarte important$( deoarece tratamentul propus *i recomand$rile penrecuperare depind de stadiul neoplasmului.

?tadiali%area are loc dup$ anumite norme *i )olose*te trei no,iuni c7eie( care ser&esc dcriterii decisi&e:Q ! sim oli%ea%$ tumor$.Q < sim oli%ea%$ ganglioni lim)atici.Q - sim oli%ea%$ metasta%$."e aceea( se mai )olose*te *i termenul de ?istem !


17/52

stadiul I! P su)erin,a este dat$ în primul rând de oala r$spândit$ în corp( de a*a numitemetasta%e P osoase( pulmonare( 7epatice( indi)erent de cum se mani)est$ oala pe plan locani&elul sânului sau al ganglionilor."atorit$ ignoran,ei( spaimei de diagnostic sau lipsei unei educa,ii sanitare( în ,ara noastr$( pes6+B din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt în stadii a&ansate( *i ;( *ansele losupra&ie,uire )iind sc$%ute( iar costul tratamentului ridicat.>inând cont de aceast$ stadiali%are( dar *i de al,i )actori cum ar )i : &ârsta( starea generals$n$tate( olile asociate( instalarea menopau%ei( se decide un anumit tip de tratament. Dtili%unui program de tratament potri&it )ace mai pu,in pro a il$ trecerea cancerului de la un stadialtul.

II.A. )ratamentul cancerului de s;nEste cunoscut )aptul c$ pacientele ce urmea%$ a )i tratate de cancer de sân sunt m

optimiste în ceea ce pri&e*te prognosticul olii dac$ cunosc particularit$,ile tratamentului c&a )i aplicat( a&anta ele *i de%a&anta ele terapiei( moti& pentru care se recomand$ o comriguroas$ între medic *i pacient$.

Exist$ 4 mari componente ale tratamentului: c7irurgia( radioterapia( c7imioterapia 7ormonoterapia. Acestea pot )i aplicate în di)erite com ina,ii. "e o icei tratamentul ini,ia

include exci%ia c7irurgical$ a tumorii cu sau )$r$ radioterapie( urmat de c7imioterapie ad u&sau 7ormonoterapie. Dneori( c7imioterapia poate )i aplicat$ înainte de c7irurgie.

E(ci$ia c irurgicală?e cunosc dou$ tipuri de inter&en,ii c7irurgicale la sân:

/ te7nica de conser&are a sânului / aceasta presupune îndep$rtarea tumorii 8ale c$rei dimensinu dep$*esc 3/4 cm *i a unui mic ,esut din prea ma acesteia *i are ca o iecti& p$strarea )ormm$rimii sânului. @n aplicarea te7nicii de conser&are a sânului( se pleac$ de la premisdiametrul tumorii nu este prea mare. @n plus( nici pielea *i nici peretele sânului nu tre uie s$a)ecta,i. @n ca%uri excep,ionale( *i tumorile cu un diametru mai mare se pot extirpa prin aceast$ metod$. ?e practic$ )rec&ent în ca%ul cancerelor de sân depistate precoce.

19


18/52

Când tumora este mai mic$ de 1 cm( ganglionii lim)atici nu sunt exci%a,i( pre&enind asapari,ia lim)edemului( o um)lare persistent$ a ra,ului( care apare datorit$ îndep$rt$rii sau le%ganglionilor lim)atici. !otu*i( men,inerea acestor )orma,iuni cre*te riscul de recidi&$ a cancerula acest ni&el( din aceast$ cau%$ se continu$ cu radioterapie la ni&elul sânului./ mastectomia / presupune îndep$rtarea întregului ,esut mamar( împreun$ cu ganglionii lim)ataxilari. Aceast$ metod$ se practic$ în ca%ul tumorilor de mari dimensiuni( care implic$ a)ectamamelonului *i a areolei mamare sau când cancerul este r$spândit. @ndep$rtarea ganglionlim)atici nu tre uie s$ )ie urmat$ de radioterapie la ni&elul axilei( deoarece aceast$ com incre*te riscul de lim)edem. @n urma anali%ei ganglionilor lim)atici exci%a,i se statratamentul ast)el: dac$ num$rul celor a)ecta,i este mare( tratamentul &a dura mai muc7imioterapia )iind indicat$ în ast)el de situa,iiJ dac$ num$rul lor este mic( nu se aplic$

c7imioterapie( tratamentul )iind de scurt$ durat$.-a oritatea )emeilor care optea%$ pentru mastectomie pre)er$ o reconstruc,ie a sânulu

aceasta putând )i reali%at$ imediat dup$ mastectomie( la 4/6 luni dup$ opera,ie sau *i dup$ anla îndep$rtarea sânului( în acest ca% numindu/se reconstruc,ie târ%ie a sânului.

econstruc,ia sânului este o alegere personal$ a )iec$rei paciente *i constituie alternati&$ la prote%a extern$. @naintea lu$rii unei deci%ii( este ine s$ cunoa*te,i *i s$ da&anta ele *i de%a&anta ele unei ast)el de inter&en,ii. p,iunea pentru o reconstruc,ie im

sau târ%ie( se recomand$ s$ apar,in$ c7irurgului plastician( deoarece tre uie lua,i în considemai mul,i )actori( dintre care: starea general$ de s$n$tate( considera,ii te7nico/operator pro a ilitatea unui tratament sta ilit de medical curant / radioterapie sau c7imioterapie *i nuultimul rând( dorin,a pacientei. econstruc,ia mamar$ se poate reali%a )ie )olosind ,esutu proprii 8lam ouri ( )ie cu implante mamare( )ie o com ina,ie între cele dou$ metode.1. econstruc,ia mamar$ cu lam ouri este o metod$ reconstructi&$ care )olose*te ,esuturi prodin %one în care acestea sunt în exces 8a domen( )ese( *olduri( spate pentru a crea un nouAcest ,esut care este mutat dintr/o %on$ în alta se nume*te lam ou. am oul poate )i mutat la printr/un tunel )$cut su piele( p$strându/*i &asculari%a,ia din %ona donatoare sau poatrans)erat li er( prin leg$turi reali%ate microc7irurgical cu &asele %onei receptoare.!rans)erul lam oului se poate asocia cu un implant mamar dac$ ,esuturile trans)erate nu o)er$ u&olum su)icient.

20


19/52

2. mplantarea unei prote%e cu silicon su musculatura pielii. #rin aceast$ metod$( care)olose*te în special la pacientele cu sânii ini,ial )oarte mici( se aduce un implant cu silicon sumu*c7iul sânului operat. @n ca%ul unor sâni mai mari( se )olose*te metoda extensorului simplantului muscular.3. Extensorul *i implantul târ%iu al prote%ei cu silicon. mediat dup$ îndep$rtarea sânuluintroduce un a*a/numit extensor su mu*c7iul pieptului( iar pielea se înc7ide printr/o simpsutur$. Dn extensor este un în&eli* de silicon pre&$%ut cu o &al&$. "up$ &indecarea pieliila aproximati& 2 s$pt$mâni de la opera,ie( în&eli*ul de silicon poate )i umplut prin in ecAcest procedeu se repet$ de câte&a ori pân$ se a unge la o supra)a,$ a pielii destul de mare pe preluarea implantului )inal( adic$ pentru introducerea unei prote%e. Extensorul se a%ea% proprietatea de elasticitate a pielii( producând o întindere treptat$ a acesteia. mplantele po

umplute cu gel siliconic sau cu solu,ie salin$. @ndep$rtarea *i sc7im area extensorului poae&itat$ prin )olosirea unui implant extensor permanent care poate )i a ustat post/operator.

econstruc,ia nu in)luen,ea%$ recidi&a tumoral$ *i nu inter)er$ cu c7imioterapia sau radioterControalele mamogra)ice pot )i continuate atât pe sânul normal cât *i pe cel reconstruit( con)orrecomand$rilor pe care le primi,i.

Radioterapia

adioterapia este o alt$ metod$ de tratament primar în cancerul de sân. Aceast$ metodimplic$ doar extirparea tumorii maligne *i a unei p$r,i din ganglionii lim)atici axilari( sânurmând a )i tratat prin radioterapie. Fa,$ de tratamentul medicamentos( radioterapia se aplidoar local( adic$ exclusi& în %ona de iradiere propriu/%is$.

adioterapia este indicat$ atunci când:Q ?e aplic$ terapia de conser&are a sânuluiJQ >esutul canceros nu a putut )i îndep$rtat în totalitate prin opera,ieJQ Anumite metasta%e tre uie înl$turate."up$ iopsie *i diagnosticarea cancerului de sân( radioterapia aplicat$ are urm$toarele etape:1. exci%ia c7irurgical$ par,ial$ sau total$ a ganglionilor lim)atici axiali.2. radioterapie extern$ în %ona sânului *i în %onele în&ecinate.3. radioterapie locali%at$ pe %ona de prele&are a iopsiei.

21


20/52

#rima etap$ const$ în îndep$rtarea tuturor ganglionilor lim)atici axilari( opera,ie ce poarnumele de disec,ie axilar$( sau în extirparea unei p$r,i din ganglioni( ca% în care se &or e*te selectarea ganglionilor a)ecta,i. Aceste opera,ii &or )i o ligatoriu urmate de exerci,ii u*oare( )a )or,a prea tare mu*c7ii( exerci,ii )$cute atât în spital( cât *i acas$.A doua/a etap$ const$ în terapie cu ra%e ( care sunt ,intite pe sân *i pe %onele în&ecinateînc$ mai con,in ganglioni lim)atici( de/a lungul cla&iculei *i a sternului. ?copul radioterapiei es$ ucid$ e&entualele celule canceroase care au r$mas dup$ opera,ie( la ni&elul sânului sau în ganglionilor lim)atici. Aceast$ terapie se des)$*oar$ de o icei pe o durat$ de 5 s$pt$mâni( câ%ile pe s$pt$mân$( )iecare *edin,$ a&ând o durat$ de aproximati& o um$tate de or$. #e par primei *edin,e se sta ile*te do%a de radia,ie *i se marc7ea%$ cu mar er %ona delimitat$ ciradiat$ pe durata întregului tratament.

Expunerea la radia,ii nu este dureroas$( de aceea în ca%ul în care apare un discon)osau durere pe parcursul terapiei( este ine s$ anun,a,i medicul. Este )oarte important s$ urmtoate *edin,ele de radioterapie( iar în ca%ul în care a,i pierdut una dintre ele( aceasta trerecuperat$. Dn tratament incomplet poate duce la persisten,a unor celule canceroase *i re)acertumorii.A treia etap$ se instituie de o icei la 1/2 s$pt$mâni dup$ radioterapia extern$( *i const$aplicarea unei do%e de radia,ie în %ona unde a )ost locali%at$ tumora canceroas$. Acest tratam

poate )i administrat atât extern( cât *i intern( printr/un implant cu un material radioactiAdministrarea extern$ se aseam$n$ cu radioterapia propriu/%is$( *i se des)$*oar$ pe o ducuprins$ între 5/1+ %ile. -etoda modern$ a implantului presupune introducerea unor tu uri d plastic su ,iri în locul de unde tumora a )ost extirpat$.


21/52

Ea poate )i )olosit$ ca ad u&ant în radioterapie atunci când se i%olea%$ celule tumoraganglionii lim)atici( dar poate constitui *i un tratament independent. -edicamentele se poadministra intra&enos( intramuscular( oral sau locali%at( aplicate pe piele. Fiecare in)intra&enoas$ sau administrare de ta lete poart$ denumirea de ciclu. @n total( se e)ectuea% pân$ la *ase cicluri( a câte 1/5 %ile )iecare.


22/52

7ormonoterapiaTormonoterapia se administrea%a în )unc,ie de statusul 7ormonal al pacientei *i în )unc

de pre%en,a receptorilor pentru estrogen *i progesteron.?e *tie c$ cele mai multe tumori ale sânului se de%&olt$ din cau%a estrogenului( ceea ce însec$ de%&oltarea acestor tumori poate )i reglat$ prin 7ormoni *ianti ormoni.@n pre%ent( terapiile7ormonale 8endocrine disponi ile pot )i de mai multe )eluri:

'. &locarea func8iei o#arelor. a început( aceast$ opera,ie consta în îndep$rtareac7irurgical$ a o&arelor 8ovarectomie . @n pre%ent( exist$ medicamente prescrise în acest scoa*a/numitele Hn T 8G onadotropin- R eleasing- H ormone ( care loc7ea%$ produc,ia de estrogen ao&arelor.

&. )ratament antiestrogen: Anumite celule canceroase au receptori care înregistrea%$

pre%en,a estrogenului( ace*tia determinând cre*terea lor. -edicamentele antiestrogene loc7ea)unc,ia acestor receptori( iar celula canceroas$ nu se mai de%&olt$.@n )unc,ie de re%ultatele date de iopsie( se poate institui un tratament pentru locarea acreceptori( tratament ce se reali%ea%$ cu !amoxi)en.

C. 'dministrarea de progesteron 0acest 7ormon produs de o&are a ut$ la reducereani&elului de estrogen din sânge *i loc7ea%$ a)initatea receptorilor pentru estrogen 8Farlut-agace / se

)olosesc îndeose i când sunt pre%ente metasta%ele osoase*. In ibitorii de aromata$e8Aromasin( Aminoglutetimida / Lloc7ea%$ )ormarea precursorilor 7ormonali din sinte%a estrogenuluiTormonoterapia cuprin%ând !amoxi)en sau progesteron este mai e)icient$ la pacientele a)late menopau%$ decât la cele ce parcurg perioada premenopau%al$( acestea )iind supuse o&arecto8e)ectuat$ c7irurgical( radiologic sau cu a utorul medicamentelor .

)amo(ifenul se administrea%$ su )orm$ de comprimate( pe o durat$ lung$ de 5 ani. Amult mai pu,ine e)ecte secundare decât c7imioterapia( cum ar )i uscarea mucoasei &aginale s7ipertermie( îns$ poate cre*te riscul de apari,ie al cancerului uterin. #rintre ene)iciitratamentului cu !amoxi)en se a)l$ *i )aptul c$ o)er$ protec,ie împotri&a recuren,ei canceruluisân *i împotri&a a)ec,iunilor cardiace. "ac$ urma,i un tratament pe a%$ de!amoxi)en( tre uie s$ &$ duce,i la un control ginecologic de dou$ ori pe an. @n ca%ul în care7emoragii la ni&elul &aginului merge,i urgent la medic.

24


23/52

)ratarea ulterioară a tumorii!ratarea ulterioar$ a tumorii presupune:Q ecunoa*terea din timp a unei recidi&e 8reapari,ii a tumoriiJQ "epistarea *i tratarea olilor secundareJQ e%ol&area pro lemelor de ordin )i%ic( psi7ic *i social ale pacientelor.Hradul în carese(ualitatea unei persoane poate )i a)ectat$ în urma unui cancer de sân &aria%$ î)unc,ie de modul în care )emeia se percepe pe ea îns$*i în aceast$ situa,ie. Exci%ia c7irurgicasânului sau e)ectele post/radioterapie asupra unor p$r,i ale corpului o pot )ace s$ se simt$ m pu,in atracti&$ sau cu mai pu,in apetit sexual( datorit$ unei lipse de excita,ie sau o diminuaracesteia.

Dnele )emei raportea%$ o sc$dere a intensit$,ii orgasmului sau a )rec&en,ei acestu

#entru a pre&eni aceste consecin,e( )emeia este s)$tuit$ s$ discute cu medicul despre e&entua precau,ii ce pot )i luate în leg$tur$ cu acest su iect 8posi ile medicamente sau psi7oterapienu în ultimul rând( sunt indicate discu,iile desc7ise cu partenerul. ntimitatea *i sexualitatea tre uie s$ ia s)âr*it odat$ cu diagnosticul de cancer de sân.Ceea ce este important de re,inut este c$ )iecare )emeie care a a&ut cancer mamar este di)eritc$ r$spunsul la tratament &aria%$. #unctul comun îl repre%int$ necesitatea in)orm$rii cu pri&di&ersele modalit$,i *i o)erte de a utor( precum *i participarea la re)acerea *i men,inerea s$n$

prinefectuarea anali$elor periodice.eadaptarea la &ia,a cotidian$ nu este întotdeauna u*oar$ *i repre%int$ în multe ca%u pro&ocare pentru persoana în cau%$.

25


24/52

Capitoul III. M"*I-IC3RI &I"PSI7"+",ICE +' PERS"'NE+E*I',N"S)IC')E CU C'NCER M'M'R

III./ *epresie

"epresia este o stare psi7ic$ ce se caracteri%ea%$ prin triste,e( indispo%i,ie()atiga ilitate(insomnie( pierderea interesului pentru acti&it$,i altadat$ placute( sc$dereali idoului( sentimentulde disperare.Frec&en,a depresiei la )emei este de 2/3 ori mai mare decât la $r a,i. Exist$ di)eren,e în)emei *i $r a,i în legatur$ cu ni&elul estrogenului( serotoninei( corti%onului *i al melatoninei(care explic$ par,ial de ce )emeile sunt mai suscepti ile la depresie( în special la depresse%onier$. Estrogenul P 7ormonul sexual )eminin P in)luen,ea%$ mai mult de 3++ de )unc,ii aorganismului( printre care reglareaciclului menstrual( prote area inimii *i men,inerea unei osaturi puternice."e asemenea(stresul oac$ un rol ma or. a stres )emeile reac,ionea%$ di)erit )a,$ de $r a,i.de%&olt$ simptome a)ecti&e( ca depresie( anxietate( deprinderi alimentare gre*ite( iar $r a,iiapelea%$ mai degra $ la alcool( droguri *i comportamente agresi&e.

Cele mai )rec&ente tul ur$ri psi7ologice întâlnite la pacien,ii diagnostica,i cu cancer sundepresia( axietatea( panica patologic$( insomniile( delirul( anorexia( grea,aO &$rs$tura( duideile de suicid( etc.

Con)orm "?-/ ; 8 -anual de diagnostic *i statistic$ a tul ur$rilor mentale ( elementulesen,ial al episodului depresi& ma or îl constituie U o perioad$ de cel putin dou$ s$pt$macursul c$reia exist$ )ie dispo%i,ie depresi&$( )ie pierderea interesului sau pl$cerii pentru tacti&it$,ile. ndi&idul tre uie( de asemenea( s$ experimente%e cel pu,in patru simpsuplimentare extrase dintr/o list$ care include modi)ic$ri în apetit sau greutate( somn *i acti&i psi7omotorie( energie sca%ut$( sentimente de inutilitate sau de culp$( di)icultate în gândconcentrare sau luare de deci%ie( idei recurente de moarte sau idei( planuri ori tentati&esuicid0.

?u iectul se pre%int$ pe sine ca )iind o persoan$ trist$( pesimist$( disperat$( descura@n ca%ul unor indi&i%i care acu%$ c$ se simt U)ar$ energie0( c$ nu mai au sentimente( or

26

http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-a-ghid-medical_89http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fatigabilitate_941http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/insomnia-informatii-si-recomandari_1197http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/libido_1672http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/estrogenii_876http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/estrogenii_876http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/serotonina_4881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/serotonina_4881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/melatonina_4140http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/melatonina_4140http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-a-ghid-medical_89http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fatigabilitate_941http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/insomnia-informatii-si-recomandari_1197http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/libido_1672http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/estrogenii_876http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/serotonina_4881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/melatonina_4140http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


25/52

nelini*ti,i( pre%en,a dispo%i,iei depressi&e poate )ie dedus$ din expresia )acial$ a persoanei conduit. #ierderea interesului sau pl$cerii este aproape întodeauna pre%ent$( îns$ în grade di)ede la o persoan$ la alta. Dnele personae î*i pierd aproape în totalitate interesul pentru acti&it$,care altadat$ le considereau pl$cute( de asemenea( disponi ilitatea pentru acti&it$ pro)esionale( mergând pân$ la retragerea din &ia,a social$ *i pro)esional$. Apetitul este de regsc$%ut( îns$ pot )i întâlnite *i ca%uri în care se înregistrea%$ un apetit crescut 8de tip comp-odi)ic$rile de apetit se&ere &or a&ea drept consecin,$( )ie o pierdere în greutate( )ie o luaregreutate.

Cel mai des întâlnit$ pertur are a somnului asociat$ cu un episod depresi& ma or einsomnia. -odi)ic$rile psi7omotorii se traduc( )ie prin agita,ie( )ie prin lentoare. ipsa deenergie( extenuare *i )atigia ilitate sunt des întâlnite. ?entimentul de inutilitate sau de culp

poate include aprecieri negati&e asupra propriei &alori( care nu corespund realit$,ii( orexagerare în autoatri uirea unor &ino&a,ii pentru e*ecuri minore din trecut.Auto lamarea pentru )aptul de a )i su)erind *i pentru a nu )i reu*it s$ satis)ac$ responsa ilit$ pro)esionale sau interpersonale ca re%ultat al depresiei este )oarte )rec&ent$. "e asemenauto lamarea pentru )aptul de a )i su)erind *i( prin urmare( o po&ar$ pentru )amilie( pentrudragi.

Frec&ent se înregistrea%$ gânduri de moarte( idei suicidare sau c7iar tentati&e de sui

-oti&a,iile pentru suicid pot include dorin,a de esc7i&are )a,$ de anumite o stacole percepute )iind de nedep$*it sau dorin,$ de a inc7eia cu o stare emo,ional$ dureroas$( torturant$( care e perceput$ de persoana a )i intermina il$.

#si7ologul german de )ormare psi7analitic$ Frit% iemann( în lucrarea sa U Form)undamentale ale angoasei0 )ace o ampl$ anali%$ a Upersonalit$,ii depresi&e0( intitul$nsugesti& studiul : UAngoasa de a de&ei tu însu,i0.

@n opinia sa( la personalit$,iile depresi&e( angoasa de pierdere este cea care domnin$di)eritele sale )orme deri&ate: )rica de i%olare( de desp$r,ire( lipsa de protec,ie *i singuratate()i p$r$sit.0 #rin urmare( persoana a)lat$ în depresie( sim,indu/se Uaneste%iat$0 în plan emo,ia)ecti&( caut$ cea mai mare apropiere *i cea mai puternic$ leg$tur$ posi il$( pentru a se prote pentru a se sim,i în siguran,$. "epresia la pacien,ii cu cancer re%ult$ în urma: diagnosticului atare *i tratamentului( medica,iei( depresiei endogene( recurentei unei tul ur$ri ipolare dispo%i,ie.

27


26/52

A)larea diagnosticului în mod întâmpl$tor sau într/un moment nepotri&it poro&oaneîncredere( con)u%ie *i mult$ su)erin,$. !oate aceastea ar putea )i e&itate dac$ persoana depicu cancer ar ene)icia de o e&aluare psi7ologic$ preala il$ 8 pentru a se sta ili dac$ este caps$ suporte realitatea situa,iei *i( mai ales( s$/*i în,eleag$ situa,ia în care se a)l$ *i( de asemede o minim$ preg$tire 8suport emo,ional( încura area unor atitudini precum speran,a( curara$ darea( implicarea acti&$ în lupt$ cu oala .Factorii care &or in)luen,a persoana care al)$ ca are cancer sunt urm$torii:1. !ipul *i clasa 8categoria cancerului *i reac,ia acestuia la terapie 8 este *tiut )aptul c$general( tumorile de natura enign$ ridic$ mai pu,ine pro leme în ceea ce pri&e*te tratame)a,$ de tumorile de natur$ malign$( aceastea din urma proli)erându/se( determin$ o e&olu,ie rapid$ a olii *i( ca urmare( prognosticul nu poate )i decât unul re%er&at.

2. ?tadiul olii în momentul diagnosticului 8 în general( asupra unei oli canceroase( descopeîntr/un stadiu incipient( se poate ac,iona mai e)icent( existând totodat$ posi ilitatea unui nummai mare de o ,iuni de tratament .3. ?tarea mental$ *i )i%ic$ înainte de diagnostic 8un organism tân$r &a mo ili%a mai multe rîn lupta cu oala )a,$ de un organism îm $trânit *i tratat de alte oli care au existat sau care c7coexist$ cu oala de cancer .4. Atitudinea persoanei )a,$ de aceast$ oal$( inclusi& acceptarea de a )ace compromisuri( d

trece prin terapie *i de a ene)icia de ser&icile medicale *i de spir in 8atitudini precoptimismul( cura ul( speran,a( implicarea acti&$ pot )ace ade&arate minuni în ceea ce pri&e&olu,ia olii *i c7iar exist$ *ansa unei &indec$ri mai rapide *i mai spectaculoase( dimpot pesimismul( de%n$de dea( ner$ darea( re)u%ul de a comunica cu personalul de specialitate accepta îngri iriile medicale pot cau%a pr$ u*irea rapid$ a persoanei în cau%$( c7iar deacesteia .5. Calitatea spri inului din partea )amiliei( a prietenilor *i ec7ipei medicale 8c7iar dac$ )amtrece prin momente grele( tre uie s$ se mo ili%e%e *i( cel pu,in( la patul olna&ului( s$lament$rile( elitul( repro*urile( mila( olna&ul are ne&oie s$/i )ie respectate demnitatcalit$,ile umane( s$ *tie c$ este ine ingri it *i c$ se )ace tot posi ilul pentru a i se reda s$n$ta6. -$sura în care pot )i controlate e)ectele secundare ale tratamentului."epresia care re%ult$ în urma diagnosticului ca atare *i tratamentului sau a medica,iei susitua,iile cele mai comune( dar este )oarte di)icil s$ determini cu certitudine când o depresie ca

28


27/52

apare în cancer este legat$ de o tul urare de dispo%i,ie preexistent$. @n timp ce la o depraparut$ la un pacient s$n$tos din punct de &edere )i%ic au )oarte mare importan,$ simtomsomatice ca anorexia( o oseala( pierderea în greutate( ace*ti indicatori au o )oarte mic$ &aloae&aluarea unui pacient cu cancer( din moment ce sunt comune *i tumorilor maligne *i depresie

III.1 'n(ietatea

'n(ietatea se întâlne*te într/o multitudine de sindroame *i entit$,i nosogra)ice din psi7iatrie. !ul ur$rile anxioase acceptate la ora actual$ de "?-/ ; sunt urm$toarele:

• !ul ur$rile anxios/)o ice 8)o ia speci)ic$( )o ia social$( agora)o ia

• Atacurile de panic$

• !ul urarea de anxietate generali%at$

• !ul urarea o sesi&/compulsi&$

• eac,ia acut$ la stres

• !ul urarea de stres posttraumatic$.

@n C"/1+ apar urm$toarele categorii:

• !ul ur$rile anxios/)o ice

• Alte tul ur$ri anxioase

• !ul urarea o sesi&/compulsi&$

• eac,ia la stres se&er *i tul ur$ri de adaptare.

/. )ulburarea de an(ietate generali$ată

Aceast$ tul urare se caracteri%ea%$ prin anxietate persistent$ pentru o perioad$ de câluni. Anxietatea *i simptomele somatice a)erente impedimentea%$ semni)icati& )unc,ionalitindi&idului pe di)erite planuri 8social( pro)esional( )amilial etc. . Exist$ trei aspecte importale olii: îngri orare *i nelini*te greu de controlat( tonus muscular crescut 8ce)alee( agita7iperacti&itate &egetati&$ 8simptome gastro/intestinale *i cardio&asculare . "e utul inter&

29


28/52

ultima parte a adolescen,ei 8pân$ în 2+ de ani ( cu )rec&ente simptome în anteceden pacien,ilor. E&olu,ia este &aria il$( de o icei tul urarea persist$ *i în pre%en,a tratamen perioadele de remisiune )iind adesea scurte. dat$ cu înaintarea în &ârst$( îns$( pacien,ii au pu,ine simptome *i par mai pu,in a)ecta,i( a&ând îns$ ne&oie de tratament prelungit. desuicidar$ se asocia%$ cu un prognostic mai prost. "epresia este )rec&ent$ *i este posi ilanxietatea persistent$ s$ predispun$ pacientul la o dispo%i,ie depresi&$.

Scurtă pre$entare clinică

?imptomul principal al tu ur$rii anxioase este anxietatea generali%at$ *i persistent$. Asimptome sunt: ner&o%itate( tremor( tensiune muscular$( transpira,ii( palpita,ii( ame,ediscon)ort epigrastric. ?emnele o i*nuite( de o icei întâlnite la orice pacient( sunt: tensiu

motorie( 7iperacti&itate &egetati&$( &igilen,$ exagerat$. #acien,ii cu tul urarea anxgenerali%at$ nu pre%int$ )luctua,ii ru*te ale ni&elului de anxietate 8acesta r$mâne oarconstant *i simptomele &egetati&e caracteristice panicii.

Criterii de diagnostic 8con)orm C"/1+

?imptomele primare ale anxiet$,ii s$ persiste cel pu,in câte&a s$pt$mâni în *ir *i cuprind$ urm$toarele elemente:

a. Apre7ensiune 8temeri despre &iitoarele nenorociri( sentimentul de a )i pe margin pr$pastiei( di)icult$,i de concentrare etc.

. !ensiune motorie 8)r$mântare permanent$( ce)alee( tremuraturi( incapacitate relaxare

c. Tiperacti&itate &egetati&$ 8ame,eli( transpira,ii( ta7icardie sau ta7ipnee( disconepigastric( sen%a,ia de gur$ uscat$ etc. . a copii ne&oia de protec,ie *i acu%ele somatice

dominante.Apari,ia tran%itorie 8pentru câte&a %ile( din când în când a altor simptome( în spe

depresiei( nu exclude tul urarea de anxietate generali%at$ ca diagnostic principal( dar su ienu tre uie s$ întruneasc$ toate criteriile pentru episodul depresi&( tul urarea anxios/)otul urarea de panic$ sau tul urarea o sesi&/compulsi&$.

30


29/52

!ul urarea de anxietate generali%at$ include: starea anxioas$( ne&ro%a anxioas$( reac,anxioas$ *i exclude neurastenia. a pacien,ii cu tul urare de anxietate generali%at$ simptomenu apar rusc 8ca la pacien,ii cu tul urare de panic$ ( ci anxietatea este persistent$ *i di)u%$(simptomele speci)ice ce caracteri%ea%$ tul urarea )o ic$( panica sau tul urarea o sesi&/compulsi&$.

Epidemiologie= date de e#olu8ie şi prognostic

Anxietatea patologic$ este una dintre condi,iile psi7iatrice cele mai )rec&ente 8circa 25Bdin popula,ie a întrunit cel pu,in o dat$ în &ia,$ criteriile pentru una dintre tul ur$rile anxioaseFemeile pre%int$ o inciden,$ mai mare a anxiet$,ii( iar statutul socio/economic sc$%ut repre%un )actor de risc pentru apari,ia anxiet$,ii.

!ul urarea de anxietate generali%at$ este o tul urare cronic$( cu tendin,a de a generali%a( simptomele exacer ându/se în anumite perioade stresante( e&olu,ia )iind )luctua#rognosticul tul ur$rii de anxietate generali%at$ depinde *i de: ni&elul )unc,ion$rii socanterioare( suportul social( complian,a la tratament. Complica,ii )rec&ente 8comor iditate cu: alte tul ur$ri anxioase( a u% de alcool sau alte droguri( dependen,a de alcool sau alte drog

-actori etiopatogenici implica8i în apari8ia tulburării

a. )eoriile psi analitice P anxietatea este un semnal pentru pericolul intr$rii în con*tienta pulsiunilor in)antile inaccepta ile( reprimate( de natur$ sexual$. "ac$ mecanismele de de)ennu reu*esc s$ anule%e pericolul( apare anxietatea simptomatic$( iar prin cedarea complemecanismelor de ap$rare( anxietatea se poate trans)orma în panic$.

b. )eoriile comportamentale P anxietatea repre%int$ un r$spuns condi,ionat la stimulispeci)ici din mediu sau un r$spuns de imitare a reac,iilor anxioase ale p$rin,ilor. Modelul condiţionării clasice implic$ asocierea unui stimul noci& 8necondi,ionat cu un stimul ini,i

neutru 8situa,ie social$ etc. . "up$ apari,ia acestei condi,ion$ri apare comportamentul de e&ita stimulului pentru a pre&eni apari,ia anxiet$,ii. Modelul “frica de frică” postulea%$ )aptul c$ celmai temut lucru pentru un su iect este apari,ia anxiet$,ii *i nu situa,ia în sine. Ast)el( aparianxiet$,ii este considerat$ un proces de condi,ionare intern$. ?timuli interni ini,ial indi)eren,i pde&eni( prin condi,ionare( )actori declan*atori pentru anxietate. Ast)el( indi&idul î*i

31


30/52

supra&eg7ea mult mai atent reac,iile interne( c$utând indicii ale apari,iei anxiet$,ii. Modelul interpretării catastrofice postulea%$ )aptul c$ anxietatea este produs$ de interpretarea eronat$ sen%a,iilor corporale. Modelul sensibilităţii la anxietate postulea%$ )aptul c$ indi&i%ii care pre%int$ o mare sensi ilitate la anxietate sunt predispu*i la a interpreta gre*it propriile sen%sensi ilitatea la anxietate repre%entând o tr$s$tur$ ce re)lect$ credin,e eronate despre simptomanxioase( apare înaintea anxiet$,ii *i predispune la anxietate.

c. )eoriile biologice P modi)ic$rile iologice re)lect$ con)lictele psi7ologice 8primatendin,$ sau preced *i determin$ aceste con)licte 8a doua tendin,$ .

Anxietatea repre%int$ o tul urare a a)ecti&it$,ii mani)estat$ prin st$ri de nelini*te( te*i îngri orare nemoti&at$( în a sen,a unor cau%e care s$ le pro&oace. Angoasa se de)ine

Mteam$ )$r$ o iect0 spre deose ire de )o ie( care este Mteama cu o iect0. "eseori( anxietamani)est$ su )orma unei st$ri de )ric$ cau%at$ de o incertitudine în care su iectul are imprunei nenorociri iminente( care planea%$ pretutindeni( îl încon oar$( îl p$trunde( dar nu o pde)ini *i nici îndep$rta. ?t$rile de anxietate sunt înso,ite de )enomene organoP)unc,ionale ca: precordial$( palpita,ii( greutate de respira,ie( transpira,ie etc. Ca simptom psi7opatologic( întâlne*te în melancolia anxioas$( în ne&ro%a o sesi&$( )o ic$( în de utul psi7o%elor a)ec,iuni endocrine *i cardiac.

Exista o distinc,ie clar$ între cele dou$ no,iuni numite anxietate P stare *i anxietate tr$s$tur$.


31/52

?imptome psi7omotorii: expresia )e,ei indicând anxietatea( agita,ie psi7omotorie pân$ laraptus sau in7i i,ie psi7omotorie pân$ la stupoare.

?emne si simptome autonome: dilatarea pupilelor( ta7ipnee( insomnie( paloarea )e,ei( gu

uscat$( a sen,a li idoului *i a poten,ei( accese de transpira,ie( diaree( 7ipertensiune( ta7icaranorexie( 7iperglicemie.

?imptomele psi7opatologice sunt greu de descris *i pacien,ii au )rec&ent di)icult$,i în a exprima. "up$ ?c7ult% 8apud. F.VrogerJ L. u an P #lo%%aJ W.#oldinger( 2+++ ( sec7inuitoare de ap$sare *i sentimentul de nea utorare în )a,a unei amenin,$ri &agi sunt în m particular caracteristice.

#e lâng$ expresia )e,ei( exist$ dou$ posi ilit$,i de o ser&are a anxiet$,ii dup$ indi psi7omotorii. Dna din ele este agita,ia psi7omotorie pân$ la punctul de raptus( în timp ce cealaeste in7i i,ia psi7omotorie pân$ la stupoare. Forma de agita,ie pân$ la raptus poate )i compara prin analogie cu ap$rarea agresi&$( iar in7i i,ia pân$ la punctul de stupoare se aseam$n$mimarea mor,ii. @n s)âr*it( simptomele autonome au o importan,$ deose it$. Ele pot )i un)oarte caracteristice când simptomele psi7opatologice )ie lipsesc( )ie nu pot )i exprimate d pacient. #rin analogie cu Mdepresia mascat$0( se poate &or i în aceste ca%uri o Manxietate m

"ac$ presupunem ca trauma emo,ional$ poate produce anxietatea( aceasta este în special situa,care se aplic$ tipului de personalitate cu predispo%i,ia ereditar$ de a reac,iona în mod depreAnxietatea ca tr$s$tur$ se re)er$ la tendin,a indi&i%ilor de a r$spunde cu anxietate ridicatsitua,ii stresante *i cu toate acestea m$surarea anxiet$,ii poate )i considerat$ un indicator a ilit$,ii de a )ace )a,$ stresorilor.

Anxietatea di)er$ de teama propriu/%is$( aceasta din urm$ are un o iect precis( care odeclan*ea%$ *i o între,ine.

#acien,ii cu cancer au temeri comune( de numite în practica medical Ucei 6 "0 :• "rum spre moarte• "ependen,$de )amilie• "es)igurare( sc7im are în imaginea corporal$ *i în imaginea de sine( pierderea sau

sc7im area în )unc,ia sexual• "eprecierea capacit$,ii de a a&ea succes în munc$( acti&it$,i li ere

33


32/52

• "istrugerea rela,iilor personale• "iscon)ort sau durere în stadiile terminale ale oli

Capitolul I!. "&IEC)I!E IP")E6E '+E CERCE)3RIIȘ

"biecti#e

1. n&estigarea particularit$,iilor legate de simptomatologia depresi&$ la persoanelediagnosticate cu cancer de sân în )unc,ie de criteriul &ârstei.

2. E&aluarea simptomelor anxioase ca *i stare la pacientele diagnosticate cu cancer la sân)unc,ie de criteriul &ârstei.

3. E&iden,ierea particularit$,iilor legate de predispo%i,ia spre somati%are la pacientelediagnosticate cu cancer la sân în )unc,ie de criteriul &ârstei.

Ipote$e

1. ?e presupune c$ exist$ di)eren,e semni)icati&e între pacientele diagnosticare cu cancer lsân cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani *i cele cu &ârsta cuprins$ între 5+ *i + deîn ceea ce pri&e*te simptomele depresi&e.

2. ?e presupune c$ exist$ di)eren,e semni)icati&e între pacientele diagnosticare cu cancer lsân cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani *i cele cu &ârsta cuprins$ între 5+ *i + deîn ceea ce pri&e*te simptomele anxioase ca *i stare.

3. ?e presupune c$ exist$ di)eren,e semni)icati&e între pacientele diagnosticare cu cancer lsân cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani *i cele cu &ârsta cuprins$ între 5+ *i + de

în ceea ce pri&e*te tendin,a la somati%are.

34


33/52

Capitolul !. ME)"*"+",I' CERCE)3RII

SC+ @D Scala de e#aluare a simptoamelor?C P 9+ este construit$ ca scal$ de autoe&aluare a simptomelor. Are la a%$ lista

i)are a simptomelor a lui Top ins care a )ost re&i%uit$ de "erogatis( m$rind num$rul de itde la 53 la 9+. Cuprinde un spectru larg de acu%e *i su)erin,e psi7ice in)luen,ate de oal$.?C P 9+ m$soar$ se&eritatea simptomelor resim,ite su iecti& prin acu%e corporale *i ps percepute în ultimele %ile.

?cala cuprinde 9+ de acu%e corporale *i psi7ice in)luen,ate de oal$ grupate în 9 scale)elul urm$tor: somati%are 12 itemi 81(2(12(2 (4+(42(4=(49(52(53(56(5= ( o sesi& compuitemi 83(9(1+(2=(3=(45(46(51(55(65 ( sen%iti&itate interpersonal$ 9 itemi 86( 21( 34 (3661(69( 3 ( depresi&itate 13 itemi 85( 14( 15( 2+( 22( 26( 2=( 3+( 31( 32( 54( 1( 9 ( anxitemi 82(1 ( 23( 33( 39( 5 ( 2( =( =+( =6 ( ostilitateOmanie 6 itemi 811( 24( 63( 6 ( 4( =

)o ic itemi 813( 25( 4 ( 5+( +( 5( =2 ( idea,ie paranoid$ 6 itemi 8=( 1=( 43( 6=( psi7oticism 1+ itemi 8 ( 16( 35( 62( ( =4( =5( = ( ==( 9+ .

?u iectul este rugat s$ aleag$ una din cele 5 &ariante de r$spuns( de la M de loc0 8a ssimptomului pân$ la Mextrem0. nstructa ul testului este :0 A&e,i în )a,$ o list$ de ac pro leme pe care oamenii le au câteodat$. Citi,i/le cu aten,ieX "up$ aceasta încercui,i cu creionum$rul din dreapta care corespunde sau descrie cel mai ine cât de mult simptomul sa plângerea respecti&$ &a sup$rat în ultimul timp( inclusi& %iua de a%i.

Cele 9 su scale se re)er$ la:1. cala de somatizare P care con,ine 12 itemi *i re)lect$ distresul ce apare ca urmare a

percep,iei dis)unc,iei corporale( acu%ele sunt centrate pe gastrointestinal( respiratdiscon)ortul muscular.

2. !bsesiv-convulsiv P con&ulsi&e( gânduri( impulsuri( ac,iuni ce sunt interpretate cire%isti ile.

35


34/52

3. "epresie P ma oritatea simptomelor sunt speci)ice simptomului depresi&J apar simptomde lips$ a interesului( moti&a,ie( pierdere a energiei( stare dis)olic$( sentimente nea utorare( gânduri suicidale.

4. #nxietate P simptomele sunt asociate cu st$rile anxioase( se caracteri%ea%$ pner&o%itate( tensiune( sentimente de panic$.

5. !stilitate P apar gânduri( sentimente( caracteristici negati&e( )urie mani)estat$ pragresi&itate.

6. #nxios-fobic P se re)er$ la mani)est$ri ale )o iei )a,$ de di&erse o iecte( anxietatea )o ieste de)init$ ca ira,ional$ *i dispropor,ionat$ )a,$ de stimul( de unde re%ult$ un comportamde e&itare.

. $deaţie paranoidă repre%entat$ ca )iind un mod distorsionat de gândire( grandoare

suspiciune( pierderea autonomiei( lipsa încrederii.=. ocializare P sentimentul de in)erioritate )a,$ de ceilal,i( autodepreciere( en$.9. %si&oticism P re)lect$ distresul asociat cu rela,ia interpersonal$( sentimentul de i%olar

7alucina,ie cu gândire sc7i%oid$.

In#entarul de depresie &ECFCa *i scala Tamilton( in&entarul Lec este un prototip al scalelor ce le întruc7ipea%$( sca

de auto/e&aluare 8sel)/rating . ?cala L" a )ost de%&oltat$ de Lec *i cola . 81961 c7estionar care este destinat s$ e&alue%e se&eritatea simptomelor depresi&e. Este compuss dsimptome 8itemi care )iecare este e&aluat în patru grade de se&eritate( de la + a sent la 3 )se&er( )iec$rui grad corespun%ându/i o între are iar su iectul este in&itat s$ aleag$ acea întra c$rui r$spuns i se potri&e*te cel mai ine.

Aceasta înseamn$ c$ in&entarul Lec con,ine un total de =4 între $ri. Cele 21 simptome a)ost alese din simptomatologia comun$ a tul ur$rilor depresi&e *i din literatura psi7iatridispo%i,ia depresi&$( pesimism( sentimentul e*ecului( lipsa de satis)ac,ie( sentimente&ino&$,ie( sentimentul pedepsei( auto/de%gust( autoacu%are( dorin,e auto/puniti&e( irita ilitate( retragere social$( ne7ot$râre( modi)icarea imaginii de sine( di)icult$,i în muntul ur$ri de somn( )atiga ilitate( pierderea apetitului( pierderea în greutate( preocup$ri somat pierderea li idoului.

36


35/52

Lec7 spunea în 196 : Y@n cursul psi7oterapiei pacien,ilor depresi&i am )acut o sersistematice *i am înregistrat simptomele *i atitudinile lor caracteristice. Am selectat un grup daceste atitudini *i simptome care par a )i speci)ice pacien,ilor depresi&i *i care au )ost consistecu descrip,iile depresiei din literatura psi7iatric$Y.?corul total al scalei se poate intinde de la + la 63. @n )orma original$( L" a )ost administrsu iectului de un inter&ie&ator cu experien,$ clinic$ care citea cu glas tare )iecare între aresu iectul alegea ceea ce i se potri&ea. Dlterior in&entarul s/a administrat su iectului carcite*te singur *i cotea%$ singur alegerile sale( )iind o scal$ de auto/administrare. Lec7 g$se*t procenta ul de r$spuns la toate între $rile L" este în medie de 96B . "in experien,a practic$ constat$ c$ moti&a,ia pacientului de a completa c7estionarul depinde de moti&ain&estigatorului de a explica &aloarea instrumentului( scopul *i de a o ,ine cooperarea lui.

Comparati& cu scala Tamilton( in&entarul Lec con,ine mai multe simptome depresi&doar 6 simptome somatice( dar spre deose ire de alte scale de e&aluare a depresiei con,ine muaspecte cogniti&e ale depresiei ceea ce )ace ca aceast$ scal$ s$ )ie predilect$ pentru e&alusc7im arilor su inter&en,ia psi7oterapiilor cogniti&e comportamentale în tul ur$rile depresi&Lec *i cola . 819=1 au demonstrat scoruri înalte ale consisten,ei interne prin corela,iile dinscorul )iec$rui item *i scorul total sau corela,ia dintre scorurile umat$,iilor scalei sau pmetoda test/retest. ;aliditatea concurent$ )$cut$ prin administrarea L" împreun$ cu scale d

e&aluare clinic$ glo al$ sau cu scala Tamilton au aratat scoruri moderate 1(15.Cât pri&e*te pragurile de scor( Lec recomand$ un scor de 13 peste care se poaconsidera c$ su iectul pre%int$ o stare depresi&$. -ai tar%iu( Lec *i Laumesder)er 81recomand$ un scor de 21 pentru a se o ,ine o popula,ie depresi&$ pur$ necesar$ în stu*tiin,i)ice( dar tre uie s$ recunoa*tem c$ aceste praguri au )ost sta ilite ar itrar( )ar$ o met*tiin,i)ic$.

Cu toate limitarile ei( scala L" r$mâne una din cele mai u%itate scale de autoe&aluaredepresie *i scal$ de predilac,ie din e&aluarea re%ultatelor terapiilor cogniti&e din tul urdepresi&e.

In#entarul pentru an(ietate State )rait 'n(ietG In#entorG 4S.).'.I.5

37


36/52

?.!.A. . este alc$tuit din dou$ scale de autoe&aluare pentru m$surarea a dou$ concepdistincte pri&ind anxietatea : starea de anxietate ca stare 8 A P stare *i anxietatea ca tr$s$tur P tr$s$tur$ .

?cala A P stare sau ?.!.A. . / /1 este )ormat$ din 2+ de descrieri pe a%a c$rosu iec,ii exprim$ modul în care se simt la un moment dat. ?cala A P tr$satur$ sau ?.!.A. .Forma /2 este )ormat$( de asemenea( din 2+ de descrieri( dar instruc,iunile cer su iec,ilor indice modul în care ei se simt în general.

?corurile posi ile pentru ?.!.A. . &aria%$ de la un scor minim de 2+ de puncte la un smaxim de =+( în am ele su scale A P stare *i A P tr$s$tur$.

?u iec,ii r$spund la )iecare item a ?.!.A. . ( e&aluând ei în*i*i pe o scal$ de la 1 la 4. C4 categorii pentru scala A P stare sunt: 1 Aproape niciodat$J 2 Câteodat$J 3 AdeseorAproape întotdeauna. Aceste categorii de r$spuns sunt &ala ile *i pentru scala A P tr$s$tur$.

Dnii dintre itemii ?.!.A. . ( de exemplu( M?unt încordat8$ 0( sunt organi%a,i de a*a natur$ îcot$ de 4 indic$ un ni&el înalt de anxietate( în timp ce al,i itemi de exemplu( M?unt inedispusunt organi%a,i ast)el încât o cot$ mare indic$ o anxietate sc$%ut$.

#onderile scorurilor pentru itemii ale c$ror cote ridicate indic$ o anxietate crescut$ suacelea*i ca *i num$rul încercuit. #entru itemii ale c$ror scoruri ridicate indic$ o anxietate redu ponderile scorurilor sunt in&erse. ?corurile ponderate ale r$spunsurilor marcate 1(2(3(4( penitemii in&er*i sunt 4(3(2(1.

?cala A P stare este alansat$ cu 1+ itemi cota,i direct *i cu 1+ cota,i in&e81(2(5(=(1+(11(15(16(19(2+ . ?cala A P tr$s$tur$ are itemi in&ersa,i 81(6( (1+(13(16(1itemi cota,i direct.

@ntrucât scala A P stare este sensi il$ la condi,iile în care testul este administrat( scorula aceast$ scal$ pot )i in)uen,ate de atmos)era emo,ional$ care poate )i creat$ dac$ scala Atr$s$tur$ este aplicat$ prima. @n contrast( s/a determinat c$ scala A P tr$s$tur$ este renein)uen,a il$ de condi,iile în care este aplicat$ 8Zonson( 196=J Zons7on( ?piel erger( 19

38


37/52

A*adar( ordinea de aplicare a acestora( scala A P stare( urmat$ de scala A P tr$s$tur$( a respargumentul men,ionat anterior.

Capitolul !I. IN)ERPRE)'RE' RE6U+)')E+"R

!I./ Procedur%

#rima )a%$ a studiului a constat în aplicarea a trei serii de teste( primul test ?C /9

m$soar$ se&eritatea simptomelor resim,ite su iecti& prin acu%e corporale *i psi7ice percepuultimele %ile( al doilea( testul LECV m$soar$ mai multe simptome depresi&e *i dosimptome somatice( dar spre deose ire de alte scale de e&aluare a depresiei con,ine multe aspecogniti&e ale depresiei ceea ce )ace ca aceast$ scal$ s$ )ie predilect$ pentru e&aluasc7im $rilor su inter&en,ia psi7oterapiilor cogniti&e/comportamentale în tul ur$rile depresal treilea( testul ?!A 1 m$soar$ anxietatea ca *i stare( pe un e*antion de 6+ de su iec,i.Fa%a a doua a studiului( dup$ colectarea datelor este urmat$ de etapa de prelucrare *i interpre

psi7ologic$ a datelor.

!I.1 'nali$a cantitati#%

*emersul statistic pentru ipote$e

39


38/52

Ipote$a // ?e presupune c$ exist$ di)eren,e semni)icati&e între pacientele diagnosticarecu cancer la sân cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani *i cele cu &ârsta cuprins$ între 5+ *i ani în ceea ce pri&e*te simptomele depresi&e.

#entru &eri)icarea acestei ipote%e am reali%at o compara,ie între cele dou' loturi de su iec,ii. acest scop am utili%at testul t a lui ?tudent pentru a decela di)eren,ele semni)icati&e din punct &edere statistic.

e%ultatele sunt pre%entate în ta elele de mai os :

!a el 1. ndici statistici de start pentru &aria ila simptome depresi&e

;aria ila


39/52

#rin prelucrarea datelor statistice( ?#??/ul o)er' dou' &alori ale testului t pentru )iecare situa,ie posi il': în ca%ul respect'rii condi,iei de omogenitate a dispersiei celor doua grupe( se o ,iurm'toarea &aloare pentru !estul ?tudent: t 85= R 11.++( p [.+1 (test ilateral( iar dac' în ca%înc'lc'ii condi,iei amintite( o &ariant' a ustat' a lui t ar )i : t 846. R 11( p[.+1( test ilateral.

#entru a decide care dintre &alori este adec&at' ca%ului nostru &om consulta &aloarea testulului e&ene. #entru acest ca% nu este înc'lcat' condi,ia de omogenitate( prima &aloare a lui t )icea semni)icati&'( c7iar dac' *i testul FR 21. 4( p[+1 este semni)icati&( dar r'mânem la prim&aloare a lui t care este semni)icati&'.

;aloarea t este( t 85= R 11.++( p[.+1( re%ultat semni)icati& statistic( ceea ce duce la conclu%

ipote%a de cercetare este con)irmat'( între cele doua loturi de su iec,i existând di)eren,e pri&ire la intensitatea simptomelor depresi&e.

#entru a o ser&a care dintre cele dou' loturi a înregistrat &alori mai ridicate pe dimensiuneasta ilitate( &om lua în considerare tendin,a central' 8media a celor dou' grupuri. Ast)el( a&ân&edere c' lotul de paciente cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani( &aloarea mediei 8-R4 .4+este considera il mai ridicat' decât cea a lotului de paciente cu &ârsta cuprins$ între 5+/ + de 8-R2 .23 ( consider'm c$ la pacientele mai tinere simptomele depresi&e sunt mai intense.

epre%entarea gra)ic' a celor dou' loturi de su iec,ii în pri&in,a simptomelor depresi&e:

41


40/52

1

2

0 10 20 30 40 50 60

47.4

27.23

1

2

scoruri depresie

esantion

-ig. !I.1./. Simptome depresi#e

Ipote$a 10 ?e presupune c$ exist$ di)eren,e semni)icati&e între pacientele diagnosticarecu cancer la sân cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani *i cele cu &ârsta cuprins$ între 5+ *i ani în ceea ce pri&e*te simptomele anxioase ca *i stare.

#entru &eri)icarea acestei ipote%e am reali%at o compara,ie între cele dou' loturi de su iec,ii.

acest scop am utili%at testul t a lui ?tudent pentru a decela di)eren,ele semni)icati&e din punct &edere statistic.

e%ultatele sunt pre%entate în ta elele de mai os :

!a el 3. ndici statistici de start pentru &aria ila simptome anxioase

42


41/52

;aria ila


42/52

;aloarea t este( t 85= R 1+.33( p[.+1( re%ultat semni)icati& statistic( ceea ce duce la conclu%ipote%a de cercetare este con)irmat'( între cele doua loturi de su iec,i existând di)eren,e pri&ire la intensitatea simptomelor anxioase.

#entru a o ser&a care dintre cele dou' loturi a înregistrat &alori mai ridicate pe dimensiuneasta ilitate( &om lua în considerare tendin,a central' 8media a celor dou' grupuri. Ast)el( a&ân&edere c' lotul de paciente cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani( &aloarea mediei 8-R59.5este considera il mai ridicat' decât cea a lotului de paciente cu &ârsta cuprins$ între 5+/ + de 8-R33.+3 ( consider'm c$ la pacientele mai tinere simptomele anxioase sunt mai intense.

epre%entarea gra)ic' a celor dou' loturi de su iec,ii în pri&in,a simptomelor anxioase

1 20

10

20

30

40

50

60

70

59.57

33.03

1 2

esantion

scoruri anxietate

-ig. !I.1.1. Simptome an(ioase

Ipote$a


43/52

!a el 5. ndici statistici de start pentru &aria ila tendin,e de somati%are;aria ila


44/52

"e alt)el( dac$ compar$m &alorile centrale ale celor dou$ loturi( o ser&$m )aptul c$ di)eren,adintre media înregistrat$ la lotul de paciente cu &ârsta cuprins$ între 3+ *i 5+ de ani 8-R1.39cea a lotului de paciente cu &ârsta cuprins$ între 5+/ + de ani 8-R1.4 ( este minim$. Aceastconstatare sus,ine in)irmarea ipote%ei.

epre%entarea gra)ic$ a acestor re%ultate este repre%entat$ gra)ic în )igura de mai os:

1-0.09

0.41

0.91

1.41

1.91

2.41

2.91

1.391.47

1scoruri

esantion

-ig.!I.1.


45/52

&ârsta cuprins$ între 5+ *i + de ani. Aceste re%ultate s/ar putea datora unei multitudini de )ac pe care îi &om pre%enta succinct( în )unc,ie de etiologia acestora:

@n s)era )actorilor epidemiologici( o rele&an,$ ar putea/o a&ea inciden,a acestei a)ec,iu

la persoanele mai tinere( existând di&erse studii care au demonstrat cre*terea suscepti ilit$,ii dapari,ie a cancerului mamar la )emeile su 35 de ani( neopla%iile de,inând un procent ridicatatingând un maximum la grupele de &arst$ care premerg menopau%a. Cancerul de sân este )oarar întâlnit înainte de &ârsta de 25 de ani. Frec&en,a lui cre*te continuu dup$ 3+ de ani( în speîn ultima um$tate de secol.

"i&ersitatea )actorilor de risc în de%&oltarea acestei maladii ar putea cuprindeantecedentele personale patologice *i )amiliale speci)ice( care îns$ nu pot )i determinate cu

preci%ie utili%ând doar criteriul &ârstei. !otu*i( )actori precum inciden,a tul ur$rilor endocrin8de%ec7ili rul 7ormonal la )emeile mai tinere pot )i responsa ili în de%&oltarea acestei maexist$ studii con)orm c$rora )emeile ce )olosesccontraceptive orale combinate mai de&reme de&ârsta de 1= ani( înainte de prima sarcin$ *i pe o perioad$ mai lung$ de 1+ ani au *anse maicrescute în de%&oltarea cancerului mamar.

?tilul de &ia,$ poate a&ea un rol )oarte important în inciden,a cancerului mamar )emeile mai tinere. Ca )actori speci)ici enumer$m :alimenta8ia bogată în grăsimi ca unul din

)actorii de mediu care in)luen,ea%$ suscepti ilitatea de apari,ie a acestei maladii. "e pild$( constatat c$ exist$ o înalt$ corela,ie între rata consumului de gr$simi *i rata mortalit$,ii pcancer mamar HraI H.E.et al. 19 9GJConsumul de alcool 4mai )rec&ent la )emeile cu &ârstetinere ( în special la )emeile ce consum$ mai mult de 3 $uturi alcoolice pe %i. Acestea pre%un risc cu 5+/ +B mai mare de a de%&olta cancer de sân )a,$ de restul. Acest )enomendatorea%$ e)ectului mitogenic direct pe care il are alcoolul asupra ,esutului mamar *i altera)unc,iei 7epatice( cu sc$derea ratei de meta oli%are a estrogenilor.

@n cadrul )actorilor endogeni 8ce ,in de ga%d$ s/ar putea încadra lipsa al$pt$rii la )emmai tinere de 4+ de ani. Estrogenul P 7ormonul sexual )eminin P in)luen,ea%$ mai mult de 3++)unc,ii ale organismului( printre care reglarea ciclului menstrual( prote area inimii *i men,inereaunei osaturi puternice( care reduce riscul apari,iei cancerului de sân.Ca )actori exogeni 8ce ,in de mediu enumer$m: inciden,a crescut$ a diagnostic$rii la )emeile tinere( în stadii din ce în ce mai precoce 0 prin screening/ul grupelor de risc *i metodelor noi de

47

http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068


46/52

diagnosticJ aproape un s)ert din )emeile diagnosticate cu cancer de sân sunt mai tinere de 5+ deani( iar dintre acestea mai mult de una din patru )emei care au )ost ulterior diagnosticate cucancer de sân au a&ut o stare de anxietate com inat$ cu simptome depresi&e *i o oseal$ de laa)larea &e*tii cât *i dup$ 12( 24 de luni dup$ opera,ie. "e asemenea( stresul oac$ un rol ma or înlupta cu oala. a stres )emeile reac,ionea%$ *i de%&olt$ simptome a)ecti&e ca depresie( anxietate(deprinderi alimentare gre*ite( dar atitudinea po%iti&a a persoanei )a,$ de aceast$ oal$ *i anuacceptarea de a )ace compromisuri( de a trece prin terapie *i de a ene)icia de ser&icile medic*i de spir in duce la cresterea stimei de sine( optimism( cura ( speran,a( implicarea acti&$ po)ace ade&arate minuni în ceea ce pri&e*te e&olu,ia olii *i c7iar exist$ *ansa unei &indec$ri rapide *i mai spectaculoase( dimpotri&$: pesimismul( de%n$de dea( ner$ darea( re)u%ul de comunica cu personalul de specialitate *i de a accepta îngri iriile medicale pot cau%a pr$ u*i

rapid$ a persoanei în cau%$( c7iar decesul acesteia. ;aria ilele ce ,in de diagnosticul *i prognosticul acestei maladii( precum *i e)icacitatea metodelor de tratament( ar putea in)luen,aapari,ia *i intensitatea simptomelor anxios/depresi&e la )emeile mai tinere. Acestea au mai mudi)icult$,i de adaptare la a)larea diagnosticului de cancer de sân( deoarece ele raportea%$ maimulte simptome de stres *i de o calitate in)erioar$ a &ie,ii. @n sc7im ( în ca%ul )emeilor pestde ani( care au a uns la menopau%$( a&ând un diagnostic receptor po%iti&( c7imioterapia nucontri uie cu mult 8aproximati& 1+B la cre*terea speran,ei de &ia,$. @n acest ca%( se recom

7ormonoterapia. "e*i mamogra)ia este o metod$ nedureroas$ *i este recomandat$ )emeilor su35 de ani( sânii acestora sunt prea den*i pentru a )urni%a o imagine clar$ în urma mamogra)ieiceea ce ar putea îngreuna diagnosticarea unei posi ile )orma,iuni neopla%ice în stadii timpurii

Hradul în carese(ualitatea unei persoane poate )i a)ectat$ în urma unui cancer de sâneste mai crescut la )emeile tinere( dar &aria%$ în )unc,ie de modul în care )emeia se percepe pîns$*i în aceast$ situa,ie. Exci%ia c7irurgical$ a sânului sau e)ectele post/radioterapie asupra u p$r,i ale corpului o pot )ace s$ se simt$ mai pu,in atracti&$ sau cu mai pu,in apetit sexu

datorit$ unei lipse de excita,ie sau o diminuare a acesteia. Dnele )emei raportea%$ o sc$derintensit$,ii orgasmului sau a )rec&en,ei acestuia. #entru a pre&eni aceste consecin,e( )emeia es)$tuit$ s$ discute cu medicul despre e&entualele precau,ii ce pot )i luate în leg$tur$ cu acsu iect 8posi ile medicamente sau psi7oterapie ( *i nu în ultimul rând( sunt indicate discudesc7ise cu partenerul. ntimitatea *i sexualitatea nu tre uie s$ ia s)âr*it odat$ cu diagnosticucancer de sân.

48

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&rurl=translate.google.ro&u=http://www.health.am/cr/breast-cancer/&usg=ALkJrhjO-vRXyItIVbkbjKvK8aBc51Algghttp://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&rurl=translate.google.ro&u=http://www.health.am/cr/breast-cancer/&usg=ALkJrhjO-vRXyItIVbkbjKvK8aBc51Algghttp://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


47/52

!rei s)erturi din ca%urile de cancer mamar apar dup$ 5+ de ani. iscul crescut de apari,a cancerului de sân se explic$ prin existen,a 7ormonului sexual )eminin estrogen( *i în mdeose it expunerea organismului la estrogen pe o perioad$ mai îndelungat$( ceea ce )ace dcancerul de sân o oal$ 7ormono/dependent$."atorit$ ignoran,ei( spaimei de diagnostic sau lipsei unei educa,ii sanitare( în ,ara noastr$( pes6+B din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt în stadii a&ansate( *i ;( *ansele losupra&ie,uire )iind sc$%ute( iar costul tratamentului ridicat.Este cunoscut )aptul c$ pacientele ce urmea%$ a )i tratate de cancer de sân sunt mai optimistceea ce pri&e*te prognosticul olii dac$ cunosc particularit$,ile tratamentului ce le &a )i apla&anta ele *i de%a&anta ele terapiei( moti& pentru care se recomand$ o comunicare riguroamedic *i pacient$.

Ceea ce este important de re,inut este c$ )iecare )emeie care a a&ut cancer mamar este di)eritc$ r$spunsul la tratament &aria%$. #unctul comun îl repre%int$ necesitatea in)orm$rii cu pri&di&ersele modalit$,i *i o)erte de a utor( precum *i participarea la re)acerea *i men,inerea s$n$ prin e)ectuarea anali%elor periodice."epresia la pacien,ii cu cancer re%ult$ în urma: diagnosticului ca atare *i tratamentulumedica,iei( depresiei endogene( recurentei unei tul ur$ri ipolare de dispo%i,ie.

n ceea ce pri&este cea de/a treia ipote%a( con)orm careia in cadrul esantionului studia

s/au decelat di)erente semni)icati&e in ceea ce pri&este intensitatea tendintelor de somati%intre pacientele mai tinere si mai &arsnice( re%ultate o tinute ar putea )i datorate unor )ac psi7ologici ce nu pot )i delimitati in )unctie de criteriul &arstei.

n acest sens( manualul "?-/ ; speci)ic$ )aptul c$ tr$s$tura comun$ a tul ur$rilorsomato)orme este pre%en,a simptomelor )i%ice( ce sugerea%$ o a)ec,iune apar,inând mediinterne( dar care nu poate )i pe deplin explicat$ de o oal$ din s)era de interes a medicingenerale( de e)ectele directe ale unei su stan,e sau de o alt$ tul urare mintal$ 8atacurile panic$ . ?pre deose ire de simulare( simptomele somatice nu se a)l$ su control &oluntar. Aconcept( alc$tuit din situa,ii di)erite( are drept numitor comun discon)ortul corporal neexplicgenerat de pro leme psi7iatrice( psi7ologice sau sociale.

?imptomele somatice pot )i în,elese ca mani)estare a con)lictelor incon*tiente 8perspecti&a psi7analitic$ ( a modelelor comportamentale 8perspecti&a cogniti&e comportamental$ sau adis)unc,ionalit$,ilor )amiliale 8perspecti&a )amilial$ .

49


48/52

,rupa tulburărilor somatoforme în *SM0I!/. )ulburarea de somati$are 8isteria P tul urare polisimptomatic$ cu de ut înainte de

3+ de ani( e&olu,ie pe mai mul,i ani( caracteri%at$ printr/o com ina,ie de durere *i simptgastro/intestinale( sexuale *i pseudo/neurologiceJ

1. )ulburarea somatoformănedi)eren,iat$ P se caracteri%ea%$ printr/o su)erin,$ )i%icinexplica il$ ce durea%$ cel pu,in 6 luni *i se situea%$ su limita diagnosticului de tul urasomati%areJ

. )ulburările durerii 8tul ur$ri somato)orme de tip algic P dureri care )ocali%ea%aten,ia clinic$( )actorii psi7ologici a&ând un rol important în instalarea tul ur$rii *i se&eriacesteiaJ

A. 7ipocondria P preocuparea pri&ind teama de a a&ea o oal$ gra&$( a%at$interpretarea eronat$ a simptomelor sau )unc,iilor corporaleJ

H. )ulburarea dismorfofobică8tul urarea dismor)ic$ corporal$ P preocuparea pentru unde)ect imaginar sau exagerarea unui de)ect existent.

!ul ur$rile somato)orme au )ost puse în leg$tur$ cu: conceptul de a)ecti&itate negati&8stare su)leteasc$ marcat$ de un ni&el înalt de discon)ort *i insatis)ac,ie( introspec,ie( st$rasupra e*ecurilor( negati&ism ( cu modalitatea de a se comporta în )a,a olii 8Uillness e7a&cu anumite tul ur$ri de personalitate 87istrionic$( o sesi&/compulsi&$( dependent$ ( cu tende a apela la îngri iri medicale sau suprautili%area asisten,ei medicale( cu antecendentele

depresie sau anxietate ale pacientului.

?/a demonstrat c$ scorurle mari o ,inute la anxietate sunt asociate cu reducerea reu*itsarcinii *i asta pentru c$ )emeile cu ast)el de scoruri sunt mult mai putin capa ile s$ )ac$ )astresorilor inter&eni,i în tratament. !otodat$( )emeile cu un ni&el înalt de anxietate sunt mult m

50


49/52

predispuse s$ )oloseasc$ mecanisme psi7ologice de regresie *i negare( pentru a mic*ora stareaanxietate.

C"NC+U6II

#rin studiul de )a,' am încerca

enasoni chisalita sorina - lucrare disertatie (1)

Documents