cămaşa bărbătească naţională

Cmaa brbteasc naionalCostumul tradiional moldovenesc este un certificat de nalt iscusin i pricepere, este un etalon de frumusee, care posed un limbaj de comunicare a unor tradiii strvechi, o mrturie vie a unui proces de creaie n mas.Ansamblul costumului brbtesc comparativ cu cel femeiesc conine mai puine variante tipologice i este decorat mai redus. Piesele, care definesc aspectul vizual decorativ ale costumului brbtesc snt: cmaa, iarii i brul, cciula sau plria, sumanul, cojocul i mantaua.Cmaa brbteasc conform croielii este cunoscut prin rspndirea unor tipuri de baz: cmaa dreapt tip tunic, cmaa cu platc, cmaa de mire, cmaa cu fust.Cmaa dreapt de tipul tunic este o form arhaic de larg rspndire teritorial n toate zonele Moldovei, deosebindu-se dup dimensiuni. Se croia de-a-ntregul dintr-o bucat de pnz (lat de pnz) lung, care venea n fa i la spate, pn la genunchi, fr a avea custur pe umeri, mneca larg prins de la umr, cu clini la stan, gulerul drept sau guler dublu alturat n jurul gtului. Deseori pentru zile de srbtori gulerul, mnecile la umr i la manget, piepii i poalele se brodau. Cmile de lucru n trecut se confecionau din pnz de cnep, mai trziu din cnep sau in albit cu bumbac. De la sfritul secolului al XIX-lea pentru srbtori, ndeosebi pentru tineri se confecionau cmae de bumbac.O alt variant rspndit o avea cmaa cu platc, care era dubl, avnd i cptueal. Acest tip avea o mai larg rspndire la sfritul secolului al XIX-lea nceputul secolului al XX-lea n zona de centru a Moldovei, ndeosebi n portul tinerilor, prezentnd dup forma croielii o alternativ a cmaelor de tip orenesc. Stanul cmaei la spate i dinainte era larg i ncreit.n partea de nord a Moldovei, unde se ntlnesc n unele sate i reprezentani ai populaiei slave, se ntlneau i cmae croite cu tietura gulerului, ce se ncheia pe stnga. Ele se mbrcau n pantaloni.Deosebit de frumoase erau cmaele de mire, care se brodau mrunt cu mult chibzuial de ctre fete pentru ziua nunii. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adugndu-se i un bru cu motive alese. Ea se broda n cruciulie sau neted - alb, butuc la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu gurele. Se mbrac n pantaloni.Mai puin ntlnit n cercetrile secolului al XX-lea a fost cmaa cu fust, care putea fi purtat peste sau n pantaloni. Cmaele brbteti cusute din pnz de cnep, in sau bumbac esute manual astzi nu se mai ntrebuineaz n sate, folosindu-se numai cele produse de fabric. Numai n colectivele etnofolclorice putem vedea cmae brodate deseori pe pnz asemntoare celei de cas. n secolul al XX-lea decorul ornamental ct i cel cromatic al cmaelor a evoluat spre o ncrcare cu culori vii, motive mrite, care vorbesc despre o modificare nu prea reuit sau uitare a tradiiilor cmaelor tradiionale.Portul brbtesc este completat cu anumite haine, care se mbrac deasupra cmaei i anume pentru var jaletc fr mneci cusut din postav, iar pentru iarn cheptar sau boand din blan de oaie, frumos ornamentat prin aplicaie. Cnd era mai frig, brbaii mbrcau sumanul o hain lung mai jos de genunchi fcut din suman postav de cas de ln de culoare natural sur, neagr, cafenie. Sumanul de srbtoare i pentru cavaleri se ornamenta cu iret negru rsucit din fire de ln aspr.