cadrul de management de mediu şi social...republica moldova proiectul „adaptarea la schimbĂrile...
Post on 07-Mar-2020
16 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Republica Moldova
PROIECTUL
„ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MOLDOVA”
Cadrul de Management de
Mediu şi Social
R E Z U M A T
(pentru detalii şi precizări a se consulta versiunea originală în limbă engleză)
Elaborat de
Echipa de Management al Proiectului
www.moldovapops.md
Chisinau, Moldova
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
4
Cuprins
Cuprinsul versiunii originale (în Engleză) ............................................................ 6
Cuprinsul versiunii originale (în Română) ........................................................... 8
Introducere ............................................................................................................. 10
1. Descrierea Proiectului ................................................................................... 11
1.1 Obiectivul Proiectului .......................................................................................................... 11
1.2 Componentele şi activităţile de proiect ............................................................................... 11 1.3 Localizarea Proiectului ........................................................................................................ 14 1.4 Categoria de mediu a Proiectului ......................................................................................... 14
2. Politicile şi cadrul regulatoriu de mediu ..................................................... 15
2.1 Cadrul normativ naţional ..................................................................................................... 15 2.2 Procedura de evaluare a impactului asupra mediului .......................................................... 17 2.3 Politicile și procedurile de evaluare de mediu ale BM ........................................................ 20
2.4 Categoriile de screening și procedurile de evaluare de mediu ............................................ 20 2.5 Informarea și consultarea publică ........................................................................................ 22
3. Analiza de impact .......................................................................................... 23
3.1 Problemele de mediu majore relevante activităţilor de proiect ........................................... 23
3.2 Impactul potenţial al Proiectului .......................................................................................... 23
4. Îndrumări de mediu ...................................................................................... 29
4.1 Regulile și procedurile pentru screening-ul de mediu ......................................................... 29 4.2 Evaluarea impactului de mediu pentru sub-proiectele de Categorie B ............................... 32
4.3 Paşii, care trebuie de urmat în efectuarea evaluării de mediu a sub-proiectelor ................. 32 4.4 Examinarea şi aprobarea evaluării de mediu a sub-proiectelor ........................................... 37
5. Gestionarea în siguranţă a pesticidelor și Managementul Integrat al
Dăunătorilor ........................................................................................................... 38
6. Implementarea CMMS ................................................................................. 41
6.1 Responsabilitățile de implementare pentru componentele Proiectului................................ 41 6.1.1 Implementarea Componentei 1: Practici rezistente la schimbările climatice în
sectorul agricol .................................................................................................................... 41 6.1.2 Implementarea Componentei 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a
pădurilor şi păşunilor .......................................................................................................... 43 6.1.3 Implementarea Componentei 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre .. 43
6.2 Activităţi de monitorizare şi raportare ................................................................................. 44 6.3 Informarea şi consultarea privind CMMS ........................................................................... 44
Referinţe ................................................................................................................. 46
Anexe....................................................................................................................... 47
Anexa A. Fişa de verificare de mediu ..................................................................................... 48 Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu (pentru activităţile de
construcţie şi reconstrucţie de scară mică) .......................................................................... 55 Anexa C. Conţinutul Planului de management de mediu ....................................................... 59
Cadrul de Management de Mediu şi Social
5
Anexa D. Documentele de referinţă privind Politicile Operaţionale (OP) şi Procedurile de
Bancă (BP) ........................................................................................................................... 64
Anexa E. Raport cu privire la consultările cu părțile interesate privind proiectul CMMS ..... 66
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
6
Cuprinsul versiunii originale (în Engleză)
Abbreviations ........................................................................................................... 5
Executive Summary ................................................................................................ 6
1. Project Description ........................................................................................ 11 1.1 Project objective .................................................................................................................. 11
1.2 Project components and activities ....................................................................................... 11
1.2.1 Component 1: Climate-resilient Practices in the Agriculture Sector ...................... 11
1.2.2 Component 2: Climate-resilient Forest and Pasture Management .......................... 12
1.2.3 Component 3: Climate and Disaster Risk Management ........................................ 13
1.2.4 Component 4: Project Management and Monitoring .............................................. 13
1.3 Project location .................................................................................................................... 13
2. Environmental Policy and Regulatory Framework ................................... 14 2.1 National environmental management regulatory framework .............................................. 14
2.1.1 Environmental legal framework.............................................................................. 14
2.1.2 International conventions, ratified by Republic of Moldova .................................. 18
2.1.3 Regional water agreements and applicability of OP 7.50 to the project activities . 19
2.1.4 Environmental Impact Assessment procedure ........................................................ 21
2.2 National environmental management institutional system .................................................. 26
2.2.1 Central public authorities ........................................................................................ 26
2.2.2 Local public authorities ........................................................................................... 27
2.3 World Bank Environmental Assessment Policies and Procedures ...................................... 28
2.3.1 Safeguard Policies and their relevance to the MCAP ............................................. 28
2.3.2 Screening categories and Environmental Assessment procedures ......................... 30
2.3.3 Public consultation and disclosure .......................................................................... 32
2.4 The comparison of national and WB EA procedures .......................................................... 33
3. Baseline and Impact Analysis ...................................................................... 35 3.1 Overview of the status of the country’s environment.......................................................... 35
3.2 Major environmental concerns of the country and of Southern ecosystems related to project
activities ............................................................................................................................... 37
3.3 Environmental impacts from agriculture ............................................................................. 37
3.4 Project potential impacts ..................................................................................................... 38
4. Project Environmental Guidelines .............................................................. 43 4.1 Purpose and content of Environmental Guidelines ............................................................. 43
4.2 Rules and procedures for the environmental screening ....................................................... 43
4.2.1 Screening and criteria for selecting lands for afforestation, planting new forest belts
and for pasture improvement activities ............................................................................... 44
4.2.2 EIA procedure for Category B sub-projects ........................................................... 47
4.2.3 Types of sub-projects that will be not supported by the MCAP ............................. 47
4.3 Steps to be followed while performing sub-projects EIA ................................................... 48
4.4 EMP disclosure and consultation ........................................................................................ 52
4.5 Integration of the EMP into project documentation ............................................................ 52
4.6 Sub-projects’ EA review and approval ................................................................................ 53
4.7 Environmental monitoring ................................................................................................... 53
4.8 Environmental due diligence of associated activities .......................................................... 54
Cadrul de Management de Mediu şi Social
7
5. Safe Pesticide Handling and Integrated Pest Management ...................... 56
6. ESMF Implementation ................................................................................. 59 6.1 Overall MCAP implementing arrangements ....................................................................... 59
6.2 Major responsibilities of the Project Management Team .................................................... 59
6.2.1 PMT capacity to implement project safeguards issues ........................................... 60
6.2.2 PMT Safeguards Specialist ..................................................................................... 60
6.3 Implementing responsibilities for project components ........................................................ 61
6.3.1 Implementation of the Component 1: Climate-resilient Practices in the Agriculture
Sector ................................................................................................................................. 61
6.3.2 Implementation of the Component 2: Climate-resilient Forest and Pasture
Management ......................................................................................................................... 63
6.3.3 Implementation of the Component 3: Climate and Disaster Risk Management ..... 64
6.4 Monitoring and reporting activities ..................................................................................... 64
6.5 ESMF’s disclosure and consultation .................................................................................... 65
References .............................................................................................................. 66
Annexes .............................................................................................................. 67 Annex A. Environmental screening checklist .......................................................................... 68
Annex B. EMP Checklist for small scale construction and rehabilitation activities ............... 74
Annex C. Content of the Environmental Management Plan ................................................... 78
Annex D. Reference documents on World Bank Operational Policies (OP) and Bank
Procedures (BP) ................................................................................................................... 82
Annex E. Report on consultation on the draft ESMF with interested parties ......................... 84
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
8
Cuprinsul versiunii originale (în Română)
Abrevieri ................................................................................................................ 5
Rezumat ................................................................................................................ 6
1. Descrierea Proiectului ................................................................................... 11 1.1 Obiectivele Proiectului ........................................................................................................ 11
1.2 Componentele Proiectului şi activităţi ................................................................................. 11
1.2.1 Componenta 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul agricol ..... 11
1.2.2 Componenta 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a pădurilor şi
păşunilor .............................................................................................................................. 12
1.2.3 Componenta 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre .............................. 13
1.2.4 Componenta 4: Managementul şi monitorizarea Proiectului .................................. 13
1.3 Locaţia Proiectului ............................................................................................................... 13
2. Politicile şi cadrul regulatoriu de mediu ..................................................... 14 2.1 Cadrul regulatoriu naţional privind managementul de mediu ............................................. 14
2.1.1 Cadrul normativ de mediu....................................................................................... 14
2.1.2 Convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova .................................. 18
2.1.3 Acorduri regionale în domeniul apelor şi aplicabilitatea OP 7.50 activităţilor de
proiect ................................................................................................................................. 19
2.1.4 Procedura evaluării impactului asupra mediului ..................................................... 21
2.2 Sistemul instituţional de management de mediu ................................................................. 26
2.2.1 Autorităţile publice centrale .................................................................................... 26
2.2.2 Autorităţile publice locale ....................................................................................... 27
2.3 Politicile şi procedurile ale Băncii Mondiale privind managementul de mediu .................. 28
2.3.1 Politicile de salvgardare şi relevanţa lor Proiectului ............................................... 28
2.3.2 Categoriile de mediu şi procedurile de evaluare ..................................................... 30
2.3.3 Consultările publice şi publicarea ........................................................................... 32
2.4 Comparaţia procedurilor naţionale şi ale BM privind evaluarea de mediu ......................... 33
3. Condiţiile iniţiale şi analiza impactului ....................................................... 35 3.1 Informaţie generală privind starea mediului în ţară ............................................................. 35
3.2 Riscuri majore de mediu relevante activităţilor de proiect .................................................. 37
3.3 Impacturi de mediu ale agriculturii ..................................................................................... 37
3.4 Impacturi potenţiale ale Projectului ..................................................................................... 38
4. Îndrumările de mediu ................................................................................... 43 4.1 Scopul şi conţinutul îndrumărilor de mediu ........................................................................ 43
4.2 Regulile şi procedurile ale screening-ului de mediu ........................................................... 43
4.2.1 Screening-ul şi criteriile de selctare a terenurilor pentru activităţile de împădurire,
plantarea perdelelor forestiere, reabilitarea pajistelor ......................................................... 44
4.2.2 Procedurile de evaluare de mediu pentru sub-proiectele de categoria B ................ 47
4.2.3 Tipurile de activităţile, care nu vor fi susţinute de Proiect ..................................... 47
4.3 Paşii, care trebuie de urmat în efectuarea evaluării de mediu a sub-proiectelor ................. 48
4.4 Informarea şi consultarea publică ........................................................................................ 52
4.5 Integrarea planului de management de mediu în documentaţia de proiect ......................... 52
4.6 Examinarea şi aprobarea evaluărilor de mediu ale sub-proiectelor ..................................... 53
4.7 Monitorizarea de mediu ....................................................................................................... 53
Cadrul de Management de Mediu şi Social
9
4.8 Verificarea de mediu a activităţilor asociate ........................................................................ 54
5. Gestionarea în siguranţă a pesticidelor și Managementul Integrat al
Dăunătorilor ........................................................................................................... 56
6. Implementarea CMMS ................................................................................. 59 6.1 Arangamentele generale de implementare ........................................................................... 59
6.2 Responsabilităţile majore ale Unităţii de Management a Proiectului .................................. 59
6.2.1 Capacităţile EMP privind problemele de protecţie ................................................. 60
6.2.2 Specialistul pe probleme de protecţie ...................................................................... 60
6.3 Responsabilităţile privind implementarea componentelor de proiect .................................. 61
6.3.1 Implementarea Componentei 1 ............................................................................... 61
6.3.2 Implementarea Componentei 2 ............................................................................... 63
6.3.3 Implementarea Componentei 3 ............................................................................... 64
6.4 Activităţile de monitorizare şi raportarea ............................................................................ 64
6.5 Informarea şi consultarea publică privind CMMS .............................................................. 65
Referinţe .............................................................................................................. 66
Anexe .............................................................................................................. 67 Anexa A. Fişa de verificare de mediu ..................................................................................... 68
Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu pentru activităţile de
construcţie/reabilitare ........................................................................................................... 74
Anexa C. Conţinutul planului de management de mediu ........................................................ 78
Anexa D. Documente de referinţă privind Politicile Operaţionale şi Procedurile Băncii ....... 82
Anexa E. Raportul cu privire la consultările publice asupra proiectului CMMS ................... 84
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
10
Introducere
Pentru a aborda impacturi potenţiale negative ale activităţilor de proiect preconizate, Echipa de
Management a Proiectului (EMP) a elaborat Cadrul de Management de Mediu şi Social
(CMMS), care descrie cerinţele naţionale şi ale Băncii Mondiale privind evaluarea impactului
asupra mediului pentru activităţile Proiectului ”Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”,
care vor fi finanţate.
Acest document reflectă următoarele reguli şi proceduri de mediu: îndrumări cu privire la
evaluarea de mediu a sub-proiectelor şi pregătirea planurilor de management de mediu; fişele de
verificare de mediu pentru diferite categorii de sub-proiecte; măsurile posibile de atenuare pentru
diferite activităţi finanţate; cerinţele privind monitorizarea şi supravegherea implementării
planurilor de management de mediu ş.a.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
11
1. Descrierea Proiectului
1.1 Obiectivul Proiectului
Obiectivul general al Proiectului „Adaptarea la schimbările climatice în Moldova” (PASCM)
este de a creşte productivitatea şi reziliența prin intermediul silviculturii şi agriculturii adaptate la
schimbările climatice pe terenurile vizate şi prin intermediul consolidării sistemelor naţionale de
management a dezastrelor şi prognozării climatice.
1.2 Componentele şi activităţile de proiect
Proiectul va consta din următoarele componente:
Componenta 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul agricol (9,07 mln
dolari SUA)
Componenta are obiectivul de a consolida adoptarea practicilor agricole rezistente la schimbările
climatice în cadrele naturale rurale selectate, prin susţinerea: (i) extinderii practicilor agricole
climatice inteligente (climate-smart agriculture, CSA) ale fermierilor şi acordarea serviciilor de
consultanţă aferente; (ii) irigarea la nivel de comunitate şi consolidarea Asociaţiilor Utilizatorilor
de Apă (AUA).
Subcomponenta 1.1: Extinderea practicilor climatice inteligente ale fermierilor. Investiţiile
bazate pe cerere destinate extinderii măsurilor reuşite de adaptare la schimbările climatice pe
terenurile agricole vor fi implementate prin intermediul granturilor de cofinanţare, disponibile
fermierilor şi producătorilor agricoli eligibili, inclusiv gospodăriilor rurale şi entităţilor
private/agricole din Republica Moldova. Proiectul va pune la dispoziţie granturile de adaptare la
schimbările climatice pentru investiţii şi tehnologii climatice inteligente la nivel de exploataţii
agricole, cum ar fi protecţia anti-grindină, colectarea apei pluviale/apei de suprafaţă, irigarea prin
picurare, sisteme de climatizare pentru sere; agricultura fără lucrări de arătură sau cu practicarea
altor măsuri de conservare a solului. Se anticipează că marea majoritate a beneficiarilor de
granturi vor fi fermierii care îşi desfăşoară activitatea pe loturi de teren de dimensiunii mici,
granturile venind să sprijine micro-investiţiile în soluţii la cost redus, iar restul granturilor vor fi
adresate fermierilor mai mari, cu activitate agricolă comercială, pentru investiţii mici şi medii în
tehnologii mai complexe.
Valoarea grantului şi rata de cofinanţare variază în funcţie de tipul şi dimensiunea investiţiei:
până la 90% de micro-investiţii cu un plafon pentru finanţare de 2.200 dolari SUA; până la 70%
de investiţii mici cu un plafon pentru finanţare de 20.000 dolari SUA, şi până la 50% de investiţii
medii cu un plafon de finanţare de 40.000 dolari SUA. Criteriile de eligibilitate includ, printre
altele, următoarele: (i) titlurile de proprietate asupra terenului; (ii) dorinţa de a contribui
financiar; (iii) angajamentul de participare la activităţile de consolidare a capacităţilor; şi (iv)
dorinţa de a acorda acces pe teren pentru împărtăşirea cunoştinţelor şi experienţei.
Granturile de cofinanţare vor fi acordate prin intermediul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
12
Rurală (ACSA), având în vedere experienţa acesteia şi performanţa de succes în gestionarea
granturilor similare în sectorul agricol în cadrul proiectelor finanţate de Bancă, dar şi reţeaua de
care dispune, care acoperă întreg teritoriu al ţării.
Fermierii din cel puţin 200 sate sunt preconizaţi a participa la Proiect. Această subcomponentă
mai include promovarea şi sensibilizarea publicului cu privire la CSA, precum şi un program
special de formare pentru a facilita preluarea de către fermieri a măsurilor şi tehnologiilor de
adaptare la schimbările climatice.
Subcomponenta 1.2: Sprijin pentru irigarea la nivel de comunitate. Această subcomponentă
prevede finanţare prin acordarea de granturi Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă (AUA) pentru a-i
ajuta pe membrii acestora să beneficieze de accesul la 10 sisteme de irigare existente la scară
largă, reabilitate recent prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), finanţate de
SUA. Activitatea respectivă va aborda actuala lipsă a echipamentului adecvat şi corespunzător la
nivel de exploataţii agricole, care să satisfacă în acelaşi timp şi cerinţele de capacitate minimă de
pompare ale sistemelor MCC reabilitate. Granturile de adaptare la schimbările climatice pentru
investiţiile eligibile (de ex., maşini de irigare cu aspersoare mobile cu bobină şi consolă şi
turbină hidraulică) vor fi acordate în baza cererii AUA eligibile.
De asemenea, subcomponenta va acorda asistenţă de consolidare a capacităţilor AUA pentru o
mai eficientă gestionare a irigaţiilor şi pentru îmbunătăţirea procesele de conducere şi gestionare
ale acestora. Asistenţa în consolidarea capacităţilor va fi acordată de Fondul de Dezvoltare
Durabilă (FDD) Moldova, o instituţie publică creată pentru a continua implementarea
Programului MCC.
Componenta 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a pădurilor şi păşunilor
(7,31 mln dolari SUA).
Această Componentă are ca scop îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice a terenurilor
forestiere și a pășunilor prin asigurarea unui management climatic inteligent. Prima
subcomponentă se axează pe împădurire și reabilitarea terenurilor forestiere și pășunilor. A doua
subcomponentă va sprijini furnizarea de material săditor autohton și adaptat la schimbările
climatice, precum și va contribui la consolidarea capacităților în domeniul restaurării ecologice.
Subcomponenta 2.1: Gestionarea pădurilor şi păşunilor comunale. Activitățile vor sprijini
planificarea gestionării integrate şi participative a pădurilor şi pășunilor la nivelul Autorităților
Publice Locale (APL), precum și efectuarea investițiilor în împădurirea și reabilitarea terenurilor
forestiere și a pășunilor comunitare. Planurile vor facilita abordarea holistică și integrată a
gestionării resurselor funciare ale APL (pășuni și păduri) și vor contribui la o utilizare mai
eficientă și durabilă a acestor resurse. Activitățile de investiții se vor concentra în APL-urile
selectate din șase raioane, prioritare, și vor include împădurirea, reabilitarea fâşiilor forestiere,
crearea noilor centuri de protecţie, a tampoanelor riverane și reabilitarea terenurilor și pășunilor
degradate. Faţă de toate suprafeţele APL-urilor, preconizate pentru restaurare/reabilitare, se vor
aplica criterii de eligibilitate și de selecție. Se preconizează să se restaureze aproximativ 2.500 ha
de terenuri forestiere comunitare și 700 ha de pășuni degradate.
Asistența tehnică și suportul financiar APL-urilor se va furniza prin intermediul ICAS, un institut
de stat în domeniul cercetărilor şi amenajărilor silvice, care a avut o experiență anterioară de
succes cu proiecte similare finanțate de BM/ Fondul BioCarbon.
Subcomponenta 2.2: Restaurarea ecologică a pădurilor degradate. Această subcomponentă va
Cadrul de Management de Mediu şi Social
13
include crearea Centrului Național de Genetică Forestieră și Semințe (CNGFS) cu scopul de a
îmbunătăți capacitatea de producție (cantitativ și calitativ) a materialului de reproducere
certificat de la specii native rezistente la schimbările climatice; investiții într-o instalație
modernă de producție pepinieră în vederea sporirii capacităţii ţării de producere a răsadurilor;
consolidarea capacităţilor și formarea privind restaurarea ecologică rezistentă la schimbările
climatice, care ar include practici pe teren și cele mai bune site-uri cu practici demonstrative.
Componenta 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre (4,79 mln dolari SUA)
Această Componentă are drept obiectiv consolidarea capacităţilor de gestionare a riscurilor
climatice şi de dezastre ale RM, iar în cazul unei situaţii de criză sau excepţionale eligibile,
acordarea imediată a finanţării pentru a răspunde rapid unor astfel de situaţii.
Subcomponenta 3.1: Îmbunătăţirea gradului de pregătire şi de răspuns în cazul dezastrelor
legate de climă. Această subcomponentă are drept scop consolidarea capacităţii autorităţilor
naţionale şi locale de protecţie civilă de a se pregăti şi de a răspunde evenimentelor
meteorologice extreme legate de schimbările climatice, prin susţinerea (instruirii şi
aprovizionarea cu echipamente de pregătire şi reacţie, (ii) modernizării şi actualizării la
standarde internaţionale a Centrului regional de Comandă pentru Situaţii Excepţionale Bălţi
(CCSE).
Furnizarea de echipamente şi formare certificată, cum ar fi reînnoirea unităţilor de pompieri şi de
salvare, va reduce timpul de răspuns critic şi va îmbunătăţi siguranţa şi eficienţa intervenţiilor.
Se preconizează scăderea impactului aspra mediului a intervenţiilor de urgenţă (datorită mai
multor echipamente moderne ecologice) şi un proces de gestionare mai simplificat, cu costuri
reduse de întreţinere.
Renovarea CCSE regional din Bălţi va asigura redundanţa şi interoperabilitatea sistemului
naţional de gestionare a situaţiilor excepţionale, asigurând un management modern şi continuu al
incidentelor de diverse mărimi, la nivel local şi naţional, şi va presta o utilizare mai eficientă a
resurselor pentru pregătirea de situaţii excepţionale şi răspuns. CCSE regional va facilita şi în
continuare răspunsul în cazuri de dezastre, în comun cu reprezentanţii autorităţilor locale.
Formarea personalului CCSE va îmbunătăţi procesele de luare a deciziilor privind gestionarea
crizelor, permiţând SPC SE să emită avertizări în timp util şi să întreprindă măsuri de prevenire
şi de răspuns, inclusiv evaluarea populaţiei afectate.
Subcomponenta 3.2: Facilitatea de răspuns în situaţii excepţionale contingente. Obiectivul
acestei subcomponente este de a îmbunătăți capacitatea RM de a răspunde mai bine în situaţii
excepţionale în cazul producerii unor dezastre.
Ca urmare a unui eveniment advers natural sau tehnogenic, care declanşează un dezastru major,
Guvernul Republicii Moldova poate solicita Băncii să realoce fondurile Proiectului pentru
această Componentă pentru a acoperi parțial intervenţia de urgență și costurile de recuperare. La
fel, această subcomponentă ar putea fi utilizată pentru a direcţiona fonduri suplimentare, dacă
acestea ar fi disponibile ca urmare a situației excepţionale1.
Componenta 4: Managementul şi monitorizarea proiectului (0,92 mln dolari SUA).
1 O astfel de realocare nu ar constitui o restructurare formală a proiectului (Inclusiv componentele de răspuns în
situaţii excepţionale contingente în Proiectele standard de investiţii, Guidance Note to Staff, aprilie 2009, footnote
6).
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
14
Componenta respectivă va fi responsabilă de finanţarea costurilor de operare ale Echipei de
Management a Proiectului (EMP), amplasate în cadrul Ministerului Mediului (MM), care va
asigura funcţiile de management a Proiectului în cauză. Echipa va acorda suport pentru
activităţile de achiziţii, management financiar, coordonare, raportare, monitorizare şi evaluare.
EMP va fi responsabilă de coordonarea agenţiilor de implementare pentru a asigura punerea în
aplicare eficientă a Proiectului.
1.3 Localizarea Proiectului
Deşi activitățile Proiectului vor fi implementate pe întreg teritoriul al ţării, accentul principal va
fi pe subcomponentele 2.1 și 2.2, care vor fi implementate în partea de sud a țării, care este cea
mai vulnerabilă și este una din cele mai afectate regiuni de schimbările climatice.
1.4 Categoria de mediu a Proiectului
În conformitate cu politicile și procedurile de salvgardare ale Băncii Mondiale, inclusiv
OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, Proiectul este plasat în categoria B de risc de mediu.
Deoarece, la această etapă încă nu au fost identificate sub-proiectele şi locaţia activităţilor, care
vor fi finanţate, Banca solicită ca clientul să examineze toate sub-proiectele propuse, asigurănd
că beneficiarii efectuează Evaluarea de mediu corespunzătoare pentru fiecare activitate sau grant.
În acest scop, clientul trebuie să elaboreze un Cadru de Management de Mediu și Social
(CMMS).
Cadrul de Management de Mediu şi Social
15
2. Politicile şi cadrul regulatoriu de mediu
2.1 Cadrul normativ naţional
Acest compartiment descrie legile relevante privind managementul de mediu a sub-proiectelor,
care urmează să fie susținute de PASCM:
Legea #1515 privind protecţia mediului înconjurător (1993). Prezenta Lege constituie cadrul
juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor în probleme aparte
din domeniul protecţiei mediului în scopul:
a) asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos şi estetic plăcut;
b) realizării supremei responsabilităţi a fiecărei generaţii pentru protecţia mediului în faţa
generaţiilor viitoare;
c) obţinerii unui diapazon cît mai larg de folosire a resurselor naturale fără a depăşi
limitele admisibile, evitîndu-se epuizarea şi degradarea lor, riscul pentru sănătatea
oamenilor şi alte consecinţe nedorite şi imprevizibile;
d) protecţiei solului şi subsolului, apelor şi aerului de poluare chimică, fizică şi biologică;
e) păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale, valorilor
naţionale istorice şi culturale;
f) restabilirii ecosistemelor şi componentelor lor, afectate prin activitatea antropică sau
calamităţi naturale.
Legea #1041 privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (2000). În
conformitate cu Legea privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, acestea
terenuri, indiferent de tipul de proprietate, pot fi ameliorate prin lucrări de împădurire în vederea
protecției solului, refacerii echilibrului hidrologic și îmbunătățirii condițiilor de mediu.
În înțelesul legii sunt considerate degradate, terenurile, care prin eroziune, poluare sau prin
acţiunea distructivă a unor factori antropici, şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie
agricolă, dar care pot fi ameliorate prin împădurire şi prin alte lucrări pentru restabilirea
ecosistemelor, şi anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;
b) terenurile cu eroziune de adîncime - ogaşe, ravene, alt.;
c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase, expuse erodării de vînt sau apă;
e) terenurile cu pietriş, bolovăniş, grohotiş, stîncării şi depozite de aluviuni torenţiale;
f) terenurile cu exces permanent de umeditate;
g) terenurile sărăturate;
h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu cariere deschise, cu halde miniere, cu deşeuri de producţie sau
menajere etc.;
j) terenurile cu biocenoze afectate sau distruse;
k) terenurile neproductive.
Legea #272 apelor (2011). Prezenta Lege, parţial armonizată cu directivele Consiliului Europei:
nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale şi nr. 91/676 CEE din
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
16
12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse
agricole, cu directivele Parlamentului și ale Consiliului European: nr. 2000/60/CE din 23
octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul resurselor de
apă; nr. 2006/7/CE din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat; nr.
2007/60/CE din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; nr.
2008/105/CE din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei,
creează cadrul legal necesar gestionării, protecţiei şi utilizării apelor. Scopul prezentei legi îl
constituie:
a) crearea unui cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de
suprafaţă şi a apelor subterane în baza evaluării, planificării şi luării deciziilor în mod
participativ;
b) stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi promovarea investiţiilor în domeniul apelor;
c) stabilirea mecanismelor de protecţie a stării apelor, prevenirea oricărei degradări
ulterioare a apelor, protecţia şi restabilirea mediului acvatic, convergenţa treptată şi
sistematică a protecţiei şi a gestionării lor cu cerinţele europene;
d) asigurarea unei aprovizionări suficiente cu apă de suprafaţă şi cu apă subterană de
calitate bună, faptul acesta fiind necesar pentru o utilizare durabilă, echilibrată şi
echitabilă a apei.
Codul Funciar #828 (1991). Codul Funciar stabilește relațiile funciare și drepturile de proprietate
asupra terenului și cadrul de bază de utilizare a terenurilor. Art. 5 prevede că protecția ecologică
a terenurilor este prioritară altor forme de activități. Art. 23 este deosebit de important, deoarece
stipulează cazurile de încetare a drepturilor asupra terenului, inclusiv de exploatare a terenului
prin metodele care duc la degradarea solului, la poluarea chimică și altele, deteriorarea și
distrugerea ecosistemelor sau a componentelor acestora. Obligațiile deținătorilor de terenuri sunt
(art. 29): să folosească terenurile în conformitate cu destinația lor, să respecte condițiile de
exploatare a terenurilor, să asigure structura asolamentelor conform bunelor practici agricole, să
folosească îngrășămintele chimice numai pînă la nivelurile recomandate și să asigure protecția și
ameliorarea fertilității solului.
Legea privind expertiza ecologică #851 (1996). Legea stabilește scopurile, obiectivele și
principiile Expertizei Ecologice de Stat (EES), precum și regulile de bază pentru pentru
organizarea și desfășurarea acesteia. Legea descrie în detaliu procedurile EES, cererile de
raportare, normele privind conformitatea și prezentarea documentației de execuție a lucrărilor de
construcție, regulile pentru efectuarea EES. Expertiza ecologică de stat este o parte dintr-un șir
de activități pentru protecția mediului, prin care sunt identificate și diminuate impactele
potențiale asupra mediului din activitatea economică planificată, conformarea parametrilor
acestor activități cu actele normative și legislative, normele și standardele în vigoare.
Conform Legii, documentația de proiect pentru obiectele care pot afecta negativ mediul este un
subiect de expertiză ecologică de stat, care, la rîndul său determină dacă aceasta se conformează
sau nu cerințelor de protecție a mediului. Deciziile privind expertiza ecologică pot fi considerate
ca bază pentru aprobarea sau respingerea proiectului. Expertiza ecologică este efectuată înainte
de luarea deciziilor privind activitățile economice preconizate, și este obligatorie pentru toate
activitățile economice care pot avea un impact negativ asupra mediului, indiferent de destinația
acestora, proprietate, investiții, localizare, sursa de finanțare etc. În cazul în care obiectele pot
afecta grav mediul, documentația lor de planificare este supusă EIM, care urmează să fie
efectuată înainte de expertiza ecologică.
Legea privind Evaluarea Impactului asupra Mediului #86 (2014). Legea stabilește scopul
pregătirii documentației privind EIM, procedura acesteia, coordonarea și aprobarea, și include
Cadrul de Management de Mediu şi Social
17
Lista obiectelor și tipurilor de activități pentru care EIM este obligatorie, înainte de elaborarea
acestora. EIM este efectuată pentru a determina măsurile necesare de prevenire a impacturilor
ecologice negative ca urmare a realizării unor obiecte planificate și tipuri de activități. Legea
descrie cerințele pentru documentația privind EIM (materialele în care impacturile directe sau
indirecte a obiectelor planificate asupra aerului, apei, solului, teritoriilor protejate, faunei, florei,
resurselor naturale, monumentelor istorice și culturale, situației economico-financiare sunt
stabilite, descrise și evaluate, compararea soluțiilor alternative și fundamentarea celor mai bune;
activitățile de diminuare propuse (în baza documentației elaborate privind EIM, clientul
elaborează o Declarație privind EIM în care toate materialele, calculările și cercetările sunt
prezentate și sistematizate); conținutul EIM (denumirea proiectului, tipul activității, localizarea,
fundamentarea pentru localizare, durata proiectului, caracteristicile tehnice și tehnologice ale
proiectului, soluțiile tehnice propuse, costul proiectului, localitățile afectate de proiect,
informația privind impactul direct asupra mediului (apă, sol, etc.); terenul care va fi ocupat de
proiect; captarea apei; utilizarea apei, resursele de apă; sursele de materii prime, de transport și
altă infrastructură; emisiile în aer, deșeurile și utilizarea lor, etc.); ordin cu privire la elaborarea și
prezentarea documentației privind EIM, examinarea documentației privind EIM; Acordul de
mediu la documentația privind EIM, etc.
Instrucțiunea pentru organizarea și desfășurarea Expertizei Ecologice de Stat # 188 (2002).
Expertiza ecologică de stat (EES) se aplică pentru orice construcție nouă, modernizarea și
renovarea acesteia. Toată documentația de proiect trebuie să fie prezentată structurilor Expertizei
Ecologice de Stat (Inspectoratului Ecologic de Stat, Agențiilor și Inspecțiilor ecologice
municipale și raionale). Soluțiile tehnice, reflectate în prezentarea documentației tehnice privind
EES trebuie să fie fundamentate suficient pentru reducerea /diminuarea impactului asupra
mediului. Instrucțiunea este însoțită de o serie de anexe, care: (i) descriu în detaliu cerințele
privind documentația de proiect prezentată pentru EES; (ii) desemnează subdiviziunile MM
responsabile pentru EES a proiectelor de diferite tipuri și dimensiuni; (iii) stabilește cerințele
pentru fiecare capitol sau volum a documentației de proiect, etc.
2.2 Procedura de evaluare a impactului asupra mediului
În Republica Moldova, procedura de EIM este stabilită prin Legea privind evaluarea impactului
asupra mediului #86 (2014). Procedurile de EIM sunt aplicabile proiectelor complexe și
potențial periculoase (asupra mediului), care ar putea duce la un impact semnificativ și au scopul
de a preveni și diminua impactul chiar și la etapa de elaborare a proiectului. EIM se efectuează la
etapa inițială a proiectului în cazul construcției noi, modernizării, reconstrucției, modificărilor de
profil de producție, conservării sau lichidării întreprinderilor existente, sau noii planificări de
construcție care urmează să fie implementate.
Evaluarea de mediu a proiectului. Conform procedurilor naționale de aprobare de mediu, toate
proiectele pot fi convențional împărțite în trei categorii principale:
a) Prima categorie - proiectele care pot avea un impact semnificativ asupra mediului
(vedeți lista proiectelor mai jos). Ele necesită o EIM completă înainte de proiectare și
pot fi elaborate în continuare (proiectare detaliată), cu o aprobare pozitivă (Acord de
mediu) a constatărilor privind EIM de către Autoritatea competentă a Ministerului
Mediului. Proiectele din această categorie corespund în principal proiectelor BM din
Categoria A, precum și parțial, proiectelor din Categoria B, de exemplu, proiectele de
transmisie electrică, de protecție a naturii, unele proiecte a bazinelor hidrografice (de
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
18
exemplu, benzi de protecție de-a lungul rîului), unele proiecte de alimentare cu apă
din mediul rural (pentru consumul de apă de 1000 m3/zi și mai mult pentru consumul
de apă subterană și 10 mii m3 pe zi pentru consumul de apă de suprafață), etc.
b) Categoria a doua - proiectele ce nu sunt enumerate în lista de proiecte din prima
categorie, care pot avea un impact mai puțin semnificativ asupra mediului. Ele
necesită fundamentarea ecologică a activităților proiectului. O astfel de fundamentare
este descrisă într-un capitol special de mediu a documentației de proiect, care trebuie
să conțină informații cu privire la mediul potențial afectat, precum și să evidențieze
impactele potențiale principale asupra mediului și măsurile de diminuare. Acest
capitol trebuie să fie inclus în documentația de proiect și, respectiv, să fie aprobat de
către Expertiza Ecologică de Stat înainte de implementarea proiectului - această
categorie corespunde, în principal, proiectelor BM din Categoria B.
c) Categoria a treia – proiectele care au un impact minor asupra mediului și, de aceea
nu trebuie să fie trecute prin procedurile oficiale ale EIM și EES. Această categorie
corespunde pe deplin proiectlor BM din Categoria C.
Procesul de examinare și aprobare a EIM. Conform Legii privind evaluarea impactului asupra
mediului (2014), documentația de proiect pentru proiectele care pot afecta în mod negativ mediul
sunt supuse examinării de către autoritatea competentă din cadrul Ministerului Mediului. Scopul
principal constă în determinarea conformității documentației de proiect cu cerințele de protecție
a mediului și respectarea standardelor / principiilor de mediu, precum și abordarea măsurilor de
protecție a mediului. Evaluarea impactului asupra mediului trebuie efectuată înainte de luarea
deciziilor privind activitatea economică planificată și este obligatorie pentru documentația de
proiect și planificare cu privire la obiectivele economice planificate și activități care afectează
sau pot afecta condițiile de mediu și/ sau preconizează utilizarea resurselor naturale, indiferent de
destinație, plasare, tipul de proprietate și subordonarea acestor obiective, volumul investițiilor
capitale, sursa de finanțare și modul de execuție a lucrărilor de construcții.
Decizia examinării de stat (Acordul de mediu) este baza pentru aprobarea în continuare sau
refuzul documentației de proiect. Scopul EIM este de a identifica impactul acestor proiecte
asupra mediului și de a oferi soluții de diminuare a oricăror efecte semnificative care pot avea
loc ca urmare a implementării proiectului.
În cazul obținerii Acordului de mediu pozitiv, toate concluziile privind EIM, inclusiv lista de
măsuri de diminuare și planul de management de mediu trebuie să fie prezentate în capitolul
"Protecția Mediului" la documentația de proiect.
Consultările publice pentru proiectele care necesită o EIM completă (enumerate mai sus) sunt
obligatorii la etapa inițială a proiectului, înainte de efectuarea EIM (la etapa de evaluare), și la o
etapă ulterioară, în cazul în care declarația privind EIM este prezentată publicului înainte de
examinarea documentației finale (corectate) de către autoritatea competentă de mediu și, astfel,
procedura existentă de consultare publică națională pentru prima categorie respectă în totalitate
cerințele Băncii (proiectele din Categoria A). Pentru proiectele care nu sunt enumerate în lege,
consultările publice nu sunt obligatorii, acest aspect nu este în conformitate cu cerințele BM
pentru proiectele din categoria a doua (proiectele BM din Categoria B).
În baza rezultatelor documentației privind EIM și luînd în considerație rezultatele consultărilor
publice, se ia o decizie. Decizie pozitivă privind documentația de EIM servește ca bază oficială
pentru a continua proiectarea.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
19
Evident, procedura privind EIM este una complexă, și constă din cîteva etape ulterioare de
prezentare și aprobare a documentației. Elaboratorul (inițiatorul activității planificate) este
responsabil de organizarea studiului privind EIM, organizarea consultărilor, prezentarea
documentației privind EIM, inclusiv finanțarea acesteia.
Proiectele, care necesită EES a documentației de proiect. Toate proiectele, care pot avea un
impact negativ asupra mediului, dar care nu sunt enumerate în Legea #86 din 2014 privind EIM
(a doua categorie), vor necesita EES înainte de construcție. Procedurile privind EES sunt de
obicei aplicate după etapele de fezabilitate și proiectare. Documentația de proiectare pentru
aceste proiecte, de obicei, ce țin de construcție, reconstrucție și extindere, este elaborată în
conformitate cu documentația tehnică.
Secțiunile "Protecția mediului" și "Protecția mediului în timpul construcțiilor" din documentația
de proiect se elaborează numai de către specialiști în domeniu. Soluțiile tehnice, reflectate în
documentația tehnică prezentată EES trebuie să fie fundamentate suficient pentru reducerea
impactului asupra mediului.
Etapele desfăşurării EIM și EES. Pentru aprobarea proiectului sunt necesare următoarele etape:
a) Etapa 1. Solicitantul prezintă o descriere a proiectului (locația și intenția) autorităților
publice locale relevante (raionale sau municipale) unde intenționează să fie localizat
obiectul pentru a obține aprobarea de a continua lucrările.
b) Etapa 2. Solicitantul prezintă planul de afaceri a sub-proiectului autorității raionale
(deseori pentru examinarea planului de afaceri se stabilește o comisie, și un membru
al comisiei trebuie să fie un reprezentant al autorității de mediu) pentru a primi
aprobarea acestuia. Comisia stabilește dacă este necesară o EIM. În cazul în care
comisia nu este de acord cu privire la aprobarea planului, solicitantul poate să
furnizeze informații suplimentare și/sau Comisia poate solicita informații de la alte
părți interesate. În cazul în care se confirmă faptul că nu este necesară EIM (conform
listei prevăzute în Legea #86 privind evaluarea impactului asupra mediului),
solicitantul poate continua implementarea subproiectului dacă a primit toate
aprobările și permisele necesare. În cazul în care comisia solicită EIM, atunci
solicitantul va angaja o autoritate licențiată pentru a efectua EIM în numele său.
c) Etapa 3. După desfășurarea EIM, solicitantul o prezintă autorităților centrale sau
locale de mediu pentru aprobarea EIM. EIM se prezintă autorităților de mediu pentru
examinare și comentarii. Comentariile pot fi urmate de: (i) aprobare, (ii) aprobare
conform anumitor condiții care urmează să fie îndeplinite, sau (iii) respingere a EIM,
și respectiv a subproiectului.
d) Etapa 4. După aprobarea de către autoritățile de mediu și obținerea permiselor
eliberate de toate instituțiile interesate (reprezentanții entităților, vizitate de către
solicitanți pentru a obține aprobare, determină ce fel de permise speciale trebuie
obținute de la instituțiile specializate privind evacuările de ape uzate maxim
admisibile, emisiile maxim admisibile pentru aer - ambele sunt calculate pentru
fiecare caz special; utilizarea apei; certificate și autorizații de construcție, precum și
licența pentru utilizarea altor resurse decît cele naturale de apă), se permite începerea
implementării subproiectului2.
2 Instituțiile care coordonează pot fi: Inspectoratul Ecologic de Stat (volumele de evacuare a apelor uzate, emisii de
poluanți în aer ş.a.), Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale (utilizarea resurselor minerale, de apă subterane),
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
20
2.3 Politicile și procedurile de evaluare de mediu ale BM
Politicile de salvgardare și relevanța lor pentru Proiect. Deoarece Proiectul va sprijini o serie de
activități, care ar putea genera unele impacturi de mediu şi sociale, acesta cade sub incidența PO
ale BM 4.01 Evaluarea de mediu.
În timp ce Proiectul nu va finanța procurarea și/sau aplicarea pesticidelor, acesta ar putea susține
procurarea de echipament special și/sau va desfășura instruiri privind managementul dăunătorilor
în sectorul forestier și astfel Proiectul intră sub incidența PO 4.09 privind Managementul
Dăunătorilor. Pentru a aborda aceste probleme, CMMS include măsuri de conștientizare și de
instruire a silvicultorilor privind administrarea produselor de uz fito-sanitar în condiții de
siguranță și utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor pentru a spori sustenabilitatea și a
reduce expunerea oamenilor și a mediului la substanţe nocive.
Proiectul, de asemenea, intră sub incidența PO/BP 4.36 privind Politicile Forestiere, deoarece
vor fi sprijinite aactivitățile de împădurire, împreună cu activitățile de reconstrucție forestiere în
pădurile degradate. În vederea asigurării că aceste activități nu vor afecta habitatele naturale și
conservarea biodiversității, CMMS specifică normele și procedura de examinare de mediu în
ceea ce privește aspectele legate de biodiversitate ale terenurilor acordate pentru împădurire sau
pentru crearea fîșiilor forestiere, precum pentru pădurile degradate selectate pentru activități de
reabilitare.
Proiectul, de asemenea, intră sub incidența PO 4.12 privind Strămutarea Involuntară. Deși, se
anticipează, că toate activitățile (sub-proiectele) vor fi implementate pe terenuri publice, în unele
cazuri activitățile propuse ar putea afecta gospodăriile particulare sau restricționa accesul
populației locale la terenurile împădurite sau pășuni, care urmează să fie îmbunătățite. Pentru a
aborda problemele de strămutare involuntară, inclusiv impactul asupra mijloacelor de trai pe
terenurile protejate, precum și pentru a restricționa accesul la resursele naturale, clientul va
pregăti Cadrul de Politici de Strămutare, care include un Cadru de procese.
Proiectul intră, de asemenea, sub incidenţa PO 7.50 privind Apele Internaţionale. Irigarea
propusă prin acordarea asistenţei grupurilor de fermieri pentru a avea acces la sistemele existente
de pompare la scară largă, reabilitate în cadrul Programului Compact, precum și prin asigurarea
accesului la irigare la scară mică în zonele limitrofe, prin investiții în echipamente și
infrastructură comună (de exemplu, reabilitarea și construirea de noi iazuri de colectare a apei),
nu va schimba volumul extragerii sau calităţii apei rîurilor Prut și Nistru (care sunt rîuri
internaționale/transfrontaliere) și afluenților săi, ci mai degrabă va duce la irigare și drenaj mai
eficiente.
2.4 Categoriile de screening și procedurile de evaluare de mediu
Screening-ul de mediu este o procedură obligatorie pentru PO/PB 4.01 Evaluarea de mediu.
Banca desfășoară screening-ul de mediu al fiecărui proiect propus spre finanțare pentru a
Agenția „Apele Moldovei” (utilizare resurselor de apă de suprafață), autoritățile publice locale/primăriile
(certificate, autorizații de construcții), etc.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
21
determina amploarea și tipul corespunzător al evaluării de mediu, care urmează să fie efectuată.
Banca clasifică proiectul propus în una din cele patru categorii, în funcție de tipul, localizarea,
sensibilitatea și amploarea proiectului, precum și natura și amploarea efectelor potențiale asupra
mediului3. Aceste patru categorii sunt A, B, C și FI.
a) Proiectele din Categoria A pot avea impacturi negative semnificative asupra mediului,
care pot fi sensibile, diferite sau fără precedent. Aceste impacturi pot fi sensibile,
ireversibile și diverse, cu evacuări directe de poluanți, care sunt suficient de mari
pentru a cauza poluarea aerului, apei sau solului; perturbări de scară largă pe teren și
/sau împrejurimi; extragerea, consumul și modificarea unor spații întinse de păduri și
alte resurse naturale; modificarea ciclurilor hidrologice; deplasarea involuntară a
persoanelor și alte perturbări semnificative. Impacturile pot fi diverse, extinse, la nivel
de sector, sau preliminar stabilite. Impacturile, în general, rezultă dintr-o componentă
majoră a proiectului și afectează zona în întregime sau un sector întreg. Acestea pot
afecta o zonă mai extinsă decît terenurile sau instalațiile care sunt supuse lucrărilor
fizice. EM pentru proiectul din categoria A examinează impacturile potențiale
negative și pozitive ale proiectului, le compară cu cele ale alternativelor fezabile
(inclusiv, scenariul „zero” – „fără proiect”), și recomandă măsurile necesare pentru a
preveni, minimiza, atenua sau compensa impactele negative și pentru a îmbunătăți
performanța de mediu. Pentru proiectul din Categoria A, beneficiarul este responsabil
de pregătirea unui raport, a unei EIM complete (sau a unei EIM regionale sau
sectoriale multilaterale). Categoriei A corespund activitățile enumerate în Legea #86
privind EIM (2014) în cazul în care se atribuie la activitățile/întreprinderile planificate
noi. După cum a fost menționat mai sus, în cadrul PASCM nu sunt eligibile astfel de
activităţi.
b) Proiectele din Categoria B au impacturi potențiale negative de mediu asupra populației
sau zonelor importante de mediu - inclusiv asupra zonelor umede, pădurilor, pășunilor
și altor habitate naturale, care sunt mai puțin nocive, decît cele din Categoria A.
Aceste impacturi sunt specifice amplasamentului; puține, dacă există, sunt ireversibile,
iar în cele mai multe cazuri pot fi create măsuri de atenuare mai ușor decît pentru
proiectele din Categoria A. EM pentru un proiect din Categoria B poate varia de la un
proiect la altul. La fel, ca și în cazul evaluării de mediu a proiectelor din Categoria A,
EM a proiectelor din Categoria B examinează impacturile potențiale negative și
pozitive ale proiectului și recomandă orice măsuri necesare pentru a preveni, a
minimiza, atenua sau compensa impacturile negative și de a îmbunătăți performanța de
mediu. Constatările și rezultatele EIM pentru proiectele din Categoria B sunt descrise
în documentația de proiect (Documentul de evaluare a proiectului și Documentul de
informare privind Proiectul). Majoritatea sub-proiectelor susţinute în cadrul PASCM
se preconizează a fi de Categoria B – lucrări civile de reabilitare/reconstrucţie, sisteme
de irigare de scară mică, activităţi de protecţie a solurilor, împădurire şi conservarea
diversităţii biologice.
c) Categoria C. Pentru proiectele din categoria C nu este necesară o EIM sau o analiză de
mediu, deoarece activităţile este puțin probabil să aibă impacturi negative; în mod
normal, ele au acţiuni neînsemnate sau minime privind localizarea, amplasarea fizică.
Evaluarea profesională stabilește, că proiectul are un impact nesemnificativ sau minim
asupra mediului. În afară de screening iniţial, nu este necesară nici o acțiune
suplimentară de EM. La proiectele din Categoria C corespund activitățile ce se referă
la Categoria a treia a proiectelor, care urmează să aibă impacturi minore asupra
mediului și de aceea nu necesită să fie trecute prin procedurile formale ale EIM și
3 Vezi: Environmental Assessment Update Sourcebook, Environmental Department, April 1993. The World Bank
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
22
EES. În acest sens, PASCM va susţine o serie de intervenţii de Categoria C, cum ar fi
dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţiilor implicate şi gospodăriilor agricole
de fermier, asistenţă tehnică şi procurarea utilajului agricol, ş.a.
Selectarea categoriei de screening deseori depinde în mod substanțial nu numai de scara şi
impactul potenţial al activităţilor planificate, dar şi de amplasarea proiectului, în timp ce
„semnificația” impacturilor posibile este parțial o funcție a împrejurimilor naturale și socio-
culturale. Există o serie de locații, care ar putea atribui proiectul la Categoria A, în cazul
amplasării:
în interiorul sau în apropierea ecosistemelor sensibile și valoroase - zone umede,
păduri, habitatele speciilor pe cale de dispariție ş.a.;
în sau lîngă zonele cu terenuri arheologice și/sau istorice sau institutii culturale și
sociale existente;
în zonele dens populate, unde reamplasarea poate fi necesară sau impactul poluării
potențiale și alte tulburări pot afecta în mod semnificativ comunitățile;
în regiunile supuse activităților de dezvoltare grele sau unde există conflicte în
alocarea resurselor naturale;
de-a lungul cursurilor de apă, în zonele de realimentare acvifere sau în rezervoarele
bazinelor hidrografice utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă; și
pe terenuri sau ape care conțin resurse valoroase (cum ar fi pescuitul, minerale,
plantele medicinale, terenurile agricole).
2.5 Informarea și consultarea publică
Procedura de consultare publică a Băncii Mondiale. Pentru toate proiectele din categoria A și B
propuse pentru finanțare de BM, pe parcursul procesului de EIM, beneficiarul consultă toate
părțile interesate, inclusiv grupurile interesate de proiect și organizațiile non-guvernamentale
locale (ONG-uri) privind aspectele de mediu ale activităţilor de proiect și ia în considerație
punctele lor de vedere. Beneficiarul inițiază astfel de consultări cît mai curând posibil. Pentru
proiectele din Categoria A, beneficiarul consultă aceste grupuri cel puțin de două ori: (a) la scurt
timp după screening-ul de mediu și înainte de finalizarea termenilor de referință pentru EM; și
(b) o dată pregătește proiectul raportului privind EM. Adițional, beneficiarul se consultă cu
aceste grupuri pe parcursul implementării proiectului, dacă este necesar pentru a aborda
problemele legate de EM, care îi afectează.
Procedura de informare a Băncii Mondiale. Pentru consultări semnificative între implementator
(beneficiar) și grupurile interesate/afectate de proiect și ONG-urile locale cu privire la toate
proiectele din Categoria A și B propuse pentru finanțare, beneficiarul oferă materiale relevante în
timp util, înainte de consultări și într-o formă și limbă cunoscută și accesibilă grupurilor care
sunt consultate.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
23
3. Analiza de impact
3.1 Problemele de mediu majore relevante activităţilor de proiect
În condiţiile actuale cele mai majore probleme de mediu pot fi considerate:
a) pășunatul excesiv pe pajişti și neorganizat în păduri, care a condus la degradarea
învelișului ierbos a pajiștilor și afectarea procesului de regenerare naturală a pădurilor,
astfel, productivitatea pajiștilor este extrem de scăzută;
b) fragmentarea sectoarelor de păduri în rezultatul exploatării excesive, astfel,
majoritatea ecosistemelor forestiere naturale au devenit fragmentate și degradate;
c) distrugerea fășiilor forestiere de protecție a cîmpurilor agricole şi cursurilor de apă,
care a condiționat accelerarea proceselor de eroziune a solului, dereglarea și
înămolirea cursurilor de apă și bazinelor acvatice;
d) defrișarea vegetaţiei de pe malurile rîurilor, care a codus la intensificarea procesului de
înamolire, evaporare a apei și reducerea capacității ecologice a corpurilor de apă şi de
menținere a diversităţii largi de faună acvatică;
e) degradarea solurilor și intensificarea fenomenelor de eroziune și alunecări de teren;
f) utilizarea neadecvată a sistemelor, utilajelor şi metodelor de irigare și folosirea
neautorizată a surselor de apă cu nivel sporit de poluare și mineralizare, care conduce
la o degradare ireversibilă a solurilor agricole;
g) tăierile ilicite, braconajul și utilizarea nerațională a resurselor cinegetice, care au
condus la micșorarea terenurilor împădurite şi efectivilui de animale și păsări
sălbatice;
h) poluarea solului și apelor prin depozitarea deșeurilor în locuri neautorizate, în zonele
şi fășiile forestiere de protecție a cîmpurilor agricole, răurilor și bazinelor de apă, în
rîpi și pe terenurile degradate.
3.2 Impactul potenţial al Proiectului
La modul general, Proiectul va oferi mai multe beneficii sociale (cum ar fi îmbunătățirea
nivelului de competențe ale fermierilor de adaptare la schimbările climatice, îmbunătățirea
gestionării pădurilor, consolidarea capacității de răspuns în caz de dezastre, etc.). Deasemenea,
implementarea activităţilor de proiect va asigura şi un impact de mediu pozitiv asupra:
asigurării unui echilibru ecologic pe teritoriul Republicii Moldova
conservării şi sporirii biodiversității și asigurării utilizării durabile a resurselor naturale
restabilirii terenurilor degradate şi sporii fertilității solului
restabilirii fășiilor de protecție a cursurilor rîurilor și bazinelor acvatice
restabilirii fășiilor de protecție a amenajărilor agricole
creșterii productivității terenurilor agricole şi pajiştilor naturale
reducerii fragmentării şi vulnerabilităţii ecosistemelor naturale
prevenirii și combaterii deșertificării, calamităților naturale, și
reducerii efectelor negative ale schimbării globale a climei.
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
24
Totodată, activitățile de proiect propuse (producția de material forestier de reproducere pentru
reziliență la schimbările climatice; restabilirea ecologică a pădurilor prioritare degradate;
reabilitarea și crearea perdelelor forestiere pentru protecția zonelor-tampon riverane pentru a
proteja ecosistemele acvatice; împădurirea terenurilor degradate, managementul pășunilor bazate
pe comunitate; facilităţi de granturi, care ar sprijini investițiile în desecarea terenurilor
mlăștinoase, în reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigație, în sisteme de colectare a
apelor pluviale și irigarea eficientă la scară mică, sisteme de plase anti-grindină, agro-
silvicultura, tehnicile de conservare a resurselor de sol și apă, îmbunătățirea capacităților de
pregătire și prevenire a cazurilor excepționale, prin crearea unui Centru de comandă pentru
situații excepționale, etc.) pot genera şi o serie de diverse impacturi asupra mediului și sociale.
Aceste activități, în cazul în care nu sunt implementate în mod adecvat, pot provoca anumite
efecte asupra mediului legate de:
degradarea şi perderea biodiversității;
sporirea poluării solului și a apelor de suprafață din cauza eroziunii solului;
amenințări la adresa sănătății oamenilor și faunei sălbatice din cauza utilizării
necorespunzătoare a pesticidelor;
zgomot, praf, poluarea aerului și a apei, pericole pentru sănătate și probleme de
securitate a muncii în timpul lucrărilor civile etc.
Impacte sociale anticipate ale unor astfel de activități pot genera riscuri asupra siguranţei şi
sănătăţii ocupaţionale, precum şi perderea accesului la resursele naturale.
Toate impacte de mediu şi sociale identificate sunt aşteaptate să fie tipice pentru activitățile de
producere agricolă, de împădurire și de irigare, și pentru lucrările de construcție/reabilitare la
scară mică, și pot fi ușor atenuate prin aplicarea celor mai bune practici agro-silvice și de
construcți sau măsurilor de atenuare relevante.
Descrierea impactului potenţial, care poate fi generat de sub-proiectele în agricultură şi
silvicultură, şi masurile tipice de atenuare au fost elaborate de Banca mondială în 2007 şi sunt
prezentate în Environmental, Health, and Safety Guidelines4 şi Best Available Techniques to the
EU Integrated Pollution Prevention Control Directive5. Sumarul generalizat al activităţilor de
proiect, impacte şi măsuri de mitigare sunt prezentate în Tabelul 1 de mai jos, care poate fi
consultat pentru evaluarea de mediu şi elaborarea Planului de management de mediu pentru sub-
proiectele selectate pentru finanţare.
4 See: http://www.ifc.org/ifcext/sustainability.nsf/Content/EnvironmentalGuidelines
5 See: http://europa.eu/legislation_summaries/environment/waste_management/l28045_en.htm
Cadrul de Management de Mediu şi Social
25
Tabelul 1. Impacte potenţiale de mediu generate de activităţile de proiect şi măsurile de mitigare
Tipul de sub-proiect Impacte pozitive Impacte adverse Măsuri de mitigare
Construcţie de scară mică a centrului
genetic de seminţe
Asigurarea producerii durabile a materialului
semincer, reducerea vulnerabilităţii la
condiţiile nefavorabile climaterice, sporirea
calităţii materialului săditor
Degradarea învelişului de sol natural,
sporirea riscului de poluare a solului şi
apelor, riscuri de siguranţă şi sănătate,
poluarea aerului
Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.
învelişul de sol; elaborarea proiectului tehnic;
gestionarea adecvată deşeurilor de construcţie;
instruirea privind securitatea şi sănătatea
ocupaţională; selectarea şi instalarea utilajului
adecvat; training şi implementarea bunelor
practice de întreţinere; implementarea
tehnicilor MID; manipularea adecvată şi
aplicarea justificată a produselor de uz
fitosanitar şi fertilizanţilor
Reconstrucţia ecologică a pădurilor
degradate
Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor naturale;
restabilirea ariilor degradate; reducerea
vulnerabilităţii la condiţiile nefavorabile
climaterice; prevenirea şi combaterea
deşertificării şi dezastrelor naturale
Perderea biodiversităţii existente şi impactul
asupra habitatelor naturale; sporirea riscului
de eroziune a solului; riscuri de poluare a
apelor şi solului în urma aplicării inadecvate
a pesticidelor şi fertilizanţilor
Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.
învelişul de sol, gradul de afecţiune de
vătămători şi boli; elaborarea proiectului ethnic
individual; plantarea speciilor native şi adaptate
la condiţiile locale; implementarea tehnicilor
MID; manipularea adecvată şi aplicarea
justificată a produselor de uz fitosanitar şi
fertilizanţilor; monitorizarea şi protecţia
plantaţiilor
Împădurirea terenurilor degradate/erodate Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor naturale;
restabilirea ariilor degradate; reducerea
vulnerabilităţii la condiţiile nefavorabile
climaterice; prevenirea şi combaterea
deşertificării şi dezastrelor naturale; protectia
cursurilor şi bazinelor de apă, reducerea
contaminării; sporirea productivităţii
terenurilor agricole şi pajiştelor naturale
Perderea biodiversităţii existente şi impactul
asupra habitatelor naturale; sporirea riscului
de degradare a solului
Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.
învelişul de sol; elaborarea proiectului ethnic
individual; plantarea speciilor native şi adaptate
la condiţiile locale; monitorizarea şi protecţia
plantaţiilor
Reabilitarea şi amenajarea perdelelor
forestiere de protecţie a obiectelor acvatice
şi cîmpurilor agricole
Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor naturale;
restabilirea ariilor degradate; reducerea
vulnerabilităţii la condiţiile nefavorabile
climaterice; prevenirea şi combaterea
deşertificării şi dezastrelor naturale;
prevenirea şi reducerea eroziunii solului;
protecţia cursurilor şi bazinelor acvatice,
Perderea biodiversităţii existente şi impactul
asupra habitatelor naturale; sporirea riscului
de degradare a solului; poluarea solului şi
apelor
Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.
învelişul de sol; elaborarea proiectului ethnic
individual; plantarea speciilor native şi adaptate
la condiţiile locale; monitorizarea şi protecţia
plantaţiilor
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
26
Tipul de sub-proiect Impacte pozitive Impacte adverse Măsuri de mitigare
reducerea contaminării apei; sporirea
productivităţii terenurilor agricole
Îmbunătăţirea gestionării bolilor şi
dăunătorilor de pădure
Prevenirea şi combaterea efectivă a bolilor şi
dăunătorilor; reducerea vulnerabilităţii
ecosistemelor forestiere şi naturale;
îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor naturale
Ameninţări la sănătatea umană şi fauna
sălbatică, ca rezultat al manipulării
inadecvate şi aplicării nejustificate a
produselor de uz fito-sanitar şi fertilizanţilor;
sporirea riscului de contaminare a solului şi
apelor
Asigurarea cu utilaj adecvat necesar;
instruiri; promovarea şi implementarea
bunelor tehnici de MID; minimizarea
aplicării substanţelor chimice nocive
Îmbunătăţirea gestionării
incendiilor/dezastrelor de pădure
Prevenirea şi combaterea efectivă a
incendiilor şi dezastrelor forestiere;
reducerea vulnerabilităţii ecosistemelor
forestiere şi naturale; îmbunătăţirea
biodiversităţii şi asigurarea utilizării durabile
a resurselor naturale
Degradarea solurilor şi a biodiversităţii ca
rezultat, de ex., de amenajare a drumurilor şi
podurilor de acces, etc.
Asigurarea cu utilaj adecvat necesar;
instruiri; promovarea şi implementarea
bunelor tehnici de prevenire şi combatere a
incendiilor şi dezastrelor
Reabilitarea şi readucerea productivităţii
pajiştelor comunale
Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor naturale;
restabilirea ariilor degradate; reducerea
vulnerabilităţii la condiţiile nefavorabile
climaterice; prevenirea şi combaterea
deşertificării şi dezastrelor naturale
Degradarea învelişului ierbos, compactarea
excesivă a solului ca rezultat al păşunatului
intensive; degradarea biodiversităţii
Implementarea managementului adecvat şi
durabil al păşunilor; evaluarea condiţiilor
locale, elaborarea recomandărilor şi
asigurarea instruirilor pentru comunităţi
locale privind bunele practici de păşunat;
oferirea de material semincer adaptat;
monitorizarea şi protecţia terenurilor
reabilitate
Sere de scară mică Asigurarea producerii durabile a culturilor,
reducerea vulnerabilităţii la condiţiile
nefavorabile climaterice; îmbunătăţirea
calităţii culturilor produse
Degradarea învelişului de sol natural;
sporirea riscului de poluare a solului, apelor
freatice şi de suprafaţă; Ameninţări la
sănătatea umană şi animale ca rezultat al
manipulării inadecvate şi aplicării
nejustificate a produselor de uz fito-sanitar şi
fertilizanţilor; consum sporit şi pierderi de
apă şi energie
Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.
învelişului de sol; evaluarea cantitativă şi
calitativă a surselor locale de apă; elaborarea
proiectului tehnic individual; selectarea şi
instalarea utilajului adecvat; training şi
implementarea bunelor practici agricole şi de
întreţinere; implementarea tehnicilor MID;
manipularea adecvată şi aplicarea justificată a
produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor;
asigurarea folosirii raţionale a resurselor de apă
şi energie; gestionarea adecvată a deşeurilor
organice
Sisteme de irigare de scară mică (culturile
agricole şi sere pentru culturi forestiere)
Sporirea fertilităţii solurilor; reducerea
vulnerabilităţii plantaţiilor agricole şi
forestiere; îmbunătăţirea calităţii culturilor;
minimizarea, combaterea şi prevenirea
impactului secetei
Degradarea învelişului de sol natural;
sporirea riscului de poluare a solului, apelor
freatice şi de suprafaţă; Ameninţări la
sănătatea umană şi animale ca rezultat al
manipulării inadecvate şi aplicării
Evaluarea în teren a condiţiilor locale, incl.
învelişului de sol; evaluarea cantitativă şi
calitativă a surselor locale de apă; elaborarea
proiectului tehnic individual; selectarea şi
instalarea utilajului adecvat; training şi
Cadrul de Management de Mediu şi Social
27
Tipul de sub-proiect Impacte pozitive Impacte adverse Măsuri de mitigare
nejustificate a produselor de uz fito-sanitar şi
fertilizanţilor; consum sporit şi pierderi de
apă şi energie; degradarea diversităţii
biologice existente
implementarea bunelor practici agricole şi de
de întreţinere; implementarea tehnicilor MID;
manipularea adecvată şi aplicarea justificată a
produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii
inoperabile a sistemelor de irigare
existente
Sporirea fertilităţii solurilor; reducerea
vulnerabilităţii plantaţiilor agricole;
îmbunătăţirea calităţii culturilor;
minimizarea, combaterea şi prevenirea
impactului secetei
Degradarea învelişului de sol natural;
sporirea riscului de poluare a solului, apelor
freatice şi de suprafaţă; Ameninţări la
sănătatea umană, animale şi ecosisteme
naturale ca rezultat al manipulării inadecvate
şi aplicării nejustificate a produselor de uz
fito-sanitar şi fertilizanţilor; consum sporit şi
pierderi de apă şi energie; degradarea
diversităţii biologice existente; zgomot, praf,
poluarea aerului și a apei, riscurile pentru
sănătate și problemele de securitate a muncii
asociate cu lucrările civile; generarea de
deșeuri solide de construcții
Elaborarea proiectului tehnic individual;
gestionarea adecvată a deşeurilor de
construcţie; instruiri privind aspect de
securitate şi sănătate în muncă, asociate
lucrărilor civile; selectarea şi instalarea
utilajului adecvat; training şi implementarea
bunelor practici agricole şi de întreţinere;
implementarea tehnicilor MID; manipularea
adecvată şi aplicarea justificată a produselor de
uz fito-sanitar şi fertilizanţilor; folosirea
raţională a resurselor de apă şi energie
Promovarea bunelor practici agricole şi
tehnicilor de adaptare la riscuri climatice
(secete, îngheţuri, inundaţii, grindină ş.a.)
Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor naturale;
sporirea fertilităţii solurilor şi productivităţii
culturilor agricole şi pajiştilor; reducerea
fragmentării şi vulnerabilităţii ecosistemelor
locale; prevenirea şi combaterea impactului
calamităţilor naturale
n/a Instruirea fermierilor cu privire la bunele
practici agricole și tehnici; organizarea de
evenimente promotionale, sesiuni de teren,
cîmpuri demonstrative etc.
Structurile de recoltare a apei Adaptarea şi reducerea vulnerabilităţii
gospodăriilor agricole; minimizarea,
combaterea şi prevenirea riscurilor associate
cu deficit de apă; promovarea şi dezvoltarea
bunelor practici de colectare şi conservare a
a apei
Riscuri sporite de supraumezire şi
îmlăştinirii în locurile rezervuarelor
amenajate; riscurile pentru sănătate și
problemele de securitate a muncii asociate
cu lucrările civile
Elaborarea proiectului tehnic individual;
selectarea şi instalarea utilajului adecvat;
training şi implementarea bunelor practici de
întreţinere; asigurarea folosirii raţionale a
resurselor de apă şi energiei
Echipament pentru sistemele de protecţie
anti-grindină
Protecţia eficientă a plantaţiilor şi reducerea
vulnerabilităţii la grindină; reducerea
pierderilor producţiei agricole; promovarea
bunelor practici şi beneficiilor sistemelor de
protecţie anti-grindină
n/a Elaborarea proiectului tehnic individual;
selectarea şi instalarea utilajului adecvat;
training şi implementarea bunelor practici de
întreţinere
Utilaj no-till pentru agricultură
conservativă
Îmbunătăţirea biodiversităţii şi asigurarea
utilizării durabile a resurselor de sol;
sporirea fertilităţii solurilor şi productivităţii
culturilor agricole; reducerea fragmentării şi
Sporirea dependenţei de erbicide; încălzirea
redusă a solurilor slab drenate; exces de
umeditate poate provoca dezvoltarea bolilor
şi afecţiunilor de ciuperci; riscuri de poluare
Instruirea fermierilor privind tehnicile no-till şi
bunele practici agricole, incl. MID; asigurarea
monitorizării calităţii solurilor; implementarea
tehnicilor adecvate de MID şi minimizarea
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
28
Tipul de sub-proiect Impacte pozitive Impacte adverse Măsuri de mitigare
vulnerabilităţii ecosistemelor locale;
reducerea riscului de eroziune; reducerea
consumului de energie şi forţei de muncă
a solurilor şi a apelor în urma aplicării
suplimentare a produselor de uz fito-sanitar
aplicării substanţelor chimice toxice;
manipularea inofensivă şi aplicarea justificată a
produselor de uz fito-sanitar şi fertilizanţilor
Constrtucţia (de scară mică) Centrului
Regional de Comandă
Îmbunătăţirea calităţii, promtitudinii şi
lărgirea ariei de acoperire ale serviciilor de
intervenţie operativă
Zgomot, praf, poluarea aerului și a apei,
riscurile pentru sănătate și problemele de
securitate a muncii asociate cu lucrările
civile; generarea de deșeuri solide de
construcții
Evaluarea în teren a condiţiilor locale;
elaborarea proiectului tehnic individual;
gestionarea adecvată a deşeurilor de
construcţii; instruiri privind securitatea şi
sănătatea ocupaţională
Instruiri şi echipament relevant pentru
Centrul regional de Comandă
Îmbunătăţirea calităţii, promtitudinii şi
lărgirea ariei de acoperire ale serviciilor de
intervenţie operativă
n/a Procurarea echipamentului necesar şi
instruiri privind întărirea capacităţilor
Cadrul de Management de Mediu şi Social
29
4. Îndrumări de mediu
Scopul îndrumărilor de mediu este a de a acorda suport necesr echipei de implementare a
Proiectului în desfășurarea EM și de a determina impacturile potențiale de mediu a sub-
proiectelor selectate și de a oferi următoarele:
a) Regulile și procedurile pentru screening-ul de mediu a sub-poriectelor, care urmează
să fie finanțate din cadrul PASCM;
b) Paşii pentru desfășurarea screeningului de mediu;
c) Conținutul și formatul planurilor de management şi de monitorizare de mediu;
d) Măsurile de atenuare propuse, care urmează să fie aplicate în implementarea
activităţilor de proiect şi în cadrul granturilor;
e) Fişa de verificare pentru activităţile de construcţie de scare mică.
4.1 Regulile și procedurile pentru screening-ul de mediu
Screening-ul fiecărui sub-proiect propus pentru finanțare se efectuează în scopul determinării
scării și tipului de evaluare a impactului asupra mediului, precum și determinării uneia din cele
zece Politici ale Băncii Mondiale, care va fi aplicată. Atribuirea tipului sub-proiectului la
categoria BM și, respectiv, la riscul de mediu, care poate fi generat, este, într-o oarecare măsură,
evaluarea de expert. Sub-proiectele cu risc sporit (Categoria A) vor fi automat excluse din
finanţare în cadrul PASCM; sub-proiectele cu risc de la moderat la scăzut (Categoria B) și cele
cu risc de la minor pînă la „fără risc” (Categoria C) – vor fi evaluate conform procedurilor BM
stabilite.
În general, semnificaţia impactului și selectarea screening-ului respectiv depind de tipul și scara
sub-proiectului, locaţia și sensibilitatea problemelor de mediu, precum și natura și amploarea
impactului potențial.
Exemple de sub-proiecte, care pot fi susţinute în cadrul PASCM, categoriile lor şi instrumentele
aplicate sunt prezentate în Tabelul 2 de mai jos.
Pentru sub-proiectele din Categoria C în afară de screening iniţial, nu este necesară nici o acțiune
ulterioară de EIM. În cazul, în care implementatorii PASCM întîmpină dificultăți în
categorizarea sub-proiectelor, va fi necesar să se consulte cu autorităţile de mediu locale,
inspecţiile ecologice.
În baza Fişei de verificare de mediu, prezentate în Anexa A, agenţia de implementare
(EMP/FLSS) decide ce categorie de sub-proiect se propune și informează beneficiarul cu privire
la tipul de evaluare de mediu şi documentaţia, care trebuie aplicate.
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
30
Tabelul 2. Tipuri de sub-proiecte, categoriile de mediu şi documentaţia aplicată
Tupul sub-proiectului Categoria
C
Categoria
B
Documentaţia
de mediu
aplicată*
Comentarii
Construcţie de scară mică a centrului genetic de
seminţe
- X Fişa de
verificare
-
Reconstrucţia ecologică a pădurilor degradate - X EIM&PMM
specifice locului
-
Împădurirea terenurilor degradate/erodate X - - Pînă la proiectarea, ICAS va asigura evaluarea preliminară privind diversitatea
biologică pentru a nu afecta habitate naturale importante. În cadrul proiectării
schemelor de împădurire, ICAS va specifica, în baza investigaţiilor de teren, formula
de împădurire (compoziţia speciilor) şi măsurile de conservare a solurilor, dacă sunt
relevante
Reabilitarea şi amenajarea perdelelor forestiere de
protecţie a obiectelor acvatice şi cîmpurilor agricole
X - - Pînă la proiectarea, ICAS va asigura evaluarea preliminară privind diversitatea
biologică pentru a nu afecta habitate naturale importante. În cadrul proiectării
schemelor de împădurire, ICAS va specifica, în baza investigaţiilor de teren, formula
de împădurire (compoziţia speciilor) şi măsurile de conservare a solurilor, dacă sunt
relevante
Îmbunătăţirea gestionării bolilor şi dăunătorilor de
pădure
X - - Vor fi evitate procurările de pesticide în cadrul PASCM. Vor fi susţinute doar
activităţile de instruire şi conştientizare
Îmbunătăţirea gestionării incendiilor/dezastrelor de
pădure
X - - Acestea sub-proiecte vor fi de procurări de echipament special şi instruire
Reabilitarea şi readucerea productivităţii pajiştelor
comunale
X - - Pînă la proiectarea, ICAS va asigura evaluarea preliminară privind diversitatea
biologică pentru a nu afecta habitate naturale importante. În cadrul proiectării
schemelor de reabilitare, ICAS va specifica, în baza investigaţiilor de teren, formula
de înierbare (compoziţia speciilor) şi măsurile de conservare a solurilor, dacă sunt
relevante
Sere de scară mică X - - Acestea vor necesita volume mici de lucrări civile şi nu vor implica construcţii de
cazangerii şi/sau sisteme de încălzire
Sisteme de irigare de scară mică (culturile agricole
şi sere pentru culturi forestiere)
X - - Proiectul va susţine, în mare măsură, irigarea prin picurare, şi numai gospodăriile
care folosesc autorizat sursele de apă durabile
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii
inoperabile a sistemelor de irigare existente
- X EIM şi PMM
simple
În cazuri de construcţie a bazinelor/reservoarelor de apă şi folosirea surselor noi de
apă
Promovarea bunelor practici agricole şi tehnicilor
de adaptare la riscuri climatice (secete, îngheţuri,
inundaţii, grindină ş.a.)
X - - În cazuri fără lucrări civile sau activităţi hidro-tehnice
Structurile de recoltare a apei X - - Cu excepţia investiţiilor în construcţia reservoarelor de apă
Echipament pentru sistemele de protecţie anti- X - - -
Cadrul de Management de Mediu şi Social
31
Tupul sub-proiectului Categoria
C
Categoria
B
Documentaţia
de mediu
aplicată*
Comentarii
grindină
Utilaj no-till pentru agricultură conservativă X - - -
Lucrări de renovare/constrtucţie (de scară mică) a
Centrului Regional de Comandă
- X Fişa de
verificare pentru
activităţile de
construcţie
-
Instruiri şi echipament relevant pentru Centrul
Regional de Comandă
X - - -
Notă: *Pentru sub-proiecte de Categoria B, care vor avea impacte diverse şi semnificative – va fi aplicată EIM mai extinsă; sub-proiecte de Categoria C, pentru care este puțin
probabil să aibă efecte negative directe – EIM nu va fi indicată (pentru explicaţii detaliate privind categoriile de screening şi procedurile aplicate vezi secţiunile 2.1.4, 2.3.2 şi 2.4 din
CMMS în versiunea originală).
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
32
4.2 Evaluarea impactului de mediu pentru sub-proiectele de Categorie B
Dupa screening-ul inițial de mediu, pentru sub-proiectele de Categoria B implementatorii vor
iniția EIM și vor pregăti PMM pentru activităţile de împădurire, reabilitare forestieră şi irigare.
În cazul în care sub-proiectul include lucrări de (re)construcţie de scară mică, se propune a
utiliza doar Fişa de verificare a PMM în format-tip (Anexa B). Formatul-tip a fişei propuse
include abordările tipice preventive și de atenuare pentru contractele comune de lucrări civile/de
renovare cu impact localizat. Este prevăzut, ca acest format să includă elementele cheie ale unui
Plan de management de mediu, pentru a întruni cerințele de Evaluare de mediu ale Băncii
Mondiale (ref. PO/BP/GP 4.01).
Fişa de verificare a PMM conţine patru părţi:
Partea 1 este descriptivă ("pașaportul locului/terenului"), care descrie specificul sub-
proiectului din punct de vedere a locației, descrierea activităţilor și lista procedurilor de
autorizare sau informare cu referire la reglementările relevante. Anexele pentru informații
suplimentare pot fi adăugate, dacă este cazul;
Partea 2 include informații de salvgardare;
Partea 3 include măsuri de screening de mediu și sociale, precum şi Plan de măsuri de
atenuare într-un format simplu Da/Nu, și
Partea 4 este un Plan de monitorizare specific terenului pentru activitățile desfășurate în
timpul lucrărilor de construcţie/reabilitare.
4.3 Paşii, care trebuie de urmat în efectuarea evaluării de mediu a sub-
proiectelor
Paşii, care trebuie de urmat în timpul efectuării procedurii de EIM a sub-proiectelor, împreună cu
responsabilităţile diferitor instituţii implicate, sunt prezentaţi în Tabelul 3-4 de mai jos.
Tabelul 3. Documentaţia de mediu pe categorii de sub-proiecte
Responsabil* Document Categoria
C B
B Fişa de verificare de mediu Partea 1 (Anexa A/Forma 1) X X
FLSS/EMP Fişa de verificare de mediu Partea 2 (Anexa A/Forma 1) X X
EMP Fişa de verificare de mediu Partea 3 (Anexa A/Forma 1) X X
FLSS/EMP Fişa de verificare pe teren (Anexa A/Forma 2) - X
B Evaluarea impactului asupra mediului (Anexa A/Forma 3) - X
B Planul de management de mediu (Anexa C/Forma 1-2) - X
B Planul de monitorizare de mediu (Anexa C/Forma 3) - X
B Fişa de verificare a Planului de management de mediu pentru activităţile de
construcţie şi renovare de scară mică (Anexa B) - X
Notă: *B – Beneficiar; FLSS – Furnizor Local de Servicii Specializate (ACSA, FDD, ICAS); EMP – Unitatea de
Management a Proiectului.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
33
Screening-ul va fi efectuat la etapa iniţială a selectării sub-proiectelor. În baza descrierii
activităţilor propuse şi impactului potenţial al acestora asupra mediului, EMP/FLSS vor decide
cărei categorii trebuie atribuit sub-proiectul înaintat. În scopul evaluării de mediu a sub-
proiectelor va fi necesar de utilizat fişe de verificare speciale (vezi Anexele A, B). Aceste
documente vor fi anexate la toate propunerile de sub-proiect depuse (Tabelul 3).
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
34
Tabelul 4. Paşii, care trebuie de urmat în cadrul procedurii de evaluare de mediu a sub-proiectelor
Paşii Categora A Categoria B Categoria C
Pasul
1
1) Potenţialul beneficiar pregăteşte un Concept iniţial de sub-proiect şi îl prezintă la FLSS, sau EMP (după caz).
Notă:
i) Beneficiar este responsabil pentru obţinerea permiselor şi aprobărilor preliminare, care pot fi necesare pentru un anumit tip de activitate ce urmează a fi finanţată,
şi sunt emise de către autorităţile de mediu locale. De asemenea, este necesar de remarcat faptul, că în cazul de construcţii noi sau reconstrucţii substanţiale este
necesară o Autorizaţie de construcţie;
ii) În acest moment beneficiarul poate iniţia discuţii preliminare, dacă este cazul, cu autorităţile de mediu respective pentru a identifica condiţiile pentru evaluarea
impactului asupra mediului.
Pasul
2
În cazul în care sub-proiectul obţine aprobarea preliminară a EMP/FLSS, beneficiarul completează Partea 1 din Fişa de verificare de mediu (Anexa A/Formularul 1)
Pasul
3
EMP/FLSS pe baza constatărilor evaluării impactului asupra mediului şi procesului de definire a domeniului completează Partea 2 din Fişa de verificare de mediu (Anexa
A/Formularul 1)
Pasul
4
Specialistul de mediu a EMP/FLSS în baza Fişei de
verificare de mediu determină categoria de mediu şi
vine cu o concluzie privind necesitatea efectuării
unei EIM ample, şi informează beneficiarul privind
faptul, că un asemenea sub-proiect nu poate fi susţinut
Specialistul de mediu a EMP/FLSS în baza Fişei de
verificare de mediu determină categoria de mediu dacă
este ”B” şi vine cu o concluzie privind necesitatea
efectuării unei EIM (simple, parţiale sau specifice
locului), sau completarea Fişei de verificare a PMM,
inclusiv sau nu a unei evaluări de mediu în teren a unei
locaţii, şi informează beneficiarul
Specialistul de mediu a EMP/FLSS în baza Fişei de
verificare de mediu determină categoria de mediu
dacă este ”C” şi pre-aprobă finanţarea, şi informează
beneficiarul
Pasul
5
N/A În cazul în care un sub-proiectul necesită o EIM şi PMM
şi/sau evaluarea de mediu a unei locaţii pe teren,
EMP/FLSS organizează o vizită de studiu în teren şi
completează Fişa de verificare în teren (Anexa
A/Formular 2)
N/A
Pasul
6
Specialistul de mediu a EMP/FLSS completează Partea 3 a Fişei de verificare de mediu (Anexa A/Formularul 1)
Pasul
7
N/A 7.1) În cazul în care solicitantul doreşte să continue, va
pregăti aranjamentele pentru efectuarea unei evaluări a
impactului asupra mediului la nivelul solicitat şi un Plan
de management de mediu;
7.2) În acest sens EMP/FLSS asigură solicitantului
Termenii de referinţă pentru pregătirea studiului EIM
(Anexa A/Formularul 3).
7.3) La cererea solicitantului, o instituţie autorizată va
pregăti o Evaluare a impactului asupra mediului şi Planul
de management de mediu
N/A
Cadrul de Management de Mediu şi Social
35
Paşii Categora A Categoria B Categoria C
Note:
i) În cazul activităţilor de construcţie şi de
reconstrucţie de mici dimensiuni, se
recomandă să se aplice o Fişă de verificare
generică a unui Plan de management de
mediu, propus de Banca Mondială pentru a
aborda impactul potenţial asupra mediului,
acest document este prevăzut în Anexa C;
ii) Conţinutul şi descrierea Planului de
management de mediu sunt prezentate în
Anexa C/Formularul 1
iii) Formatul Planului de management de mediu
sunt prezentate în Anexa C/Formularul 2
iv) Formatul Planului de monitorizare a impactului
asupra mediului este prezentat în Anexa
C/Formularul 3
Pasul
8
N/A 8.1) Beneficiarul pregăteşte şi prezintă la EMP/FLSS
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului şi
PMM şi/sau Fişa de verificare a PMM, împreună cu alte
documente de mediu necesare pentru aprobare (după caz);
8.2) EMP/FLSS revizuieşte documentaţia prezentată şi
completează Partea 3 a Fişei de verificare de mediu
(Anexa A/Formularul 1)
N/A
Pasul
9
N/A După realizarea EIM şi consultarea publică privind EIM
este pregătită, beneficiarul organizează prezentarea şi
consultarea în acest sens, care implică ONG-uri,
reprezentanţi ai comunităţii, grupurile afectate, etc. şi
înregistrează contribuţiile publicului într-un procesul-
verbal oficial, înregistrează participanţii, precum şi
problemele adresate despre EIM, şi activităţile
recomandate întru abordarea preocupărilor partenerilor.
Notă:
În cazul sub-proiectelor de mici dimensiuni, care necesită
doar o Fişa de verificare a PMM (Anexa B), beneficiarii
vor organiza prezentarea lor fără consultare publică
specială
N/A
Pasul
10
N/A 10.1) După consultare, sub-împrumutatul include
recomandările primite, precum şi cele primite în timpul
revizuirii şi clarificările de către alte autorităţi publice la
N/A
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
36
Paşii Categora A Categoria B Categoria C
documentaţia de elaborare tehnică a sub-proiectului (şi
Planul de management de mediu) şi îl prezintă pentru
efectuarea Expertizei ecologice de stat.
Notă:
Categoria B de sub-proiecte, care solicită doar Fişa de
verificare a PMM (Anexa B) nu vor fi prezentate pentru
EES.
10.2) La necesitate, beneficiarul va obţine, de asemenea,
de la Inspectoratul Ecologic de Stat autorizaţiile
(permisele) finale relevante activităţilor de sub-proiect
Pasul
11
11.1) Solicitantul prezintă setul complet de documente de
mediu către EMP/FLSS pentru examinare şi decizie
pentru finanţare.
11.2) EMP/FLSS informează în scris solicitantul cu
privire la aprobarea sau refuzul finanţării.
Notă:
Documentaţia EIM pentru primele două sub-proiecte de
Categoria B din partea fiecărui FLSS sau EMP vor fi
supuse unei revizuiri şi aprobări preliminare de către
Banca Mondială.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
37
4.4 Examinarea şi aprobarea evaluării de mediu a sub-proiectelor
Examinarea și aprobarea EM. Beneficiarii, în cazuri sub-proiectelor de Categoria B, care sunt
supuşi Expertizei Ecologice de Stat, vor prezenta documentaţia de mediu al sub-proiectului
Inspecţiei Ecologice teritoriale pentru examinarea şi aprobarea. EMP şi ACSA vor fi
responsabili, ca nici un sub-proiect să nu fie finanţat fără aviz pozitiv oficial din partea IES.
Copiile documentelor de coordonare de mediu vor fi păstrate în dosarele individuale ale sub-
proiectelor, şi vor fi disponibile pentru verificare în cadrul misiunilor de monitorizare ale BM.
Activitățile de supraveghere și monitorizare. Pe parcursul implementării subproiectului,
EMP/ACSA vor avea responsabilitatea de supraveghere generală pentru a asigura îndeplinirea în
modul corespunzător a măsurilor indicate şi aprobate în PMM. În colaborare cu autoritățile
locale și IES, EMP şi ACSA vor efectua monitorizarea de mediu a sub-proiectelor pe parcursul
etapelor de construcție și funcționare, specificate în Planul de monitorizare individual.
Raportarea. Rapoartele periodice semianuale de progres privind implementarea PASCM vor
include un compartiment separat "Managementul de Mediu". Compartimentul va include
descrierea succintă a activităților de monitorizare, toate problemele identificate și modul în care
acestea au fost sau sunt planificate a fi soluţionate.
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
38
5. Gestionarea în siguranţă a pesticidelor și
Managementul Integrat al Dăunătorilor
Măsurile de conștientizare și instruire a potențialilor beneficiari privind gestionarea pesticidelor
în condiții de siguranță și aplicarea Managementului Integrat al Dăunătorilor (MID) au drept
scop asigurarea unui cadru pentru instruirea părților interesate, și astfel înțelegerea și gestionarea
problemelor dăunătorilor în sectorul forestier, reducerea riscurilor asupra sănătății umane și
asupra mediului legate de utilizarea substanţelor toxice și protejarea ecosistemelor prin
conservarea agenților benefici, cum ar fi dușmanii naturali ai dăunătorilor și polenizatorii pentru
protejarea pădurilor.
Proiectul va angaja o instituție națională de cercetare și/sau o organizație non-guvernamentală cu
experiență necesară în silvicultură, protecție și capacități de management integrat al dăunătorilor,
precum și capacități de desfășurare a instruirilor pentru beneficiarii proiectului. În baza unui
suport tehnic și de cercetare și conform necesităților beneficiarilor proiectului, compania
selectată va elabora pachete de tehnici MID pentru ecosistemele forestiere, va elabora și va
desfășura un program de formare cu prezentări, studii de cercetare adaptive și studierea practică
pe parcelele forestiere. Activitățile propuse vor include, de asemenea, demonstrații pe teren, cu
utilizarea pesticidelor inofensive, precum și tehnologiilor MID (Tabelul 5).
Tabelul 5. Activitățile de instruire şi diseminare a informației privind gestionarea
pesticidelor în condiții de siguranță și MID
Activitățile de instruire și diseminare a
informației Grupuri țintă
Numărul sesiunilor și
participanților
Finanțarea
solicitată, USD
1) Sesiuni de instruire/formare cu
următoare tematică propusă:
(a) Caracteristicile bolilor şi
dăunătorilor (sectorul forestier);
(b) Măsuri de control, inclusiv
abordările MID în sectorul silvic,
implicînd tehnici de control chimice,
biologice, fizice și culturale;
(c) Probleme de siguranță (proprietăţi
chimice, gestionarea pesticidelor,
transportare, utilizare, depozitare, prim
ajutor, gestionarea deșeurilor, mediul)
Silvicultori, pădurari,
specialiştii Moldsilva,
inspectorii de mediu
3 sesiuni regionale
(Nord, Sud, Centru) cu
participarea 20
persoane per sesiune
18.000 (6.000
per sesiune)
2) Instruiri pentru lucrătorii pepinieriilor
silvice privind MID și problemele de
siguranță, inclusiv demonstrații pe teren
Silvicultori, pădurari,
specialiştii Moldsilva,
inspectorii de mediu
3 sesiuni regionale
(Nord, Sud, Centru) cu
participarea 20
persoane per sesiune
21.000 (7.000
per sesiune)
3) Pregătirea și publicarea unui set de
materiale pentru cursul de formare
privind MID în sectorul forestier
Silvicultori, pădurari,
specialiştii Moldsilva,
inspectorii de mediu,
reprezentanţii centrelor de
sănătate publică
- 6.000
Total 45.000
Notă: Suma estimativă a finanțării solicitate pentru formarea propusă și activitățile de diseminare a informației este
de 45.000 USD, și este inclusă în bugetul PAD în cadrul sub-componentei 2.2, ca intervenție privind Îmbunătățirea
capacităților pentru împădurire și reconstrucție ecologică.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
39
În general, Proiectul va instrui silvicultorii locali privind Managementul Integrat al Dăunătorilor
și va promova practicile culturale și de control a dăunătorilor cu risc redus sau tratare, cum ar fi
controlul biologic și botanic, înainte de a recomanda pesticide nocive. Beneficiarii Proiectului și
silvicultorii vor fi instruiți pentru a monitoriza corect și pentru a identifica din punct de vedere
ecologic și economic nivelurile organismelor dăunătoare și pentru a aplica pesticidele numai
atunci, cînd populațiile depășesc pragurile ecologice/economice, şi atunci cînd pesticidele sunt
cele mai eficiente, reducîndu-se astfel necesitatea de aplicații suplimentare.
Vor fi promovate următoarele practici cu risc redus privind MID:
Plantare cu soiuri de semințe rezistente la dăunători și/sau mai productive;
Conservarea insectelor benefice și dușmanilor naturali prin amînarea aplicării
pesticidelor, atunci cînd insectele benefice sunt culegătoare sau dușmanii naturali par
să cîștige controlul dăunătorilor;
Coordonarea calendarelor de plantare pentru a compensa ciclurile de viață a
dăunătorilor;
Conservarea solului (fîșii de arbuști, culturi alee, linii de contur și terasarea, gully
plug, acoperirea culturilor, etc.); Managementul calității solului (vermicultura,
fertilizarea, etc.;
Capcane;
Altele după cum este recomandat pentru dăunători specifici și specii forestiere.
Tematicile instruirii pentru utilizarea inofensivă a pesticidelor care urmează să fie abordate:
Cunoștințe chimice: înregistrarea, utilizarea corectă, procedurile de aplicare și
specificațiile de etichetare. Această instruire include o analiză aprofundată a
informațiilor de etichetare (vor fi oferite resurse în limba română/rusă și/sau cu
fotografii), precum și discuții a ratelor de dozare și aplicare, calibrarea și menținerea
echipamentelor, aplicarea, intervalele înainte de recoltare și demonstrarea utilizării
echipamentelor corespunzătoare.
Păstrarea: depozitarea corectă a substanțelor chimice față de alte structuri de
proprietate. Va fi menționată necesitatea unei încăperi separate, marcate în mod clar
și închise pentru depozitarea exclusivă a produselor chimice agricole. Pesticidele
trebuie păstrate departe de hrana pentru oameni sau animale sau de sursele de apă
potabilă. Pesticide trebuie să fie întotdeauna depozitate în containerele lor originale.
Transportarea: va fi discutată transportarea pesticidelor în siguranță (adică
neutilizarea transportului public dacă este posibil, păstrarea substanțelor chimice într-
un mediu închis, modalitatea de evitare a înțepăturilor și pungilor rupte, etc).
Protecția lucrătorilor: tipurile de echipament individual de protecție (EIP), cînd
acestea trebuie purtate și de ce, precum și modul în care acestea trebuie îngrijite. EIP
de bază recomandat pentru toate aplicațiile de pesticide include cămăși cu mînecă
lungă, pantaloni lungi și cizme. Participanților li se va recomanda să spele separat EIP
de îmbrăcămintea de fiecare zi și să păstreze EIP în stare bună.
Practici pentru siguranță: tehnici corecte de amestecare, importanța utilizării apei
curate pentru amestecare, precum și importanța necontaminării surselor de apă. Vor fi
abordate tipurile de containere utilizate pentru produse chimice, utilizarea
corespunzătoare a acestora, curățarea și depozitarea lor. Participanții vor fi instruiți să
nu consume produse alimentare / fumeze în timpul manipulării şi aplicării
pesticidelor.
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
40
Primul ajutor și serviciile medicale: materialele de prim ajutor trebuie să fie
disponibile (săpun, apă curată și un prosop), în caz de scurgeri. Participanții vor fi
instruiți să identifice simptomele primare ale expunerii chimice și ce de făcut în caz
de urgență.
Managementul deșeurilor: modalitatea de curățare și eliminare în condiții de
siguranță a substanțelor chimice care nu au fost utilizate. Pentru lichide, containerele
goale trebuie clătite de 3 ori, și eliminate în rezervorul de pulverizare, ca parte a
amestecului de aplicare. În cazul în care produsul este utilizat complet, containerele
chimice trebuie clătite de trei ori și găurite înainte de a fi îngropate. Containerele
NICIODATĂ nu trebuie re-utilizate.
Protecția apei potabile: în cadrul instruirii se va accentua importanța protejării
surselor de apă potabilă și evitarea contaminării apelor subterane și de suprafață.
Participanții vor fi instruiți să identifice sursa lor de apă potabilă și să păstreze toate
pesticidele departe de acea sursă. Vor fi abordate caracteristicile surselor de apă și
măsurile de diminuare pentru a evita contaminarea.
Protecţia mediului: va fi abordată importanța protecției resurselor naturale și utilizării
adecvate a pesticidelor pentru a evita contaminarea de mediu și impactul asupra
organismelor care nu sunt vizate.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
41
6. Implementarea CMMS
Responsabilitățile administrative de implementare a CMMS vor fi atribuite Echipei de
Management a Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului. EMP a acordat asistență în
trecut la implementarea Proiectului privind Poluanții Organici Persistenți (POP) și recent a
finalizat Proiectul Managementul Dezastrelor și Riscurilor Climatice (PMDRC). EMP a lucrat
nu numai cu Banca Mondială, dar are și experiență anterioară de lucru cu Serviciul
Hidrometeorologic de Stat și Departamentul pentru Situații Excepționale. În prezent, EMP are
capacități suficiente de a implementa Proiectul nou, inclusiv ce se referă la problemele de
salvgardare. Performanța EMP în această privință întotdeauna a fost considerată satisfăcătoare.
Implementarea componentelor Proiectului va fi desfășurată de către instituţiile subordonate
ministerelor de resort respective. Prin urmare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va
implementa Componenta 1, Ministerul Mediului - Componenta 2 și Ministerul Afacerilor Interne
- Componenta 3.
6.1 Responsabilitățile de implementare pentru componentele Proiectului
6.1.1 Implementarea Componentei 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul
agricol
Această Componentă are 2 sub-componente și pentru implementarea acestora este necesar un
aranjament instituțional special prin intermediul Furnizorilor Locali de Servicii Specializate
(FLSS).
Aranjamentele de implementare pentru subcomponenta 1.1: Extinderea practicilor
climatice inteligente ale fermierilor. Activitățile prevăzute în cadrul acestei subcomponente,
inclusiv Programul de Dezvoltare a Capacităților și Granturile de Adaptare Climatică, vor fi
implementate de către Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA). Aceasta este o instituție,
care are cunoștințe și experiență preliminară în implementarea unor astfel de granturi și diferitor
sub-proiecte de adaptare climatică și agricole în cadrul proiectelor Băncii Mondiale: Proiectul de
Investiții și Servicii Rurale (RISP-I și RISP-II); Proiectul de Adaptare și Diminuare a Riscurilor
Dezastrelor, și proiectul în desfășurare Agricultura Competitivă în Moldova (MACP) și
extinderea acestuia. Performanța ACSA în cadrul acestor proiecte întotdeauna a fost considerată
satisfăcătoare.
Cu referire la desfășurarea activităților de salvgardare, performanţa ACSA a fost considerată
drept satisfăcătoare, deoarece statele Agenţiei includ specialiști înalt calificați în domeniul
agriculturii şi mediului. ACSA va asigura evaluarea tuturor granturilor din punct de vedere de
mediu și desfăşurarea de către beneficiari a unei EIM corespunzătoare, și, dacă este necesar,
pregătirea unui Plan de Management de Mediu (PMM) pentru fiecare sub-proiect, conform
prevederilor CMMS.
ACSA va fi încadrată de la început în procesul de implementare a grantului, adică de la etapa
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
42
iniţială de evaluare a grantului. Specialiştii ACSA vor evalua propunerile de grant pentru
atribuirea categoriei de mediu conform îndrumărilor de mediu CMMS și pentru determinarea
tipului de evaluare de mediu, care trebuie să fie desfășurat pentru sub-proiectul propus. ACSA va
examina setul de documente pregătit de către beneficiari, completînd Fişa de verificare de mediu
și va prezenta documentele de grant împreună cu formele EM către EMP. Înainte de evaluarea
granturilor, ACSA va asigura că granturile propuse sunt în conformitate cu toate normele și
legislația națională în domeniul protecţiei mediului, şi sunt coordonate de către autoritățile
relevante locale sau naționale de mediu. Toate documentele și autorizațiile relevante trebuie să
fie păstrate în fiecare dosar individual, menţinut de către ACSA și să fie disponibile pentru
examinare de către reprezentanții EMP și ai BM. Implementarea PMM a grantului va fi în
responsabilitatea directă a ACSA și a beneficiarilor, inclusiv responsabilitățile pentru
supravegherea și monitorizarea acestora. Respectarea PMM și monitorizarea impactului pe
parcursul etapei de implementare va fi desfășurată de către ACSA și, periodic, de către
specialistul de mediu al EMP. În cazul nerespectării măsurilor de diminuare presupuse pe
parcursul implementării grantului, ACSA va propune recomandări privind continuarea sau
suspendarea finanțării. Manualul de Granturi, care urmează să fie elaborat, va stabili regulile și
procedurile pentru evaluarea de mediu a granturilor, după cum este descris în CMMS, criteriile
de eligibilitate pentru solicitanţi, criteriile pentru investiții eligibile, termenele și condițiile
finanțării, precum și alte modalități și acorduri ale Proiectului, și acesta trebuie să fie satisfăcător
pentru BM. PMM ale granturilor, de asemenea, vor fi incluse în contracte pentru activitățile
aprobate, și contractanții vor include costul în ofertele lor financiare și de grant. Pentru a asigura
implementarea cu succes a Facilităţii de granturi, ACSA va angaja un specialist de mediu
calificat. De asemenea, Proiectul îi va asigura agenţiei de implementare tot suport consultativ
pînă la aprobarea oricărui grant.
Aranjamente de implementare pentru subcomponenta 1.2: Sprijin pentru irigarea la nivel
de comunitate. Proiectul va oferi finanțare pentru asigurarea aplicării irigării prin acordarea
asistenței grupurilor de fermieri uniți în Asociațiile Utilizatorilor de Apă (AUA) pentru a avea
acces la sistemele de irigare la scară largă, reabilitate de către Programul Compact, și prin
asigurarea accesului la irigare la scară mică în zonele limitrofe prin investiții în echipamente de
irigare pentru fermieri, în special, mașini mobile de irigare cu tambur și consolă și cu o turbină
hidraulică cu presiune prevăzută de hidrant.
Similar primei subcomponente, urmează ca aceste activităţi să fie implementate de un Furnizor
calificat de servicii cu o experiență de succes dovedită în activitatea cu Asociațiile Utilizatorilor
de Apă și managementul participativ de irigare. Se propune că Fondului de Dezvoltare Durabilă
Moldova (FDD Moldova), care este o instituție publică nou creată și este entitatea succesoare a
Fondului Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova), îi vor fi atribuite responsabilitățile
pentru administrarea implementării activităților ambelor sub-componente: Granturilor de
Adaptare Climatică și Consolidarea Capacităților pentru AUA.
FDD cu sediul în Chișinău are în state personal calificat și toate mijloacele tehnice necesare
pentru a sprijini implementarea cu succes a activităților sub-componentei și va asigura suportul
consultativ necesar asociaţiilor susţinute de Proiect.
Responsabilitățile de mediu ale FDD. Granturile de Adaptare Climatică pentru AUA vor fi
selectate și evaluate de către FDD Moldova, și apoi vor fi prezentate pentru aprobare la EMP și
Comitetului de Evaluare. Granturile vor fi oferite AUA în bază de cerere. FDD va desfășura o
evaluare de mediu preliminară a cererilor de grant, asigurîndu-se că în urma implementării
activităţilor de proiect nu va fi generat nici un impact social și/sau de mediu. FDD are în state
specialiști calificați de mediu, care au dovedit performanțe înalte de management de mediu pe
parcursul implementării Programului Compact.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
43
6.1.2 Implementarea Componentei 2: Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a
pădurilor şi păşunilor
Această Componentă are două sub-componente. Pentru prima sub-componentă, se va dezvolta
un parteneriat special între ICAS (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice), desemnat
Furnizor de Servicii, și APL. A doua sub-componentă (stabilirea Centrului Național pentru
Genetică Silvică și Semințe) va fi implementată de către EMP, cu monitorizare directă de către
Ministerul Mediului.
Aranjamentele de implementare pentru sub-componenta 2.1: Gestionarea pădurilor şi a
păşunilor comunale. Aceste activități urmează să fie implementate de către ICAS, instituție de
stat în cadrul Agenției de Stat “Moldsilva”, subordonată Ministerului Mediului. ICAS a fost
instituție de implementare de bază pentru o serie de proiecte ale BM privind captarea şi stocarea
carbonului, susținute de Fondul carbon și BioCarbon, iar performanța acesteia a fost calificată ca
fiind înalt satisfăcătoare.
Această subcomponentă va sprijini o serie de intervenții în cadrul restabilirii terenurilor și
adaptării la schimbările climatice. Acestea includ: planificarea integrată participativă a
gestionării pădurilor/pășunilor la nivelul APL, împădurirea terenurilor degradate, reabilitarea
perdelelor forestiere degradate și crearea de noi zone tampon riverane și reabilitarea pășunilor.
ICAS va fi responsabil pentru elaborarea și implementarea abordării participative propuse între
EMP, ICAS ca entitate de implementare a componentei, APL, diverse agenții de stat (Moldsilva,
Apele Moldovei, Oficiile teritoriale cadastrale, etc.), precum și proprietarii de terenuri și
crescătorii de animale, precum și pentru activitățile de consolidare a capacităților. ICAS va fi
responsabil pentru activitățile desfășurate cu fiecare APL individual, pentru examinarea
îndeplinirii de către ei a criteriilor de selectare a proiectelor și, acest caz, continuarea sprijinirii
acestora în pregătirea planurilor de gestionare a pădurilor/pășunilor și pentru acordarea asistenței
în obținerea aprobării planurilor respective de către Consiliile locale.
ICAS va fi responsabil în continuare pentru executarea proiectării tehnice necesare și pentru
elaborarea specificațiilor tehnice pentru lucrările și achizițiile necesare, care urmează să fie
desfășurate de către EMP în cadrul acestei componente. ICAS va facilita pregătirea
specificațiilor tehnice de la APL pentru EMP, care la rîndul lor le vor prezenta Comitetului de
administrare al Proiectului pentru aprobarea lor. Cererile de la fiecare APL vor fi analizate mai
întîi în funcție de criteriile de eligibilitate, după care propunerile vor fi evaluate cu privire la
impactul social-economic și de mediu. Odată ce selectarea este finalizată, EMP va desfășura
achiziția de lucrări civile și bunuri, în conformitate cu specificațiile tehnice aprobate.
Responsabilitățile de mediu ale ICAS. Deși activitățile propuse, în general, vor avea un impact
pozitiv, pentru a evita efectele negative asupra conservării biodiversității și a habitatelor naturale,
acestea vor fi supuse unei examinări preliminare de mediu în scopul excluderii din terenurile
alocate în acest scop, pe acelea, care reprezintă zone sensibile de mediu sau zone valoroase din
punct de vedere al biodiversității. Aceasta va fi efectuat pe parcursul elaborării Planurilor de
gestionare a pădurilor/păşunilor ale APL de către ICAS, care are experienţă vastă în astfel de
activităţi.
6.1.3 Implementarea Componentei 3: Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
44
Odată ce CPESS este responsabil de gestionarea situaţiilor excepţionale şi raportează
Ministerului Afacerilor Interne, CPESS va fi responsabil de implementarea Componentei 3 zi cu
zi. Responsabilitățile de salvgardare în cazul modernizării Centrului regional de Comandă vor fi
delegate EMP, care va fi responsabilă pentru elaborarea Fişei de verificare a PMM, precum şi
pentru supravegherea şi monitorizarea implementării acestuia.
6.2 Activităţi de monitorizare şi raportare
Progresul privind respectarea prevederilor PMM trebuie să fie prezentat de către toţi
contractanții Echipei de Management a Proiectului (EMP), apoi Băncii de către EMP în formă de
rapoarte semestriale. În acest scop, EMP va monitoriza regulat terenurile de proiect pentru a
confirma conformitatea cu instrumentele evaluării de mediu. În mod similar, beneficiarii
granturilor din categoria B, vor prezenta semestrial rezultatele implementării PMM către
Furnizor de Servicii (ACSA, ADD sau ICAS) și apoi EMP. În mod separat, experții Băncii
Mondiale vor efectua anual vizite de monitorizare pe terenuri pentru a examina respectarea
cerințelor. În cazul unor observaţii legate de nerespectare, reprezentantul teritorial al IES și/sau
al altor autorități, de asemenea, poate efectua supravegherea și monitorizarea de mediu pentru
identificarea nivelului de conformitate cu prevederile proiectului și măsurile de atenuare
implementate.
Integrarea PMM în documentaţia de proiect. Prevederile CMMS vor fi parte a documentației de
proiect și vor fi incluse în contractele de lucrări pentru activitățile propuse, atît în specificații, cît
și în devizele de cheltuieli. Respectiv, contractanților și beneficiarilor granturilor li se va solicita
să includă costul măsurilor prevăzute în PMM în ofertele lor financiare/documentele de proiect,
și li se va solicita să se conformeze cu acestea în implementarea activităților proiectului şi
executarea lucrărilor.
6.3 Informarea şi consultarea privind CMMS
Publicarea proiectului Cadrului de Management de Mediu şi Social a avut loc pe data de 30
ianuarie 2017, fiind plasat pentru consultări pe platforma-web publică (particip.gov.md), precum
și pe pagina web a Unităţii de Management a Proiectului (www.moldovapops.md). Totodată,
proiectul CMMS a fost expediat în format electronic tuturor instituţiilor interesate, printre care
Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia „Moldsilva”, Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare, ONG-uri de mediu ş.a.
Consultările asupra proiectului CMMS au avut loc pe 13 februarie 2017 în incinta Ministerului
Mediului în Chișinău, cu participarea reprezentanților Unităţii de Management a Proiectului
PASCM, partenerilor de implementare (ACSA, FDD, ICAS), beneficiarilor potenţiali,
autorităților naționale de mediu și organizațiilor non-guvernamentale.
În cadrul consultărilor, EMP a prezentat publicului proiectul CMMS. În special, publicul a fost
informat despre activităţile de proiect propuse, procedurile de screening de mediu pentru
activităţile finanţate, tipurile de evaluare de mediu pentru sub-proiecte, analiza impacturilor
potențiale, care pot fi generate de activitățile propuse, precum și măsurile, care urmează să fie
Cadrul de Management de Mediu şi Social
45
luate pentru a preveni/reduce efecte negative potențiale.
Invitaţii la consultări au participat activ în discuții, care au fost axate pe procedurile propuse de
screening de mediu și capacitatea agențiilor de implementare de a desfășura managementul și
monitorizarea de mediu adecvate ale sub-proiectelor.
După întrunire, în baza propunerilor participanților, precum și comentariilor şi sugestiilor primite
privind prevederile proiectului CMMS publicat cu două săptămîni înainte de şedinţa de
consulltări, a fost ajustat şi finalizat Cadrul de Management de Mediu şi Social pentru PASCM.
Raportul privind consultările publice cu privire la proiectul CMMS este prezentat în Anexa E.
Versiunea finală a Cadrului de Management de Mediu şi Social, aprobată de Banca Mondială,
urmează să fie plasată pe InfoShop al Băncii Mondiale pentru publicul larg, precum și pe pagina
web a Unităţii de Management a Proiectului - www.moldovapops.md.
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
46
Referinţe
Acord intre Cabinetul de Ministri al Ucrainei si Guvernul Republicii Moldova privind
colaborarea in domeniul protectiei si dezvoltarii durabile a bazinului riului Nistru,
semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. Disponibil pe http://www.eco-
tiras.org/docs/ACOR_DNIESTER_MD_final-UA per cent20final.pdf
Agenţia “Apele Moldovei”. Pagina oficială - www.apelemoldovei.gov.md
Agenţia “Moldsilva”. Pagina oficială - ww.moldsilva.gov.md
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale. Pagina oficială - www.agrm.gov.md
Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government
of Romania for the cooperation for the protection and sustainable use of Prut and
Danube waters, Chisinau, 28 June 2010
Environmental Assessment Update Sourcebook, Environmental Department, April
1993. The World Bank
Europe’s Environment: The Third Assessment, 2003
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM. Pagina oficială - www.ieg.asm.md
Millennium Challenge Account Moldova. Pagina oficială -
http://mca.gov.md/ro/platforma.html
MillenniumChallenge Corporation - Irrigation Sector Reform Services project in
Moldova, (2010-2015). Disponibil pe http://www.aht-group.com/index.php?id=621 Ministerul Mediului. Pagina oficială - www.mediu.gov.md
Registrul de Stat al Actelor Juridice (State Register of Legal Acts) -
http://lex.justice.md/
Inspectoratul Ecologic de Stat. Pagina oficială - www.inseco.gov.md
State of the Environment in the Republic of Moldova 2007–2010 (National Report -
Synthesis). Available from http://ies.gov.md/file/rapoarte/SM_eng.pdf
United Nations Economic Commission for Europe UNECE. Republic of Moldova
Environmental Performance Review. 3nd Review. United Nations, New York and
Geneva, 2014
World Bank project – Management of disasters and climatic risks in Moldova (2010-
2013). Available from http://www.meteo.md/bm20102013.htm
World Bank. Integrating Environment into Agriculture and Forestry. Progress and
Prospects in Eastern Europe and Central Asia. Volume II, Moldova – Country
Review, November 2007. Disponibil pe www
worldbank.org/eca/environmentintegration
Cadrul de Management de Mediu şi Social
47
Anexe
Anexa A. Fişa de verificare de mediu
Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu pentru
activităţile de construcţie/reabilitare
Anexa C. Conţinutul Planului de management de mediu
Anexa D. Documente de referinţă privind Politicile Operaţionale şi Procedurile
Băncii
Anexa E. Raportul cu privire la consultările cu părţile interesate asupra
proiectului CMMS
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
48
Anexa A. Fişa de verificare de mediu
Anexa A/Formularul 1
FIŞA DE VERIFICARE DE MEDIU
Partea 1
(se completează de solicitant pentru toate categoriile)
1. Denumirea sub-proiectului:
2. Descrierea scurtă a Sub-proiectului care include: domeniul proiectului, costul proiectului,
dimensiunile fizice, suprafaţa de întindere, aşezarea, forma de proprietate, existenţa activităţilor
în operare, planuri de expansiune sau noi construcţii.
3. Vor influenţa proiectul parametrii de mediu, expuşi mai jos, în timpul fazelor de construcţie
sau de activitate? Bifaţi (), în care fază va avea loc impactul şi dacă sunt necesare măsuri de
minimalizare.
Componentul de mediu Etapa de
construcţie
Etapa de
funcţionare
Măsuri de
atenuare
Mediul terestru
Eroziunea solului şi degradarea: Va include proiectul
aratul/cultivarea pe pante?
Pierderi în habitate şi diversitatea biologică: Va include
proiectul utilizarea sau modificarea habitatelor naturale
(păşunatul sau aratul pe terenurile de stepă, tăierea sau
relocarea copacilor, vegetaţiei naturale)?
Contaminarea terenului: Se vor aplica pesticide?
Degradarea terenului, habitatelor şi ecosistemelor: În cazul
producerii animaliere, va contribui proiectul la degradarea
terenurilor, habitatelor şi ecosistemelor?
Degradarea terenului şi solurilor: Va include proiectul
excavările pe teren?
Generarea deşeurilor solide, inclusiv a deşeurilor toxice?
Pierderi de habitate şi biodiversitate: Va fi situat proiectul în
imediata apropiere de zonele de protecţie sau de alte zone
sensibile a habitatelor importante de faună şi floră naturale?
Eroziunea şi degradarea terenului: producerea culturilor
agricole – Va presupune proiectul practic agricole adecvate?
Pierderea biodiversităţii: extinderea suprafeţelor de producere
agricolă
Poluarea solului şi apelor subterane
Degradarea terenurilor, poluarea apelor si estetica: Construcţii
Alte impacturi
Calitatea aerului
Proiectul va produce emisii de poluare?
Proiectul va genera poluarea aerului specifică (dioxine, furani,
etc.)?
Mediul acvatic
Cantitatea apei: Proiectul include folosirea apei?
Calitatea apei / Poluarea: Proiectul va contribuie la poluarea
apelor de suprafaţă?
Cadrul de Management de Mediu şi Social
49
Componentul de mediu Etapa de
construcţie
Etapa de
funcţionare
Măsuri de
atenuare
Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă: Va aplica proiectul
pesticide şi îngrăşăminte anorganice, care contribuie la
poluarea apelor de suprafaţă?
Pierderea biodiversităţii: Va include proiectul introducerea
unor specii străine (de exemplu, în cazul proiectelor de
acvacultură)?
Pierderea biodiversităţii: Proiectul va fi situat in imediata
apropiere de zonele de protecţie sau de zonele umede de
refugiu atât pentru avifauna locală cât şi pentru păsările
călătoare?
Degradarea ecosistemelor naturale acvatice
Buruienele, dăunători, boli: Va contribui proiectul la
răspândirea buruienilor, dăunători şi bolilor de animale şi
plante?
Înnămolirea obiectelor acvatice
Alte impacturi
Mediul socio-economic
Proiectul va asigura neafectarea sănătăţii umane, securitatea
muncii şi neafectarea rezidenţilor din teritoriul în apropierea
zonei de proiect?
Proiectul necesită consultările publice privind problemele de
mediu şi factori de producere?
Impacturi sociale
4. Pentru componentele de mediu bifate mai sus, şi folosind informaţia din tabel de mai jos
descrieţi măsurile de minimalizare, care vor fi întreprinse în decursul etapelor de construcţie (C),
funcţionare (F) sau ambelor (B)
Componenta de mediu Etapa
(C, F sau B) Măsurile de atenuare
Solicitant: ____________________ Semnătura: _________________ Data: _______________
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
50
Anexa A/Formularul 1
FIŞA DE VERIFICARE DE MEDIU
Partea 2
(se completează de EMP/FLSS în baza rezultatelor verificărilor şi analizelor)
5. Categoria de mediu (A, B sau C) [ ]
6. Evaluarea Impactului asupra mediului este necesară? (Da sau Nu) [ ]
7. Tipul de Evaluare de mediu (EM) necesară:
7.1 Evaluarea de mediu completă (pentru Categoria A de sub-proiecte) [ ]
7.2 Evaluarea de mediu parţială (pentru Categoria B de sub-proiecte) [ ]
8. Tipuri de documente privind EM:
8.1 Raportul EM şi Planul managementului de mediu (PMM) detaliat (p/u Categoria A) [ ]
8.2 EM parţială, inclusiv Evaluarea terenului (ET) şi PMM (pentru Categoria B) [ ]
8.3 ET şi Fişele de verificare a PMM (p/u activităţile de construcţie de scară mică) [ ]
9. Ce probleme ecologice sunt ridicate de sub-proiect?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
10. Dacă se cere Evaluarea de mediu, care sunt momentele specifice pentru examinare?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
11. Care este perioada de timp şi costurile pentru efectuarea Evaluării de mediu?
__________________________________________________________________________________
Reprezentantul EMP/FPSS: _________________ Semnătura: ____________ Data: ___________
Cadrul de Management de Mediu şi Social
51
Anexa A/Formularul 1
FIŞA DE VERIFICARE DE MEDIU
Partea 3
(se completează de EMP în baza analizei măsurilor de minimalizare propuse precum şi
rezultatelor evaluării de mediu (dacă a fost indicată))
12. A fost necesară Evaluarea de mediu? (Da sau Nu) [Da ]
Dacă „Da”, a fost efectuată? [Da ]
13. Au fost respectate cerinţele naţionale şi ale Băncii Mondiale pentru consultările publice şi
documentate corespunzător? (Da sau Nu) [Da ]
14. A fost elaborat Planul de Management al Mediului ? (Da sau Nu) [Da ]
15. Măsurile de minimalizare a riscurilor care urmează a fi întreprinse în timpul implementării
proiectului sunt adecvate şi potrivite? (Da sau Nu) [Da ]
16. Va corespunde proiectul standardelor existente de control privind emisii şi deşeuri? (Da sau
Nu) [Da ]
Dacă „Nu”, se va căuta scutire? [Da ]
17. Este necesar un Plan de Monitorizare? (Da sau Nu) [Da ]
Dacă „Da”, a fost pregătit? (Da sau Nu) [Da ]
Aprobat de DLC? [Da ]
18. Care sunt acţiuni următoare cerute de autor, IFP sau DLC?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
19. Au fost organizate consultări publice referitor la impact potenţial asupra mediului a sub-
proiectului propus? (Da sau Nu) [Da ]
S-a făcut proces verbal? (Da sau Nu) [Da ]
Data: Participanţii:
______ ______________
______ ______________
______ ______________
Specialistul de mediu EMP: ______________ Semnătura: ___________ Data: _________
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
52
Anexa A/Formularul 2
FIŞA DE VERIFICARE DE MEDIU
Fişa de verificare în teren
(se completează de EMP/FLSS p/u sub-proiecte de categoriile A şi B)
Denumirea Proiectului:
Data/perioada vizitei:
Localitatea, raion:
Inspectorii:
Activitatea curentă şi descrierea terenului
Cine este persoana de contact de pe teren? (numele, poziţia, informaţie de contact)
Care este suprafaţă ce va fi folosită pentru activităţile proiectului?
La ce se foloseşte terenul în prezent?
La ce s-a folosit terenul în trecut? (indicaţi perioada, dacă e posibil)
Situaţia ecologică
Sunt aşezări senzitive în apropiere (rezervaţii naturale, culturale, locuri istorice etc.)?
Existenta cursurilor de apă
Învelişul de sol şi înclinaţia terenului
Suprafaţa este mlăştinoasă, supusă inundaţiilor sau alunecărilor de teren? Sunt semne de
eroziune?
Care sunt obiecte (de ex. şcoli, case de locuit, obiecte industriale, terenurile arabile) din
vecinătate? Indicaţi distanţele
Activităţile va afecta transportul sau alte utilităţi publice?
Autorizaţii, licenţe, permise
Sunt necesare autorizaţii, licenţe sau permisiuni pentru a desfăşura activitatea propusă?
Sunt disponibile pentru inspectare?
Care autorităţi ecologice sau altele (de ex. ocrotirea sănătăţii, forestiere) deţin jurisdicţie
asupra terenului?
Apele
Activitatea propusă va folosi apă pentru orice scopuri? (expuneţi detalii şi estimaţi
cantitatea). Care este sursa de apă?
Va produce activitatea efluenţi (ape reziduale)? (estimaţi cantitatea şi identificaţi punctul
de scurgere)
Există un sistem de canalizare pe teren pentru apele pluviale şi/sau apele reziduale? Este
disponibil planul canalizării existente sau a sistemelor septice?
Ce se face cu apa reziduală (curge la suprafaţă, este acumulată în fîntîni sau rezervoare
septice)?
Cadrul de Management de Mediu şi Social
53
Terenul
Care este suprafaţa terenului în folosinţă (zona de producere, teren arabil, păşune, etc.)?
Va afecta proiectul în decursul construcţiei şi activităţii sale învelişul de sol?
Va afecta proiectul în mod considerabil peisajul (de ex. modificînd relieful, uscînd zonele
umede, schimbînd cursul apelor etc.)?
Mediul biologic
Descrieţi în linii generale vegetaţia ce acoperă terenul.
Există informaţie despre flora şi faună sălbatică rară sau pe cale de dispariţie pe teren sau
alături? Dacă da, va avea proiectul impact asupra lor sau va mări riscul de dispariţie a
speciilor?
Obţineţi lista vertebratelor şi plantelor întîlnite/răspîndite pe teren (dacă sunt).
Menţionaţi impactul negativ potenţial asupra mediului biologic dacă se va desfăşura
proiectul.
Procedurile inspectării vizuale
Încercaţi să obţineţi harta terenului sau desenaţi o schiţă pentru a nota detaliile.
Faceţi fotografii, dacă este permis.
Mergeţi în adîncul terenului căt e posibil, inclusiv şi la hotarele lui, pentru a observa
activităţile din vecinătate.
Observaţi orice emitere de miros, fum sau praf, ape stătute, etc.
Inspectorul/rii de mediu: _______________ Semnătura: _____________ Data: __________
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
54
Anexa A/Formularul 3
TERMENII DE REFERINŢĂ
privind evaluarea impactului de mediu
Un raport privind Evaluarea de Mediu pentru proiectele selectate în Categoriile A şi B se
focusează asupra problemelor majore de protecţie a mediului cauzate de sub-proiect. Scopul lui
primar este de a identifica măsurile, care fiind încorporate în elaborarea şi implementarea
proiectului vor asigura minimalizarea efectelor negative asupra mediului înconjurător. Scopul şi
nivelul detaliilor cerute pentru analiză depind de amploarea şi seriozitatea impactului potenţial.
Raportul privind Evaluarea de Mediu va include următoarele elemente:
a. Sumar Executiv. Se descriu concluziile semnificative şi acţiunile recomandate.
b. Politici, cadrul administrativ şi legal. Se descrie cadrul legal şi de reglementare a
managementului de mediu în jurisdicţia căruia are loc studiul.
c. Descrierea sub-proiectului. Se descrie domeniul şi scopul proiectului, contextul
geografic, ecologic, vremelnic şi socio-economic, în care se va desfăşura proiectul.
Descrierea va determina grupurile sociale care vor fi afectate, va include o hartă a
terenului şi va identifica orice facilităţi în afara terenului sau de susţinere necesare pentru
implementarea proiectului.
d. Date generale. Se descriu condiţiile fizice, biologice şi sociale relevante, inclusiv orice
schimbări semnificative anticipate înainte de implementarea proiectului. Informaţia va fi
legată de schiţa proiectului, amplasarea lui, măsurile de operare sau de minimalizare a
riscului.
e. Impactul asupra mediului. Se descrie impactul pozitiv şi negativ presupus în termeni
cantitativi în măsura posibilă. Se identifică măsurile de reducere a riscului ecologic şi se
estimează reziduurile/deşeurile ce vor rezulta. Se descriu limitele datelor disponibile şi
momentele de nesiguranţă legate de evaluarea impactului de mediu precum şi rezultatele
reducerii riscului propus.
f. Analiza alternativelor. Se compară sistematic alternativele realizabile cu locul
desfăşurării proiectului, schiţa şi activitatea inclusiv "cum ar fi situaţia fără proiect", în
termenii impacturilor presupuse, costurile şi corespunderea cu condiţiile locale. Se
compară fiecare alternativă cu impactul asupra mediului şi costurile relevante planului
propus.
g. Planul Managementului de Mediu (PMM). Dacă sunt identificate schimbări majore a
mediului ce necesită reducere a riscului de mediu, PMM va identifica măsuri şi acţiuni
care vor fi efectuate, va defini indicatorii cheie şi alte necesităţi pentru efectuarea unei
reduceri a riscului efective, precum şi monitorizarea ulterioară a situaţiei.
h. Anexe. Acestea vor include:
(i) Lista persoanelor care vor efectua EM;
(ii) Referinţe folosite în pregătirea Raportului;
(iii) Procese verbale cronologice a şedinţelor şi consultanţelor cu ONG-uri şi hotărîrilor
acceptate;
(iv) Tabele care reflectă date relevante descrise în textul de bază, şi;
(v) O listă a rapoartelor asociate aşa ca planuri de relocare sau evaluări sociale pregătite
pentru proiect.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
55
Anexa B. Fişa de verificare a planului de management de mediu (pentru
activităţile de construcţie şi reconstrucţie de scară mică)
Partea 1. Informaţia de proiect
Cadrul instituţional şi administrativ
Ţara
Denumirea sub-
proiectului
Scopul sub-proiectului şi
activitatea
Aranjamentele
instituţionale
(Nume şi contacte)
Banca Mondială
(Liderul echipei
de proiect)
Managementul de
proiect
Partenerul local şi/sau beneficiarul
(destinatarul)
Aranjamentele de
implementare
(Nume şi contacte)
Supravegherea
Supravegherea din
partea partenerului
sau beneficiarului
Supravegherea
inspecţiilor locale Contactor
Descrierea locului
Denumirea locului
Descrierea locaţiei Anexa 1: Harta locului [ ]Da sau [ ]Nu
Proprietarul terenului
Descrierea geografică
Cadrul legal
Documente legale
aplicabile activităţilor
preconizate în cadrul
sub-proiectului
(autorizaţii, avize,
permise, contracte etc.)
Consultări publice
Identificaţi cînd/unde au
avut loc consultările
publice
Consolidarea capacităţilor instituţionale
Va avea loc orice
activitate privind
consolidarea
capacităţilor
instituţionale?
[ ]Nu sau [ ]Da. Dacă Da, Anexa 2 va include Programul consolidării capacităţilor
instituţionale
Beneficiar: ____________________ Semnătura: ______________ Data: _______________
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
56
Partea 2. Informaţia de salvgardare
EVALUARE PROTECŢIEI MEDIULUI/ SOCIALĂ
Activităţile pe teren
vor include / implică
oricare din
următoarele:
Activitatea Statut Referinţe suplimentare
A. Reconstrucţia clădirilor [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea B de mai jos
B. Construcţii noi [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea B de mai jos
C. Sisteme individuale de tratare a apelor uzate [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea C de mai jos
D. Clădiri istorice şi zone [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea D de mai jos
E. Achiziţii de terenuri6 [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea E de mai jos
F. Materiale periculoase şi toxice7 [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea F de mai jos
G. Impacturi asupra pădurilor şi ariilor protejate [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea G de mai jos
H. Manipularea / managementul deşeurilor medicale [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea H de mai jos
I. Securitatea de trafic şi pietoni [ ] Da [ ] Nu Vezi Secţiunea I de mai jos
ACTIVITATEA PARAMETRU FIŞA DE CONTROL A MĂSURILOR DE ATENUARE
A. Condiţii generale Notificarea şi siguranţa
lucrătorilor
(a) Inspecţiile locale în construcţii şi de mediu şi comunităţile au fost înştiinţate privind activităţile planificate
(b) Publicul a fost înştiinţat cu privire la lucrările prin informarea corespunzătoare în mass-media şi/sau în locuri publice
(inclusiv în locul lucrărilor)
(c) Au fost obţinute toate permisele şi autorizaţiile necesare pentru lucrările de construcţie / reconstrucţie
(d) Toate lucrările vor fi efectuate într-o manieră sigură şi disciplinat privind reducerea impactului asupra mediului şi
rezidenţilor din vecinătate
(e) Lucrătorii vor fi conformi bunelor practici internaţionale (asigurate şi echipate cu căşti, măşti, mănuşi, ochelari de
siguranţă, centuri de siguranţă, cizme ş.a.)
(f) Semne speciale corespunzătoare vor informa lucrătorii să respecte regulile şi regulamentele-cheie.
B. Activităţi generale
de
reconstrucţie/construc
ţie
Calitatea aerului (a) În timpul demolărilor din interior mai sus de primul etaj se foloseşte toboganul la transportarea materialului demolat.
(b) Resturile de demolare se păstrează în zonă controlată şi se stropesc cu apă pentru a reduce praful de moloz
(c) În timpul forajului pneumatic / distrugere zid se folosesc mijloace contra praf (apă, ecrane etc.)
(d) Mediul înconjurător, terenul adiacent (drumuri, poteci) este liber de moloz, pentru a minimiza răspândirea prafului
(e) Pe terenul de construcţie nu va fi nici o ardere deschisă a deşeurilor
(f) Pe terenul de construcţie nu va fi trafic excesiv de vehicule
Zgomot, gălăgie (g) Zgomotul de construcţie va fi limitat în timpul stipulat permis/autorizat
(h) În timpul lucrărilor motoare, generatoare, compresoare şi alte echipamente mecanice trebuie să fie închise şi amplasate cât
mai departe posibil de zonele rezidenţiale
Calitatea apei (a) Pe teren vor fi luate măsuri adecvate de combatere a eroziunii şi prevenire a înnămolirii obiectelor acvatice, cum ar fi, de
6 Proiectul va susţine construirea de clădiri noi doar în cazul când nu este necesară achiziţie de terenuri şi nu există probleme de relocare; pentru astfel de cazuri, investitorul ar trebui
să aibă titlul de proprietate, precum şi trebuie să dovedească că terenul la momentul depunerii cererii de finanţare nu este ocupat sau folosit în mod ilegal. 7 Materiale toxice/periculoase include, şi nu se limitează la azbest, vopsele toxice, solvenţi de vopsea de plumb, etc.
Cadrul de Management de Mediu şi Social
57
ACTIVITATEA PARAMETRU FIŞA DE CONTROL A MĂSURILOR DE ATENUARE
exemplu, instalarea obstacolelor din baloturi de paie şi/sau obstacole de nisip
Managementul
deşeurilor
(a) Vor fi identificate căile şi locurile de colectare şi depozitare pentru toate tipurile de deşeuri aşteptate de la demolare şi
activităţile de construcţie.
(b) Deşeurile minerale de construcţie şi materialul de demolare vor fi separate de deşeuri comune, organice, lichide şi chimice
prin sortare şi depozitate în containere adecvate.
(c) Deşeurile de construcţie vor fi colectate şi eliminate în mod corespunzător de către organizaţii autorizate
(d) Înregistrările de eliminare a deşeurilor vor fi menţinute ca dovadă de bună gestionare a deşeurilor.
(e) Ori de câte ori este posibil beneficiarul va reutiliza şi va recicla materialele adecvate şi viabile (cu excepţia de azbest)
C. Sisteme
individuale de tratare
a apelor uzate
Calitatea apei (a) Metodele de gestionare a deşeurilor sanitare şi a apelor uzate trebuie să fie aprobate de către autorităţile locale
(b) Înainte de a fi evacuate în apele de recepţie, efluenţi de la sistemele individuale trebuie să fie tratate în scopul de a
corespunde criteriilor minime de calitate stabilite de instrucţiunile naţionale privind calitatea efluenţilor şi de tratare a apei
uzate
(c) Va fi efectuată monitorizarea sistemelor noi de ape uzate/canalizare
D. Clădiri istorice şi
zone
Patrimoniul cultural (a) În cazul în care clădirea are o valoare istorică, desemnată istoric, foarte aproape de un astfel de statut, sau situată într-un
cartier istoric desemnat – beneficiarul trebuie să informeze autorităţile locale şi să obţină aprobarea/autorizaţia pentru
toate activităţile de construcţii, în conformitate cu legislaţia locală şi naţională
(b) Beneficiarul va asigura că artefact sau alte posibile descoperiri în săpături sau în construcţii vor fi notate, documentate,
comunicate autorităţilor locale, lucrările pe şantier fiind stopate sau redirecţionate.
E. Achiziţii de
terenuri
Planul/cadrul de
achiziţii a terenului
(a) În cazul în care exproprierea de teren nu a fost aşteptată şi este necesară, sau în cazul în care pierderi de acces la venituri a
utilizatorilor legali sau ilegali de terenuri nu au fost aşteptate, dar pot să apară, este consultat reprezentantul băncii.
(b) Planul/cadrul de achiziţii a terenului aprobat (dacă se cere de proiect) va fi implementat.
F. Materiale toxice Managementul
azbestului
(a) În cazul în care azbest se află pe terenul proiectului, marcaţi în mod clar ca este material periculos
(b) Atunci când este posibil, azbestul trebuie ambalat în mod corespunzător şi sigilat, pentru a evita pierderi
(c) Înainte de mutare (în cazul în care este necesar) materialul de azbest va fi tratat cu un agent de umezire, pentru a reduce
praful de azbest
(d) Materialul de azbest va fi manipulat şi eliminat de către personal calificat si cu experienţa
(e) În cazul în care materialul de azbest este stocat temporar, deşeurile ar trebui să fie în siguranţă, închise în interiorul
containerului şi marcate în mod corespunzător
(f) Azbestul demolat/scos nu va fi reutilizat
Managementul
deşeurilor
periculoase/toxice
(a) Stocarea temporară a tuturor substanţelor periculoase sau toxice va fi în siguranţă în containere etichetate cu detalii de
compoziţie, proprietăţile şi informaţia privind manipularea
(b) Containerul cu substanţe periculoase ar trebui să fie ermetic închis pentru a evita scurgerile
(c) Deşeurile sunt transportate de operatorii autorizaţi şi la întreprinderi specializate
(d) Vopsele cu ingrediente toxice sau solvenţi sau vopsele pe baza de plumb nu vor fi utilizate.
G. Impacturi asupra
pădurilor şi ariilor
protejate
Protecţia (a) Toate habitatele naturale şi ariile protejate din vecinătate nu vor fi afectate sau exploatate; pentru tot personalul vor fi
strict interzise vânătoarea, exploatări forestiere sau alte activităţi dăunătoare.
(b) Arborii de dimensiuni mari din apropiere trebuie marcaţi şi îngrădiţi pentru a proteja rădăcinile şi a evita orice deteriorare
a arborilor.
(c) Zonele umede adiacente şi râuleţele de apă vor fi protejate de scurgeri de eroziune şi sedimente prin diferite măsuri de
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
58
ACTIVITATEA PARAMETRU FIŞA DE CONTROL A MĂSURILOR DE ATENUARE
reducere a aluviunilor (instalarea obstacolelor din baloturi de paie, fân, garduri, baraje, valuri etc.)
(d) Nu va fi nici o amenajare ne autorizată pe teritoriul adiacent: gropi de gunoi, cariere sau depozite de deşeuri, mai ales în
zonele protejate.
H. Manipularea /
managementul
deşeurilor medicale
Infrastructura pentru
managementul
deşeurilor medicale
(a) În conformitate cu reglementările naţionale contractantul va asigura că unităţile sanitare nou construite şi/sau reconstruite
includ suficientă infrastructură pentru manipularea şi eliminarea deşeurilor medicale; aceasta include şi nu se limitează la:
facilităţi speciale pentru deşeuri de asistenţă medicală (inclusiv instrumente murdare, dispozitive, şi de ţesut uman sau
lichide), de la eliminarea altor deşeuri, altele; şi
facilităţi adecvate de depozitare pentru deşeuri medicale; şi
în cazul în care activitatea include tratamentul bazat pe facilitate, sunt practicate opţiunile adecvate de eliminare a
deşeurilor
I. Securitatea de trafic
şi pietoni
Riscuri directe şi
indirecte pentru trafic
public şi pietoni
cauzate de activităţile
de construcţie
(b) În conformitate cu reglementările naţionale contractantul va asigura că şantierul de construcţie este protejat în mod
corespunzător, precum şi traficul de construcţie este reglementat. Acest lucru include, dar nu se limitează la:
Semnalizarea, semne de avertizare, bariere şi indicatori de trafic: terenul va fi vizibil în mod clar şi publicul este
avertizat de toate pericolele potenţiale
Sistem de gestionare a traficului şi instruirea personalului, în special pentru acces pe şantier şi teritoriul adiacent cu
trafic intens. Instalarea pasajelor şi amenajarea trecerilor sigure pentru pietoni în cazuri în care traficul de construcţie
este intersectat.
Ajustarea timpului de lucru la traficul local, de exemplu, evitarea activităţilor de transport importante, în timpul orelor
de vârf etc.
Gestionarea activă a traficului de către personalul instruit şi vizibil pe şantier, dacă este necesar pentru trecerea în
condiţii de siguranţă pentru public.
Asigurarea accesului continuu în condiţii de siguranţă în încăperi, birouri, magazine şi reşedinţe în timpul activităţilor
de renovare, în cazul în care clădirea rămâne deschisă pentru public.
Beneficiar: ______________________ Semnătura: _______________________ Data: ___________________
Cadrul de Management de Mediu şi Social
59
Anexa C. Conţinutul Planului de management de mediu
Anexa C/Formularul 1
Partea 1
Planul de management de mediu
Obiecţii generale. Planul de management de mediu (PMM) pentru Categoria A de sub-proiecte trebuie să
evidenţieze măsuri de atenuare, monitorizare şi administrative care urmează să fie întreprinse în timpul
implementării proiectului pentru a evita sau a reduce impactul negativ asupra mediului. Pentru proiectele
de risc intermediar (Categoria B de Sub-proiecte), PMM poate fi, de asemenea, o modalitate eficientă din
care rezumă activităţile şi măsurile necesare pentru a reduce eficient impactul negativ asupra mediului
(descrierea şi formatul Planului de management de mediu sunt prezentate în Partea 2 şi Anexa B/ Forma
2 de mai jos).
Acesta reprezintă un model de elaborare a unui PMM. Modelul divizează ciclul de proiect în trei faze:
construirea, operarea/activitatea şi lichidarea. Pentru fiecare fază, echipa de pregătire identifică orice
impact semnificativ asupra mediului, care anticipat se bazează pe analiza efectuată în contextul unei
evaluări de mediu. Pentru fiecare impact, măsurile de atenuare urmează a fi identificate şi enumerate.
Estimarea costului acţiunilor de atenuare va fi în funcţie de estimările pentru instalare (investiţii) şi
exploatarea (costuri operaţionale). Formatul PMM propune, de asemenea, pentru identificarea
responsabilităţilor instituţionale pentru "instalarea" şi „funcţionarea” mijloacelor instrumente şi metode
de atenuare.
Pentru a ţine evidenţa cerinţelor, responsabilităţilor şi costurile pentru monitorizarea implementării
măsurilor de atenuare identificate în Evaluarea de Mediu pentru Categoriile A sau B de Sub-proiecte, un
Plan de Monitorizare ar putea fi util. Formatul Planului de Monitorizare este prezentat în Anexa B/ Forma
3 de mai jos. La fel ca şi PMM, ciclul Sub-proiectului este divizat în trei faze (construcţie, operare şi
lichidare). Formatul, de asemenea, include un rând pentru informaţia de bază, care este critică pentru
realizarea monitorizării corecte şi credibile. Elementele cheie sunt:
Ce a fost monitorizat?
Când a fost efectuată monitorizarea?
Care sunt parametrii de monitorizare pentru a asigura comparaţii semnificative?
Când sau cât de des monitorizarea este necesară sau mai eficientă?
De ce parametrii urmează a fi monitorizaţi (Ce ne spun despre impactul asupra mediului)?
În plus, la acestea întrebări, este util să se identifice costurile asociate cu monitorizarea (atât investiţii şi
periodicitatea), precum şi responsabilităţile instituţionale.
Atunci când un Plan de monitorizare este elaborat şi pus în aplicare în contextul implementării
Proiectului, EMP/FLSS va solicita rapoarte la intervale corespunzătoare şi va include concluziile în
rapoartele sale periodice către Banca Mondială şi le va pune la dispoziţia personalului Băncii în timpul
misiunilor de supraveghere.
Partea 2
Descrierea Planului de management de mediu
Planul de management de mediu (PMM) identifică măsurile realizabile şi eficiente, care pot reduce
impactul negativ potenţial asupra mediului la nivel acceptabil. Planul include măsuri compensatorii în
cazul în care măsurile de atenuare nu sunt fezabile, cost-eficiente, sau suficiente. În mod specific, PMM
(a) identifică şi rezumă toate efectele negative anticipate semnificative asupra mediului (inclusiv cele care
implică mutări involuntară a populaţiei), (b) descrie - în detalii tehnice - fiecare măsură de atenuare şi
reducere a riscurilor, inclusiv tipul de impact, la care se referă şi condiţiile în care este necesară (de
exemplu, în continuu sau în cazuri neprevăzute), împreună cu schiţa de proiect, descrierea echipamentelor
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
60
şi procedurile de operare, precum necesar la caz; (c) estimează orice impact potenţial al acestor măsuri
asupra mediului; şi (d) prevede legătura cu alte planuri de atenuare (de exemplu, pentru mutarea
involuntară a populaţiei sau entităţilor băştinaşe sau bunuri şi proprietăţi culturale ş.a.), necesare pentru
proiect.
Monitorizarea. Monitorizarea de mediu pe parcursul implementării Sub-proiectului oferă informaţii cu
privire la aspectele cheie de mediu ale acestuia, în special impactul lui asupra mediului şi eficienţa
măsurilor de atenuare. Astfel de informaţii permit Sub-împrumutatului şi Băncii de a evalua succesul de
atenuare, ca parte de supraveghere a proiectului, precum şi a propune măsurile de corecţie, care trebuie
luate atunci când este necesar. Prin urmare, PMM identifică obiective de monitorizare şi specifică tipul de
monitorizare, în conformitate cu impactul evaluat în raportul EIM şi măsurile de atenuare descrise în
PMM. In special, secţiunea de monitorizare a PMM prevede (a) o descriere specifică şi detalii tehnice, a
măsurilor de monitorizare, inclusiv parametrii care urmează a fi măsuraţi, metodele care trebuie utilizate,
alegerea locaţiilor, frecvenţa măsurătorilor, limite de detecţie (după caz), şi definirea unor praguri care
vor semnala necesitatea unor acţiuni corective; şi (b) monitorizarea şi procedurile de raportare pentru (i)
asigurarea depistării preventive a condiţiilor care necesită măsuri de atenuare speciale, şi (ii) furnizarea
informaţiei cu privire la progresul şi rezultatele atenuării.
Dezvoltarea capacităţilor şi instruirea. Pentru asigurarea implementării la timp şi eficiente a
compartimentului de mediu precum şi măsurilor de atenuare, PMM se bazează pe evaluarea de mediu cu
privire la existenţa, rolul, precum şi capacitatea unităţilor de mediu din teritoriu agenţii sau la nivel de
minister. În caz de necesitate, PMM recomandă înfiinţarea sau extinderea astfel de unităţi, precum şi
instruirea personalului, pentru a asigura implementarea recomandărilor EIM. În mod specific, PMM oferă
o descriere specifică a aranjamentelor instituţionale – cine este responsabil pentru efectuarea măsurilor de
atenuare/minimalizare şi monitorizare (de exemplu, pentru funcţionare, supraveghere, executare,
monitorizarea implementării, acţiuni de remediere, de finanţare, de raportare, precum şi instruirea
personalului). Pentru a întări capacitatea managementului de mediu în cadrul agenţiilor responsabile
pentru implementare, majoritatea PMM acoperă unul sau mai multe dintre următoarele subiecte: (a)
programe de asistenţă tehnică, (b) achiziţii de echipamente şi consumabile, şi (c) schimbări
organizaţionale.
Programul de implementare şi estimare a costurilor. Pentru toate cele trei aspecte (de atenuare a
riscurilor, de monitorizare, precum şi dezvoltarea capacităţilor), PMM oferă (a) un program/calendar de
implementare a măsurilor, care trebuie să fie îndeplinit ca parte a Sub-proiectului, arătând etapele şi
coordonarea cu planurile generale de implementare a proiectului; şi (b) estimările de costuri financiare şi
periodicitatea cheltuielilor, precum şi sursele de fonduri pentru implementarea PMM. Aceste cifre vor fi,
de asemenea, integrate în tabelele costului total al Sub-proiectului.
Integrarea PMM în sub-proiect. Decizia beneficiarului de a implementa sub-proiectul, precum şi decizia
Băncii de a sprijini aceasta, presupun că PMM va fi executat în mod eficient. Prin urmare, Banca cere că
planul PMM să fie specific şi detaliat în descrierea măsurilor individuale de atenuare şi monitorizare a
riscurilor, precum şi repartizarea responsabilităţilor instituţionale şi să fie integrat în planificarea generală
a Sub-proiectului, design, buget şi implementare a acestuia. O astfel de integrare se realizează prin
elaborarea PMM în cadrul Sub-proiectului, astfel încât el să poată fi finanţat şi supravegheat împreună cu
alte componente ale Sub-proiectului aprobat.
Sursă: OP 4.01, Anexa C – Planul Managementului de Mediului.
http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/PROJECTS/EXTPOLICIES/EXTOPMANUAL
Cadrul de Management de Mediu şi Social
61
Anexa C/Formularul 2
PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
(se completează de solicitant pentru categoria B de sub-proiect)
Perioada Impactul asupra mediului Măsuri de minimalizare a
riscurilor
Costul Responsabilitatea
instituţională Remarcă
Instalare Funcţio-
nare Instalare
Funcţio-
nare
Construcţia
Funcţionarea
Lichidarea
Solicitant: _________________________ Semnătura: ________________________ Data: ______________________
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
62
Anexa C/Formularul 3
PLANUL DE MONITORIZARE DE MEDIU
(se completează de solicitant pentru categoria B de sub-proiect, după caz)
Perioada
Care parametrii
se vor
monitoriza?
Unde se vor
monitoriza
parametrii?
Cum se va
monitoriza
parametrii?
Cînd se vor
monitoriza
parametrii?
(perioada)
De ce se începe
monitorizarea?
Costul Responsabilitatea
instituţională
Instalare Funcţio-
nare Instalare
Funcţio-
nare
Iniţială
Construcţia
Funcţionarea
Lichidarea
Solicitant: _________________________ Semnătura: ________________________ Data: ______________________
Cadrul de Management de Mediu şi Social
63
Anexa C/Formularul 3
Modelul Planului de monitorizare de mediu pentru construcţii de scară mică
Etapa Care parametrii se
vor monitoriza?
Unde se vor
monitoriza
parametrii?
Cum se vor
monitoriza
parametrii?
Cînd se vor
monitoriza
parametrii?
(perioada)
De ce se
monitorizează? Costul
Responsabilitatea
instituţională
Pro
iect
Implementarea
îndrumărilor PMM
(RECOMANDĂRI)
Proiectare pentru
construcție,
reconstrucție și
adaptare.
Examinarea
proiectărilor
Aprobarea prealabilă
pentru construcții ca
parte a programului de
monitorizare a
proiectului.
Recomandată conform
legislației naționale
solicitînd un permis de
construcție
Trebuie să fie parte din
proiect
EMP/FLSS, Proiectant,
Contractant
Co
nst
rucţ
ie
Parametrii indicați în
permisul de construcție
– toate condițiile
speciale emise de
diferite autorități
Documentația
proiectului de bază
O parte din controlul
regulat efectuat de
Ministerul Mediului și
Inspecția în Construcții
În timpul construcțiilor
și înainte de eliberarea
permisului de
funcționare
Controlul regulat
stipulat în Lege, sau
dacă orice reclamație
publică este trimisă
Ministerului Mediului
sau Inspecția în
Construcții.
Inclusă în etapa de
construcție, costul
contractanților
Inginer supraveghetor,
inspector EMP/FLSS
sau Inspecția în
Construcții
Managementul
deșeurilor de
construcții (inclusiv
celor periculoase)
Documentele
justificative pentru
deșeuri, care sunt
prezentate
întreprinderilor
comunale competente
O parte din controlul
regulat efectuat de
Ministerul Mediului și
Inspecția în Construcții
După raportarea privind
managementul
deșeurilor
Sunt necesare în
conformitate cu
reglementările ce țin de
deșeuri
Cheltuieli a
Ministerului Mediului
și Inspecției în
Construcții și costuri
joase pentru
Contractant
Inginer supraveghetor,
inspector EMP/FLSS
sau Inspecția în
Construcții
Fu
ncţ
ion
are
Managementul
deșeurilor
În baza documentelor
justificative pentru
deșeuri, care sunt
prezentate Ministerului
Mediului
Rapoarte Ministerului
Mediului
După raportarea
Ministerului Mediului
privind managementul
deșeurilor
Trebuie să fie
monitorizate în
conformitate cu
regulamentele privind
managementul
deșeurilor.
Costurile beneficiarului
proiectului și
Ministerului Mediului
Beneficiarul
Proiectului, companie
competentă și inspector
EMP/FLSS
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
64
Anexa D. Documentele de referinţă privind Politicile Operaţionale (OP) şi
Procedurile de Bancă (BP)
OP 4.01 Environmental Assessment
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/9367A2A9D9DAEED
38525672C007D0972?OpenDocument
BP 4.01 Environmental Assessment
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C4241D657823FD818
525672C007D096E?OpenDocument
OP 4.04 Natural Habitats
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/71432937FA0B753F8
525672C007D07AA?OpenDocument
BP. 4.04 Natural Habitats
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/62B0042EF3FBA64D
8525672C007D0773?OpenDocument
OP 4.09 Pest Management
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/665DA6CA847982168
525672C007D07A3?OpenDocument
OP 4.11 Cultural Property
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/55FA484A98BC2E68
852567CC005BCBDB?OpenDocument
OP 4.12 Involuntary Resettlement
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/CA2D01A4D1BDF58
085256B19008197F6?OpenDocument
BP 4.12 Involuntary Resettlement
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/19036F316CAFA5268
5256B190080B90A?OpenDocument
OD 4.20 Indigenous Peoples
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0F7D6F3F04DD70398
525672C007D08ED?OpenDocument
OP 4.36 Forests
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C972D5438F4D1FB7
8525672C007D077A?OpenDocument
BP 4.36 Forests
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/0AE075DC916559D9
85256C79000BDEF0?OpenDocument
OP 4.37 Safety of Dams
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/C12766B6C9D109548
Cadrul de Management de Mediu şi Social
65
525672C007D07B9?OpenDocument
BP 4.37 Safety of Dams
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/D3448207C94C92628
525672C007D0733?OpenDocument
OP 4.76 Tobacco
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/DBE1A283D3BF9D0
78525672C007D075E?OpenDocument
OP 7.50 Projects on International Waterways
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5F511C57E7F3A3DD
8525672C007D07A2?OpenDocument
BP 7.50 Projects on International Waterways
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/47D35C1186367F338
525672C007D07AE?OpenDocument
OP 7.60 Projects in Disputed Areas
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/72CC6840FC533D508
525672C007D076B?OpenDocument
BP 7.60 Projects in Disputed Areas
http://wbln0018.worldbank.org/Institutional/Manuals/OpManual.nsf/toc2/5DB8B30312AD3310
8525672C007D0788?OpenDocument
Proiectul “Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
66
Anexa E. Raport cu privire la consultările cu părțile interesate privind proiectul CMMS
Data: 1 februarie, 2017
Locul desfășurării: Ministerul Mediului, Chișinău
Locul desfășurării Obiectivul Invitați Participanți (vezi lista anexată) Rezumat, concluzii și comentarii
Chișinău,
Ministerul
Mediului
Prezentarea
Proiectului
PASCM și
activităţile
acestuia,
inclusiv CMMS
și procedurile
de screening, și
solicitarea
feedback-ului
top related