buletinul informativ · 2016. 5. 30. · ilustrația de carte. puteți vedea lucruri foarte...
Post on 04-Feb-2021
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
1
2016
Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate
în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii
acestor articole sau, după caz, redacţia.
BULETINUL INFORMATIV AL FILIALEI JUDEȚENE SIBIU A UAR
27 MAI
partea II
-
INFO 3deAnaDONȚUfoto&videodearh.MirceaȚIBULEAC
NEDESPĂRȚITEDARURI
ntre22martie-9aprilie2016GaleriaRomană,Îdin piața cu același nume, s-a oferit să fie gazda unei
expozițiideexcepție,reunindcâtevacreațiiartisticea23
dearhitecțidintoategenerațiile, începândcumentorul
breslei Ion Mincu, toți având cu prisosință harul
desenuluișiculorilor.Acestorale-afostasociați6pictori,
atrașidearhitectură,dintrecareunul,MarcelIancu,ași
fostunconsacratarhitectînperioadainterbelică.
Paul Gherasim, Militza Sion și Marius Pandele,
organizatorii evenimentului, susținut de UAR, OAR și
GaleriaRomană,aufăcutoselecțiefoarteriguroasă,pe
simeze fiind expuse lucrări semnate de arhitecți,
majoritateademarenotorietateprofesională și anume
IonMincu,HoriaCreangă,GheorgheSimotta,Henrietta
Delavrancea-Gibory, George Matei Cantacuzino, Octav
Doicescu,NicolaeLupu,NicolaeCucu,IoanaGrigorescu,
Laurențiu Vasilescu, Paul Bortnovschi, Bogdan
Gheorghiu,SebastianMoraru,AlexandruTârziu,Militza
Sion,VasileMarcu,RaduȘerban,DanielaTutunea,Victor
Moraru,AdrianSpirescu,SeverMitrache,RăzvanLuscov
și Marius Pandele. Li s-au alăturat inspirat lucrări ale
pictorilor Sorin Ionescu, Aurel Cojan, Horia Damian,
DragoșMorărescu,HoriaBerneașiMarcelIancu,ultimul
revendicat,pebunădreptate,șideistoriaartei,câtșide
istoriaarhitecturiidinRomânia.
Criteriul principal de selecție al celormaimulți
expozanțiafostalegereaarhitecțilorcareauprofesatsau
profeseazășiaufostpreocupațipermanentînparalelde
desen și pictură, model reprezentat de George Matei
Cantacuzino.
Calitățiile desenelor și picturilor expuse, dintre
careestedificilsăsefacăoselecțieobiectivă,aufostpuse
inspirat în valoare de un ambient rafinat, marcat de
numeroasepiesedemobilierdefacturăeclectică.
Arhitectură.Desen.Pictură
-
Știința desenului a fost considerată totdeauna
importantă pentru educația preciziei ochiului, simțului
proporțiilor, vederii în spațiu - calități necesare în
profesareaarhitecturii.
Acestproiectexpoziționalconstituieșiopledoarie
în favoarea exprimării prin desen în concepția
arhitecturală,astăzi,cândaproapes-arenunțatlaaceastă
disciplinăînînvățământuldearhitectură.
Despreacestdemersne-avorbitdoamnaarhitect
MilitzaSion:„Dece„Nedespărțitedaruri”?Pentrucăexistă
ostrăvechelegăturăîntrepictorișiarhitecți.Arhitectura,
prinnaturaei,esteșiștiințășiartă,înacelașitimp,șiastaîi
dăolargădeschiderecătrepictură.Și,înacelașitimp,ceea
ce unește aceste două profesii este desenul”, spune
arhitectul „Această expoziție, într- un fel, este limitativă
pentruarhitecți.Arhitecțiișidesenulspecificarhitecților
estestudiulșisereferă,înspecial,larealșilaconcret.Deci
astae însășinaturaarhitecturii, care sereferă lareal și
concret.Drumulcareestefoartelungșicareneducecătre
pictură și către artă este acela al trecerii de la real și
concret, laimaginarșiabstract.Mulțiarhitecți ies, laun
moment dat, din canoanele acestea ale realului-
concretuluișimergcătreimaginar,cătretransfigurareși
intrăîndomeniulartei.Noinuaceastaamarătataici.Am
vrut să arătăm specificitatea acestor două profesii. Una
înseamnă,cualtecuvinte,studiureal-concret,șivețivedea
călucrărileaufostselecționateînacestsens–suntpeisaje,
înspecialimaginidemonumente,ansambluri,arhitectură
în peisaj, arhitectură urbană, schițe de călătorie. Aceste
temesuntspecifice”.
linkfoto:https://we.tl/PLaKdDM8ZL
https://we.tl/PLaKdDM8ZL
-
D-naconferențiarcniversitarșicriticde
artă :„SuntșieuimpresionatăIoanaBeldiman
de prezența masivă la această expoziție. Îi
mulțumesc doamnei Militza Sion și Galeriei
Romane, pentru că m-au invitat. Consider că
aceastăexpoziție,careestegândităînmareșiîn
detaliu de către maestrul Paul Gherasim
împreunăcud-naarhitectșiplasticianMilitza
Sion, și de asemenea arhitectul și plasticianul
MariusPandele,esteunadevăratcadoupentru
noi. Într-unlimbajdirectfărăatingeripoetice,
evenimentulestecunoscutacumînBucureștisubuntitlumultmaisimplunemetaforic:Arhitecți-pictoriși
Pictori-Arhitecți.MetaforainspiratăcaredefineșteexpozițiaNedespărțitedaruriestecreațiadomnuluiPaul
Gherasim,easereferălaatreiaartăîntrepicturășiarhitectură-desenul,careleuneștepeacestedouă.Acesta
esteconținutulmetaforeiNedespărțiteDaruri.PaulGherasimexplică(merităsăfierăsfoitșistăruitasupra
catalogului):„Legăturadintrepictorșiarhitectesteveche.Ceeace-iuneștedelaînceputestedesenul”.Sigur
suntlucruripecareleștimdintotdeauna,leștimdinistoriaartei,darnilereamintimacumcândexistăun
universmaimicpentrudesenul făcutdemânășinunumai înșcoaladearhitecturăundeenormalsăse
foloseascăcalculatorul,darșiînuniversitățiledeartăundecunoscmaibinesituația.”
(Discursulcompletpoatefiurmăritaici: )https://we.tl/sTNvY9ckkO
ArhitectGheorgheLeahu:„Afostextraordinar
pentruminecarefacpartedinjoncțiuneaîntre
generația profesorilor mei și generația
următoare, generația din care am făcut și eu
parte. Vreau să vă spun doar câteva cuvinte,
foartemulțidintredumneavoastrăcareștițică
m-am ocupat și mă ocup de acuarelă, m-au
întrebatdecenuamvenit,văspunacumcăîmi
parerăucănuampescuitșieucâtevalucrări,
darvreausăvăreținatențiacucevacăînluna
decembrie a anului trecut ampublicat ultima
mea carte, am 14 volume de arhitectură plus
toateacuarelelemeleșiultimacartepecaream
scris-oefectivamînchinat-ofrumusețiiacesteimeseriidearhitectură.Nuexistădinmiliardeledecălători,de
turiștidinîntreagăalume,nuaualtățintădecâtsăvadăarhitectură,arhitecturădintoatețăriledintoate
continenteledintoatesatele.Acestaesteelementulnumărul1alturismuluimondial.Carteapecareamscris-o
esteosintezăameserieinoastre,senumește„Arhitecturaesteprofesiamea”esterezultatulmultoranide
lucrucaarhitectșiînacelașitimpacuarelaareprezentatpentrumineosupapăcasăevitmuncaîngrozitoare
conformindicațiilorpecareamavut-oîninstitutuldinBucurești.Absoluttotcefăceamnoiabsolvențiaișase
anidefacultateeradatpestecapdatorităindicațiilortovarășilor.”
(linkvideo: )https://we.tl/DNyIRCHG6T
https://we.tl/sTNvY9ckkOhttps://we.tl/DNyIRCHG6T
-
: „AceastăArhitect Militza Sion
expoziție,poeticnumitădecătredomnulPaul
GherasimNedespărțiteDarurialuatnaștereîn
urmainvitațieidumnealuideacolabora.Decis-
anăscutdininițiativadomnuluipictor.Noiam
mai făcut o expoziție a arhitecților care
desenează,decinuesteprima. În2011afosto
expoziție amplă la Galeria Dialog, făcută
împreună cu Ruxandra Garofeanu, acea
expozițiefiindnelimitativă,adicăauparticipat
toțiarhitecțiicareaudesenatșideseneazășiau
făcutoselecțiedintotceeaces-aprezentat,asta
esteunaspecială.Aiciestevorbadespredesenul
specific al arhitecților, aici referindu-ne la
tematică, la studiu, desenul după natură de
monumente, de ansamblu, de arhitectură, de
arhitectură în peisaj, arhitectură urbană. Aș
spune câte ceva despre expozanți, ne-am
orientat către acei arhitecți care au profesat
întreagaviațășiprofesează,șicareînparalel,și
în egală măsură, s-au ocupat de desen și de
pictură. Din cauza aceasta ei sunt destul de
puțini. Am încercat o privire de-a lungul
timpuluișiampornitdelaIonMincucare,după
cumștiți,estepatronulnostrușicaree întemeietorulșcoliidearhitecturăromânească,amcontinuatcu
profesorii noștri Gheorghe Simotta, profesorii generației noastre, cei care au avut norocul să-i aibă ca
profesori,peNicolaeCucușideasemeneaamprezentatdoiarhitecțideexcepțiecaren-aufostprofesori,este
vorbadeHoriaCreangășidoamnaHenrietaDelavrancea.Înafarădeaceasta,oseriedearhitecți,dintrecare
uniinumaiexistăfoartetalentațișicarede-alungultimpuluis-auocupatșiaufăcutlucruriminunate.Unul
esteSebastianMoraru,unuldintreceimaitalentațiarhitecți,caredinnefericireadispărutdetânăr,nul-am
numitpeBogdanGheorghiu,careafostelevulfavoritald-luiprofesorGheorgheSimottașideasemneaevorba
deniștearhitecțicumarfiPaulBortnovski,IoanaGrigorescu,careaulucratînrestaurărisauînscenografieși
înteatru,șicareminunataufolositdesenulcacevaparticular,făcândpartedintr-oartăconexăarhitecturii-
ilustrațiadecarte.PutețivedealucrurifoarteinteresantefăcutedeRăzvanLuscov,careailustratrecentCraii
deCurteaVeche,lucrarefoarteapreciată,șiacreatastfelocronicăîndesenaliteraturiiluiMateiuCaragiale.
Peurmăsuntcolegiimeiarhitecți,AlexandruTârziu,urmez
eu, este Adrian Spirescu, Sever Trache și Victor Moraru,
RaduȘerban,careestecolegcunoișialucratînstrăinătate
unde puteți să-i admirați picturile, Vasile Marcu, de
asemenea coleg cu noi care are niște acuarele foarte
frumoase,DanielaTutunea,MariusPandelecareestetânăr,
dar face niște lucruri promițătoare, foarte sensibile și,
desigurcutimpul,nevombucuradelucrărileluiceicare
vommaiputea.”
(linkvideo: )https://we.tl/lDzw4SnzGO
https://we.tl/lDzw4SnzGO
-
INFO 4
deAnaDONȚU
COSMADUNEL
„DE-AACUARELA”
: „Pentru CosmaAdrian BRĂESCU
Dunelspațiulın̂conjurătorreprezintăosursă
inepuizabilă de subiecte. Sensibil prin
structură,rigurosprinformațiune,arhitectul
ne oferă, ın̂ lucrările lui, atât experiențe și
impresii vizuale cât și o demonstrație de
măiestrie ın̂ manevrarea limbajului plastic.
Desenul, caracterizat de arhitecturală
rigoare, ı̂nsoțit și potențat de culoare,
transpare și vibrează sub tușele sigure de
laviuricolorate.”
: „Pentru noi esteViorica CUREA
importantevenimentulșipentrucăın̂chidem
actuala conducere, pe 7 mai vom avea
Conferința Națională, care va avea altă
conducere din cei prezenți aici. Astfel
ın̂chidem cuun eveniment frumos, avem și
altelecaresepetrecpânăın̂7mai,daracesta
este extraordinar.Mi-a adus aminte de anii
studenției, unde primeam aceste noțiuni
pentruprimaoară,darpecarele-ațiridicatın̂
alte sfere pentru care vă apreciem, vă
respectămșisuntemfoartemulțumițipentru
evenimentuldeastăzi.”
entruldeCulturăArhitecturalăalUARagăzduitExpoziția "De-aCacuarela"aarhitectuluiCosmaDunel,vernisajulcăreiaaavutlocîndatade14aprilie,ora18:00.Laevenimentauparticipatcriticideartă,arhitecți,colegișiprieteniaiautorului,careauvorbitpelargdespreexpoziție.
-
: „Dunel Cosma aSorin VASILESCU
făcutarhitectură,profesoratșiartăcăutând,
ın̂tr-o lume plină de vane vanități, o nouă
desch idere ı̂ n t r -o zon ă a va lor i l o r
evanescente, unde alături de rapoarte și
propor ț i i , punct ș i contrapunct , se
desfășoară, ın̂tr-o altă geometrie, cântarea
unei aceiași melodii, după o partitură cu
aceleașinote,darcu„chei”diferite.
Privindexpoziția luiDunelCosma, a
fostului și admirabilului meu coleg de
facultateșidecatedră,m-auın̂cercat,ın̂afara
trăirilorartistice,șiunelesentimentelegate
de satisfacțiile pe care le are profesorul
atunci c ând vede cum disc ipolul se
realizează,ducându-imaidepartepartedin
strădaniasaartistică.
Șimă gâdesc cupioșenie și chiar cu
mândrie la faptul că cel ce i-apus ın̂mână
creionulșipensulaafosttatălmeu,pictorul
Aurel Vasilescu, ”exilat” pentru decenii ca
profesorlaȘcoaladeArhitectură.Rezultatul
p e d a g o g i c p o a t e f i r e z u m a t d e
michelangioleascafrază”cimânacareminții
sesupune”.
-
: „MărturisesccăMirceaOCHINCIUC
peopartedindumneavoastrăv-ammaivăzut
peaici,venițicuprilejulunuievenimentpe
care eu ıl̂ consider de prietenie. El are la
origine invitația la o petrecere pe care a
conceput-oCosmacucâțivaaniın̂urmă,când
colegii noștri au primit o invitație cu două
candidaturipeele,unaaluișiunaamea,pe
care scria: sunteți invitați la sărbătorirea a
120deanideviață.Deatuncipăstrezpentru
Cosmaunsentiment,pentrucăne leagănu
numaivârsta,nunumaicarieragigantică,dar
neleagăopasiunepecareoavemamândoiși
lacareelaretalent,iareunu:acuarela.Din
cauza asta, cu mai mulți ani ın̂ urmă l-am
rugatsă-mifacășimieoacurarelă.S-aașezat
șiın̂10minutemi-afăcutoacuarelă.Ecaın̂tr-
unfilmın̂care,probabilundevaın̂spateeste
unscenariu,șielnufacealtcevadecâtsădea
drumul culorilor. Și acum păstrez această
acuarelă.”
-
Prof.VasileMARCU:„Amfostcolegide
liceu și nu numai, ne-a legat și o
prietenie.Ne-amcunoscutın̂tâmplător,
văzândpeperetenișteacuarele,mi-ași
datcâtevadinlucrărileluipecarelețin
la loc de cinste și mereu ı̂mi aduc
aminte de el când le văd. A fost
dintotdeaunaunomcareaın̂cercatsă
performeze,caelevvedeamfoartebine
aceastătendințăaluișiaavut-opetot
parcursulvieții,tottimpulavrutsăfie
ın̂frunte,săfieperformantșiareușit.
Cuaceastăocazievreausă-iadresezun
cuvânt de ı̂ na l t ă aprec iere , de
colegialitateșiprietenie,să-iurezviață
lungășiactivitatelafeldedinamicăși
performantăcașipânăın̂prezent.”
-
CosmaDUNEL:„AmdenumitexpozițiaDE-AACUARELA.Mulți
dintrearhitecțiștiucăexistăojoacăDE-AARHITECTURA,pecare
niștetinerientuziaștiopracticăcueleviiın̂școli.Atuncicândam
fost invitat la o ședință de a lor să discutăm despre viitorul
lucruluide-a arhitectura, le-amcamdatpestenas și le-amzis
„Bravo, așteptăm să ne mai jucăm de-a stomatologia, de-a
medicinaveterinară,de-a agronomia”.I�ntretimpamtrăitniște
experiențefoarteinteresantepentrumine.I-amzisuneidoamne
careseluptaatuncipentrupromovareacopiilor,ajutorarealor,să
facem o șmecherie. Am mers la Dealul Frumos, unde soția
administratoruluieraın̂vățătoareșiaadunatcopiiidintreisate
cuocaziaZileiCopilului.Cudouăsăptămâni ın̂aintene-amdus
acolo, am adus niște acuarele, niște blocuri de desen, niște
creioane,le-amım̂părțitcopiilorșile-amexplicatceașteptdela
ei,iarpe1iunie,ne-amduscumaimultecadouri,bomboaneșii-
am jurizat. Ammai fost cu niște studenți de la arhitectură și
studențiis-auașezatın̂diversecolțurialelocalitățiicublocuride
desen,acuareleșicopiiicâte7-8ın̂jurulunuistudent.Afostcea
maireușităın̂tâlnire.”
-
Ceicarenuaureușitsăvadăexpozițiavoravea
dinnouprilejulînperioada25mai-7iunie,la
Universitatea Spiru Haret, strada Ion Ghica nr.
13.Vernisajulaavutlocmiercuri,25.05.2016,la
ora14.00.
IMPORTANT! V-aplăcutvernisajulexpozițieiarhitectuluiCosma Dunel? Conducerea Centrului de CulturăArhitecturalăalUAR,oferăfolosireamicrobuzuluide 7 locuri, ın̂ vederea participării unui grup dearhitecți,laun ,ın̂drumatATELIERDEACUARELĂdearh.CosmaDunel. Atelierul se va desfășura ın̂ fiecare vineri,ın̂cepândcudatade10iunie. PrimulateliervaavealoclaPadureaPusnicușivadura4ore. Plecare: vineri, 10 iunie, ora 9.00, de lasediulUARdinstradaJeanLouisCalderon,nr48,sector2. Estededoritcaparticipanțiisăaibăasupralormaterialelededesencucaresuntobișnuițisălucrezeșieventualhranărece.
I�nscrierilesefacpeemail:secretariat@uarconcursuri.org
telefon0737017788,dnaAmaliaNăstase
CosmaDUNEL: „Estedificil să faci acuarelă, estedificil să surprinzioatmosferă, estedificil să facipeisajsauarhitectură,dardacălefacipetoatecuinima devine totul atât de simplu și de autentic.Lucrărileexpuseaiciaufostrealizate ın̂perioadediferite și sunt doar câteva la care am mai avutacces, multe sunt risipite prin trei continente,puține vândute, majoritatea dăruite cu drag șiprimite cu plăcere. Am ı̂nvățat de la oameniitalentați pe care i-am apreciat și i-am iubit:profesorii Aurel Vasilescu și Niculescu, colegiiVladimir Popov, Bogdan Gheorghiu, ValentinGheorghian,VasileMarcu,DanVucicovici șinu ın̂ultimul rând Ligia Podorean Egstrom, acum laapusulviețiișiactivitățiispersănu-idezamăgesc.”linkvideo:https://we.tl/FrX0jeKoqElinkacuarele:https://we.tl/JIBldmEA6a
mailto:secretariat@uarconcursuri.orghttps://we.tl/FrX0jeKoqEhttps://we.tl/JIBldmEA6a
-
dearh.RăzvanLăcraru
Traseul Cultural Berindey -
tehnoredactare:AnaDONȚU
micul PARIS cu adevarat
ARHITECTUL ION D. BERINDEY (1871-1928)
Arhitectul Ion D. Berindey (28
iunie 1871-29 septembrie 1928) este
autorulunorclădiridereferinţăpentru
arhitecturadinRomânia,delaînceputul
secolului XX, dintre care amintim: în
Bucureşti, palatul Gheorghe Grigore
Cantacuzino (astăzi, Muzeul George
Enescu),casaGeorgeAssan(astăzi,Casa
Oamenilor de Ştiinţă), Sindicatul Zi-
ariştilor(astăzi,TeatrulFoarteMic),casa
Alexandru G. Florescu, casa George
Solacolu,muzeulşicasaKalinderu,casa
amiral Vasile Ur- seanu, vila Maria
Ioanidi, casa Toma Stelian, leagănul Sf.
Ecaterina, în Iaşi, Palatul Culturii, în
Craiova,caseleRomanescuşiPoenaru.
FiulluiDumitruBerindey(1832–1884),arhitectșiministrualLucrărilorpubliceînCabinetulIonGhica (1870-1871) și al Anei (1849–1931), născută Slatineanu, Ion D. Berindey a început studiile înBucurești,frecventândpentruscurtăvremecursurileȘcoliidepodurișișosele. În1887,IonD.BerindeyaplecatlaParis,undeafrecventatcursurilearhitectuluiDuray,iarîn1889afostadmislaȘcoalaNaționalăSuperioarădeArteFrumoase,SecțiadeArhitectură.Aiciiaufostprofesori—CharlesGirault,—HonoréDaumet,—PierreEsquié. În 1897 a obținut diplomade arhitect oferită deguvernulfrancez,întorcându-seînțarăînacelașian. Reîntorsînțară,IonD.Berindeyadevenitunuldinpromotoriiproeminențiaistiluluiarhitecturalneo-românesc.NumeroaseclădiridepatrimoniudinBucureștiaufostproiectatedeBerindey,careafostunuldintreceimaiprolificișifaimoșiarhitecțiromânidinprimajumătateasecoluluial20-lea. Înperioadaiunie1899-29martie1901IonD.Berindeyafostarhitect-șefalServiciuluiTehnicalMinisteruluiAfacerilorInterne.Între14decembrie1900-11ianuarie1905șiîntre22martie1916-23ianuarie1919afostalesvicepreședintealSocietățiiArhitecțilordinBucurești. La1august1905i-afostîncredințatădirecțiuneaExpozițieiGeneraleRomânedin1906,fiindnumitinspectorgeneralallucrărilordinCâmpulFilaretului,cândafostînființatșiParculCarolI.PentruExpozițiaGeneralăRomânădin1906,I.D.BerindeyaproiectatPavilionulCaseiStaadeckerșiPavilionulComisiuniiEuropeneaDunării. În1906aparticipatlaconcursulpentruproiectulPalatulPăciidelaHaga,proiectulsăufiindreținutșipremiat.
Fragmentdinarticolul"ArhitectulIonD.Berindey",dearh.SidoniaTEODORESCU,apărutîn„Noema”,vol.XI,2012,pp.399-413.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
TraseulCulturalBerindey esteun
proiect urbanistic, printre primele
parcelăridinBucureşticareurmăresco
strategiededezvoltareaoraşului.Este
alcătuit dintr-un regulament minuţios
pentrulocuinţeindividualeşiogrădină
publică de factură romantică, după
modelul parcurilor rezidenţiale
occidentale.Proiectulesteatribuitdeun
număr de lucrări de specialitate
arhitectului Ion D. Berindey, are şi un
suport care poate fi expus, adiţional
pliantelorpecarele-amdistribuit.Acest
suport constă în 12 panouri de
85x200cm,fiecarecucâtedouăplanşe.
Vineri, 13 Ianuarie 2012, am expus aceste panouri în foaierul Ateneului Român, atât înainte de
concertuldelaora19:00câtşiîntimpulpauzei.MulţumimpeaceastăcaleconduceriiAteneuluişidoamnei
CristinaSÂRBUpentrudeschidereaşiamabilitateadecareaudatdovadă.Acesteveniments-arepetatpe20
şi27Ianuarieînacelaşiloclaaceleaşiore.Maijosputeţivedeacâtevafotografiirealizatelaacesteveniment
(Textșifoto:arh.RăzvanLĂCRARU).
:sursaarticol http://berindey.blogspot.ro/
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaHugoStaadeker1913-1915
str.DumbravaRoșienr.4
Vilăcuarhitecturădeinfluentărenascentistă,
caracteristicănufoartedesîntâlnităînopera
lui Berindey. Faţadele sunt împărţite în trei
registre, urmărind dispunerea nivelurilor:
soclul corespunde subsolului, al doilea
registru tratat cu asize orizontale adânci
corespundeparterului,iarceldealtreilea,cuo
suprafaţă lisă, etajului. Fără a avea o
ornamentaţie abundentă, volumul simplu,
simetric,albşielegantesteînnobilatcucoloanecutamburi,ologgiecutreiarceînplin-cintruşifrontoane
triunghiulareclasice.
VilaD.Emanoil-Procopiu1911-1912
str.DumbravaRoşienr.5
Vilaesteunexerciţiudearhitecturăeclectică,
influenţatădestilurifranţuzeştidesecol18.
Volumulcurat,regulatexpunestrăziiofaţadă
simetrică, dominată de un ordin colosal pe
două niveluri susţinut de patru coloane
angajatedeordinionicmodern.Ferestreleîn
plin-cintru de la parter sunt decorate cu
marscaroane subtile, iar cele de la etaj,
rectangulare, sunt completate de ancadramente puternice şi chei de boltă ornate. Cornişa pronunţată
contribuielavibraţiafaţadeiprincipale.Şiînacestcazdecoraţiaestesubtilă,eleganţaconstândîntr-unuşor
jocalvolumelor.
VilaCăpitanTărtăşescu~1912
str.DumbravaRoşienr.9
Cuocompoziţiepreponderentorizontală,vila
delanumărul9depestradaDumbravaRoşie
dezvăluieinfluenţeneoclasiceşibarocşiseface
uşor remarcată datorită ferestrelor înalte
subliniate de balconul desprins parcă prin
exfoliere de faţadă la nivelul demisolului.
Golurileelansate,reluateşipefaţadelelaterale,
dublatedeprezenţaobloanelordeculoaregri-
închissuntîncununatedemascaroanedetaliatecufineţe.Celetreimascaroanedepefaţadadinsprestrada
DumbravaRoşieredauunsatir,unputtoşionimfă,parcurgândîntregulspectruumandelaînţelepciuneşi
artălainocenţăşiapoilaadoraţieşiseducţie,personificândparcăeleganţavilei.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaSăbăreanu-Leonida1921-1926
blvd.Dacianr.81
Construcţieimpozantăcutrăsăturiclasicizanteşiun
volum regulat, simetric, vila de la numărul 81
împrumută stăzii un ritm elegant, susţinut pe opt
travei. Ferestre ornate cu mascaroane atent
modelate, ghirlande şi urne decorative, o cornişă
dublatădeunaticcarecorespundemansardeiîidau
vilei atenţia la detaliu necesară pentru a nu părea
masivă. Registrul inferior al clădirii corespunde
demisoluluişiestetratatcuunbosajputernicpecare
suntproiectateconsole împodobitecughirlande. Îndreptulacestuiregistruclădireaseevazeazăînsus,
permiţândparteruluisădezvoltebovindourişibalcoaneample.
VilaMariaIoanidi1911
blvd.Dacianr.79
Vilă eclectică decorată variat, cu o volumetrie
vibrantă,asimetrică,dominatădeimagineaturnului
dinspre stradă. Elemente ceramice, de lemn, şi
cărămidăaparentăvopsităalbvinînsprijinulsiluetei
elansateaturnuluidecolţ(repetatpediagonalăspre
spatele lotului), completând un aer de poveste.
Imaginearomanticăaturnuluicubalconperimetral
este cartea de vizită a acestei clădiri, mai ales în
perioadele în care arborele din faţa casei este
înfrunzit. Spre deosebire de turnul din spatele casei, care adăposteşte o scară, acesta închide spaţii
principale,căroraleîmprumutăoatmosferăcontemplativă.
VilaBălănescu1925-1927
blvd.Dacianr.75
Lucrare realizată spre sfârşitul vieţii
arhitectului, vila de la numărul 75 expune o
arhitecturărenascentistăcudecoraţiielegante
şi discrete. Şi în acest caz pentru a savura
arhitectura vilei trebuie să ne oprim puţin
asupradecoraţiilor:ancadramenteledantelate
aleferestrelordelaparter,cartuşelecumotive
floralealeparapeţilor ferestrelorde laetajşi
frizarealizatăînaltorelief.Volumetriaesteşiaiciregulată(cumestedeaşteptatpentruovilărenascentistă)
şidominatădesimetrie.AxialitateafaţadeidinsprestradăesteaccentuatăcândseiesedinparculIonVoicu
spreaceasta.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaAdinaCostinescu1911-1915
str.Polonănr.4
Ca şi vilaMaria Ioanidi, ceadesenatăpentru
AdinaCostinescuesteocolecţiefoartevariată
de elemente şi stiluri arhitecturale. Foarte
interesant la această lucrare a arhitectului
Berindeyestecăpoate fiperceputădindouă
zonediferite în feluri foartediferite. Pede o
parte,dinparculIonVoicuşidepeBulevardul
Daciasepercepeturnulmasivrectangular,iar
pedealta,depestradaPolonă,plimbându-ne
pelângăvilăvompercepeacelvolumuşoralteraseicustructurădelemndepestewintergarden-uldela
parter. Un detaliu de fineţe este corspondenţa elementelor structurale din lemn şi zidărie din zona
wintergarden-ului.
VilaIatanPoenaru1913
str.Polonănr.2
Vilade lanumărul2depestradaPolonăse
aratăcaunvolumsimplu,paralelipipedicfără
decroşurisemnificative,şireducearhitectura
la esenţa unor desene de faţadă, studii de
proporţii, ritm şi decoraţii subtile. Ritmul
faţadeiestesusţinutdeperechiledeferestreşi
balcoanefranţuzeştişideperechiledepilaştri
anagajaţi în stil Ionic modern cu caneluri
parţialedecoratecugrâne.OtratareeclecticăsimilarăafaţadeimaiputemvedeaşilavilaFlorescudinstrada
HenriCoandănr.22.
VilaBazilAssan1914
piaţaAlexandruLahovarynr9
Vilaconstruităpentruunindustriaş,cunoscută
actualmentesubnumeledeCasaOamenilorde
Ştiinţă funcţionează astăzi ca restaurant.
Faţadesimetricecuferestreînaltesuntornate
cu o friză decorativă cu motive florale şi un
soclu cu bosaj orizontal pronunţat care
corespundedemisolului.Copertina,uşade la
intraresiparapeţiibalcoanelorsuntlucratein
metal în manieră Art-nouveau, completând
limbajuleclecticalconstrucţiei.Suntderemarcatferestrelecuarcînplin-cintruşiancadramentrectangular.
Aceeaşifineţeafaţadelorseregăseşteînconcepţiagarduluişiaporţilor.Prezenţaunormotivegeometrice
discreteîmprumutătuturorpieselordeconfecţiemetalicăunizArt-deco.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaSolacolu1905
str.Visarionnr.8
O fostă reşedinţă a unui inginer, actualmente o
ruină,casadelaadresastradaVisarionnr.8afost
desenată de arhitectul IonD. Berindey înmartie
1905.Aceastaesteprimaprezenţă fantomaticăa
traseului, fiind totodată şi cea mai palpabilă,
aflându-seînstadiulderuină.Pezidurilerămasese
maipotcitiîncăintenţiiledinfaţadaprezentatămai
jos:balcoanefranţuzeşticuuşiînaltecarepornesc
imediatdedeasuprasoclului,cartuşbasoreliefcuo
compoziţiedeinstrumentemuzicaleşimotiveflorale,decroşurisubtilesubliniatedebosaje,ocopertinăArt-
Nouveau şi sporadice utilizări ale elipsei (tâmplărie, lucarne, plan) care adaugă o aromă barocă
eclectismului.Decoraţiilesculpturalecontribuielaprestigiulapusalvilei.
VilaGeneralEraclieArion1898
blvd.LascărCatargiunr.15
In spatele unei cortine de arbori de pe bulevardul
Lascăr Catargiu se află impozanta reşedinţă a
generaluluiArion, semnatăde IonD.Berindey la5
Aprilie 1898, în condiţiile în care acesta a obţinut
diploma de arhitect în 1897. Decroşuri verticale şi
ancadramentecomunepentruferestreledelaparter
şietajdauuncaracterascendentfaţadelor.Viladeja
înaltăpareastfelmaielansată,ridicândprivirilecătre
mansarda generoasă, cornişa puternică şi intradosul balcoanelor de la etaj, susţinute de mascaroane
dramatice.
VilaAmiralUrseanu1910
blvd.LascărCatargiunr.21
Vila care se ridica în 1910 pe bulevardul Lascăr
Catargiu aparţinea Amiralului Urseanu, personaj
pasionatdenavigaţieşiastronomie.Reşedinţapecare
oproiecteazăpentrudânsulIonD.Berindeydescrie
întocmaiceledouăpasiunicareîldefinesc,împreună
cu eleganţa cuvenită statutului şi bulevardului.
Sculpturilealegoricecumotivemaritimedepefaţada
dinsprebulevardulLascarCatargiusuntrealizateîn
piatră şi semnate de I. Klier. Mascaroanele atent
modelateşicartuşelecubasoreliefcompleteazăaportulsculpturiilaarhitecturaeclectică.Cupolaascundeo
lunetă, transformând casa în observator astronomic, funcţiune păstrată şi astăzi, devenind observator
astronomicpublic.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaAlexandruFlorescu1906
str.HenriCoandănr.22
AsemănătoarecalimbajcuvilaIatanPoenaru
din strada Polonă, vila Florescu foloseşte
acelaşiritmgeneratdeperechiledeferestrecu
arcînplin-cintruşicelerectangularedelaetaj,
alternatecupilaştriangajaţiornaţicuunmotiv
cu grâne stilizate. Pe faţada principală
volumele laterale avansate spre stradănuau
ferestre, fiind decorate cu un ancadrament
profilat. Acest joc de volume subliniază
simetriafaţadeişicreeazăoscenografieimpozantă.Cornişapronunţatăşiaticuluşortransparentdecoratcu
baluştriînchidcompoziţiaclasicizant-eclectică.Ancadramentelesuntpreponderentgeometrice,celedela
etajfiindînsăcompletatecughirlandecarepreiauformarectangularăaferestrelor.
VilaEmanuelKreţulescu1911-1914
str.HenriCoandănr.18
PlecânddelavilaFlorescudelanumărul22,trecem
pe lânga o vilă care nu a fost proiectată de IonD.
Berindey, dar care aparţinea generalului Berindey,
unchiularhitectului,şicarearesprespatelelotului
dependinţedesenatedeLouisBlanc,vărprinalianţă
cuacesta.Ajungemastfel lavilade lanumărul18,
lucrare a lui Berindey care utilizează aceeaşi
r i tm i c i t a t e ş i s o b r i e t a t e a d e c o ra ţ i e i
ancadramentelor ca vila Florescu. Este uimitor faptul că a rezistat trasării bulevardului Dacia, apariţie
ulterioareedificăriiimobilului.Maimult,bulevardulparesăfifosttrasatşiînfuncţiedeaceastăvilăşide
MuzeulLiteraturiidevis-a-vis,ambeleclădirifosteproprietăţialefamilieiKreţulescu.
PalatulCantacuzino1902-1903
CaleaVictorieinr.141
Acestpalatafostproiectatpentruunuldintreceimaibogaţişimai influenţioameniaiperioadei, fostprim-ministruşiprimaralBucureştiului,GheorgheGrigoreCantacuzino. Printre primele si cele mai cunoscutelucrări ale lui Berindey, palatul este un edificiuimpozant,elgant,cufoartemulteaccenteartistice,deoarhitecturăBeaux-Arts.Elementeartisticedeproporţiiexageratecamuzeledindreptulmansardei,copertineleînspiritArt-Nouveausaubasoreliefuriledepefaţadelelateraleîiacordăpalatuluiunaerromanticdefinitoriu.Deşicunoscutşisubnumeledepalatulculei,datorităcelordoi leicareflancheazăintrareaprincipală(copiidupă sculpturi realizate de Antoine Louis Barye)Berindeyproiectasedouăsculpturialegoricecaresăfieamplasate în locul leilor. Este esenţial să realizăm căimaginea de astăzi a palatului se datoreză în egală
măsurăşisculptoruluicarealucratlaacestefaţade,tânărulde25deaniEmilWilhelmBecker.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaIonCămărăşescu1920
blvd.LascărCatargiunr.39
RevenindpeBulevardulLascărCatargiu,putem
admirareşedinţadomnuluiCămărăşescu,ovilă
cuunvolumcurat,cuomansardăputernicăcu
lucarnecufrontoanedeinfluenţăbarocăşicuun
decroş care evidenţiază intrarea principală.
Balconul de pe faţada dinspre bulevard se
transformăîntr-oterasăamplăcaresedeschide
prin două scări spre curte. Decoraţiile sunt
subtile,atâtcavolumetriecâtşicavocabular,rezumându-selamotivevegetaleşibaluştiataşaţiparapeţilor
delaferestreşidelaatic.Volumetriaestesubliniatădemuchiiornatecubosajorizontal.
VilaOlănescu1900
CaleaVictoriei,blvd.LascărCatargiu
Această staţie esteo fantomăa traseului.Vila afost demolată la sfârşitul anilor 80, făcând locunorlocuinţecolectiveşi,ulterior,unuiimobildebirouri. Terenul avea deschidere către ambelebulevarde(LascărCatargiu,atunciColţei,şiCaleaVictoriei). Faţada prezentată este cea dinsprecurte, şi se poate remarca tratarea diferită avolumuluiînfuncţiedeproximitateafaţădeunuldinceledouăbulevarde.Esteinteresantfaptulcăimobilul pare să întoarcă spatele bulevarduluiLascărCatargiu,orientândspreacestaterasacarese regăseşte la imobile ca vila Urseanu şi vilaCămărăşescu. Plastica faţadelor este una tipică
pentrulucrărileluiBerindey,eclectismulcuinfluenţeClasiceşiRococodominândcompoziţia.AmţinutsămarcămaceastăstaţieîntraseuatâtpentruapăstramemoriaclădirilordisparutedarşidatorităfaptuluicăIonD.Berindeylocuiaînimediataapropiereaacestuiimobil,lafostaadresăCaleaVictoriei258(conformtablouluiarhitecţilordin1924).
BulevardulAviatorilorşiparcelărileBonaparteşi
Filipescu
EstevorbadeporţiuneadintrePiaţa Aviatorilor şi PiaţaVictoriei a BulevarduluiAviatorilor (atunci ŞoseauaJ ianu) ş i a parcelări lor cuprinse între acest bulevardş i C a l e a Do roban ţ i l o r, excluzând mici zone. Acesteparcelări au fost populate înprincipalcuvileindividuale,respecândunregulamentcoerentşimodern,adunândde-alungultimpuluilucrări semnate de nume foarte importante ale arhitecturii Româneşti: Paul Smărăndescu, HenriettaDelavrancea,DuiliuMarcu,HoriaCreangă,ArghirCulina,TiberiuNigaetc.Acestcartieresteofoarteplăcutăpromenadăînsine.BulevardulAviatorilorestedeasemeneaunuldincelemaibuneprilejuridepromenadădinBucureşti,secţiuneasatransversalătransformându-l într-unbulevard-parc,alternândcarosabilulcuamplespaţiiverzi.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
VilaVasileGănescu1901-1902
ŞoseauaKiseleffnr.9
Compoziţieromanticădominatădefoişordetaşatderestulvolumuluiprintr-oseriedestâlpidelemn,vilaGănescuasuferitmaimultemodificăripeparcursultimpului.Inreproducereaalăturatăsepoatevedeacompoziţiainiţialăafaţadei,corpuldinstângaavândocutotulaltăformă.ExperimentareacustructuradelemnpecareovarelualavileleCostinescudinstradaPolonănr.4şistradaThomasMasaryknr.31nu se rezuma în cazul acestei lucrări doar laaccentul-semnăturăalfoişorului,fiindevidentăşilaterasa de deasupra corpului remodelat. Laromantismul clădirii contribuie şi câteva piese defierforjatamplasatesubferestre.
VilaTomaStelian1912-1915
ŞoseauaKiseleffnr.10
Vilăsobrăcuoarhitecturăeclectică,reşedinţaStelianarată astăzi mult diferit faţă de proiectul iniţial,diferenţe rezultate probabil în urma avariilor de lacutremurul din 1977. Volumul îşi păstrează însăsimplitateaşieleganţaprinfaţadeleîmpărţiteîntreiregistre şi o mansarda mai masivă care închidecompoziţia arhitecturală. Balcoanele de pe faţadaprincipală sunt susţinute de elemente sculpturalereprezentând lei, piese care au supravieţuitcutremuruluidin1977.Faţadaprincipalăsecontinuaspre şosea cu o terasă şi scară monumentală, iarbalcoanele erau flancate de cariatide care susţineaufrontoaneputernicedefacturăbarocă.Lucarneleeraudeasemeneabogatdecorate,avândancadramentedeaceeaşiinfluenţăbarocă.Berindeyaconstruitpentruavocatul Toma Stelian şi un cavou, amplasat înCimitirulBellu,figura77b.
LeagănulSf.Ecatherina1900Blvd.MaresalAverescunr.17
Construit la iniţiativa doamnei EcatherinaCantacuzino şi a altor personalităţi ale perioadei,leagănulesteorganizatînpavilioaneunitedepaliereînchise cu colonade neoromâneşti şi ferestre.Berindey a proiectat şi o capelă neoromâneascăamplasată diametral opus faţă de intrareaprincipală, ansamblul păstrându-şi coerenţa dinpunct de vedere stilistic. Din cauza umidităţii,interiorulcapeleinus-apăstrat.BasoreliefulsituatînaxulintrăriisubstreaşinaacoperişuluisurprindeosecvenţădinviaţaSfinteiEcaterina,ţinândSfântulPruncînbraţe.
PARCULHERĂSTRĂU
ExtindereaParculuiNaţional, cumsenumeaatunci,Herăstrăudupădenumireadeastăzi,sedatoreazătotlui Berindey, conform unor lucrări de specialitate.Parcul care din 1936 urma să găzduiască MuzeulSatului, fondat de academicianul Dimitrie Gusti, seîntinde între Şoseaua Kiseleff şi BulevardulAviatorilor. Aceasta este ultima oprire a traseuluiculturalIonD.Berindey.Dacănuarfifostdemolatînanii 50HipodromulBăneasa, traseul ar fi continuatpânălacapătulŞoseleiKisleff,înPiaţaPreseiLibere.
Dacăaţiurmăritacesttraseucutoatestaţiilesale,aţiparcurs6.5km(jumătatedinlungimeagaleriilorLouvredinParis)prinBucureşti,urmărindarhitecturaluiBerindey.Vămulţumim
pentrucompanie!
-
deMagdalena POPA BULUCtehnoredactare:AnaDONȚU
GaleriaPalatuluiFarnesesomptuosrestaurată
“ olosal,impunător,magnific,decoratcuartă,cufântânicuscoicidingranit,facepartedincomorileCRomei”,apreciaGiuseppeAntonioGuattani,vorbinddesprePalazzoFarnese. TriumfuldragosteidintreBachusşiAriadnas-areın̂torsın̂culorilesaleoriginaledealbastruşiverde. La fel ca şi Marea sărbătoare a zeilor, ın̂geri şi nimfe, cu Zeus şi Junona, cu stucaturi aurite.Restaurareaadurat18luni.Omuncădeechipăinternaţionalăın̂treItalia,FranţaşiStateleUnite,finanţatăcu800.000deeurodecătre şicupeste200.000deeurodeWorldMonumentsFund AdministraţiaPoluluiMuzealdinRoma. Aşa cum sublinia şi Dario Franceschini, Ministrul Bunurilor Culturale şi Turismului, aceastărestauraredemonstreazăimportanţaPatrimoniuluiUmanităţii.Omuncăminuţioasăcareaunittehnicialeavangardeiculaserulşiinserţiilecurăşiniinvizibile,cumuncaextremdeminuţioasăacurăţăriicuhârtiejaponezăşiapă.Aulucrat30derestauratorialăturidespecialiştiın̂stucaturişipicturimurale.
PemalulstângalTibrului,lacolţulViei Apia, apare brusc impozantasiluetă aPalatuluiFarnese. Sediu,din1874,alAmbasadeiFranţeişialŞcoliide la Roma, el adăposteşte galeriapictatăın̂frescădefraţiiCarracciın̂tre1598 şi 1608. Restaurarea acestuimonument al artei, de o amploareinedită ın̂ istoria palatului, a permisansamblului dominat de bolta carecelebreazăiubirilezeilorsă-şirecapeteclaritatea originală. O ocazie de aredescoperi o operă de artă totală ın̂care arhitectura, pictura şi sculpturadialoghează.
SalădinPalatulFarnese
InteriorulGalerieiCarracci
-
Fabuloasaboltă
Galerie-mamăatuturorgaleriilor
depalatdinEuropa,aGalerieiOglinzilor
dinpalateleenglezeştişiaustriece,după
părerea lui Bertrand du Vignaud,
preşedintele WMF Europe, istoria
Galeriei Farnese este indisociabilă de
ceaaedificiuluiın̂careseaflă. Totul a ı̂nceput ı̂n 1495, când
AlexandruFarnese,careadevenitPapa
Paul al III-lea, ı̂n 1534, a conceput
proiectuluneimarireşedinţe familiale.Ridicareaeia ın̂ceput ın̂1512,subconducerea luiAntonioda
Sangallo,talentatuldiscipolalluiBramante,fiindunproiectambiţios,aproapedeBisericaSfântulPetrudin
Roma. Antonio da Sangallo a conceput o construcţie pătrată, cu aparenţă austeră, ın̂ jurul unei curţi
interioare. Lamoarteaarhitectului,ın̂1546,şantierulafostpreluatdeMichelangelo,căruiaPapaPaulalIII-lea
i-aın̂credinţatşiterminareaSixtineicuJudecatadeApoi,precumşidecorareaCapeleiPaolina.Eleviilui,
VignolaşiapoiGiacomodellaPorta,auterminatpalatuldupăplanurilelui.
I�n perioada ın̂ care Roma era ın̂
plinăefervescenţă,palatula ın̂coronat
proiectulurbanisticalPapeiPaulalIII-
lea, care şi-a multiplicat, ı̂n timpul
pontificatului său, iniţiativele de
modernizare şi ı̂nfrumuseţare a
oraşului. Ambiţiile papalităţii şi ale
familiei Farnese au redesenat oraşul.
Avândacceslatronulpapal,aceştimici
feudali veniţi din Toscana, familie de
condotieri şi de ecleziaşti, au atins
apogeul. FormatlaCurteaumanistăaFamilieiMedicis,PaulalIII-leaareprezentatafirmareaculturalăşi
politicăafamiliei,fiindunmecenaluminatalmarilornumealeceleideadouaRenaşteri.Moarteasa,ın̂
1549,n-aın̂semnatoprireaın̂frumuseţăriipalatuluifamilial.Lamijloculsecolului,fiulsăulegitim,Pier
Luigi,ıîın̂credinţeazăluiFrancescoSalviatişiapoiluiTaddeoZuccaridecorulaşa-numituluiSalottosau
salaserbărilorfestivealefamilieiFarnese.
ÎntimpulrestaurăriiGalerieiFarnese
-
Apoi, ı̂n 1591, foarte tânărul cardinal
Odoardo, fiulmarelui condotierAlexandru (1545-
1592),s-adecissăonorezefiguratatăluisăuprintr-
un ciclul de fresce ın̂ Sala Mare, pentru care l-a
comandatluiAnnibaleşiAgostinoCarracci.Această
comandă anunţa marile realizări ale pictorilor
emilieniın̂palatulroman,careauculminatdesigur
cu Galeria. Peste tot ı̂n palat era cântată goria
FamilieiFarnese.Pevirtuţilecardinaleşiteologale
apar repetate la nesfârşit blazoanele familiei, ı̂n
special magistralul unicorn pictat ı̂n Galerie
deDominiquin, elevul pictorilor Carracci. Aşa ı̂şi
ı̂ncepe povestirea despre această somptuoasă
restaurareaPalatuluiFarnese,MauroCoen,vorbind
despregloriaVileiFarnese.
PictoriiCarraccilaRoma
CândOdoardoFarnesele-apropuscelordoi
fraţişivăruluilorsărealizezedecorareapalatului,aceştiaauvăzutocaziadeaconsacranoileprincipiiale
Academiei Incamminati ın̂oraşulPapilor.DarLodovicoarefuzatsăpărăseascăEmilia,săabandoneze
Academiaşioraşulnatalın̂favoarearecunoaşteriiromane.Laın̂ceput,Agostinoaezitatşiel,darAnnibale
şi-aafirmatclarintenţiadeaplecalaRoma,devenindpromotorulinovaţiilorAcademieiın̂CetateaEternă.
DianaşiEndymion
JupiterşiJunona
TriumfulluiBachusşialAriadneideAnnibaleCarracci
-
Măiestria sa ın̂ arta frescei, experimentată ın̂ PalateleFava (1849),Magnani (1590) şi Sampieri
(1593-1594),i-apermissăexceleze,maiın̂tâi,ın̂decorulCabinetului,undeapictatlegendaluiHercule,
menităsă-lın̂dreptepetânărulcardinalpecaleaVirtuţii.UnfeldeOglindăaprinţului.Lapuţintimpdupă
aceea,Odoardoi-aın̂credinţatluiAnnibalerealizareadecoruluimariigaleriiapalatului.Afostın̂ceputul
unuinoulimbajartisticces-aimpuslaRomacătre1600,ın̂momentulın̂careın̂bisericileoraşuluilucra
Caravaggio.
I�naintedeaintraın̂galerie,vizitatorultreceprinloggiaprimuluietaj,deschisăcătreexterior,deci
foarte luminoasă, şi apoi printr-o anticameră ı̂ntunecată. Această scurtă pauză măreşte efectul de
luminozitateintensăagaleriei.Pentrucăspaţiulsedeschideın̂faţavizitatoruluicutreiferestrelargi,cedau
spreTibruşispreviaGiulia.Aceastaesteunicasursădeluminăaın̂căperii.Dispunerealoroaminteştepe
ceaadopatăcuunsecolın̂aintedeRafaelpentruloggiadelaVillaFarnesinaşiesteunsemnaladmiraţieilui
Annibalepentrumarelepictor,darşialvoinţeiluideafacesăcadăpefresceleluiluminareală,potrivit
principiilorartiştilordelaAcademiaIncamminati.MoştenirealuiAntonioAllegri,zisCorreggio,ış̂igăseşte
aiciointerpretaremagistrală,printratareaaccentuatăaluminilorşiumbrelor,pentruamăriimpresiade
luminănaturalăpeelementelebolţii.
Celebrelefrescealebolţiidupărestaurare
-
IubirileZeilor
Funcţia exactă a acestei galerii
rămânenecunoscută.Poatecăeaa
fostconceputăın̂sensulmodernal
termenului, ca un spaţiu dedicat
artelor,binereprezentateın̂fresce
prin medalioane, sculpturi reale
sau ı̂nşelătoare sau instrumente
muzicale . Decoraţia galeriei
trebuiesăfifostlegatădecăsătoria
luiRanuccioFarnesecuMarguerite
Aldobrandini, nepoata Papei
ClementalVIII-lea.Programuliconograficconsacratiubirilorzeilor,inspiratdinMetamorfozeleluiOvidiu,
arputeafiunomagiuadusmirilor,nulipsitdeumor.
Celepatruzone,tablouripictateın̂frescă, ın̂trompe-l'oeil,caşicumarfifostagăţatedetavan,
celebreazăım̂păcareaAmoruluiSacrucuAmorulProfan.Suntprezenţi,deasemenea,ErosşiAnteros,adică
dragostea ım̂părtăşită, ın̂ jurul cortegiului nupţial al lui Bacchus şi al Arianei, consacrarea dragostei
terestreaviitorilorsoţi.
OperaluiCarracciapăreaın̂epocăreprezentativăpentruumanismulitaliandinsecolulalXVI-lea,
caracterizatdeerudiţieşideumor.
Annibale nu ın̂cetează să se joace cu simbolurilemitologice, introducând un aer subversiv ın̂
semnificaţiileobişnuite.Hercule,ın̂armatcuotamburină,ın̂cearcăsăoın̂veseleascăpeOmphale,carei-a
luatatributeledesemizeu,pieleadeleuşimăciuca.Bacchus,beat,cuprivireagoală,trebuiesăfieajutatde
unamoraşcare ıl̂ ţinedecotcasăpoatăridicacumaregreutateunciorchinedestrugure. I�naceastă
iconografie tradiţională a cortegiului dionisiac, o voluptuoasă Venus terestră i se substituie Arianei
adormite, ın̂ parteadindreapta jos a compoziţiei. I�n sfârşit, un amoraş care facepipi confirmă tonul
ireverenţiosalansambluluidinreşedinţacardinalului.
I�n partea de jos a bolţii, mai mulţi bufoni apar ca tot atâtea caricaturi menite să demonteze
caracterulseriosalreferinţelormitologice.Unfeldecomentariucomicalfaptelorcesederuleazăın̂partea
desus,unmelanjdegenuri,caracteristiccreaţieiluiAnnibaledelaRoma.
AnnibaleCarracci-TriumfulluiBacchusşialArianei
-
Subboltă,stucaturiın̂altoreliefsunt,pentruprimadată,legatedearhitectură,alternândpepărţile
lateralecunişedestinatesăprimeascăanticesculpturidinmarmură.FamiliaFarneseconservaofoarte
importantă colecţie de antichităţi, printre care celebrul Hercule Farnese, aflat astăzi la Muzeul de
ArheologiedinNapoli.Adeseaacoperitecu foiţădeaur,stucaturilecontribuie ladifuzarea luminiide la ferestreledinpartea
vesticăcare,prinele,sereflectăcătrepereţiiaflaţiın̂contre-jour.
„Reamenajareagaleriei,dupădispoziţiaoriginalăastatuilor,vizibilăın̂gravurileluiPietroAquila
(1674)şiGiovanniVolpato(1777)afostunadintreultimeleintervenţii.Copiileın̂gipsmoderneaufostşi
elerestaurateşireplasateın̂nişe”,precizaElviraCajano,directoruldelucrăriderestaurarepentrustuc,
copiilestatuilorşiinscripţii.
A n n i b a l e C a r r a c c i a
conceputsingurşiarealizat
aproape ın̂ ın̂tregime bolta
Galeriei ın̂că din 1598, aşa
cumodovedescnumeroase
desene. Oare tot el este la
o r i g i n e a d e s e n u l u i
stucaturilor sau ideea a
aparţinutluiOdoardoşilui
Fulvio Orsini, anticarul
uman i s t , c o n s i l i e r a l
cardinalului?
NişelecusculpturianticealeGalerieiFarnese
ScarainterioarădelaPalazzoFarnese
-
ElviraCajanoconsiderăcă
ultima restaurare a permis
confirmarea existenţei unui
plan global, ce prevedea o
u n i f i c a r e a s p a ţ i u l u i
arhitectural cu sculptura şi
pictura. Dar graniţele sunt
tulburate, pentru că Atlanţii
pictaţi ı̂n grisaille par din
marmură, medalioanele bolţii
imităbronzul.Aceastăreunirea
artelorın̂favoareaunuiproiect
comun este o noutate. De-a
lungulsecolelor,aceastăunitate
afostdenaturatădedeteriorareanaturalăaelementelor,căreiais-auadăugatrestaurăriledemulteori
hazardate.DelasfârşitulsecoluluialXVIII-lea,stucaturileaufostdemaimulteoripictateın̂culoridela
ocrulagrişibrun,careautrecutuneoripesteaurire,lipsindu-ledealbuloriginal. Dorinţadearegăsiunitateadepercepţieafostunadintreambiţiilerestaurării.Obiectivuldea
permite„ochiuluisătreacădelapereţilaboltăşiinversfărărupturăcromatică”nutrebuiaın̂săsănege
istoria loculuişiarestaurărilor luisuccesive,dintrecareuneleau fost ın̂treprinse lapuţin timpdupă
realizareagaleriei.Straturiledeculoaremarcheazăunmomentalistorieilocului.Astfel,omicăpartedin
ele a fost conservată la intrarea principală, avându-se grijă totodată ca ele că nu tulbure viziunea
ansamblului.I�ncelelaltepărţi,stucaturileşi-auregăsitclaritateaoriginală.
Emanuela Settimi, directoarea lucrărilor de restaurare a picturilor murale, amintea extrema
prudenţăadoptatăatuncicândlucrezicuocapodoperă:„I�naintedeamontaschelele,leziunileşifisurile
bolţii şi alepereţilorau fost studiate”.Cu timpul,mişcarea structurilorportanteaprovocatdaunepe
supafaţa picturilor, infiltraţiile au creat inflorescenţe saline la nivelul straturilor pregătitoare şi al
suprafeţei de culoare, mai ales al finisărilor al secco. A fost necesară o lungă campanie de analize
peliminarepentruadeterminacupreciziestareadeconservareaansambluluişipentruaın̂ţelegetehnica
deexecuţiefolositădeCarraccişideeleviilui.Rezultateleobţinuteaufostcompletatedenoileanchete
ştiinţifice.Restauratoriiaupututdeterminanumărulzilelornecesaredesăvârşiriiansamblului.Aşacum
pecizaEmanuelaSettimi, „potrivitcalcululuiactual,efectuatprinverificarea limiteidintrezone,bolta
aparedivizatăın̂301zile,iarceledouăscenedepelaturileın̂guste,figurându-ipePerseuşiAndromeda,
respectiv,LuptadintrePerseuşiPhineus,auduratnouăşirespectiv15zile.
Dupăaceastă fazădediagnostic, restauratoriiauprocedat laconsolidarea tuturorsuprafeţelor
pictateşiaauriturii.Pentrucurăţareasuprafeţelorafostdinnounevoiedeomareprudenţăpentruanu
alteraculorilefragile,maialesalbastrurilefoartesubtile.
GaleriaFarneseafostaleasădePuccinicadecorpentruActulIIdinoperaTosca
-
Descoperirisurprinzătoare
Galeriaaoferitosurprizădeproporţiirestauratorilor.„Curăţareaarelevatocantitateconsiderabiă
deinscripţii,dedeseneın̂cărbunesauın̂sangvinăşideincizii,reunitemaiales ın̂parteainferioarăa
galeriei,pedecoraţiileın̂stuc”.Delicateţeaacestormartoripreţioşiacerutoşimaimareprudenţă,fiecare
materialfolositimpunândoabordarediferită.Semnăturişidateaufostscoaselaluminăşistudiatecu
specialişti ın̂paleografiepentruadetermina,pecâtposibil, identitateapictorilorcareauparticipat la
decorare.DupămoartealuiAgostino,ın̂1602,Annibaleareorganizatatelieruldupămodelulceluiallui
Rafael,cumetodederepartizareasarcinilorın̂funcţiedespecialitateafiecăruimembru,ceeaceimplicaun
marenumărdeparticipanţi.
Apoi, ın̂secoleleXVIIIşiXIX,artiştiiaucontinuatsă frecventeze locul,numeroasecaricaturiau
apărutın̂timpulrestaurării,făcute,probabil,cadivertismentın̂timpulpauzelordelucru.
„Astăzi,odatădemontateschelele,explicăEmanuelaSettimi,odatăeliminateintervenţiilefoştilor
restauratori,sepotvedea,ın̂sfârşit,culorile,volumele,umbrele,luminileluiAnnibale,aleluiAgostinoşiale
elevilorlor,chiarcuinevitabileleurmealetimpuluicareletraversează”.
Afostosurprizăfaptulcă,dincolodeproblemadestabilitate,substratuldecimentaplicatın̂1700,
stucaturileeraupracticın̂tregi.Oaltăsurprizăafostomicăgalerie,compusădinschiţe,desene,caricaturi
aşezateın̂ziduripecarerestauratoriile-aureaduslalumină.
sursaarticol:http://www.cotidianul.ro/galeria-palatului-farnese-uimitor-restaurata-273118/
DetaliidinsplendidaboltadecoratădeAnnibaleCarraccişiacumrestaurată
-
delaarh.SidoniaTEODORESCU
Bucureştiul în proiectele studenţilor
tehnoredactare:AnaDONȚU Facultatea de Arhitectură a Universităţii Spiru Haret
Expoziţia „Bucureştiul în proiectele
studenţilorFacultăţiideArhitecturăaUniversităţii
„Spiru Haret”, organizată de Facultatea de
Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret” şi de
MuzeulMunicipiuluiBucureştiapututfivizitatăîn
perioada 19 aprilie - 22 mai 2016, la Muzeul
MunicipiuluiBucureşti,înholulPalatuluiSuţu.
Expoziţia propusă selectează cele mai
reprezentativeproiectealestudenţilordinaniiII-VI,
ai Facultăţii de Arhitectură a Universităţii „Spiru
Haret”, localizate în zone de interes ale Capitalei.
Proiectele urmăresc inserarea armonioasă a
obiectului de arhitectură în sit, cu punerea în
valoareaţesutuluiurbanexistent.
Dintre proiectele expuse, amintim:
ReabilitareaCinematografuluişiagrădiniidevară
Capitol; Locuinţe colective în zona Moşilor-Carol-
Mântuleasa; studiul etapizat BUCUREŞTI 2021,
CapitalăEuropeanăaCulturii;Reactivareahanurilor
şi târgurilor de meşteşugari de pe Calea Moşilor;
Conservarea, reabilitarea şi restaurarea Pasajului
V i l lacrosse ; restaurarea , reabi l i tarea ş i
refuncţionalizarea ansamblului Moara lui Assan;
Organizareauneizonerezidenţialecuclădirijoase
(P+1şiP+4)înzonaLaculuiPantelimon;Conturarea
conceptualăaunuiansambluurbanînvecinătatea
Rezervaţiei Naturale Văcăreşti; câteva diplome pe
diferiteamplasamentedinBucureştietc.
-
StrăduţăînAlberobello,Italia
Studenţiarhitecţiparticipanţi:
EzzeddinALASALIIonuţBRATUSegiuBRIŞCULESCUAlin-GabrielBUCURCiprianBURLACURudolfBURLACUDanaCALOIANUNicoletaRoxanaCHIRCURăzvanCOBZARIUGabrielCOMĂNESCUOanaCONSTANTINESCUGabrielCOSTACHEMihaiCOTIGĂRăzvanCRISTESCUIonuţDIACONUMarianDUMITRUIulianENEVirgilFĂLCUŢESCUAlexandruGAVRILESCUOmidGHANNADIYvonaGHERGUVladimirGHIGASimonaIACOBChemat-AidanISAAndreeaIVANAndreiLAZĂRPaulAlexandruLUPUIosif-AdielMAMOCAlexandruMARDAREAlinMITRACHEMihaiMATEIMihaelaMIHAIMihai-IonuţMÎNDRARalucaMUNTEANUDragoşNĂSTASEIuliaNEGRIAlexandruOPRIŢAIonelPASMAGIURodicaPĂTRUEmanuel-CătălinPREJBEANUGeorgeCristianRÎLEAMarian-AdrianRUPAAndreeaSTANAndreeaSTOIANSiminaŞERBĂNESCUBiancaŞTEFANCasandraŞTEFANDianaŞTEFANLucicăTAFTĂEduardTOMACiprianTUDORDanaTUDORIuliaVICOL
Profesoricoordonatori
aiproiectelorprezentate:
Lect.dr.ing.MirceaALEXE
Conf.dr.ing.CarmenBEREVOESCU
Conf.dr.arh.Victoria-MarinelaBERZA
Lect.dr.arh.DoinaMarilenaCIOCĂNEA
Lect.dr.arh.DanielaCIOPONEA
Prof.dr.arh.EmilCREANGĂ
Conf.dr.arh.RuxandraCRUŢESCU
Asist.dr.arh.IoanaDAN
Lect.dr.arh.DobrinDATCU
Lect.dr.arh.RalucaDIACONESCU
Conf.dr.arh.MariaDUDA
Conf.dr.arh.Ana-MariaHARITON
Lect.dr.arh.DanKISILEWICZ
Conf.dr.arh.IleanaMariaKISILEWICZ
Lect.dr.urb.RalucaMARINESCU
Asist.dr.arh.VladMITRIC
Conf.dr.arh.RuxandraNEMŢEANU
Asist.dr.arh.RalucaNICULAE
Lect.dr.arh.GabrielaPETRESCU
Lect.dr.arh.IoanaPETRESCU
Lect.dr.arh.AndreeaPOP
Conf.dr.arh.ConstantinRUSU
Lect.dr.arh.BogdanSTANCIU
Lect.dr.arh.GeorgeSTĂNCIOIU
Lect.dr.arh.AlexandraTEACĂ
Conf.dr.arh.DoinaTEODORESCU
Lect.dr.arh.SidoniaTEODORESCU
Lect.dr.ing.StelianTOBĂ
-
dearh.DariaMIRCEA
NOAPTEAMUZEELOR
Sâmbătă,21mai2016,desărbătoareaSfințilorConstantinșiElena,s-adesfășurat
NoapteaMuzeelor2016,unevenimentcuecouputerniclanivelnațional.C.O.C.A.“Casacu
Blazoane” (Com.Chiojdu, jud.Buzău) aparticipat, pentruprimadată, la acestmaraton
nocturn, ı̑nregistrând un număr impresionant de vizitatori pentru un obiectiv care
funcționeazădoardecâtevaluni:peste220depersoane.
DomnularhitectCălinHoinărescuaın̑mânat,dinparteaU.A.R.,diplomecelorcareau
susținutactivitateaCaseicuBlazoane,domnuluiprimarAndrei-SergiuFătu, localnicilor
careaudonatpiesedemobilierpentruexpozițiapermanentă,echipeicarearealizatfresca
tematicădinclădireapunctuluideinformare.
Programul a cuprins și prezentarea inițiativei “Școala de VAR”, sub ın̑drumarea
domnuluiarhitectFlorinEnache,iarın̑grădinăaucântatșiaudansatceledouăansambluri
folcloricedinzonă–“Perinița”și“Cununița”.Punctuldeinformaregăzduieșteın̑această
perioadăexpozițiadefotografieatânăruluifotografAndreiAlexandru:“ȚaraChiojdurilorın̑
imagini”."
tehnoredactare-AnaDONȚU
Av em bu cu r i a d e a v ăprezentaorealizareremarcabilăacolegeinoastreDariaMIRCEAcarea mon i t o r i z a t u n s p l e n d i deveniment petrecut la CHIOJD, olocație unde chiar se întâmplăevenimente culturale de valoare.Textul și pozele trimise sunt omărturie a entuziasmului ș ipasiuniicareauanimat-o.Numaienimicdeadăugat.Vomtranscrieîncontinuare textul exact așa cum l-am primit. O felicităm pe DariaMIRCEA care a avut inițiativa și adus-opânălacapăt.
-
Am ajuns la Chiojdu la ora prânzului,
sâmbătă,deziuaSfințilorConstantinșiElena.Am
avutpartedeoprimirecaldă,chiojdeniifiindla
bisericadinsat,carepoartăchiarhramulacestor
doisfinți.
I�ntr-o asemenea zi importantă, nu ne
așteptamcapeste220deoamenisăvizitezeCasa
cuBlazoane.Nepregătisemcu200debilete ın̂
edițiespecialăpentruaceastăseară,darcredeam
căosănerămânadineleșipentruanulviitor.
Laora16.00fixvizitatoriiau ın̂ceputsă
curgăpepoartă,curteaaproapes-aumplut,iar
angajațiiın̂cercausăfacăfațăatâtordoritoridea
vizitacasașipunctuldeinformare.Afostpentru
echipa Casei cu Blazoane un test, pe care l-a
trecutonorabil,șicareıîvapregatipentruunflux
deturiștiın̂continuăcreștere.
Ne-am strâns cu toții ın̂ amfiteatrul cu
gradeneinierbate,pentruaonoracudiplomepe
ceicareaususținutrestaurareașirepunereaın̂
circuitpublicaacestuimonument,deladomnul
primarSergiu-AndreiFatu,careafostunsprijin
constantın̂acestprocesșicontinuatsaseimplice
activ ı̂n succesul C.O.C.A. Casa cu Blazoane;
continuândculocalniciicareaudonatpiesede
valoare pentru mobilarea casei și exponate
pentruviitorulmuzeualcivilizațieimoșnenești;
echipadelaUnArte,coordonatădedl.profesor
Lisandru Neamțu, care a realizat fresca din
punctul de informare; nu ı̂n ultimul rând
membrilor ansamblurilor folclorice care au
participat la eveniment și fotografului Andrei
Alexandru,careasurprinsın̂imaginifrumusețea
excepționalăaacestorlocurișiacăruiexpoziție
defotografiepoatefivăzutălaCasacuBlazoane.
Domnul arhitect Călin Hoinărescu, cel care a
coordonat ı̂ntregul proiect de restaurare, a
ın̂mant diplomele din partea UAR și a explicat
importanța eforturilor concertate ale tuturor
celorimplicațiın̂reușitarestaurării.
fotoAndreiAlexandru
-
Dupăın̂mânareadiplomelor,salacugradenedinpunctuldeinformareagăzduitprezentareadlui.arhitectFlorinEnache,careapovestitparcursulșiplanurileinițiativei"ȘcoaladeVAR",carearecascopeducarea"meșterilor"tineri,renovareacaselorțărănești,revitalizareasatuluiromânescautentic,depopulatdeviațagreașilipsadeconfortșiın̂toarcerealuilaviațăprinturismtematic."ȘcoaladeVAR"promitesăfieunprogramdedurată,cuatelierecaresevordesfășurachiarın̂cepânddinvaraaceasta.
Ansamblurile folclorice "Perinița" al comunei Chiojducondus de prof. Stănescu Elena și "Cununița" din satul Bâsca,condus de prof. Codescu Carmen, ne-au transpus ı̂n lumeacânteculuișidansuluipopular,evoluândın̂primulspectacolținutın̂amfiteatruldingrădină. Dupăunprogramatâtdeın̂cărcat,ampregătitosurprizăpentru vizitatori, care păreau puțin obosiți, și i-am poftit sădegustecâtevapreparatelocale,servitealăturideoțuicădecasă.
Discuțiiles-auprelungitpânălaoraın̂chiderii,grupuride4-5persoanesosindperiodic,tocmaicândcredeamcănuvommaiaveaalțioaspeți,șitrebuiasăoluămdelacapătcupoveștileșiturulCaseicuBlazoane. Afostosearăcuunsuccesneașteptatșisperamsăfiedoarın̂ceputuluneiseriilungideevenimenteinteresanteșicaresăfielafeldeapreciate,atâtdepublicullarg,câtșideceldespecialitate.
-
fotoGeorgeGHIȚĂ fotoGeorgeGHIȚĂ
-
dearh.DorinBOILĂ
Amenajărilesuntundomeniuspecialînarhitectură,pentrucăsepotreferila
toatăgamadeintervenții–delacompletnoupânălareabilitareaunorvaloride
patrimoniuantic.Avemastăziomultitudinedeexemple, în întreagaEuropă,de
acțiunicontinue,caunprocesdinamicdegestionareaspațiuluisocial,careași
căpătatunspecificanume,înfuncțiedezonarespectivăacontinentuluinostru.
Olanda,deexemplu – esteo țarădeoameni foarteharnici, unde, timpde
aproapeomiedeani,comunitățileurbaneșiruraleautruditsăîndiguiascăapele
măriiNordului,pentruacâștigaterendeconstrucțieșiagricultură.Deaceeași-au
șiforjatcomunitățisolidare,cuoputernicăidentitateșicontinuitateasistemului
social.De-aceeafiecaremetropătratdeterenesterezultatuluneiacumulăride
efort,inteligențășicoerențătehnică–trebuiespusînsăcătoateacesteas-aufăcut
decătreopopulațieCREȘTINĂ,laînceputcatolică,apoiprotestantăși,maispre
epocanoastră,cuzoneneo-protestante.
Laopriviremaiatentă,interioarelecaselorșialeinstituțiilorsuntminuțios
amenajateșiparecătotulsecontinuăînexterior,lafeldeatentorganizat.
*Cuatâtmaimultteșocheazăcânddescoperi,înțesutulurban-rural,devenit
aproapeuncontinuuomogen,câteoinsulăciudată,detotalădelăsare–ocurte
năpădită de vegetație, neîngrijită de ani de zile, în spatele căreiamaimult se
ghiceșteoclădirecenupareafi locuință... Întrebi,șițiserăspunde:„oh,aicie
bisericaparohiei,numaiestefolositădemult,numaiarecredincioși...”
* În alt loc, o bisericămică, vizibil bătrână de câteva secole, dichisită ca
„scoasădincutie”,cuocurteminuțiosaranjată–aicienoualocuințăaunuicuplu
homo,cudormitorulfixînfostulaltar!!!
*Înaltcartier(sauînaltsat-orășel),obisericăneo-goticăbineîntreținută,
darcuamenajăriexterioareviucolorate,camstridente,inclusivpepereți...aicie
noulcentrudeantrenamentpentrucățărători,cu„traseealpine”ceurcăpesub
vechilebolți,pânăînturn...Cândseobosesc,tineriiauladispozițieșiuncafe-bar,
evidenttamanînfostulaltar...
VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ AMENAJĂRIINTERIOAREȘIEXTERIOARE
tehnoredactare:AnaDONȚU
-
Pestetotsuntșimicigrupuridene-băștinași,imigranțideierisaudedouă
generații,stabilițipe-acolo,șicareurmărescnoile„amenajări”cuochimalițioși:
„aiciarfibinesăcumpărămnoiclădirea,casăneamenajămmoschee!”(saucentru
cultural,saucentrupentrunoiiimigrați,sauniscaicentrusocial...)
Înparalel,lacelălaltcapătalcontinentului,seîntindetotmaipustiaRusie,a
căreipopulațiesuferăaceeașiregresiedemografică,devenită„marcă”europeană!
Cudeosebireacăpe-acolosemaiconstruiesc/re-amenajeazăbiserici,majoritatea
creștine,darcareseumpluarareori...
Este probabil una dintre cauzele politicii militariste promovate de
conducătorii ruși, a cărordisperare social-politicădevinepe zi ce trece totmai
evidentă -cucâtscadeutilizarea înscopuldezvoltăriieconomieișipopulațieia
fondurilordinvânzareaprimitivăaresurselornaturale!
CasănumaivorbimdespremereusurprinzătoareaCehie, careaajunssă
conducăîntopulțăriloreuropenecupopulațiemajoritarateistă!Desigur,acolo
urmează amenajări „progresiste” de biserici și alte instituții de cultură, spre
satisfacțiaabiadisimulatăaochilormalițioși...
Și iatăcumtotulsereduce,de fapt, la „amenajarea interioară”aspiritului
uman, la educarea convingerilor sale de căpătâi !! Căci corecta, normala și
creștineascaformareatinerelorcaractere,cares-atotpetrecuttimpdeaproape
douămilenii pe pământul Europei, a ajuns totuși la gestionarea unui echilibru
general,chiarcutranzitarearăzboaielormondialeșiarăzboaielorcivileinterne
europene.Șiîncâțivaaniaceastă„amenajare”internăaEuropeisepoateprăbuși,
sub loviturile noului tip de război pornit de ruși și încă neintegrat de către
occident...
Paradigma fondatoare a civilizației celei mai avansate astăzi rămâne
CREȘTINISMUL!Totceestemaibunpetoatecontinentelelumiiesteconstruitpe
aceastămatrice.Delaastapleacășisingurasoluțieposibilăacrizei.
-
dearh.DorinBOILĂ
În mod firesc, între aceste două componente ale culturii relației omului cu LOCUL se
instalează o complexă interdependență. După cum timpul adăugat/segregat în devenirea
acestei relații dă savoare-unicitate-coerență, deci IDENTITATE, unui asemenea spațiu
gestionat social !
În mișcarea frenetică a maselor de oameni aparținând astăzi societăților civilizate, fie
din determinații economice, fie în scopuri de loisir-turism, stabilitatea tradițională a
Spiritului Locului pare tot mai amenințată. Dacă principala atracție pentru turismul
cultural este tocmai specificul unor spații urbane sau rurale, atracția de sorginte economică a
pieței respective poate influența negativ identitatea comunității – prin „internaționalizarea”
comercială, a spațiului de muncă, a rezolvărilor urbanistice și de infrastructură, evident prin
standardizarea materialelor și a signalecticii afișate în spațiile publice ! Este una dintre
urmările nefaste ale „globalizării”...
Conform unor date specifice țărilor aflate la periferiile politice-economice rezultate din
al doilea război mondial, state cum sunt și cele din Europa de Est suportă aceste noi presiuni
cu și mai mare dificultate:
ź Comunitățile lor tradiționale au fost puternic marcate de „regulile” colonizării comuniste
rusești, și de fapt au fost dezagregate tocmai resorturile coerenței lor multi-seculare –
evident în scopul unei aserviri cât mai cuprinzătoare...
ź După așa-zisa decomunizare (făcută cam tot de găștile neo-comuniste, regrupate...),
comunitățile urbane și rurale din aceste țări au cunoscut o nouă dispersare, de astă-dată la
nivelul geografiei continentale și chiar intercontinentale ! România este, la acest capitol,
campioană absolută ca număr de emigrați din total populație activă, plus contingentele
consistente din așa-zisa populație defavorizată, pururea neadaptată-neintegrată
comunitar, care s-a grăbit să ocupe locuri „călduțe” la cerșit în metropolele tradiționale ale
Apusului... Culmea – o agenție atât de ciulită cum e „barnevernet” din Norvegia nu a
sesizat nici până azi starea copiilor acestei etnii asiatice, ajunse la cerșit inclusiv în
orășelele din țara fiordurilor !!!
ź O a treia lovitură o primește spiritul comunitar est-european prin tot mai accentuata
ideologizare a societății – pornind de la extremismele secolului XX și până la cele mai
subtile din ultimele decenii, și care, cu toatele, duc la atomizarea comunității ! Vedem
foarte bine, chiar în zonele unde locuim fiecare, cum s-a ajuns la fragmentarea parohiei, a
vecinătății tradiționale, pentru că ideologia este otrava spiritului solidar.
VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ SPIRITULCOMUNITĂȚII–SPIRITULTERITORIULUI
tehnoredactare:AnaDONȚU
-
Putem urmări câțiva factori ce aduc asemenea schimbări, pornind de la implantări în
spațiul public, modificări de regulamente urbane, până la schimbări de viață cotidiană și
chiar schimbări de mentalități de locuire/utilizare a spațiului comunitar:
ź Locuire în blocuri + Comerț tip mall = Formula dezastrului urbanistic Această găselniță,
forjată din inestimabila gândire ultra-stângistă a proiectanților și politicienilor occidentali,
plus ideologia fascizantă a „șefilor” comuniști din estul rusofil, constituie o marcă a
tuturor mahalalelor urbane, de la coasta de vest americană a Pacificului, până la coasta de
est rusească a aceluiași... De au ajuns unii să și remarce „congruența extremelor” !! Dacă
ar fi vrut cineva - cel mai prost intenționat posibil - să modifice spiritul comunitar
tradițional în orașele emisferei de nord, exact așa trebuia să facă !!
ź După 1990, putem remarca, în toate țările est-europene, un adevărat reviriment al
construcțiilor de locuințe colective la marginile orașelor, iar unde nu s-a putut să se facă
„bloc”, s-a procedat la ocuparea câmpurilor, dealurilor, fostelor grădini și livezi peri-
urbane, cu cartiere de vile... Și în cartierele tradiționale de vile din orașe, au început să se
amplaseze blocuri, prin grădinile acestora...
ź În aceeași perioadă s-a dezvoltat fenomenul locuințelor anti-contextuale („palate
țigănești”, „vile de neamuri proaste”, etc), care duc și ele cu succes la destructurarea
spațiului coerent, crescut organic, atât în mediul urban, cât și în cel rural ! Este un „război
invers” = distrugere prin construire deșănțată...
ź Autoritățile încearcă să stăpânească fenomenul, dar procesul este foarte complicat,
deoarece se instituie prevederi foarte stricte, prin Regulamentele urbanistice, care
coexistă cu o libertate prost asumată de către „cumpărătorii de meserie” ai terenurilor
încă nesistematizate, fapt care duce la negocieri între proprietari, dincolo de interesele
comunitare !
Ca întotdeauna, o privire limpede asupra fenomenului, cel puțin în condițiile țării
noastre, vine dinafară – este concluzia jurnalistului și politologului american Robert D.
Kaplan, care studiază de zeci de ani, pe teren și în arhive, fenomenul românesc. El spune
simplu și clar:
„Adevărata modernizare a României – echivalentă cu eliberarea – se va face doar prin
întoarcerea la Tradiții !!”
-
AGERPRESS Restaurarea Palatului de Justiţie din Oradea
Palatulde JustiţiedinOradea,monument istoricde categoriaB, a fost restaurat înmod
exemplar,adeclaratcriticuldeartăRamonaNovicov.Aceastaconsiderăcăintervenţiileaufost
făcuteatâtcâtafostnecesar,iargrijarestauratorilorpentrudetaliiaredatpalatuluistrălucireade
altădată.
"Renovarea s-a făcut înmodexemplar, în sensul că s-a respectat fiecareelementoriginal;
fiecarebucăţicăceapăstratinformaţiadebazăafostrepusăîncontext.Acest lucrurespectăun
principiudebazăînrestaurareşinunumai:înprimulrândsănufacirău.Sănuînlocuieştidecâtexact
acoloundeestestrictnecesar.Oriaceastărestaurarearespectatîntrutotulfiecaremartorceafost
găsitsauafăcutreîntregiriacoloundeafostcazul",adeclaratRamonaNovicov.
Criticuldeartăaprecizatcăa fostcazulsăseschimbetâmplăria,carea fostdistrusă în
proporţie covârşitoare, fiind înlocuite ferestrele într-omanieră foarte apropiată de forma lor
originală."Cremonelesuntprecumceleoriginale,toateelementelecares-aupăstratîntimpaufost
refăcute,curăţate,restaurateşipuselalocullor.Feroneriabogatăafostrevopsită,stucaturileaufost
şielerefăcute,repictateînculorileoriginale,chiaracoperitecufoiţedeaur",asubliniatNovicov.
Oaltăintervenţieconsideratăreuşităafostfăcutălamozaic,careafostreconstruitdupă
modeleleoriginale.Substraturiledezugrăveli, însalafestivă,aufostdescoperitepatrupicturi
muraleînulei.UnareprezintăunarhanghelcustemaOradiei,altadoiîngericareîncadreazăstema
ComitatuluiBihorului,oatreiaoîntruchipeazăpeZeiţaJustiţiei,iarapatrapeunînvăţat.Olucrare
considerată"extraordinarăcaanvergurăşitratament"afostfăcutăînsubsoluri,deundeafost
excavat, cumijloacemanuale, o cantitate impresionantădepământ,pentru că locul era foarte
strâmt.Culorilefolositesuntcalde,deschisecanuanţe-alb,gălbui,auriu,unelesălicuparchet
masiv,iarpentrupereţişitavans-acreatuniluminatarhitectural,menitsăevidenţiezefrumuseţea
detaliilor.Înexterior,s-auoperatrestaurărialemulurilorşibasoreliefurilor.Celepatrustatuidepe
frontonulpalatului,simbolizândDreptatea,aufostşielerefăcuteşiaduselastarealoriniţială.
"Aisenzaţiacăacestpalatarenăscutşis-aîntorslaviaţaluideacumosutădeani.Restaurarea
palatuluiestefăcutăcutehnici,cuspecialiştiadevăraţi,carecunoscfoartebineregulilerestaurării,
darcunoscşinoiletehnologiicarepotsănuviolenteze,carenuvinîncontrasenscuvechiletehnici,ci
intervin,consolideazădoaracoloundeestecazul",asubliniatcriticuldeartă.
ClădireaPalatuluideJustiţie,situatăpestr.ParculTraian,nr.12,afostconstruităînanul
1898,înstileclectic,peloculfostuluiPalatFrimont.Acestaafostdemolatpentruafacelocnoii
clădiri.Proiectantul imobiluluia fostprofesoruluniversitarKiss István. Între1951şi1959, în
PalatulJustiţieiafuncţionatsediulregionaleiCrişanaaPartiduluiComunist,iardin1960pânăîn
1989sediulComitetuluiJudeţeanBihoralPCR.Înprimuldeceniupost-comunist,clădireaagăzduit
Prefecturajudeţului,darîndecembrie1998atrecutînadministrareaMinisteruluiJustiţiei.Aicis-
aumutatJudecătoriaOradea,TribunalulBihorşiCurteadeApelOradea.
Palatulcudouăetajes-adegradatîntimp,motivpentrucareMinisterulJustiţieiademarat,în
decembrie2012,proiectulderenovare,finanţatprintr-unîmprumutacordatdeBancaMondială,
învaloarede45,3demilioanedelei.Lucrărileaufostefectuatedegrupuldefirme"Selina"din
Oradea.
-
AGERPRESSPalatul Culturii din Iaşi
Laaproapeunsecoldelaconstrucţiasa,PalatulCulturiidinIaşicontinuasăîşipăstrezesecretele.
SălilePalatuluiCulturiidinIaşi,construitînprimulsfertalsecoluluiXXdemarelearchitectIonD.Berindei,
suntdecoratecuboisciment-unmaterialcareimităperfectlemnuldestejaratâtcaformă,câtşiculoareşi...
sunet . Is toric i i , cercetători i ş i constructori i au reuşit să desci freze în t impul
ultimiloroptanidelucrăridereparareşireconsolidareaPalatuluiCulturiiopartedin'reţeta'compoziţiei
acestuimaterialunicînlumeinventatdeHenriCoandăpentruaceastăclădiresimbolaIaşiului.Rezultatul
poatefiadmiratodatăcuredeschidereaPalatuluiCulturiicătremarelepublic,evenimentcareaavutlocla
începutulacesteisăptămâni.
"Deanalizăs-aocupatfirmadeproiectare,s-aufolositspecialiştişilaboratoarefoartebune,foarte
profesioniste.S-adescifratopartedinreţetă,prinanalizechimice,darnu în întregime.Nuammaiavut
italieniidela1925casăreproducăboiscimentullaaceeaşicalitate.Oricum,rezultatelesuntremarcabile",
spuneistoriculSorinIftimi.
Elprecizează,cuouşoarăumbrădetristeţeînglas,căreţetadescoperitădeHenriCoandăînurmăcu
unveacpentruPalatulJustiţiei,cunoscutînultimii60deanicafiindPalatulCulturii,afostpierdutăde-a
lungultimpului.Dealtfel,îşicontinuăSorinIftimiistorisirea,înacestveacdeexistenţăaPalatuluiCulturiia
fostpierdutăaproapetoatădocumentaţiaaferentăconstrucţieiclădirii.
"Nuavemniştearhivedeinstituţiisaudefirmeatâtdebunecaresăpăstrezedocumentaţiatehnică
obişnuităcaresepăstreazăînmodfirescînasemeneacazuri,maialescăvorbimdelucrăripublice,deo
instituţiepublicăcumePalatuldeJustiţie.Arhivelenuaupăstrataproapedelocdocumentaţiireferitoarela
Palat.Foartemultelucruriautrebuitsăfieredescoperite.Amreuşitsăredescopărfoartemultesensuridate
prinsimboluricaresuntaici,laPalatulCulturii,fiepefaţade,fiepeinterior,săredescopărmodelecareaufost
urmatelavremearespectivădeIonBerindei,darnicăierielenuaurămasscrisecaatare.Aşaşicuanalizabois
cimentului.Afostoinvestigaţietehnicăcurezultateremarcabile,darnuputemfisiguricăastaestereţeta,
dupăcumnuputemfisiguricăeraoreţetămiraculoasă.HenriCoandăainventatunmaterialieftin,accesibil,
princaresăpoatăînlocuilambriurilesculptateînlemndestejar.Sculptatelabucată,unacâteuna,dinlemn,
arficostatmultmaimult,iarpentrusuprafeţeleacesteamaridelaPalatcheltuielilearfifostmarişiprea
puţinjustificate",adeclaratistoriculSorinIftimie.
TotelexplicăcăatuncicândaconstruitPalatuldeJustiţiedelaIaşi,marelearhitectIonD.Berindeia
făcutun"pariu".Nuunulpropriuzis,cişi-apropussăconstruiascăoclădireretro,oclădirecaresăevoce
veacuritrecutecumaterialemoderne.Astfelcheltuielileaveausăfiemultmaimici,iarrezultatelede-a
dreptulmarcante.
Reţeta secretă a materialului "bois-ciment"
-
"Berindei,arhitectulPalatuluiCulturii,eraşefuluneifirmedinBucureşticarecomercializamateriale
inventate de Henri Coandă, materiale moderne, de inteligenţă tehnică românească, care reuşeau să
înlocuiascămaterialtradiţionalefoartescumpeoferindcamacelaşiefectoptic.Printreeleesteacest'bois
cement'careimitafoartebinelemnuldestejardincaresuntfăcutelambriuriledinPalat,darmaialesdinSala
denumităastăziHenriCoandă.Eraunmaterialinventatînjurulanului1900şifolositaici,laPalat,undesălile
suntfoarteample,suprafaţadelucrufoartemareşiefectulartisticestefoartereuşit.ÎncăexistauînIaşi
meşteriitalienidefoartebunăcalitateşicarereuşeausăreproducăîncăfoartebineacestboisciment.În
timpulrestaurăriidinperioada2008-2009s-aufăcutanalizechimiceaprofundate,s-agăsitopartedinreţeta
uitatăaluiBerindei.Într-unadinsălichiars-aîncercatoreconstituirealambriurilordupăreţetadescoperită
acumşis-aobţinutcevadestuldeapropiatdematerialuloriginal,darînsalaCoandăputemvedeaadevărata
calitateaacestuimaterialcareesteîntr-adevărexcelentă",relateazăistoriculSorinIftimie.
Elexplicăîncâtevacuvintecăacestboisciment,materialulinventatdeHenriCoandă,eobţinutdin
fierbereaipsosuluiînulei.Acestmaterialnou,boiscimentul,areduritatealemnuluişiînfăţişareastejarului.
Iar pentru ca acest ipsos mai special să devină de bună calitate necesită şi o pricepere din partea
constructorilor."DespreCoandăsespuneacăafăcut,aproiectatmaimultedintreornamenteledelaPalatul
Culturii.Chiarelspuneaastaîntr-uninterviudin1967,cândavizitatPalatulCulturii,căanumiteornamente
suntfăcutedeel.CoandăchiarastudiatsculpturalaParisavându-lîndrumătorpemarelemaestruAuguste
Rodin.Deciaveacalificareanecesarăsăfacăasemeneaornamente,asemenealucruri.Însăaufostmaimulţi
ceicareşi-audatconcursullarealizareaPalatuluiCulturii.Laexecuţiaefectivă,deexemplu,seştiecăafostun
şefalmeşterilor,AlexandruFontana,carebănuiesccăarealizatefectivacesteornamente",spuneistoricul.
PalatulCulturiiesteoclădirefoartemare,foartespaţioasăşicareareosuprafaţădepeste36.000de
metripătraţi."RealizareaPalatuluiCulturiipepiatrăşimarmurăarfifostextraordinardescumpăpentruo
clădire publică. Pentru o clădire privată poate se justifica, dar pentru o clădire publică trebuiau făcute
cheltuieliminime.ŞiatunciBerindeiaavutaceastădorinţădearealizaunpalatpeo structurăuşoară,
elastică,modernă,caresăaibăaspectuluneiclădirineogotice,romantice,darcareaveadotăriultramoderne
lavremeaaceea,privitoarelasistemuldeîncălzire,ventilaţie,launsistemdeceasuriracordatlaceasuldin
turnşialteasemenealucruricareeraulaniveluldetopalepociirespective,campesistemulfăcutşilaCastelul
Peleş",istoriseşteSorinIftimi. Şiareuşit.CumaterialemoderneşiieftineBerindeiaconstruitîntre1905-1925,peloculfosteicurţi
domneşti,unpalatspectaculoscareadducecuunveritabilpalatgotic,darcareafostrealizatcumateriale
foartemodernepentruînceputdesecolXX.
SFÂRȘIT
VĂMULȚUMIMPENTRUATENȚIAACORDATĂ!
C:\Users\Admin\Desktop\BI-Mai-2016-partea2.pdfC:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\coperta2.PDFC:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\info 3 nedespartite daruri.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\INFO 4 cosma dunel.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\BERINDEY.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\galeria palatului farnese.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\bucurestiul in proiecte.pdfPage 1Page 2
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\noaptea muzeelor.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\amenajari interioare exterioare.pdfPage 1Page 2
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\spirit_comunitar_spirit_teritorial.pdfPage 1Page 2
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\11agerpress.pdfPage 1
C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\agerpress.pdfPage 1Page 2
top related