arhitectura neoclasica

ARHITECTURA NEOCLASICA

sf sec XVIII, inceputul sec XIX

porneste din Europa, ajunge in America si reflex ale sale pana si in colonii

reinvierea a spiritului classic(perioada renascentista)

pe fondul iluminismului, barocul era o contradictie (iluzie, forme structurale imbricate in altceva)=>

contradictie----revenire la forme pure(antichitate, renastere)-> ordine, rigoare, simetrie

mediul de referinta ramane italia

utilizarea poligoanelor regulate, cerc, patrat-> o piramida, patrat

joc de volume si forme-> mari compozitii

ornamentele tind sa dispara->devin sobre

monumentalitate->deriva din spiritual eroic al epocii(per rev franceze, per napoleoniana)

termenul de “neoclassic” provine din sec XIX= “adevaratul stil” in sec XVIII

o termenul de “neoclassic”-stil rece, sobru, auster, distant de cetatean, monumental ce accentua

sobrietatea

renuntarea la culoare

primordialitatea arhitecturii in raport cu celelalte

(autonomizarea)

programe de arh-posibilitatea de gestionare a spatiului ample-urbanism

arh social-culturala

locuinte representative-palate

muzeu, teatru-cele mai imp(programe noi)

spitale

hale

teatrul devine de sine statator-> program generalizat

se inspira din formele Renasterii-> “neorenastere”

surprinde esenta si realitatea ( o iluzie a epocii)

reactie impotriva curentelor foarte decorate ale sec XVII(baroc, roccoco)

Sec XIX-dominatia romantismului

o se cauta ceva nou

=> opozitie impotriva a ceva ce a fost anterior

exacerbarea spiritului de libertate si eroic

romantism (gandire libera) ≠iluminismul francez-gandire carteziana/rationala

tendinta de a iesi din tipar, de a gandi liber

romantismul in arh=tendintele stilistice care nu se mai inspira din linia clasica, ci din arh medievala: gotic,

romanic si nu numai

inspirat si din alte stiluri:bizantin, renascentist, baroc

romantismul-istorism-curent romantic inspirat dintr-un singur stil al uneia dintre epocile anterioare

negotic, neoromanic, neclasic(stiluri istoriste)

apare eclectismul (amestec)-> arh sf de sec XIX(prima este Opera din Paris)- amestecul elementelor din

stiluri diferite in incercarea de a obtine compozitii representative

sec XIX- dominanta generala romantic->dorinta de a gasi forme noi de exprimare

neoclasicismul-apartine romantismului ca dominant cultural.

-nu e un curent arh romantic

neoclasicismul-curent (excerbarea spiritului eroic, monumentalului, spiritual rationalromantic din acest

punc de vedere

dominanta generala a sec XIX e eclectismul-amestec dintr-o multime de stiluri arhh anterioare≠ de curent

arh eclectic

SCALA DIN MILANO-G Permarini

fatada cu elem de facture clasica:fronton, pilastrii, balustrii

dispar formele curbe si dinamice

axialitate, comp simetrice

se pun problem de functionalitate/acustica

int-capitele incarcate

SAN CARLO-Napoli

teatru

forma rectangulara in exterior

accentueaza calitatile acustice ale salii

fatade –aproape de factura reansterii mature

console, ordine suprapuse, arc in plin cintru

ghirlande, basoreliefuri

int-pilastratura

cupola pictata

seaman cu scala din Milano

S.FRANCESCO DI PAOLA-Napoli-Pietro Bianchi

exemplu interesant de biserica

naos de plan circular

pronaos –adosate 2 spatii de plan circ(capele)

acces prin portic (fatada de temple antic Doric)

colonada adosata bisericii, ce delimiteaza una din lat pietii

manipularea unui spatiu amplu-piata

nu se elimina cercul, ci chiar elipsa

combinatie intre ionic (axul de sime) si porticul doric

frontonul nu e decorat

interior

o sobru, dar materialul folosit e marmura

o decoratie sculpturala - colonada in jurul naosului

o cupola ce seaman cu cea a pantheonului

Pt marcarea unor monumente sau parti ale oraselor se recurge la modelul arcului de triumf

Mediul englez

BANCA ANGLIEI

zona tratata in maniera unui templu antic

BRITISH MUSEUM

forma stricta de portic ionic, decorat cu sculptura

planul pleaca de la o rotonda + curti interioare

de discutat rolul functional al colonadei

tine de coerenta stilistica, unitate compozitionala

SF ISAC-St Petersburg

asemanatoare cu Pantheonul Francez

portice de tip intrare in temple antic, intrare pe mai multe laturi

cupola pe tambur, inconjurata de colonada(caract neoclasicismului)=> unitate volumetrica prin realizarea

unei corespondente cu zona interioara(colonada)

CLADIREA AMIRALITATII, St Petersburg

plan patrat+volum cubic+o flesa dominanta

modelul arcului de triumph la intrare

-flesii- relatia coloane- zona superioara- zona inferioara

CAPITOLIU-Washington

ordine suprapuse

arc in plin cintru

rez ampla a cupolei, cu tambur, inconjurat de o colonada

sala principal centrata-cupola

deri… sim a comp in raport cu niste axe de simetrie + spatii ample

Coloane, pilastrii

o incercare de acuzare a tendintelor de monumentalitate

elemente din repertoriul classic

MONUMENTUL LUI THOMAS JEFFERSON

pleaca de la prototipul templului antic, combina planul circular +marcarea accesului prin intermediul unui

fronton

in sec XIX apare tendinta de corelare cu perioadele anterioare;

redescoperirea valorii unor stiluri anterioare datorita lui Violet le Duc(cercetator al arh gotice franceze)

BISERICA VATIVA-Viena

neogotica

preluarea aproape identica a formelor goticului

deosebirea tine de structura-

o zidarie caramida+

o placaj de piatra(sau tencuiala dura-ce mimeaza formele arh gotice)

o struct metal

mijlocul sec XIX

pinacluri, flese, floroane

insertii de piatra cu rol decorativ (nu structural)

la interior copiaza formele gotice-c

romatica interiorului este regasita in neogotic

o nervuri colorate rosu/albastru

PARLAMENTUL –Londra

neogotic

gandit in accord cu stilul gotic englez, tarziu

dominat sub semnul romantismului, stilistic apartine neogoticului, sub dominate generala istorista

forme preluate din repertoriul goricului

detalii carateristice goticului englez-linii fine, intersectate in unghi de 90 grade

Gotlfried Semper-OPERA DIN DRESDA

exemple numeroase in spatiul Dresdei

pleaca de la forme renascentiste italiene: bosare, arc in plin cintru, balustrii

variatie in raport cu modelul teatrului (neoclasice, riguroase)

nisa generoasa pt marcarea acesului

interior- foaier cu coloane tratate intr-o maniera mai libera

CASTELUL PELES

renasterea germana (tributara acesteia)

eclectic-interioare tratate diferit (in diferite stiluri)

Semper-MUZEUL DE ARTA –Vienna

forme de inspiratie renascentista

2 cladiri dim in raport cu un scuar->muzeul de stiinta

elemente de factura baroca(decoratie) si renascentista la interior

scari cu rampe monumentale(2 rampe

OPERA-Paris-Charles Garnier

actul de nastere a stilului eclectic in arh

cladire cu tratare orientala la interior

inspirata din baca, neoclassicism , renastere-> incarcare decorativa->elem clasice+elem libere

cobane canelate, balustrii, medalioane-

nu e o decoratie baroca propriu-zisa, console dese, denticuli, dublare de elem

deasupra cupola

la interior(oglinzi, stucatura aurita)-apar detalii care nu pot fi incadrate intr-un anumit stil

hol generous cu scarile care se intalnesc

ATENEUL ROMAN, Bucuresti

sala de spectacol la etaj

maniera electica

amestecare a elem clasice/neoclasice+elem care nu pot fi incadrate intr-un anume stil

hol central cu coloane

Eclectism

o décor (“pe fiecare cm patrat”) amplu(structura nu e vizibila)

o camuflarea structurii

o detalii in stucatura

CLADIREA CEC-ULUI , Bucuresti

eclectism

Neobaroc-neoclasic+neorenascentist

a2a jum a sec XIX

linie academica

GRAN PALAIS, Paris

o fatada de factura neoclasica

structura de acoperire metalica foarte moderna

fatada:

o pilastrii,

o coloane,

o masivitatea arh de zid

PETIT PALAIS

fatada electica: colonada+arc mare pt acces-> luneta cu sculptura

incarcatura decorativa la interior

o console atipice

SACRE COEUR, Paris

forme atipice

anumite detalii neoromanice:

o arc,

o fereastra,

o cornisa cu arcade,

o rozase

cupole suprainaltate

elem de detaliu: classicism +neoromanic

constructie greu de incadrat intr-un current stilistic anume

nu e neoromanica, ci are elemente din acest stil

interior

o mozaic pe calota de deasupra altarului

NEUCHWANSTEIN

eclectic

dominanta romantic: creneluri, trimiteri la arh medievala

arh medievala+arh Maura

arc in potcoava

bosaje de tip renascentist

parti de acces cu coloane torsate

mozaic pe ext-influenta araba

libertate de combinare a formelor

buna exemplificare a caract eclectismului