analiza si proiectarea sistemelor informatice
Post on 14-Jul-2015
1.152 Views
Preview:
TRANSCRIPT
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 1/140
Universitatea TRANSILVANIA din Brașov
Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor
Analiza și proiectarea sistemelor
informaticeSUPORT DE CURS ȘI
SUPORT DE LABORATOR
PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ
Lector dr. Radu Lixăndroiu
Brașov
2011
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 2/140
1
CUPRINS
SUPORT DE CURS PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ................. 2 Unitatea de învăţare 1. Analiza sistemelor informatice ................................................ 4 Unitatea de învăţare 2. Ciclul de viață a dezvoltării sistemelor informatice ................. 23 Unitatea de învăţare 3. Utilizarea instrumentelor CASE ........................................... 32 Unitatea de învăţare 4. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice ........... 36 Unitatea de învăţare 5. Aplicație informatică pentru gestiunea și contabilitateamateriilor prime și materialelor la o societate comercială .......................................... 52 SUPORT DE LABORATOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA
DISTANȚĂ ........................................................................................................ 60 Unitatea de învăţare 1. SISTEMUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ........... 61 Unitatea de învăţare 2. STOCAREA DATELOR ÎN BAZE DE DATE....................... 64 Unitatea de învăţare 3. CREAREA INTEROGĂRILOR ........................................... 77 Unitatea de învăţare 4. SELECŢIA ŞI PROIECŢIA................................................. 85 Unitatea de învăţare 5. Coloane, expresii ................................................................. 92 Unitatea de învăţare 6. Funcţiile agregat: COUNT, SUM, AVG, MIN, MAX .............. 95 Unitatea de învăţare 7. OPŢIUNEA ORDER BY...................................................... 99 Unitatea de învăţare 8. OPERATORII BETWEEN, LIKE ŞI IN ............................. 102 Unitatea de învăţare 9. REUNIUNE, PRODUS CARTEZIAN ................................. 106 Unitatea de învăţare 10. THETA ŞI ECHI-JONCŢIUNEA ..................................... 110 Unitatea de învăţare 11. GRUPAREA TUPLURILOR: GROUP BY ŞI HAVING .... 114 Unitatea de învăţare 12. REALIZAREA FORMULARELOR ................................. 117 Unitatea de învăţare 13. REALIZAREA RAPOARTELOR .................................... 125 Unitatea de învăţare 14. CONSTRUCŢIA PAGINILOR WEBPENTRU LUCRUL CU BAZE DE DATE ............................................................. 132 Anexa 1 ............................................................................................................... 138
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 3/140
2
Introducere
Obiectivele cursului
Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu termenii specifici
proceselor de analiză şi proiectare a sistemelor informatice, precum şi
însuşirea noţiunilor de bază necesare în analiza şi proiectarea
aplicaţiilor economice.
Competenţe conferite
După parcurgerea materialului studentul va fi capabil să: facă o
analiză completă a sistemului economic ce urmează a fi informatizat,
precum şi să proiecteze structura tabelelor şi a bazelor de date, presupuse de
sistemul informatic ce va fi creat.
Resurse şi mijloace de lucru
– mijloace informatice necesare parcurgerii cursului şi
rezolvării problemelor propuse: Microsoft Access;
Structura cursului
- 5 unităţi de învăţare
- 5 teme de control la sfarşitul fiecărui modul
- transmiterea temelor de control către cadrul didactic şi, respectiv, a
rezultatelor către studenţi se face prin încărcarea pe platforma eLearning şi
prin material tipărit
Analiza și proiectarea sistemelor informatice
SUPORT DE CURS PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 4/140
3
Cerinţe preliminare
Discipline necesare a fi parcurse şi eventual promovate înaintea
disciplinei curente:
- Bazele Informaticii Economice- Baze de date
Durata medie de studiu individual - 15-20 ore
Evaluarea
C omponenţa notei finale:
– ponderea evaluării finale (examen) – 60%;
– verificările de laborator – 40%;
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 5/140
4
Introducere
In acest modul se prezintă
Informaţia - parte din resursele organizaţiei
Gestionarea informaţiei ca resursă
Tipuri de sisteme
Integrarea tehnologiilor în realizarea sistemelor informatice
Competenţele unităţii de învăţare
După parcurgerea acestui modul student este capabil să definească tipuri de
sisteme informatice precum şi să facă difernţa intre ele, să identifice
tehnologiile ce se pot utiliza în realizarea sisemelor informatice.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.
1.1. Informaţia - parte din resursele organizaţiei
Noţiunile de dată şi informaţie se consideră în vorbirea curentă ca fiind
sinonime, ele însă diferă esenţial. Se remarcă două moduri de abordare:
A) se consideră noţiunea de bază cea de informaţie, iar cea de dată derivă din aceasta;
B) noţiunea de bază este cea de dată , iar informaţia se consideră ca derivată din
aceasta.
Unitatea de învăţare 1. Analiza sistemelor informatice
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 6/140
5
A) Noţiunea de informaţie este complexă, de mare generalitate. În general, se
identifică trei nivele la care poate fi analizată informaţia: sintactic , semantic şi
pragmatic.
1. Nivelul sintactic se referă la sistemul de semne şi reguli de reunire a acestora în
construcţii sintactice utilizate pentru reprezentarea informaţiei în procesul culegerii,
transmiterii şi prelucrării acesteia.
În informatică modelul de reprezentare a informaţiei este data. Conceptul de dată,
corespunzând nivelului sintactic, poate fi definit în notaţia BNF ( Backus-Naur-Form),
astfel:
<dată> = <identificator> <atribut> <valoare>
2. Nivelul semantic presupune trecerea de la structură la sens. Sub aspect semantic,
informaţia poate fi caracterizată, de fapt, ca semnificaţia datelor. Sensul informaţiei la
nivel semantic este corespondenţa dintre o dată şi obiectul real sau situaţia pe care o
reprezintă această dată.
3. Nivelul pragmatic este cel mai concret nivel de considerare a informaţiei. E
singurul care raportează informaţia la scopurile receptorului. În raport cu necesităţile
receptorului se definesc caracteristici, ca importanţa sau utilitatea informaţiei.
B) Datele reprezintă materia primă din care se obţin informaţiile
Informaţiile la rândul lor constituie baza raţionamentelor, experimentărilor,
imaginate în scopul obţinerii de noi cunoştinţe. În figura 1.1 se prezintă acest procescare începe cu achiziţionarea datelor şi se încheie cu înregistrarea de noi cunoştinţe
Cunoştinţa include capacitatea de a evalua informaţia într -un sens sau scop. A avea
Raţionamente / Experimentări
Utilizare
Date Prelucrare Informaţii
Cunoştinţe
Figura 1 – Prelucrarea datelor în cunoștințe
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 7/140
6
cunoştinţe sau abilitatea de a efectua sarcini complexe, presupune mai mult decât a
avea o listă de instrucţiuni sau informaţii necesare;
În informatica economică, se consideră sinonime conceptele de informaţie şi
dată. Nivelul pragmatic reflectă cel mai fidel mecanismul procesului de cunoaştere.La un moment dat, cunoştinţele reprezintă totalitatea informaţiilor dobândite anterior –
tezaurul – la care trebuie raportat rezultatul oricărui proces de informare.
La limită sunt posibile următoarele situaţii:
Procesul de informare este nul, dacă informaţia respectivă face parte din tezaurul
receptorului, adică a devenit o cunoştinţă;
Procesul de informare este maxim, dacă intersecţia între conţinutul tezaurului şi cel
al informaţiei este vidă.
Informaţiile se pot clasifica după mai multe criterii:
natură: cantitative, calitative;
situarea în timp: active, pasive, previzionale;
modul de apariţie: la intervale precizate, la cerere, ocazionale;
conţinut: elementare, complexe, sintetice;
frecvenţă: continue (în timp real), anuale, trimestriale, lunare, zilnice etc.;
nivel: strategic, tactic, operaţional;
origine: interne, externe.
O aceeaşi informaţie poate avea utilităţi diferite pentru receptori diferiţi,
depinzând de gradul cunoaşterii anterioare, ca şi de poziţia receptorului în raport cu
obiectul.
Gradul de utilitate a informaţiei şi eficacitatea utilizării acesteia în procesul
decizional sunt determinate de indici de calitate specifici:
a) oportunitatea sau actualitatea – exprimă faptul că o informaţie este utilă
într-un anumit moment, legat de desfăşurarea în timp a unor fenomene şi
care impun luarea unor decizii;
b) precizia sau acurateţea – este măsurată prin cantitatea de informaţie corectă
în raport cu întregul volum de informaţii produs într -o perioadă de timp;
c) completitudinea – exprimă necesitatea de a dispune de cât mai multe
informaţii care să acopere aria dorită de factorul decizional;
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 8/140
7
d) relevanţa – exprimă necesitatea ca informaţiile achiziţionate să poată
furniza cunoştinţele care lipsesc în procesul decizional; în multe situaţii este
dificil să se spună la un moment dat dacă o informaţie este sau nu relevantă;
e) conciziunea – exprimă necesitatea ca informaţiile să aibă o exprimaresuccintă, concentrată
Gestionarea informaţiei ca resursă
Pentru a maximiza utilizarea informaţiei, managementul trebuie să o utilizeze
corect. Altfel spus, informaţia este peste tot în jurul nostru, nu este gratuită iar
utilizarea ei pentru o poziţionare mai bună a afacerii faţă de competitori nu este
garantată.
Societatea industrială
- producţia industrială
- resursa capitalul
Societatea informaţională
- producţia intelectuală
- resursa informaţia
Societatea cunoaşterii
- informaţiile acumulate conduc la obţinerea de noi cunoştinţe
“Avantajul competitiv real se obţine din surse invizibile, adică din informaţii saucircuite informaţionale, resursele vizibile pot fi cumpărate sau c opiate rapid, cele
invizibile se acumulează însă în ani”
Hiroyouki Itami
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 9/140
8
Figura 2 –Sistemele din organizație
Elementele sistemului informatic:
Resursa fizică (hardware)
Resursa logică (software)
Baza de date
Resursa umană şi cadrul organizatoric
Gestionarea informaţiei computerizate
Dezvoltarea reţelelor de calculatoare şi a Internetului în special a condus laexplozie de informaţii din toate domeniile şi cu precădere din mediul de business.
Gestionarea informaţiei computerizate diferă mult de gestionarea informaţiilor
standard, deoarece aceste informaţii pot avea un volum deosebit de mare ce presupun
pe de altă parte şi costuri de organizare şi mentenabilitate foarte mari.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 10/140
9
1.2. Tipuri de sisteme
Există1 mai multe tipuri de sisteme informatice în funcţie de scop. Astfel se
identifică următoarele tipuri principale de sisteme informatice: Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor (Transaction Processing Systems - TPS) la
nivelul operaţional din organizaţie
Sisteme Automatizate de Birotică (Office Automation Systems - OAS)
Sisteme de Muncă pe Bază de Cunoştinţe (Knowledge Work Systems - KWS)
Sisteme pentru Managementul Informaţiei (Management Information Systems -
MIS)
Sisteme Suport de Decizie (Decision Support Systems - DSS)
Sisteme Suport a Executivului (Executive Support Systems - ESS)
Sisteme Suport pentru Decizie de Grup (Group Decision Support Systems -
GDSS)
Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator (Computer Supported
Collaborative Work Systems - CSCWS)
1 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 11/140
10
Figura 3 - Tipuri de sisteme informatice
Sistemele de Procesare a Sistemelor
Sistemele de Procesare a Sistemelor sunt sisteme de informații computerizate
dezvoltate pentru tranzacții de business cum ar fi de exemplu aplicațiile de salarii sau
de inventar din organizații. Aceste sisteme reduc timpul de prelucrare a datelor.
Totodată permit organizației să interacționeze cu mediul extern. Datorită faptului că
managerii iau informații pe baza datelor generate de aceste sisteme, datele trebuie
actualizate în permanență, pentru a reflecta operațiunile organizației în orice moment.
Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor
Sisteme de Muncă pe Bază deCunoştinţe
Sisteme Automatizate de Birotică
Sisteme Suport pentru ExecutivSisteme Suport pentru Decizie de Grup
Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator
Sisteme Suport de DecizieSisteme pentru Managementul Informaţiei
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 12/140
11
Sisteme Automatizate de Birotică
Sistemele Automatizate de Birotică sunt destinate angajaților ce nu creează noi
cunoștințe dar care analizează informațiile, transformă datele și le manipulează,diseminându-le în organizație. Sisteme Automatizate de Birotică cuprind procesoare
word, foi de calcul, desktop publishing, organizare electronică și elemente de
comunicare cum ar fi voice mail, email sau video conferință.
Sisteme de Muncă pe Bază de Cunoștințe
Sistemele de Muncă pe Bază de Cunoștințe reprezintă un suport profesional
personalului cu înaltă calificare și specializare prin facilizarea creării de noi cunoștințe
precum și diseminării contribuției acestor persoane organizației sau societății.
Sisteme pentru Managementul Informaţiei
Sistemele pentru Managementul Informaţiei nu înlocuiesc Sistemele de
Procesare a Tranzacțiilor ci din potrivă, toate sistemele de acest fel includ
tranzacționarea proceselor.
Pentru accesarea informației, utilizatorii sistemelor pentru managementul
informației împart o bază de date comună. Această bază de date conține atât date cât și
modele ce ajută utilizatorul să interpreteze și să folosească aceste date. Sistemele
pentru Managementul Informaţiei au ca ieșire date ce sunt utilizate în procesul de
decizie.
Sisteme Suport de Decizie
Sistemele Suport de Decizie reprezintă un nivel înalt al sistemelor
informaționale computerizate. Se poate spune ca Sistemele Suport de Decizie sunt
similare sistemelor tradiționale de management a informației, deoarece amândouă
depind de o bază de date ca sursă de informații. Față de aceste sisteme, Sistemele
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 13/140
12
Suport de Decizie se diferențiază prin faptul că oferă decidentului un suport de decizie
în toate fazele. În acest fel, aceste sisteme sunt orientate îndeosebi persoanelor sau
grupului de persoane ce le utilizează în mod direct.
Sisteme Expert și Inteligență Artificială
Inteligența artificială poate fi considerat domeniul sistemelor expert. Scopul
general al acestor sisteme a fost dezvoltarea unor mașini ce să posede inteligență,
asemănătoare cu cea umană. În general, s-a urmărit înțelegerea limbajului natural
precum și analizarea abilității de gândire a unei probleme date până la obținerea
concluziei.
Sistemele expert utilizează inteligență artificială în rezolvarea problemelor.
Aceste sisteme sunt deosebit de complexe, deoarece trebuie să împletească
elementele hardware, software cu gândirea unui expert.
În cazul acestor sisteme, sunt furnizate soluții optime pentru problemele date.
Aceste soluții stau la baza deciziilor luate apoi de factorul uman decizional.
Baza unui sistem expert o reprezintă cunoștințele. Interogările sunt rezolvate cu
ajutorul unor programe sau limbaje specializate (de exemplu SQL).
Sisteme Suport pentru Decizie de Grup
Sistemele Suport pentru Decizie de Grup sunt utilizate în momentul când există
un grup la nivelul căruia se iau decizii semi-structurate sau nestructurate. Acestesisteme permit grupului să interacționeze pe baza suportului electronic sub formă de
software specializat. Astfel, sunt puse la dispoziție o serie de aplicații cum ar fi:
chestionare, forumuri, brainstorming, sau creare de scenarii.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 14/140
13
Sisteme Suport pentru Executiv
Sistemele Suport pentru Executiv reprezintă acele sisteme ce furnizează
managerilor informațiile pe baza cărora se vor lua deciziile la nivel strategic. Acestesisteme ajută executivul să organizeze interacțiunea cu mediul extern prin oferirea de
grafici, suport de comunicații sub formă de tablouri de bord. Aceste sisteme ajută
executivul să adreseze probleme nestructurate prin crearea unui mediu de procesare a
problemelor strategice într-un mod documentat.
1.3. Integrarea tehnologiilor în realizarea sistemelor informatice
Pe măsură ce apar noi tehnologii informatice, analiștii de sistem lucrează la
adaptarea sistemelor tradiționale cu noile tehnologii apărute. Astfel spre exemplu se
face integrarea aplicațiilor de e-comerț pe baza sistemului tradițional de business,
obținându-se un nou sistem de e-business.
Cele mai noi tehnologii informatice utilizate în sisteme de business sunt:
Tehnologii web și e-comeț
Tehnologii ERP (Enterprise Resource Plannig)
Tehnologii wireless
1.3.1. Tehnologii web și e-comeț
Multe din sistemele existente câștigă funcționalitate dacă migrează spre World Wide
Web, implementând sisteme și tehnologii bazate pe Web. La un chestionar2 realizat în
SUA, firmele intervievate au răspuns că strategia de apropiere către Internet le-a adus
o creștere semnificativă a afacerilor. Din același chestionar a reieșit faptul că numărul
celor care doresc creșterea afacerii prin mediul Internet este de cel puțin două ori mai
mare decât al celor care doresc creșterea afacerii prin alianțe strategice.
Printre principalele avantaje ale tehnologiilor Web găsim:
2 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 15/140
14
Creșterea gradului de conștientizare al serviciilor , produselor, industriei,
persoanelor sau grupului
Posibilitatea de acces a utilizatorilor 24 de ore/ zi
Standardizarea design-ului interfețelor Crearea unui sistem care se poate extinde global
Comerţul electronic3 ( Electronic Commerce sau E-Commerce) reprezintă
sistemul de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanţă.
Relația dintre client și vânzător este creată cu ajutorul Internet-ului.
E-comerțul a apărut în anii 1990, fiind creat de compania IBM. A fost utilizată
și denumirea de Electronic Business. Un termen înrudit este E-Trade, care se referă la
tranzacţiile bursiere electronice.
Tranzacţia electronică reprezintă utilizarea tuturor mijloacelor electronice
pentru participarea la o activitate de comerţ electronic.
În tranzacţiile de e-comerț clasice se disting următoarele etape:
1. informarea comercială referitoare la tranzacţie
2. încheierea contractului comercial
3. comandarea/vânzarea produsului sau a serviciului4. plata.
În cadrul e-comerţului pot fi tranzacţionate bunuri şi servicii digitale.
Tipuri de e-comerț
E-comerţul permite participarea a persoanelor fizice, juridice precum şi a statului sau a
instituţiilor acestuia. În funcţie de relaţiile dintre aceşti participanţi au luat naştere mai
multe categorii de comerţ electronic după cum urmează:
B2B (business-to-business) - toţi participanţii sunt companii sau alte organizaţii
B2C (business-to-consumer) - companiile vând unor persoane fizice
C2B (consumer-to-business) - persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul
pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor
C2C (consumer-to-consumer) - consumatorii care vând direct la alţi consumatori
3 http://ro.wikipedia.org/wiki/E-commerce
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 16/140
15
E-government - este întâlnită ca: B2G (business to government), G2B (government to
business), G2C (government to consumer).
Avantajele utilizării e-comerţului4
:
Pentru firme Extinderea pe pieţele internaţionale
Realizarea unei deschideri totale în privinţa
relaţiilor cu clienţii: aceştia pot avea o imagine
aproape completă a organizației
Scăderea costului de creare, procesare,
distribuire, păstrare şi regăsire a informaţiei. Site-
urile web personalizate pot substitui interacţiunile
de tip faţă în faţă, de tip tradiţional
Scăderea costurilor de comunicaţie
Creşterea competitivităţii şi raţionalizarea
proceselor de afaceri, prin restructurări interne şi
prin tehnologii ale informaţiei. Construirea unui lanţ valoric electronic, în
care se pune accentul pe un număr limitat de
competenţe-cheie
Pentru
consumatori
Posibilitatea de efectuare a tranzacțiilor la
orice oră din zi din orice locație unde există o
conexiune la Internet
Consumatorii pot să primească informaţii
relevante în timp foarte scurt
Se pot realiza afilieri cu alte site-uri de
profil.
Utilizatorii pot participa la licitaţii
electronice
4 http://ro.wikipedia.org/wiki/E-commerce
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 17/140
16
Îndemnarea consumatorilor la consum se
realizează printr -o amplă informare comparativă şi
prin facilităţi bune de căutare
Consumatorii pot să interacţioneze cu alţicumpărători în comunităţi electronice
Facilitează competiţia, ceea ce se traduce
prin scăderea preţur ilor
Pentru societate Crearea unui unei comunităţii comerciale, de
exemplu prin chat-uri, forum-uri
Permite ca anumite mărfuri să fie vândute la
preţuri mai scăzute, datorită scăderii cheltuielilor
cu transportul, aranjarea pe raft, stocarea etc.
Pune la dispoziţie o organizare suficient de
atentă şi agilă pentru a răspunde rapid la orice
schimbări din mediul economic, social şi fizic.
1.3.2. Tehnologii ERP
Sistemele ERP se bazează pe integrarea diferitelor aplicații din organizație ce
există pentru diferite nivele de conducere și care se diferențiază prin funcțiunile
permise.
Prin utilizarea acestor tehnologii, toate programele din organizație sunt legate
între ele, realizându-se schimburi de date și informații în mod permanent.
Cele mai noi sisteme ERP, conțin aplicații pentru conexiuni wireless sau pentru
transferul de date și rapoarte pe Internet, pe PDA-uri sau alte dispozitive.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 18/140
17
Sistemele ERP5 (Enterprise Resource Planning) sunt instrumente software care
facilitează integrarea tuturor informaţiilor din organizaţie într -o platformă unică.
Scopul ERP este de a asigura transparenţa datelor în cadrul organizaţiei şi
permiterea accesului la orice tip de informaţie utilă în desfăşurarea activităţii. Primele sisteme ERP au apărut în anii 1960 cand acest tip de aplicaţie software
era folosit cu preponderenţă pentru asistarea procesului de producţie. Primul produs de
acest tip a fost MRP (Material Resource Planning).
Începând cu anii ’90 sistemele ERP au început să ia forma aplicaţiilor moderne.
În acest sens, informaţiile au putut fi centralizate într -o platformă comună şi
funcţionalităţile sale au fost integrate.
Ultimul pas în dezvoltarea sistemelor ERP îl reprezintă utilizarea Internetului
pentru eficientizarea funcţionalităţilor. Clienţii pot accesa de la distantă propria
comandă sau pot vizualiza stocurile companiei furnizoare prin integrarea facilităţilor
ERP cu aplicaţiile WEB.
Sistemele ERP, sunt programe modulare, formate din aplicații specifice fiecărei
activități din întreprindere. Modulele unui sistem ERP funcţionează integrat utilizând o
bază de date comună, sau pot funcţiona independent. Cele mai des întâlnite module ce
se utilizează în întreprindere sunt:
Producţie având ca scop planificarea si urmărirea productiei
Gestiune având ca scop evidenţa stocurilor, a furnizorilor, a plaţilor şi
încasărilor
Salarii având ca scop calculul salariilor şi managementul informaţiilor
referitoare la personal
Contabilitate având ca scop evidenţa financiar contabilă
Imobilizări având ca scop evidenţa mijloacelor fixe şi calculul amortizării
CRM având ca scop managementul relaţiilor cu clienţii
BI având ca scop rapoarte, analize, prognoze
o Principalele caracteristici ale sistemelor ERP sunt:
Organizează procesele și activitățile de afaceri punând la dispoziție informații
rapide, concrete si concise.5 http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 19/140
18
Se adaptează rapid la schimbările permanente ale mediului de afaceri cu
întreruperi minime ale activităților companiei.
Oferă o interfață de utilizare modernă care va creste productivitatea prin
scutirea timpului de lucru aferent operării. S prijină în luarea deciziilor manageriale pe baza unor informații inteligente
oferite în timp real
Prin achiziția unui ERP, se adoptă tehnici de afaceri moderne îmbunătățindu-se
randamentul afacerii.
Se scutesc resurse și timp reducând costurile.
Informațiile sunt afișate conform necesităților personalului care utilizează
aplicația.
Sistemele ERP înglobează scenarii de business intelligence, deci aspectele
problematice dar si posibilitățile de dezvoltare vor fi mai ușor de identificat și
de intervenit asupra lor.
Comunicarea va deveni mai rapidă și mai eficientă între companie și clienți.
1.3.3. Tehnologii wireless
Dezvoltatorii de sisteme informatice caută ca noile sisteme să se bazeze pe
unități de tip wireless. Astfel, noile aplicații pot funcționa pe PDA-uri (Personal
Digital Assistants) sau pe alte dispozitive care se pot conec ta între ele fără conexiuni
fizice.
Sistemele de comerț care folosesc tehnologii wireless se numesc sisteme M-
Commerce (Mobile-Commerce).
Multe dintre aceste unității de comunicație wireless sunt bazate tot pe Web,
adică oferă posibilitatea utilizatorului de a naviga pe Internet și de a deschide aplicații
Web.
Tot în cadrul acestor sisteme putem include și sistemele de informare a
segmentului de management prin furnizarea de informații sub forma de SMS-uri sau
scurte rapoarte trimise pe telefonul mobil.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 20/140
19
Figura 4 – Noile tehnologii informatice aplicate asupra tipurilor de sisteme
Să ne reamintim...
Cunoştinţa include capacitatea de a evalua informaţia într -un sens sau scop. A
avea cunoştinţe sau abilitatea de a efectua sarcini complexe, presupune maimult decât a avea o listă de instrucţiuni sau informaţii necesare;
În informatica economică, se consideră sinonime conceptele de
informaţie şi dată. Nivelul pragmatic reflectă cel mai fidel mecanismul
procesului de cunoaştere. La un moment dat, cunoştinţele reprezintă
totalitatea informaţiilor dobândite anterior – tezaurul – la care trebuie raportat
rezultatul oricărui proces de informare.
Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor
Sisteme de Muncă pe Bază deCunoştinţe
Sisteme Automatizate de Birotică
Sisteme Suport pentru ExecutivSisteme Suport pentru Decizie de Grup
Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator
Sisteme Suport de DecizieSisteme pentru Managementul Informaţiei
TehnologiiWeb și E-
Comerț
TehnologiiERP
TehnologiiWireless
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 21/140
20
“Avantajul competitiv real se obţine din surse invizibile, adică din
informaţii sau circuite informaţionale, resursele vizibile pot fi cumpărate
sau copiate rapid, cele invizibile se acumulează însă în ani”
Hiroyouki Itami
Rezumat
Noţiunile de dată şi informaţie se consideră în vorbirea curentă ca fiind
sinonime, ele însă diferă esenţial. Se remarcă două moduri de abordare:
A) se consideră noţiunea de bază cea de informaţie, iar cea de dată derivă din
aceasta;
B) noţiunea de bază este cea de dată , iar informaţia se consideră ca derivată
din aceasta.
Există6 mai multe tipuri de sisteme informatice în funcţie de scop. Astfel se
identifică următoarele tipuri principale de sisteme informatice:
Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor (Transaction Processing Systems -
TPS) la nivelul operaţional din organizaţie Sisteme Automatizate de Birotică (Of fice Automation Systems - OAS)
Sisteme de Muncă pe Bază de Cunoştinţe (Knowledge Work Systems -
KWS)
Sisteme pentru Managementul Informaţiei (Management Information
Systems - MIS)
Sisteme Suport de Decizie (Decision Support Systems - DSS)
Sisteme Suport a Executivului (Executive Support Systems - ESS)
Sisteme Suport pentru Decizie de Grup (Group Decision Support
Systems - GDSS)
Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator (Computer
Supported Collaborative Work Systems - CSCWS)
6 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 22/140
21
Printre principalele avantaje ale tehnologiilor Web găsim:
Creșterea gradului de conștientizare al serviciilor, produselor,
industriei, persoanelor sau grupului
Posibilitatea de acces a utilizatorilor 24 de ore/ zi Standardizarea design-ului interfețelor
Crearea unui sistem care se poate extinde global
E-comerţul permite participarea a persoanelor fizice, juridice precum şi a
statului sau a instituţiilor acestuia. În funcţie de relaţiile dintre aceşti
participanţi au luat naştere mai multe categorii de comerţ electronic după cum
urmează:
B2B (business-to-business) - toţi participanţii sunt companii sau alte
organizaţii
B2C (business-to-consumer) - companiile vând unor persoane fizice
C2B (consumer-to-business) - persoane fizice (consumatori) care
utilizează Internetul pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor
C2C (consumer-to-consumer) - consumatorii care vând direct la alţiconsumatori
E-government - este întâlnită ca: B2G (business to government), G2B
(government to business), G2C (government to consumer).
Sistemele ERP se bazează pe integrarea diferitelor aplicații din organizație ce
există pentru diferite nivele de conducere și care se diferențiază prin
funcțiunile permise.
Prin utilizarea acestor tehnologii, toate programele din organizație sunt
legate între ele, realizându-se schimburi de date și informații în mod
permanent.
Cele mai noi sisteme ERP, conțin aplicații pentru conexiuni wireless
sau pentru transferul de date și rapoarte pe Internet, pe PDA-uri sau alte
dispozitive.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 23/140
22
Sistemele ERP7 (Enterprise Resource Planning) sunt instrumente
software care facilitează integrarea tuturor informaţiilor din organizaţie într -o
platformă unică.
Test de evaluare a cunoştinţelor
Ce înțelegeți prin noțiunea de cunoștință? Explicați răspunsul.
Care sunt principalele tipuri de sisteme informatice? Detaliați răspunsul.
7 http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 24/140
23
Introducere
Ciclul de viață se împarte în șapte faze diferite. Aceste faze sunt privite ca o
înlănțuire de etape și nu ca pași de sine-stătători.
Competenţele unităţii de învăţare Înțelegerea etapelor din ciclul de viață a sistemelor informatice precum și a
elementelor caracteristice fiecărui moment luat separat.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.
Ciclul de viață a dezvoltării sistemelor informatice cuprinde toate fazele de
analiză și proiectare a sistemelor informatice. Analiștii nu sunt de acord în legătură
cu fazele care compun acest ciclu de dezvoltare. După unii specialiști8, ciclul de viață
se împarte în șapte faze diferite (vezi figura 3). Aceste faze sunt privite ca o înlănțuire
de etape și nu ca pași de sine-stătători.
Cei șapte pași ai ciclului de viață al unui sistem informatic sunt:
1. Identificarea problemelor, oportunităților și a obiectivelor
2. Determinarea informațiilor necesare
3. Analiza cerințelor de sistem
4. Proiectarea sistemului
8 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002
Unitatea de învăţare 2. Ciclul de viață a dezvoltării
sistemelor informatice
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 25/140
24
5. Dezvoltarea și documentarea sistemului
6. Testarea și mentenanța sistemului
7. Implementarea și evaluarea sistemului
Figura 5 – Ciclul de viață a sistemelor informatice
2.1. Identificarea problemelor, oportunităților și a obiectivelor
În prima etapă a ciclului de viață a sistemului informatic, analiștii iși
concentrează atenția asupra identificării problemelor, oportunităților și obiectivelor.
Ciclul de viață a sistemelor informatice
1. Identificareaproblemelor,
oportunităților șia obiectivelor
2. Determinareainformațiilor
necesare
3. Analizacerințelor de
sistem4. Proiectarea
sistemului
5. Dezvoltarea șidocumentarea
sistemului
6. Testarea și mentenanțasistemului
7. Implementareași evaluareasistemului
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 26/140
25
Această etapă este critică pentru desfășurarea întregului proces de dezvoltare, deoarece
poate evita alocarea de timp unei probleme greșite sau pusă greșit.
Această etapă presupune o imagine corectă a ceea ce presupune afacerea ce se
dorește informatizată. Observarea oportunităților poate face ca afacerea să câștige unavantaj față de competiție sau poate stabili un standard pentru industria respectivă.
Identificarea obiectivelor este o componentă deosebit de importantă a fazei,
deoarece analiștii caută să vadă ce urmărește afacerea respectivă și cum să
îndeplinească obiectivele.
Persoanele implicate în prima fază sunt utilizatori obișnuiți ai viitorului sistem
informatic, analiști, manageri de sistem ce vor coordona proiectul.
Activitățile din această fază constau din intervievarea utilizatorilor, obținându-
se nivelul de cunoștințe al acestora, estimarea scopului proiectului precum și a
rezultatelor.
Rezultatul acestei faze este un raport de fezabilitate în care se găsesc:
identificarea problemelor și obiectivele viitorului sistem.
2.2 Determinarea informațiilor necesare
A doua fază o reprezintă determinarea informațiilor necesare pentru situația
respectivă. Printre instrumentele utilizate în determinarea informațiilor necesare
identificăm investigarea datelor brute, interviuri, chestionare, observarea
comportamentului persoanelor care iau decizii, mediul de afaceri și chiar crearea unor
prototipuri.
Dezvoltarea rapidă a aplicațiilor (Rapid Application Developement - RAD) esteo metodă orientată pe obiecte utilizată de dezvoltatorii de sisteme ca un instrument
software.
În această fază a ciclului de dezvoltare, analiștii încearcă să înțeleagă nevoile
utilizatorilor pentru a-și îndeplinii sarcinile.
Există situații când doar primele două faze ale ciclului de viață sunt complete,
restul fiind într-o continuă dinamică.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 27/140
26
Persoanele implicate în această fază sunt analiștii și utilizatorii, în speță
managerii de operații și operatorii direcți ai sistemului. Analiștii de sistem trebuie să
cunoască detaliile și funcțiile sistemului curent: cine este implicat, în ce activitate,
unde are loc respectiva activitate, când din punct de vedere temporar și cum, adică ceproceduri sunt utilizate.
În situația în care pentru justificarea a unei anumite operații se primește
răspunsul din partea utilizatorilor "Întotdeauna s-a făcut așa!", analistul va trebui să
înțeleagă singur respectivele proceduri și apoi să le optimizeze.
Ca rezultat al acestei faze, analistul trebuie să înțeleagă cum funcționează
afacerea respectivă, precum și să aibă o imagine completă a persoanelor, scopurilor,
datelor și procedurilor implicate.
2.3. Analiza cerințelor de sistem
Următoarea fază o reprezintă analiza a tuturor nevoilor sistemului. Și pentru
această fază există numeroase instrumente ce sunt utilizate în determinarea cerințelor.
Un astfel de instrument este diagrama datelor de tip flow, ce reliefează intrările,
procesele și ieșirile din sistem într -o formă grafică.
Pe baza diagramei de date de tip flow este dezvoltat un dicționar de date ce
conține toate tipurile de date conținute în sistem, precum și specificațiile acestor (tip
alfanumeric, tip text, lungime, etc. ).
În timpul acestei faze analistul de sistem analizează de asemenea structura
deciziilor luate. Structurarea deciziilor este făcută pentru condiții diferite, condițiialternative, acțiuni și reguli ce pot fi determinate (arbori de decizie, tabele de decizie).
Nu toate deciziile din organizație sunt structurate, dar este foarte important
pentru analiștii de sistem să le înțeleagă. Deciziile semistructurate (decizii luate sub
risc) sunt acceptate de sistemele suport de decizie. Când analizează decizii
semistructurate, analistul examinează deciziile luate în funcție de gradul de decizie, de
gradul de complexitate a problemei precum și de numărul de criterii pa baza cărora
este luată decizia.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 28/140
27
Analiza deciziilor multicriteriale (decizii luate când există mai mulți factori ce
trebuie luați în considerare) este de asemenea o parte din această etapă a ciclului de
viață a sistemului informatic.
Există mai multe tehnici disponibile pentru analiza deciziilor multicriteriale,incluzându-se aici procesele de negociere sau procesele de măsurare.
În acest moment al ciclului de viață al produsului informatic, analistul de
sistem pregătește o imagine sumară a viitorului sistem precum și o analiza a costurilor
și beneficilor implicate sau a unor alternative, făcând recomandări privind cursul
următoarelor etape.
Fiecare problemă de sistem este unică, și nu este doar o singură metodă de
rezolvare. De aceea, maniera în care sunt făcute recomandările privind soluțiile sunt în
funcție de calitățile individuale precum și de pregătirea fiecărui analist.
2.4. Proiectarea sistemului
În faza de proiectare a sistemului din ciclul de viață, analistul utilizează
informația colectată în fazele anterioare pentru a proiecta logic sistemul informatic.
Analistul proiectează procedurile de intrare a datelor, astfel ca datele introduse în
sistem să fie complete și corecte. Pentru acest lucru, analistul folosește tehnici
specifice cum ar fi crearea de formulare sau ecrane de introducere a datelor.
Tot în această fază este creată și interfața cu utilizatorul care mijlocește accesul
acestuia la sistem. Interfața este realizată cu ajutorul perifericelor de intrare (tastatură)
precum și cu ajutorul unor GUI-uri (Graphical User Interface) ce utilizează atât
mouse-ul cât și ecranul tactil după caz. Faza de proiectare include de asemenea și fișiere sau baze de date în care se vor
stoca datele specifice sistemului. În această fază, analistul lucrează și cu viitorii
utilizatori ai sistemului care prezintă cum doresc să apară informațiile, atât la ecran cât
și la imprimantă.
În cele din urmă, analistul trebuie să realizeze proiectarea design-ului precum și
a procedurilor de backup pentru a proteja sistemul și datele conținute. În acest
moment, sistemul este împărțit în mai multe pachete. De fiecare pachet se va o cupa un
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 29/140
28
programator sau grup de programatori. Fiecare pachet trebuie să aibă specificat care
sunt intrările, procedurile ce se vor executa și ieșirile. De asemenea aceste pachete
includ arbori sau tabele de decizie, diagrame de date de tip flow, un sistem de
flowchart, precum și numele și funcțiile tuturor rutinelor deja scrise.
2.5. Dezvoltarea și documentarea sistemului
În a cincea fază a ciclului de viață a sistemului, analistul lucrează alături de
programatori pentru a dezvolta sistemul proiectat.
De asemenea, analistul colaborează și cu utilizatorii sistemului pentru a întocmi
documentația sistemului formată din manuale, proceduri, ajutor online, site-uri web
conținând FAQ (Frequently Asked Questions – Întrebări frecvente), fișiere de tip
"Read Me". Această documentație trebuie să ajute în viitor utilizatorii când vor avea
nevoie de informații privitoare la sistem.
Programatorii au în această fază un rol foarte important deoarece ei
proiectează, scriu cod de program și înlătură erorile de program.
2.6. Testarea și mentenanța sistemului
Înainte ca sistemul informatic să fie utilizat este necesar ca acesta să fie testat.
Este mult mai ieftin dacă erorile sunt descoperite înainte ca sistemul să fie livrat
utilizatorilor. Unele din teste sunt făcute de către programatori, altele sunt făcute de
programatori alături de analiști. De obicei testele se fac cu o serie de date de test care
sunt alese reprezentativ, iar în alte cazuri se utilizează date reale. Mentenanța sistemului reprezintă totalitatea operațiilor de întreținere, update
(care în unele cazuri se pot face automat prin conexiunea utilizatorului la In ternet și
conectarea la serverul firmei producătoare a sistemului).
După ce sistemul este instalat, el trebuie menținut, adică programele trebuie
modificate pentru a fi mereu actualizate. Figura următoare arată media de timp
petrecută în cadrul procesului de mentenanță al unui sistem MIS (Management
Information System).
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 30/140
29
Figura 69 - Media de timp petrecută în cadrul procesului de mentenanță
Figura 5 ilustrează suma resurselor implicate (timp și bani) în dezvoltarea și
mentenanța sistemului. Zona de sub curbă reprezintă suma totală cheltuită. După cum
se observă,costul total al mentenanței tinde să crească când sistemul se dezvoltă. De la
un anumit punct, costul cu mentenanța este mai mare decât costul creării unui nou
sistem informatic.
În concluzie, mentenanța este un proces din ciclul de viață al sistemului
informatic. După instalarea sistemului informatic, mentenanța este de obicei sub formă
de corecturi ale unor erori neobservate în momentul testării. După ce aceste erori sunt
rezolvate, sistemul devine funcțional la capacitate maximă pentru utilizatori.
Pe de altă parte după trecerea unei lungi perioade de timp, sistemul devine
învechit și iar procesele de mentenanță devin foarte costisitoare.
9 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 31/140
30
Figura 710 – Evoluția resurselor în funcție de timp
2.7. Implementarea și evaluarea sistemului
În ultima fază a ciclului de viață, analistul ajută la implementarea sistemului
informatic. Această fază include de asemenea și instruirea viitorilor utilizatori pentru a
putea utiliza la toate capacitățile sistemul.
În cazul implementării sistemului într -o organizație, înlocuind un sistem
existent, este necesar să fie preluate anumite date sau proceduri din vechiul sistem
automat, reintroducerea manuală în noul sistem durând foarte mult.
De exemplu în cazul înlocuirii unui program de contabilitate cu unul nou se vor prelua bazele de date ce conțin produsele, clienții, furnizorii, salariații etc.
Observație. Realizarea unui sistem informatic este într -un ciclu. Când analistul
finalizează o fază a dezvoltării sistemului și trec la următoarea, descoperirea unei
probleme poate face ca analistul să se întoarcă la una din fazele anterioare. De
exemplu, dacă în faza de testare, s-a găsit o eroare, trebuie urmărit dacă este o eroare
10 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002
Sumaresurselorcheltuite
Ziuainstalării
Timp
Dezvoltareasistemului
Erori postinstalare
Eroriminore
Modificări majoredatorate tehnologiei
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 32/140
31
de programare sau o eroare de proiectare. Astfel, după identificarea tipului de eroare
trebuie mers în faza respectivă de unde se reia ciclul.
Rezumat Cei șapte pași ai ciclului de viață al unui sistem informatic sunt:
1. Identificarea problemelor, oportunităților și a obiectivelor
2. Determinarea informațiilor necesare
3. Analiza cerințelor de sistem
4. Proiectarea sistemului
5. Dezvoltarea și documentarea sistemului
6. Testarea și mentenanța sistemului
7. Implementarea și evaluarea sistemului
Test de evaluare a cunoştinţelor
Enumerați pașii caracteristici ciclului de viață ai sistemelor informatice și
explicați înlănțuirea lor.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 33/140
32
Introducere
Un pachet de instrumente CASE, crește productivitatea grupului prin
permiterea analizării și distribuirii muncii între membrii echipei, care pot
foarte simplu accesa de pe PC-ul lor datele respective.
Instrumentele CASE facilitează interacțiunea dintre membrii echipei prin
procese interactive,dinamice sau procese iterative.
Competenţele unităţii de învăţare
Înțelegerea conceptelor CASE.
Locul în care este optimă utilizarea acestor instrumente.
Importanța utilizării instrumentelor CASE.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Instrumentele de tip CASE (Computer-Aided Software Engineering) au apărut
în anii 90. Acestea au fost create special pentru a îmbunătății munca de rutină utilizând
un suport automat. Sistemele organizaționale, procedurile și anumite practici utilizateîn management pot conține instrumente CASE.
În unele sisteme informatice, analiștii permit utilizatorilor să realizeze grafice și
să modifice diagrame într -o manieră foarte facilă. Astfel analistul poate deveni mai
productiv, reducând din timpul în care se realizau grafice tradițional sau în care se
reprezentau diagrame de date de tip flow.
Unitatea de învăţare 3. Utilizarea instrumentelor CASE
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 34/140
33
Un pachet de instrumente CASE, crește productivitatea grupului prin
permiterea analizării și distribuirii muncii între membrii echipei, care pot foarte simplu
accesa de pe PC-ul lor datele respective.
Instrumentele CASE facilitează interacțiunea dintre membrii echipei prinprocese interactive,dinamice sau procese iterative.
Pentru ca un sistem informatic să fie considerat satisfăcător, trebuie să permită
o comunicare excelentă între analiști și utilizatori, pe întregul ciclu de viață al
produsului.
Un alt avantaj semnificativ al utilizării instrumentelor CASE îl reprezintă
integrarea activităților și oferirea unei continuități între sistemele dezvoltate.
Instrumentele CASE au un rol important atunci când o fază a ciclului de viață a
sistemului necesită câteva modificări. Integrarea activităților prin folosirea acestor
tehnologii face mai ușoară înțelegerea cum toate fazele ciclului de viață sunt strâns
legate dar independente.
Poate cel mai mare avantaj al utilizării instrumentelor CASE îl reprezintă faptul
că aceste instrumente permit utilizatorilor să analizeze impactul modificărilor de
mentenanță. Instrumentul CASE va trece peste fiecare ecran, raport sau fișier ce este
folosit, creând un plan de mentenanță complet.
Instrumentele CASE se împart în două categorii:
- Instrumente UPPER CASE
- Instrumente LOWER CASE
Instrumentele UPPER CASE ajută analiștii și designerii, în timp ce
instrumentele LOWER CASE sunt utilizate numai de programatori și persoanele caretrebuie să implementeze sistemele proiectate de instrumente UPPER CASE.
3.1. Instrumente UPPER CASE
Un instrument UPPER CASE permite analistului să creeze și să modifice
design-ul sistemului. Toate informațiile despre proiect sunt stocate într -o enciclopedie
numită depozitul CASE. Acesta este o mare colecție de înregistrări, elemente,
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 35/140
34
diagrame, ecrane, rapoarte sau alte informații. Analiștii pot astfel vedea pe schema
design-ului sistemului unde pot apare erori.
Totodată, un instrument, UPPER CASE oferă un suport în modelarea cerințelor
funcționale ale organizației, asistând analiștii și utilizatorii în definirea limitelor proiectului. În același timp, ajută să se vizualizeze cum se potrivește proiectul pe
organizația respectivă.
3.2. Instrumente LOWER CASE
Instrumentele LOWER CASE sunt utilizate pentru a genera sursa cod a
programului, eliminând nevoia de programare.
Instrumentele LOWER CASE fac ca sistemul să fie produs mai rapid, pe baza
generatoarelor de cod.
Suma de timp petrecută cu mentenanța scade datorită faptului că codul este
generat deci nu are erori. Singurele erori care pot apare sunt erorile de design. Prin
scăderea timpului se poate aloca mai mult timp pentru dezvoltarea unor noi sisteme
mai performante.
Codul generat poate fi făcut în mai multe limbaje, deci se poate face o migrare
rapidă a sistemelor de pe o platformă pe alta
Rezumat
În unele sisteme informatice, analiștii permit utilizatorilor să realizeze grafice
și să modifice diagrame într -o manieră foarte facilă. Astfel analistul poate
deveni mai productiv, reducând din timpul în care se realizau graficetradițional sau în care se reprezentau diagrame de date de tip flow.
Instrumentele CASE au un rol important atunci când o fază a ciclului de viață
a sistemului necesită câteva modificări. Integrarea activităților prin folosirea
acestor tehnologii face mai ușoară înțelegerea cum toate fazele ciclului de
viață sunt strâns legate dar independente.
Poate cel mai mare avantaj al utilizării instrumentelor CASE îl
reprezintă faptul că aceste instrumente permit utilizatorilor să analizeze
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 36/140
35
impactul modificărilor de mentenanță. Instrumentul CASE va trece peste
fiecare ecran, ra port sau fișier ce este folosit, creând un plan de mentenanță
complet.
Instrumentele CASE se împart în două categorii: - Instrumente UPPER CASE
- Instrumente LOWER CASE
Test de evaluare a cunoştinţelor
Care sunt avantajele utilizării instrumentelor CASE?
Care sunt principalele tipuri de instrumente CASE?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 37/140
36
Introducere
Analiza sistemului informațional are ca scop cunoaşter ea sistemului existent
şi stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă cerinţele
managementului organizaţiei respective.
Competenţele unităţii de învăţare
Însușșirea principalelor metode utilizate în etapele de analiză, proiectare și
implementare.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.
Observaţii:
1. Metodologia cuprinde etapele / procesele de realizare a unui sistem informatic;
fluxul realizării acestor etape / procese; modul de derulare a ciclului de viaţă a
sistemului informatic, etc.
2. Metoda reprezintă modul unitar în care analiştii de sistem, programatorii şi alte
categorii de personal implicate realizează procesul de analiză a sistemului
existent, proiectarea, realizarea şi implementarea noului sistem informatic.
3. Tehnicile de lucru reprezintă felul în care se acţionează eficient şi rapid în
cadrul unei metode, pentru soluţionarea diferitelor probleme ce apar în
Unitatea de învăţare 4. Metode şi tehnici de realizare a
sistemelor informatice
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 38/140
37
procesele de realizare a sistemelor informatice. Metoda are un caracter general,
în cadrul ei se aplică diferite tehnici.
Analiză Proiectare Implementare
1. Metoda descendentă
(top-down)
X X
2. Metoda ascendentă
(bottom-up)
X X
3. Metoda de
implementare
(paralelă, serială,
pivot)
X
4. Tehnici de planificare
a execuţiei (CPM,
PERT)
X X X
5. Tehnica interviului X
6. Tehnica chestionarului X
7. Tehnici de
reprezentare (sl,
diagrame,..)
X X
8. Tehnica tabelelor de
decizie
X X
9. Tehnici de corecţie şi
control automat al
datelor
X X X
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 39/140
38
4.1. Analiza sistemului informaţional
Analiza sistemului informațional are ca scop cunoaşterea sistemului existent şi
stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă cerinţele managementuluiorganizaţiei respective.
Pasul 1. MODELUL MEDIULUI – stabilirea graniţei dintre sistem şi mediul
înconjurător, modul lor de interacţiune
Pasul 2. MODELUL COMPORTAMENTAL – studiul sistemului din punct de
vedere conceptual: sistemul privit ca o colecţie de procese (transformări), care acceptă
date din afara sistemului (evenimente) şi le transformă în date de ieşire (răspunsuri).
Sistemul este studiat sub 3 aspecte:
funcţional – descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor şi a datelor de ieşire
structural – identificarea datelor utilizate, tipul, lungimea acestora, precum şi
a legăturilor dintre ele
dinamic – se referă la evenimentele care determină trecerea sistemului sau a
componentelor dintr-o stare în alta.
Din punct de vedere al gradului de detaliere:
modelul fizic – reflectă structura tehnică şi operaţională a sistemului,
descrie cum funcţionează acesta într -o anumită implementare; reprezintă o
variantă de implementare a modelului logic modelul logic – arată ce trebuie să facă sistemul fără a ţine cont de
caracteristicile de implementare şi de restricţiile tehnice; modelul logic este mai
stabil în timp decât cel fizic
Observaţii:
- Analiza începe cu investigarea şi elaborarea modelului fizic al sistemului
existent, din care derivă modelul logic al sistemului existent
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 40/140
39
- Modelul logic al sistemului existent împreună cu cerinţele beneficiarului stau
la baza elaborării modelului logic al noului sistem
Activităţile etapei de analiză pot fi grupate în: stabilirea ariei de investigare
investigarea preliminară a cerinţelor
structurarea sistemului existent
elaborarea modelului fizic
elaborarea modelului logic
asamblarea rezultatelor investigării
evaluarea sistemului
definirea soluţiei de evaluare a noului sistem
4.2. Procesul de colaborare între echipa de management (MN) și analiştii de
sistem (AS)
Pasul 1. MN prezintă cerinţele pe care sistemul trebuie să le îndeplinească. Se prezintă
deficienţele actualului sistem.
Pasul 2. MN împreună cu AS determină aria de cuprindere a noului sistem care va fi
implementat, precum şi cauzele deficienţelor existente în actualul sistem.
Pasul 3. AS efectuează un studiu al unităţii, care se finalizează cu colectarea
informaţiilor despre organizaţia analizată.
Pasul 4. AS pornind de la informaţiile obţinute şi cerinţele MN, realizează analiza
sistemului existent, pe diferite nivele de abstractizare.Pasul 5. AS prezinta la MN modalităţile de realizare a obiectivelor şi eliminare a
deficienţelor. Se prezintă mai multe alternative de perfecţionare a sistemului. Dacă
analiza este eronată se reia de la Pasul 1.
Pasul 6. MN alege varianta convenabilă după mai multe criterii (timp, cost,
completitudine, echipamente,...). Dacă nici o variantă nu este convenabilă se poate
renunţa la realizarea noului sistem.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 41/140
40
Rezultatele analizei (conform SSADM):
descrierea serviciilor existente arată cum sunt organizate datele şi procesele în
sistemul existent; se prezintă modelul logic al datelor şi fluxurile logice de date
catalogul utilizatorilor descrie sarcinile realizate de utilizatorii ceinteracţionează cu viitorul sistem
catalogul cerinţelor cuprinde în ordinea priorităţilor acceptate de utilizator
cerinţele funcţionale şi nefuncţionale (tehnologia de prelucrare, securitatea şi
arhivarea datelor) ale sistemului
opţiunea selectată a sistemului exprimă soluţia optimă a cerinţelor
beneficiarului şi conţine: analiza cost- beneficiu şi o descriere a funcţionalităţii.
4.3. Diagrama de flux a documentelor
Simboluri utilizate:
< flux >
Flux de date – este format din datele transmise între două activităţi
Entitate - poate fi o persoană, un grup de persoane sau un compartiment din interiorul
sau din exteriorul sistemului analizat
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 42/140
41
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 43/140
42
4.4. Diagrama de flux a resurselor fizice
Simboluri utilizate:
< flux >
Flux de date – este format din datele transmise între două activităţi;
este etichetat printr-un substantiv care sugerează informaţia sau pachetul de
informaţii transmise
Entitate - poate fi o persoană, un grup de persoane sau un compartiment din interiorul
sau din exteriorul sistemului analizat
Activitate – numele activităţilor principale din sistem
Resursă – reprezentarea părţii fizice (resursele transferate între activităţi)
Resursă
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 44/140
43
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 45/140
44
4.5. Diagrama de flux a datelor
Simboluri utilizate:
< flux >
Flux de date – este format din datele transmise între două procese;
este etichetat printr-un substantiv care sugerează informaţia sau pachetul de
informaţii transmise
Entitate externă – (terminator) este sursa / receptorul de date. Poate fi un alt sistem
(organizaţie, compartiment, persoană) şi în acest caz comportamentul nu va fi studiat.
Entitate externă duplicată
Procesul - este etichetat cu text ce sugerează modul de transformare a datelor şi esteidentificat printr-un număr. Se va preciza şi locaţia (compartiment/persoană)
procesului
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 46/140
45
Proces elementar
Stocul de date – este un depozit temporar sau permanent de date. Poate fi manual
(registru, dosar, arhivă de documente) sau baze de date. În etichetă se precizează:
manual M
pe suport magnetic D
temporar T
Stoc de date duplicat
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 47/140
46
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 48/140
47
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 49/140
48
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 50/140
49
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 51/140
50
Să ne reamintim...
1. Metodologia cuprinde etapele / procesele de realizare a unui sistem
informatic; fluxul realizării acestor etape / procese; modul de derulare a
ciclului de viaţă a sistemului informatic, etc.
2. Metoda reprezintă modul unitar în care analiştii de sistem,
programatorii şi alte categorii de personal implicate realizează procesul
de analiză a sistemului existent, proiectarea, realizarea şi
implementarea noului sistem informatic.
3. Tehnicile de lucru reprezintă felul în care se acţionează eficient şi rapid
în cadrul unei metode, pentru soluţionarea diferitelor probleme ce apar
în procesele de realizare a sistemelor informatice. Metoda are un
caracter general, în cadrul ei se aplică diferite tehnici.
Rezumat Analiza sistemului informațional are ca scop cunoaşterea sistemului existent
şi stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă cerinţele
managementului organizaţiei respective.
Pasul 1. MODELUL MEDIULUI – stabilirea graniţei dintre sistem şi
mediul înconjurător, modul lor de interacţiune
Pasul 2. MODELUL COMPORTAMENTAL – studiul sistemului din
punct de vedere conceptual: sistemul privit ca o colecţie de procese
(transformări), care acceptă date din afara sistemului (evenimente) şi le
transformă în date de ieşire (răspunsuri).
Procesul de colaborare între echipa de management (MN) și analiştii de
sistem (AS)
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 52/140
51
Pasul 1. MN prezintă cerinţele pe care sistemul trebuie să le îndeplinească. Se
prezintă deficienţele actualului sistem.
Pasul 2. MN împreună cu AS determină aria de cuprindere a noului sistem
care va fi implementat, precum şi cauzele deficienţelor existente în actualulsistem.
Pasul 3. AS efectuează un studiu al unităţii, care se finalizează cu colectarea
informaţiilor despre organizaţia analizată.
Pasul 4. AS pornind de la informaţiile obţinute şi cerinţele MN, realizează
analiza sistemului existent, pe diferite nivele de abstractizare.
Pasul 5. AS prezinta la MN modalităţile de realizare a obiectivelor şi
eliminare a deficienţelor. Se prezintă mai multe alternative de perfecţionare a
sistemului. Dacă analiza este eronată se reia de la Pasul 1.
Pasul 6. MN alege varianta convenabilă după mai multe criterii (timp, cost,
completitudine, echipamente,...). Dacă nici o variantă nu este convenabilă se
poate renunţa la realizarea noului sistem.
Test de evaluare a cunoştinţelor
Ce presupune ci care este scopul analizei sistemului informatic?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 53/140
52
Introducere
Obiectivul aplicației este obținerea de informații privind existentul în stoc,
intrările și ieșirile de materii prime și materiale, cantitativ și valoric în cadrul
unei societăți comerciale precum și înregistrarea în contabilitate a operațiilor respective.
Competenţele unităţii de învăţare
Crearea unei aplicații informatice pentru gestiunea materiilor prime și
materialelor.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.
5.1. Obiectiv
Obiectivul aplicației este obținerea de informații privind existentul în stoc,intrările și ieșirile de materii prime și materiale, cantitativ și valoric în cadrul unei
societăți comerciale precum și înregistrarea în contabilitate a operațiilor respective.
5.2. Ieșirile aplicației
Ișierile sunt sub forma de rapoarte. Principalele rapoarte ale aplicației sunt:
Unitatea de învăţare 5. Aplicație informatică pentru
gestiunea și contabilitatea materiilor prime și materialelor
la o societate comercială
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 54/140
53
a) Situația intrărilor de materiale pe lună NR(2)
Nr.
crt
Document Cod.
Mat.
Den.
Mat.
Cant.
Intrată
Preț Valoare
Fel Număr Data
NR(3) CH(3) NR(5) Date(8) NR(3) CH(20) NR(7) NR(4,2) NR(5,2)
Subtotal pe material * *
Total general *
b) Situația ieșirilor de materiale pe lună NR(2)
Nr.
crt
Document Cod.
Mat.
Den.
Mat.
Cant.
Ieșită
Preț Valoare
Fel Număr Data
NR(3) CH(3) NR(5) Date(8) NR(3) CH(20) NR(7) NR(4,2) NR(5,2)
Subtotal pe material * *
Total general *
c) Registru jurnal la data de Date(8)Nr.
crt.
Data
înreg.
Document Explicații Simbol cont Sume
Fel Număr Data Debit Credit Debit Credit
NR(3) DATE(8) CH(3) NR(5) DATE(8) CH(20) NR(5) NR(5) NR(5,2) NR(5,2)
d) Situația stocurilor de materiale la sfârșitul lunii
Nr. crt. Cod Den.
mat.
UM Preț
mediu
Stoc Sold
NR(3) NR(3) CH(20) CH(3) NR(5,2) NR(7) NR(5,2)
Total pe magazie *
Total general **
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 55/140
54
e) Balanța analitică a materialelor pe luna NR(2)
Cod
Mat.
Den.
Mat.
Preț
mediu
Stoc
inițial
Sold
inițial
Intrări Ieșiri Stoc
final
Sold
finalVal. Cant Val. Cant.
NR(3) CH(20) NR(4) NR(7) NR(5) NR(5) NR(7) NR(5) NR(7) NR(7) NR(5)Total general * * * *
5.3. Intrările aplicației
Tabelele utilizate pentru obținerea rapoartelor sunt:
Denumire Simbol în
tabelă
Tip
cod material codmat NR(3)
denumire material denmat CH(20)
unitate de măsură um CH(3)
pret mediu la începutul
perioadei
pretmi NR(4,2)
luna luna NR(2)
cod magazie codmag NR(2)
cod partener codpart NR(2)
stoc la începutul
perioadei
stocin NR(7)
cantitate intrată pe
perioada
cantin NR(7)
valoare intrări valintr NR(4,2)
cantitate ieșită pe
perioadă
cante NR(7)
stoc final stocf NR(7)
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 56/140
55
Denumire Simbol în
tabelă
Tip
preț mediu la sfarșitul
perioadei
pretmf NR(5,2)
fel document feld CH(3)
număr document nrdoc NR(5)
data documentului datad DATE(8)
cont debitor contdb NR(5)
cont creditor contcr NR(5)
cantitate intrată sau
ieșită
cant NR(7)
preț pret NR(5,2)
MATERIALE
codmat denmat um pretmi
STOCURI
codmat pretmi luna codmag codpart stocin cantin valintr cante stocf pretmf
TRANZACTII
codmat codpart feld nrdoc datad CONTDB CONTCR CANT PRET
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 57/140
56
Schema legăturilor dintre tabelele bazei de date:
5.4. Schema generală a aplicației:
TRANZACȚII
nrdoc (Cheie Primară)
codmatfelddatadcontdbcontcrcantpretcodpartcodmag
MATERIALE
codmat (Cheie Primară)
denmatumpretm
STOCURI
codmag (Cheie Primară)
codmatlunapretmistocincantinvalintrcantestocf pretmf
Lista inventar stocurii
Nomeclator materiale
Nota Intrare - Recepție
APLICAȚIE
Stocuri
Balanța
Jurnal
Ieșiri
Intrări
MATERIALE
STOCURI
TRANZACȚII
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 58/140
57
Test de evaluare a cunoştinţelor
Care sunt intrările și ieșirile aplicației?
Care sunt structurile tabelor implicate?
Temă de control
Ce înțelegeți prin noțiunea de cunoștință? Explicați răspunsul.
Care sunt principalele tipuri de sisteme informatice? Detaliați răspunsul.
Enumerați pașii caracteristici ciclului de viață ai sistemelor informatice și
explicați înlănțuirea lor.
Care sunt avantajele utilizării instrumentelor CASE?
Care sunt principalele tipuri de instrumente CASE?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 59/140
58
Bibliografie:
1. KENDAL & KENDAL – Systems Analysis and Design, Pearson Education
Inc., New Jersey, 2002
2. OPREA D., Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed.
Polirom, 1999.
3. LUNGU I., ş.a., Sisteme informatice. Analiză, proiectare şi implementare, Ed.
Economică, 2003.
4. STANCIU V., ş.a., Proiectarea sistemelor informatice,
Ed. Dual Tech, 2002.
5. URSĂCESCU M., Sisteme informatice, Ed. Economică, 2002.
6. OPREA D., Sisteme informaţionale pentru afaceri,
Ed. Polirom, 2002.
7. OPREA D., Sisteme informaţionale pentru manageri,
Ed. Polirom, 2002.
8. HERNANDEZ M., Proiectarea bazelor de date, Ed. Teora, 2003.9. ZAHARIE D., ş.a., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Ed. Dual
Tech, 2001.
10. VÎRLAN G., Tehnologii Client / Server în dezvoltarea sistemelor informatice
în economie, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2004.
11. DATE C.J., Baze de date, Ed. Plus, 2005.
12. CONNOLLY Th., ş.a., Baze de date. Proiectare, Implementare, Gestionare,
Ed. Teora, 2001.
13. MUREŞAN M., Sisteme informatice, Ed. Universul Juridic, 2006.
14. NISTOR R., ş.a., Metodologii manageriale informatice,
Ed. Academica, 2003.
15. AIRINEI D., Depozite de date, Ed. Polirom, 2002.
16. FOTACHE M., Proiectarea bazelor de date, Ed. Polirom, 2005.
17. VELICANU M., ş.a., Sisteme de baze de date. Teorie şi practică, Ed. Petrion,2003.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 60/140
59
18. FOTACHE D., ş.a., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor –
ERP, Ed. Economică, 2004.
19. http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP
20. http://ro.wikipedia.org/wiki/E-commerce
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 61/140
60
Introducere
Obiectivele laboratoruluiLaboratorul urmărește aplicarea noțiunilor teoretice dobândite
la curs, prin crearea de aplicații economice pe baza software-uluiMicrosoft Access.
Competenţe conferite După parcurgerea materialului studentul va fi capabil să: creeze
aplicații economice, să creeze baze de date relaționale, să interogheze bazelede date create pentru obținerea unor informații esențiale în procesul demanagement.
Resurse şi mijloace de lucru – mijloace informatice necesare parcurgerii laboratorului şi
r ezolvării problemelor propuse: Microsoft Access;
Structura cursului- 14 unităţi de învăţare
- 14 teme de control la sfarşitul fiecărui modul - transmiterea temelor de control către cadrul didactic şi, respectiv, arezultatelor către studenţi se face prin încărcarea pe platforma eLearning şi
prin material tipărit
Cerinţe preliminare Discipline necesare a fi parcurse şi eventual promovate înaintea
disciplinei curente:
- Bazele Informaticii Economice- Baze de date
Durata medie de studiu individual - 28-40 ore
EvaluareaComponenţa notei finale:
– ponderea evaluării finale (examen) – 60%; – verificările de laborator – 40%;
Analiza și proiectarea sistemelor informatice SUPORT DE LABORATOR PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 62/140
61
Competenţele unităţii de învăţare Concepte principale din teoria relaţională Cheia primară Cheia externă Sisteme de gestiune a bazelor de date
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este componenta unui sistemde bază de date care are rolul de a permite descrierea şi manipularea conform unuimodel de date.
În momentul actual, cea mai mare parte a SGBD-urilor care se utilizează sunt bazate pe modelul relaţional.
PRINCIPALELE CONCEPTE DIN TEORIA RELAŢIONALĂ
Domeniul - reprezintă un ansamblu de valori, caracterizat printr -un nume.Domeniul se poate defini explicit, prin enumerarea tuturor valorilor care aparţinacestuia (exemplu D1:{roşu, galben, albastru}), sau implicit prin precizarea proprietăţilor pe care le au valorile domeniului respectiv (exemplu: D2:{e/e N }
Relaţia - (tabela) reprezintă un subansamblu al produsului cartezian dintre mai
multe domenii (D1xD2x…) caracterizată printr -un nume. Reprezentarea folosită pentru o relaţie (R) este tabloul bidimensional (tabela de date) de forma:
Unitatea de învăţare 1. SISTEMUL DE GESTIUNE ABAZELOR DE DATE
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 63/140
62
Atributul este coloana unei relaţii caracterizate printr -un nume. Fiecare atribut
îşi ia valorile dintr -un domeniu. Mai multe atribute pot lua valori din acelaşi domeniu. Tuplul este linia dintr-o relaţie şi nu are nume. Valorile dintr -un tuplu aparţin
produsului cartezian dintre domeniile relaţiei (exemplu tuplul v1, v2, ...,vn, undev1D1, v2D2,...,vnDm, cu nm numere întregi).
Schema relaţiei este un ansamblu format din numele relaţiei (R) urmat întreparanteze rotunde de lista atributelor (Ai), pentru fiecare atribut precizându-sedomeniul asociat (Dj):
R(A1:D1, A2:D2,...,An:Dm):unde nm numere întregi.Cheia este un atribut sau un ansamblu de atribute cu ajutorul căruia se poate
identifica un tuplu dintr-o relaţie. Cheia este primară dacă identificarea este unică, adică există un singur tuplu
cu o anumită valoare pentru cheie. Cheia este simplă, dacă este formată dintr -un singur atribut.Cheia este compusă dacă este formată dintr -un ansamblu de atribute.Cheia este externă într-o relaţie R1, dacă ansamblul de atribute care o defineşte
ia valori din aceleaşi domenii ca şi cheia primară a unei relaţii R2 si dacă are rolul de astabili o legătura (asociere) între cele două relaţii.
Prezentare comparativă a noţiunilor privind organizarea datelor în memoriaexternă în fişiere, baze de date relaţionale (BDR) şi cele utilizate în VFP.
Să ne reamintim... Cheia este un atribut sau un ansamblu de atribute cu ajutorul căruia se
poate identifica un tuplu dintr-o relaţie.
Cheia este primară dacă identificarea este unică, adică există unsingur tuplu cu o anumită valoare pentru cheie.
Memexternă
FISIER CÂMP - CHEIE - -
BDR RELAŢIE ATRIBUT ASOCIERE CHEIEPRIMARĂ
CHEIEEXTERNĂ
DOMENIU
Access TABEL CÂMP ASOCIERE(LEGATURA)
CHEIEPRIMARĂ
CHEIE -
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 64/140
63
Cheia este simplă, dacă este formată dintr -un singur atribut.Cheia este compusă dacă este formată dintr -un ansamblu de atribute.Cheia este externă într-o relaţie R1, dacă ansamblul de atribute care o
defineşte ia valori din aceleaşi domenii ca şi cheia primară a unei relaţii R2 si
dacă are rolul de a stabili o legătura (asociere) între cele două relaţii.
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Pentru tabelele FURNIZORI şi FACTURI (ANEXA 1) care sunt cheile? 2. Daţi exemplu de un atribut şi de un tuplu pentru relaţia FACTURI(ANEXA 1)
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 65/140
64
Competenţele unităţii de învăţare Crearea unui nou fişier access Crearea tabelelorModificarea structurii unei tabeleIntroducerea şi vizualizarea datelor Realizarea relaţiilor între tabele Modificarea şi ştergerea datelor
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Un fişier Access este format din obiecte cum ar fi: tabele, formulare, queries,rapoarte pagini, macros şi module.
Fereastra de bază - Access
CREAREA UNUI NOU FIŞIER ACCESS
Fişierele Access au extensia .mdb .
Pentru crearea unui nou fişier Access se alege în meniul FILE opţiunea NEW.
Unitatea de învăţare 2. STOCAREA DATELORÎN BAZE DE DATE
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 66/140
65
FILE-NEW
Din meniul din partea din dreapta care apare se alege opţiunea Blank Database
Alegerea opţiunii Blank Database
Următorul pas în crearea bazei de date este alegerea unui nume corespunzător fişierului mdb, precum şi alegerea locului de salvare al fişierului pe calculator.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 67/140
66
Alegerea numelui şi al locului de salvare Fişierul Access creat este gata de lucru. În acest moment în fişierul nu conţine
nici o informaţie (baze de date, interogări, pagini etc.)
Fişierul student.mdb este creat şi gata de lucru
CREAREA TABELELOR
În primul rând, deoarece dorim să lucrăm la nivel de tabele, vom selecta din panoul de comandă din cadrul meniului de obiecte (OBJECTS) opţiunea TABLES(tabele).
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 68/140
67
Selectarea opţiunii TABLES din panoul de comandă
Pentru crearea unei tabele nu vom utiliza generatoare de tip wizard. Creareaunei tabele nu trebuie să aibă limitări, de aceea din panoul de comandă alegem primaopţiune: CREATE TABLE IN DESIGN VIEW.
Selectarea opţiunii de creare a unui nou tabel
Pentru a exem plifica crearea de tabele vom crea tabela angajați care are forma: Angajați
câmp tipcod (CP) numericnume textprenume textdata_nasterii datasal_brut numericcod_dep text
Introducerea datelor se face în fereastra TABLE. La FIELD NAME seintroduce numele fiecărui câmp al tabelei după care se alege de la DATA TYPE tipulcorespunzător (text, memo, numeric, dată/timp, sumă de bani, număr -automat, da/nu,obiect OLE, hyperlink).
Introducerea câmpurilor şi selectareatipului corespunzător
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 69/140
68
În momentul în care un câmp se doreşte a fi setat ca cheie primară, pe liniaunde este numele câmpului de dă clik dreapta de mouse si se alege opţiuneaPRIMARY KEY.
Alegerea opţiunii PRIMARY KEY
La selectarea opţiunii de cheie primară, va apare în dreptul numelui câmpuluiun simbol de cheie.
Cheie primară
Pentru informaţii suplimentare privind câmpul respectiv, în partea de jos aecranului avem următoarele opţiuni:
Opţiunile câmpului În final, tabela angajati va avea următoarea structură:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 70/140
69
Tabela Angajati
Închiderea configurării tabelei se face apăsând simbolul X din dreapta ferestreiTABLE (ATENŢIE NU ÎNCHIDEREA PROGRAMULUI ACCESS!).
Închiderea ferestrei de configurare a tabelei
Salvarea tabelei realizate:
Salvarea tabelei
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 71/140
70
Denumirea tabelei realizate
În panoul de comandă apar toate tabelele realizate, în ordine alfabetică:
Lista tabelelor realizate
MODIFICAREA STRUCTURII UNEI TABELE
După realizarea unei tabele se poate observa că lipsesc unele câmpuri, trebuiescmodificate denumirile câmpurilor sau tipul lor.
Modificarea structurii se realizează prin selectarea tabelei ce se doreşte
modificată şi apoi alegerea opţiunii DESIGN din panoul de comandă.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 72/140
71
Modificarea structurii unei tabele
Prin aceşti pași se reintră în fereastra de configurare a tabelei unde pot fioperate toate modificările necesare.
INTRODUCEREA ŞI VIZUALIZAREA DATELOR
Pentru a introduce sau vizualiza datele dintr-o tabelă se dă dublu clik pe numeleei din tabloul de comandă.
Introducerea / vizualizarea datelor
Datele introduse în tabela ANGAJATI
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 73/140
72
REALIZAREA RELAŢIILOR ÎNTRE TABELE
Între tabelele existente se pot crea relaţii pe baza cheilor primare şi externeexistente.
In bara de comenzi se alege opţiunea RELATIONSHIPS dând clik pe simbolul
.
Crearea relaţiilor între tabele
Pentru adăugarea tabelelor în fereastra de relaţii se selectează tabela dorită dupăcare de apasă butonul ADD.
Adăugarea tabelelor in fereastra de relaţii Pentru realizarea relaţiilor se selectează cheia externă din tabelă şi se trage pe
cheia primară a tablei cu care se creează relaţia.
Realizarea unei relaţii
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 74/140
73
Programul vede legătura între cele două câmpuri din cele două tabele şi cereconfirmarea realizării legăturii:
Realizarea legăturii
Se procedează la fel cu toate relaţiile existente între toate tabelele. În final se pot vizualiza toate relaţiile existente între toate tabelele bazei de date.
Vizualizarea legăturilor existente în baza de date
MODIFICAREA ŞI ŞTERGERA DATELOR
Modificarea, inserarea şi ştergerea sunt operaţii care pot fi făcute atât manual(vizualizând datele tabelei) şi operând direct cât şi pe baza de comenzi scrise sub
formă de QUERIES.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 75/140
74
Pentru modificarea sau ştergerea datelor dintr -o tabelă se intră în tabela din panoul de comandă, cu dublu click.
Vizualizarea datelor din tabelă
Modificarea datelor este foarte facilă, orice modificare făcută în tabelămemorându-se automat.
Modificarea unei valori in tabelă
Pentru ştergerea unei valori din tabelă se dă buton dreapta de mouse pesuprafaţa liniei ce se doreşte a fi ştearsă. Va apare un meniu din care se ale opţiuneaDELETE RECORD.
Ştergerea unei linii dintr -o tabelă
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 76/140
75
Pentru ştergerea mai multor linii dintr -o tabelă se procedează similar cumenţiunea că înainte trebuie selectate toate liniile ce vor fi şterse.
Selectarea mai multor linii pentru a fi şterse
Să ne reamintim... Modificarea, inserarea şi ştergerea sunt operaţii care pot fi făcute atât manual(vizualizând datele tabelei) şi operând direct cât şi pe baza de comenzi scrisesub formă de QUERIES.
Test de evaluare a cunoştinţelor Care sunt componentele unei tabele?Ce înseamnă actualizarea conţinutului unei tabele? Cum se actualizeazăconţinutul unei tabele? Prezentaţi modul de vizualizare a conţinutului unei tabele. Prezentaţi modul de actualizare a structurii unei tabele.
Aplicaţia 1: Creare şi actualizare tabelă.
APLICAŢIA 1
Creaţi o tabelă următoarea structură:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 77/140
76
Nume C 30Prenume C 30Cod N 3Oras C 20Medie N 6 ; 2Admis C
şi cu următorul conţinut :Nume Prenume Cod Oras Medie AdmisIonescu Maria 1 Iasi 9.27Vlad Mirela 8 Deva 9.50
Georgecu Ana 5 Cluj 8.85Popescu Denisa 4 Arad 9.33Rauta Andreea 6 Deva 9.50Stanciu Roxana 2 Deva 9.10Radulescu Ruxandra 3 Cluj 9.29Matei Iuliana 7 Ploiesti 9.60
a) Să se adauge un nou câmp, denumit Admis.
b) Se presupune că doar candidatele cu medii peste 9.25 au fost admise. Să se
completeze valorile corespunzătoare pentru câmpul Admis.
c) Candidatele din Deva sunt de fapt din Bucureşti. Să se modifice valorilecorespunzătoare din câmpul oraş.
d) Să se adauge înregistrarea:
Cretulescu Alexandra 9 Orastie 8.00 F
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 78/140
77
Competenţele unităţii de învăţare Insert - adăugarea de linii în tabelă Modificarea unei comenziDelete - ştergerea înregistrărilor Update - modificarea datelor dintr-un câmp
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Interogările sau queries pot fi făcute pentru una sau mai multe tabele existente în baza de date.
Pentru început trebuie selectată din cadrul meniului OBJECTS opţiuneaQUERIES.
Selectarea opţiunii QUERIES
Şi pentru crearea comenzilor de tip query avem la dispoziţie un generator decomenzi de tip wizard. Din motive de limitări ale acestui generator nu îl vom utiliza.În consecinţă pentru crearea unei interogări vom alege prima opţiune CREATE
QUERY IN DESIGN VIEW.
Unitatea de învăţare 3. CREAREA INTEROGĂRILOR
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 79/140
78
Fereastra care va apare SHOW TABLE este o fereastră în care se pot selectatabelele care vom lucra. După selectare se apasă ADD pentru adăugarea lor în sintaxade interogare. Adăugarea tabelelor din această fereastră nu este obligatorie, deoareceele pot fi adăugate şi ulterior (manual prin scriere) când scriem sintaxa interogării.
Adăugarea tabelelor în interogare
În fereastra QUERY, pe suprafaţa gri prin click dreapta de mouse se poateaccesa următorul meniu:
Meniu QUERY
Prima opţiune SQL o vom folosi pentru a scrie interogările. Pentru ca principalele cuvinte cheie ale interogării să fie scrise putem selecta
din cadrul meniului opţiunea QUERY TYPE. Astfel în acrul acestui submeniu avem următoarele opţiuni:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 80/140
79
Opţiunile submeniului QUERY TYPE
INSERT - ADĂUGAREA DE LINII ÎN TABELĂ
Pentru adăugarea unor linii noi în tabelă se utilizează INSERT.
INSERT INTO TABELA [(ATRIBUT1, ATRIBUT2,... .)] VALUES(VALOARE_ATRIBUT1, VALOARE_ATRIBUT2,... .)
De exemplu dacă pentru tabela DEPARTAMENTE avem următoarele date:
Datele tabelei DEPARTAMENTE
şi dacă dorim să adăugăm un nou departament care are datele: cod_dep: fin, den: financiar, localitate: bucuresti, sef: tecar gabriela, telefon: 1234567vom avea:
Din meniul QUERY TYPE se alege opţiunea APPEND QUERY
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 81/140
80
Alegerea opţiunii APPEND QUERY
sau se poate direct ale opţiunea SQL VIEW
În fereastra de comenzi SQL vom scrie comanda:
Exemplu de comanda INSERT
După scrierea oricărei comenzi, aceasta trebuie salvată pentru a putea fiexecutată ulterior.
Salvarea comenzii
Odată salvată comanda trebuie să aibă un nume pentru a putea fi recunoscută şiexecutată ulterior.
Atenţie! Numele trebuie să fie cât mai sugestiv, executarea unor comenzieronate poate produce deteriorarea datelor din baza de date.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 82/140
81
Numirea comenzii
În acest moment comanda este salvată şi se poate executa.
Vizualizarea comenzii nou create
Pentru executarea comenzii vom da dublu click pe numele ei în panoul decomandă.
Pentru verificarea execuţiei comenzii, programul cere 2 confirmări: 1) pentru execuţia comenzii
Acceptul de rularea a comenzii
2) pentru a adăuga în tabelă o nouă înregistrare
Acceptul de adăugare in tabelă a uneinoi înregistrări
Dacă vizualizăm datele tabelei DEPARTAMENTE vom vedea înregistrarea
făcută prin comanda INSERT
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 83/140
82
Vizualizarea tabelei DEPARTAMENTE
MODIFICAREA UNEI COMENZI
Există posibilitatea să apară necesitatea modificării unei comenzi existente.Modificarea se face urmând următorii paşi:
Modificarea unei comenzi
DELETE - ŞTERGEREA ÎNREGISTRĂRILOR
Comanda SQL pentru ştergerea uneia sau mai multor linii dintr-o tabela este DELETE.
DELETE FROM TABELA WHERE CONDITIE
De exemplu dacă dorim să ştergem înregistrarea ce cuprinde dateledepartamentului financiar (pentru care cod_dep este fin) vom avea:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 84/140
83
Ştergerea departamentului financiar
UPDATE - MODIFICAREA DATELOR DINTR-UN CÂMP
Pentru a modifica valoarea unuia sau mai multor atribute sau mai multe linii dintr-otabela se foloseste comanda UPDATE cu formatul general:
UPDATE TABELA SET ATRIBUT1=EXPRESIE [ATRIBUT2=EXPRESIE2.... .]WHERE PREDICAT
De exemplu dacă dorim ca pentru angajaţii din cadrul departamentului "conta"să creştem salariul brut cu 50 de lei vom avea:
Modificarea valorilor unui câmp
Vizualizarea datelor modificate în tabela ANGAJATI
Să ne reamintim...Fereastra care va apare SHOW TABLE este o fereastră în care se pot selectatabelele care vom lucra. După selectare se apasă ADD pentru adăugarea lor însintaxa de interogare. Adăugarea tabelelor din această fereastră nu este
obligatorie, deoarece ele pot fi adăugate şi ulterior (manual prin scriere) cândscriem sintaxa interogării.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 85/140
84
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Cum se pot modifica valorile unui câmp?2. Cum se pot şterge înregistrările unei tabele după o condiţie?
Aplicaţia 2: Introducere de date, selecţii simple şi utilizând condiţii simpleşi compuse.
APLICAŢIA 2
1. Realizaţi o tabelă FURNIZORI cu structura tabelei FURNIZORI din ANEXA 1. 2. Introduceți următoarele date:
3. Modificaţi localitatea pentru angajaţi din BRASOV în RASNOV. 4. Ștergeți toți furnizorii din BRASOV 5. Ștergeți toți furnizorii din CLUJ 6. Înlocuiţi numele fiecărei localităţi cu prima sa literă.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 86/140
85
Competenţele unităţii de învăţare Introducere în conceptul de interogare a bazelor de dateSintaxa şi utilizarea comenzii SELECT
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Clauza SELECT corespunde operatorului proiecţie din algebra relaţională, fiindutilizată pentru desemnarea listei de atribute (coloane) din rezultat. Clauza FROM estecea în care sunt enumerate relaţiile din care vor fi extrase informaţiile aferenteconsultării. Clauza WHERE desemnează predicatul selectiv al algebrei relaţionale(condiţia), relativ la atribute ale relaţiilor care apar în clauza FROM.
La modul general, o consultare SQL poate fi prezentată sub forma: select c1,c2,...,cnfrom r1,r2,...,rmwhere p
unde:cj - reprezintă coloanele rezultat; rj - reprezintă relaţiile ce trebuie parcurse; p - reprezintă predicatul, condiţia ce trebuie îndeplinită de tupluri (linii) pentru
a fi incluse în rezultat.
Predicatul poate fi simplu sau compus (din mai multe condiţii).
Când clauza WHERE este omisă se consideră implicit că predicatul p arevaloare logică ''adevărat'', astfel încât în rezultat vor fi incluse toate liniile din tabelăsau produsul cartezian al tabelelor, enumerate în clauza FROM.
Dacă în locul coloanelor c1,c2,...,cn apare simbolul *, rezultatul va fi alcătuitdin toate coloanele relaţiilor specificate în clauza FROM.
Atributele rezultatului preiau numele din tabela (tabelele) specificate în clauzaFROM. Schimbarea numelui se realizează prin clauza AS.
exemplu:select c1,c2 as NUME_NOU from r1
unde numele coloanei c2 devine NUME_NOU;
Unitatea de învăţare 4. SELECŢIA ŞI PROIECŢIA
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 87/140
86
SQL nu elimină automat liniile identice din rezultat, deci pentru ca fiecare liniesă apară o singură dată este necesara utilizarea opţiunii DISTINCT.
exemplu:select distinct c1,c2 from r1
În concluzie, o frază SELECT, corespunde: unei selecţii algebrice (clauza WHERE p) unei proiecţii (SELECT ci) unui produs cartezian (FROM - r1 r2 ... rm)
şi conduce la obţinerea unui rezultat cu n coloane, fiecare coloană fiind: un atribut dinr1,r2,...,rm sau expresie calculată pe baza unor atribute din r1,r2,...,rm.
Execuţia unei fraze SELECT realizează un rezultat sub formă tabelară. Rezultatul poate fi:
1. o listă (text) 2. o tabelă propriu-zisă 3. o tabelă temporară 4. o tabelă derivată (imagine) 5. o variabilă masiv (tablou)
Exemplu:
Utilizăm tabela ANGAJATI în care introducem următoarele date:
Datele tabelei ANGAJATI
1. Care sunt datele conţinute în tabela angajati?
select cod, nume, prenume, data_nasterii, sal_brut, cod_dep from angajatisau:select * from angajati
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 88/140
87
Rezultatele exemplului 1
2. Care sunt numele salariaţilor şi salariul brut?
select nume, sal_brut from angajati
Rezultatele exemplului 2
3. Care sunt numele salariaţilor şi salariul brut, dar pentru coloana sal_brut denumimcoloana salariu_brut?
select nume, sal_brut as salariu_brut from angajati
Rezultatele exemplului 3
4. Afişaţi numele angajaților şi salariul brut, pentru salariaţii care au salariul brut maimare de 700 lei
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 89/140
88
select nume from angajati where sal_brut>700
Rezultatele exemplului 4
5. Care sunt datele salariaţilor care lucrează în departamentul informatic(cod_dep="info")?
select * from angajati WHERE cod_dep="info"
Rezultatele exemplului 5
6. Care sunt datele salariaţilor care lucrează în departamentul informatic(cod_dep="info") şi care au salariul brut mai mare de 700 de lei?
select * from angajati where cod_dep="info" and sal_brut>700
Rezultatele exemplului 6
7. Afişaţi numele salariaţilor şi codul departamentului pentru angajații care sunt fie în
departamentul informatic (cod_dep="info") fie în departamentul contabilitate(cod_dep="cont")
select nume, cod_dep from angajati where cod_dep="info" or cod_dep="cont"
Rezultatele exemplului 7
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 90/140
89
8. Afişaţi numele angajaţilor şi data naşterii pentru angajaţii născuţi după 15-03-1980(formatul pentru data este #mm-dd-yyyy#)
select nume, data_nasterii from angajati where data_nasterii > #03-15-1980#
Rezultatele exemplului 8
9. Afişaţi numele angajaţilor şi data naşterii pentru angajaţii născuţi între 15-03-1980şi 20-05-1983
select nume, data_nasterii from angajati where data_nasterii > #03-15-1980# anddata_nasterii < #05-20-1980#
Rezultatele exemplului 9
10. Care sunt codurile de departament din tabela angajati?
select cod_dep from angajati
Rezultatele exemplului 10
11. Care sunt codurile de departament din tabela angajati, afişate o singură dată?
select distinct cod_dep from angajati
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 91/140
90
Rezultatele exemplului 11Să ne reamintim... Clauza SELECT corespunde operatorului proiecţie din algebra relaţională,fiind utilizată pentru desemnarea listei de atribute (coloane) din rezultat.Clauza FROM este cea în care sunt enumerate relaţiile din care vor fiextrase informaţiile aferente consultării. Clauza WHERE desemnează predicatul selectiv al algebrei relaţionale (condiţia), relativ la atribute alerelaţiilor care apar în clauza FROM.
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Care sunt clauzele principale ale unei selecţii? 2. Care sunt clauzele obligatorii ale unei selecţii? 3. Câte tabele putem trece la clauza FROM?
Aplicaţia 3: Introducere de date, selecţii simple şi utilizând condiţii simpleşi compuse.
APLICAŢIA 3
1. Realizaţi o tabelă FURNIZORI cu structura tabelei FURNIZORI din ANEXA 1. 2. Introduceți următoarele date:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 92/140
91
3. Care sunt furnizorii din Brașov? 4. Care sunt furnizorii din Braşov sau Bucuresti? 5. Care sunt furnizorii care nu stau în Constanţa? 6. Ştergeţi furnizorii care sunt din Bucureşti. 7. Introduceţi trei furnizori noi utilizând INSERT. 8. Modificaţi localitatea în Cluj pentru furnizorii din Constanta.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 93/140
92
Competenţele unităţii de învăţare Definirea unor coloane noiRealizarea de calcule pe baza unor date din baza de date.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
O facilitate importantă în multe interogări SQL ţine de definirea, pe lângăatributele tabelelor, a unor coloane noi, pe baza unor expresii. Clauza AS ermitedenumirea coloanelor calculate sau redenumirea unor coloane ale tabelelor.
De exemplu dacă dorim să aflăm care este TVA-ul aferent unei facturi, vomavea:
In tabelă FACTURI avem introduse următoarele date:
Datele tabelei FACTURI
Pentru a afişa valoarea tva-ului, precum şi valoarea cu TVA pentru fiecarefactură vom avea selectul:
select nr_factura, cod_fur, data_fact, valoare, valoare*19/100 as TVA,valoare*119/100 as val_totala from facturi
şi vom obţine Query-ul:
Unitatea de învăţare 5. Coloane, expresii
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 94/140
93
Rezultatele selecţiei
Să ne reamintim... O facilitate importantă în multe interogări SQL ţine de definirea, pe lângăatributele tabelelor, a unor coloane noi, pe baza unor expresii. Clauza ASermite denumirea coloanelor calculate sau redenumirea unor coloane aletabelelor.
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Cum putem să denumim coloana din rezultat? 2. Cum putem obţine o coloană nouă utilizând în selecţie o condiţie?
Aplicaţia 4: Calcularea amortizării lunare prin metoda liniară.
APLICAŢIA 4
1. Realizaţi tabela MF după structura tabelei MF din ANEXA 1. 2. Introduceți următoarele date:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 95/140
94
3. Care sunt mijloacele fixe cu valoare mai mare de 30000?4. Dacă PER_AMORT reprezintă perioada de amortizare în ani, calculati care este
valoarea amortizării lunare liniare. 5. Denumiţi coloana cu amortizarea lunară liniară AM_LUN. 6. Care sunt mijloacele fixe care au amortizarea lunară mai mar e de 1000?7. Modificați perioada de amortizare în 5 pentru mijloacele fixe cu codul 10004. 8. Calculaţi care este amortizarea lunară pentru "masina 2"9. Calculaţi amortizarea lunară liniară pentru mijloacele fixe cumpărate de lafurnizorul c1 sau c2.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 96/140
95
Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea funcţiilor Count, sum, avg. min, max Realizarea unor noi coloane care să conţină date obţinute prin utilizareafuncţiilor de mai sus.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Funcţia COUNT contorizează valorile neutre ale unei coloane sau numărul delinii dintr-un rezultat al unei interogări, altfel spus, în rezultatul unei consultări,COUNT numără câte valori diferite de NULL are o coloană specificată sau câte liniisunt.
De exemplu dacă dorim să aflăm câte facturi avem în tabela FACTURI (câte
linii sunt) avem:
select count (*) from facturi
Numărul de facturi din tabela FACTURI
Sau de exemplu dacă dorim să vedem câte facturi au valoarea peste 3000 vomavea:
select count(*) from facturi WHERE valoare>3000
Numărul de facturi din tabela FACTURI cu valoare mai mare de 3000
Unitatea de învăţare 6. Funcţiile agregat: COUNT,SUM, AVG, MIN, MAX
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 97/140
96
Funcţia SUM este una dintre cele mai utilizate funcţii în aplicaţiile economice,deoarece datele financiar-contabile şi cele ale evidenţei tehnico-operative suntpreponderent cantitative.
De exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea totală a facturilor din tabelaFACTURI avem:
select sum(valoare) from facturi
Valoarea totală a facturilor din tabela FACTURI
Sau de exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea totală a facturilor dintabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c2" avem:
select sum(valoare) from facturi where cod_furn="c2"
Valoarea totală a facturilor din tabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c2"
Funcţia AVG (AVERAGE) calculează media aritmetică a unei coloane prindivizarea sumei valorilor coloanei respective la numărul de valori nenule ale acesteia.
De exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea medie a facturilor din tabelaFACTURI avem:
select avg(valoare) from facturi
Valoarea medie a facturilor din tabela FACTURI
Sau de exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea medie a facturilor dintabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c1" avem:
select avg(valoare) from facturi where cod_furn="c1"
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 98/140
97
Valoarea medie a facturilor din tabela FACTURI
a furnizorului cu cod_furm "c1"Deosebit de utile în diverse tipuri de analiză cele două funcţii MIN şi MAX
determină valoarea minimă şi maximă pentru o coloană. Se pot folosi şi pentru atributede tip şir de caractere, caz în care elementul de comparaţie este codul ASCII alcaracterelor.
De exemplu dacă dorim care este valoare minimă din tabela facturi vom avea:
select min(valoare) from facturi
Valoarea minimă din FACTURI
Sau de exemplu dacă dorim care este valoare maximă din tabela facturi vomavea:
select max(valoare) from facturi
Valoarea maximă din FACTURI
Dacă dorim să aflăm care este din punct de vedere alfabetic cod_furn cu ceamai mare valoare vom avea:
select max(cod_furn) from facturi
Valoarea maximă a cod_furn din FACTURI
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 99/140
98
Să ne reamintim... Funcţia COUNT contorizează valorile neutre ale unei coloane sau numărul delinii dintr-un rezultat al unei interogări, altfel spus, în rezultatul uneiconsultări, COUNT numără câte valori diferite de NULL are o coloanăspecificată sau câte linii sunt.
APLICAŢIA 5: Utilizarea funcţiilor: AVG; MIN; MAX; SUM; COUNT
APLICAŢIA 5
1. Realizaţi tabela FACTURI cu structura tabelei FACTURI din ANEXA 1. 2. Introduceţi în tabela FACTURI următoarele date:
3. Care este media valorii facturilor?4. Care este valoarea cea mai mare a unei facturi?5. Care este valoarea cea mai mică a unei facturi? 6. Calculaţi valoarea medie a valorii facturilor dar nu cu AVG. 7. Câte facturi avem în tabelă? 8. Cate facturi avem în tabelă cu o valoare mai mare de 5000? 9. Câte facturi avem în tabelă cu o valoare între 4000 şi 30000? (prin două metode) 10. Care este valoare medie a facturilor cu nr. 3525 şi 3522?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 100/140
99
Competenţele unităţii de învăţare Ordonarea datelor unei tabele după unul sau mai multe atribute
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Una dintre caracteristicile modelului relaţional este că nici ordinea atributelor,nici ordinea liniilor în relaţii nu reprezintă importanţă din punctul de vedere alconţinutului informaţional.
Însă în practică forma de prezentare a rezultatelor interogării est importantă.Spre exemplu o listă a localităţilor dintr -o tabelă este mai uşor citită în ordinealfabetică.
De exemplu dacă dorim pentru tabela facturi să afişăm toate datele ordonatedupă câmpul cod_furn vom avea
select * from facturi order by cod_furn
Datele obţinute în urma ordonării după câmpul cod_furn
Aranjarea se poate face atât crescător (ASC) cât şi descrescător (DESC). În plusse pot specifica mai multe coloane care să servească drept criterii suplimentare de
ordonare. Astfel, la valori egale ale primului atribut, intră în acţiune criteriul de"balotaj", care este al doilea atribut, etc.
Unitatea de învăţare 7. OPŢIUNEA ORDER BY
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 101/140
100
De exemplu dacă dorim să ordonăm datele din facturi întâi după cod_furn şiapoi după valoare (după acest criteriu descrescător) vom avea:
select * from facturi order by cod_furn, valoare desc
Obţinerea datelor ordonate după cod_furn şi apoidescrescător după valoare
Să ne reamintim...Aranjarea se poate face atât crescător (ASC) cât şi descrescător (DESC). În plus se pot specifica mai multe coloane care să servească drept criteriisuplimentare de ordonare. Astfel, la valori egale ale primului atribut, intră înacţiune criteriul de "balotaj", care este al doilea atribut, etc.
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. După câte câmpuri putem ordona şi cum?
APLICAŢIA 6: Ordonarea rezultatelor unei interogări.
APLICAŢIA 6
1. Realizaţi tabela MF după structura tabelei MF din ANEXA 1.2. Introduceți următoarele date:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 102/140
101
3. Care sunt datele din tabela MF, ordonate alfabetic după denumire?
4. Care sunt datele din tabela MF, ordonate alfabetic după denumire şi apoi dupăvaloare?5. Care este amortizarea lunară liniară pentru fiecare mijloc fix, datele fiind ordonatedupă denumirea mijlocului fix? 6. Afişaţi denumirea mijloacelor fixe, ordonată alfabetic pentru mijloacele fixe cu ovaloare mai mare de 32000 inclusiv.7. Afişaţi alfabetic codurile furnizor - o singură dată. 8. Care este valoarea cea mai mare unui mijloc fix?9. Care este valoare medie a amortizării lunare a mijloacelor fixe? 10. Câte mijloace fixe avem?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 103/140
102
Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea operatorilorBETWEEN
LIKEIN
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Pentru formularea predicatului de selecţie, SQL permite utilizarea, pe lângă >,<,>=,<=,= şi a altor operatori, dintre care ne vom opri la BETWEEN (cuprins între),LIKE (ca şi), IN (în), la care se adaugă IS NULL.
Operatorul BETWEEN este util pentru definirea intervalelor de valori.
De exemplu dacă dorim să afişăm doar facturile care au valori între 4000 şi8000 vom avea:
select * from facturi where valoare between 4000 and 8000
Date afişate utilizând condiţia BETWEEN
Acelaşi rezultat îl puteam obţine şi cu o condiţie dublă:
select * from facturi where valoare >= 4000 and valoare <=8000
Date afişate utilizând condiţia dublă
Unitatea de învăţare 8. OPERATORII BETWEEN, LIKEŞI IN
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 104/140
103
Operatorul LIKE permite compararea unui atribut (expresii) cu un literalutilizând o "mască" construită cu ajutorul specificatorilor multiplii * şi ? . Simbolurile procent şi underscore sunt denumite jokeri. Procentul substituie un şir de lungimevariabilă, 0-n caractere, în timp ce underscore substituie un singur caracter.
Pentru exemplificare mai introducem două facturi cu următoarele date:
Introducerea suplimentară a 2 facturi
De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a căror cod_client începe cu litera "c" vom avea:
select * from facturi where cod_furn like "c*"
Furnizorii a căror cod_furn începe cu litera "c"
De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a căror cod_client începe cu litera "m" vom avea:
select * from facturi where cod_furn like "m*"
Furnizorii a căror cod_furn începe cu litera "m"
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 105/140
104
De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a căror cod_client aredouă caractere şi al doilea caracter este 5 vom avea:
select * from facturi where cod_furn like "?5"
Furnizorii a căror cod_furn are două caractere şi al doilea caracter este 5
Atunci când se testează dacă valoarea unui atribut este încadrabilă într -o listă devalori dată, în locul folosirii abundente a operatorului OR este mai elegant să se
apeleze la operatorul IN.De exemplu dacă dorim să afişăm facturile furnizorilor care au cod_furn c1, c3
şi c4 avem:
select * from facturi where cod_furn in ("c1","c3","c4")
Facturile furnizorilor care au cod_furn c1, c3 şi c4
Sau de exemplu dacă dorim să selectăm facturile care au valoare de 500, 600,5000 vom avea:
select * from facturi where valoare in (500, 600, 5000)
Facturile care au valoare de 500, 600, 5000
Să ne reamintim...Pentru formularea predicatului de selecţie, SQL permite utilizarea, pe lângă>,<, >=,<=,= şi a altor operatori, dintre care ne vom opri la BETWEEN
(cuprins între), LIKE (ca şi), IN (în), la care se adaugă IS NULL.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 106/140
105
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Care este diferenţa între operatorii BETWEEN şi IN? 2. Cu ce poate fi substituit operatorul BETWEEN?
APLCAŢIA 7: Utilizarea operatorilor BETWEEN; LIKE şi IN încalcularea unor date pe baza tabelei ANGAJATI.
APLICAŢIA 7
1. Realizaţi tabela SALARIATI pe baza structurii tabelei ANGAJATI din ANEXA 1.
2. În tabelă introduceţi următoarele date:
3. Care sunt salariaţii care au salariu cuprins între 550 şi 1000? 4. Care sunt angajaţii care au salariu 600, 1000, 750, sau 300? 5. Câţi angajaţi avem? 6. Care este salariul mediu?7. Care este numele salariatului cu salariul cel mai mare?
8. Care sunt angajaţii a căror nume începe cu litera M sau I? 9. Câţi angajaţi au prenumele din trei litere? 10. Care sunt salariaţii care nu au prenumele ION sau IOANA?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 107/140
106
Competenţele unităţii de învăţare Prezentarea operatorului UNIONRealizarea produsului cartezian
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Primii trei operatori asamblişti prezintă operatori SQL dedicaţi: UNION,INTERSECT, MINUS (EXTRACT), în timp ce produsul cartezian se calculeazăautomat prin simpla enumerare a celor două tabele din clauza FROM.
La reuniunea a două tabele, SQL elimină automat liniile identice din rezultat.Dacă se doreşte prelucrarea tuturor liniilor celor două relaţii şi implicit apariţia de liniiduplicate, se foloseşte clauza ALL (UNION ALL).
De exemplu, după aceeaşi structură a tabelei FURNIZORI creăm tabelaFURNIZORI2.
Tabela FURNIZORI2 conţine următoarele date:
Datele tabelei FURNIZORI2
Unitatea de învăţare 9. REUNIUNE, PRODUSCARTEZIAN
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 108/140
107
Datele tabelei FURNIZORI
Dacă dorim să afişăm toate datele (utilizând reuniunea) din tabeleleFURNIZORI şi FURNIZORI2 avem:
select * from furnizori union select * from furnizori2
Toate datele (utilizând reuniunea) din tabelele FURNIZORI şi FURNIZORI2
SQL nu pune la dispoziţie vreun operator special dedicat produsului cartezian. Produsul cartezian se realizează prin simpla enumerare a tabelelor în clauza
FROM.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 109/140
108
De exemplu dacă dorim să realizăm produsul cartezian între tabelele FACTURIşi FURNIZORI avem:
select * from facturi, furnizori
Produsul cartezian al tabelelor FACTURI şi FURNIZORI
Să ne reamintim...
Primii trei operatori asamblişti prezintă operatori SQL dedicaţi: UNION,INTERSECT, MINUS (EXTRACT), în timp ce produsul cartezian secalculează automat prin simpla enumerare a celor două tabele din clauzaFROM.
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Ce reprezintă operatorul UNION?
2. Cum se realizează produsul cartezian?
APLICAŢIA 8: Evidenţa mijloacelor fixe ale unei întreprinderi
APLICAŢIA 8
1. Realizaţi tabela MF1 şi MF2 după structura tabelei MF din ANEXA 1.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 110/140
109
2. Introduceți următoarele date:
Datele tabelei MF1
Datele tabelei MF2
3. Care sunt datele din tabela MF1, ordonate alfabetic după denumire? 4. Care sunt datele din tabela MF2, ordonate alfabetic după denumire şi apoi dupăvaloare?
5. Afişaţi datele celor două tabele într -un query6. Care sunt mijloacele fixe ce se găsesc în MF1 şi nu se găsesc în MF2? 7. Care sunt mijloacele fixe ce se găsesc şi în MF1 şi în MF2? 8. Care este valoarea medie a mijloacelor fixe din MF1?9. Care este valoarea medie a mijloacelor fixe din MF2 a căror nume începe cu literaC?10. Care sunt mijloacele fixe din tabela MF2 furnizate de furnizorii cu codurile: c1, c2,c4, c5,c8?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 111/140
110
Competenţele unităţii de învăţare Realizarea unei legături între două sau mai multe tabele Utilizarea condiţiilor în echi- joncţiune
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
SQL nu prezintă clauze sau operatori speciali pentru joncţiune, joncţiunea fiindo combinaţie între produs cartezian şi selecţie.
Deci pentru theta- joncţiunea dintre două relaţii R1 şi R2 avem:
select * from R1, R2 where R1.A>=R2.E
unde:
R1A B C
20 XYZ 3030 XXZ 2040 YYX 25
R2C D E
25 XYZ 3040 YYX 2530 XXZ 40
iar pentru echi- joncţiune avem:
select * from R1, R2 where R1.A=R2.E
Varianta cu INNER JOIN (joncţiune internă) este:
select * from R1 inner join R2 on R1.A>=R2.E
respectiv
select * from R1 inner join R2 on R1.A=R2.E
Pentru următorul exemplu utilizăm următoarele tabele: FURNIZORI,FACTURI cu următoarele date:
Unitatea de învăţare 10. THETA ŞI ECHI-JONCŢIUNEA
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 112/140
111
Se cere să de afişeze pentru fiecare factură numele furnizorului.
select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi, furnizori wherefacturi.cod_furn=furnizori.cod_furn
Numele furnizorului pentru fiecare factură
Acelaşi rezultat se poate obţine utilizând INNER JOIN:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 113/140
112
select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi inner join furnizori ONfacturi.cod_furn=furnizori.cod_furn
Numele furnizorului pentru fiecare factură
Dacă dorim să afişăm numele furnizorului pentru fiecare factură numai pentrufurnizorul cu cod_furn "c1" vom avea:
select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi, furnizori wherefacturi.cod_furn=furnizori.cod_furn and facturi.cod_furn="c1"
Numele furnizorului pentru fiecare facturănumai pentru furnizorul cu cod_furn "c1"
Să ne reamintim... SQL nu prezintă clauze sau operatori speciali pentru joncţiune, joncţiuneafiind o combinaţie între produs cartezian şi selecţie.
Deci pentru theta- joncţiunea dintre două relaţii R1 şi R2 avem:
select * from R1, R2 where R1.A>=R2.E
Test de evaluare a cunoştinţelor 1. De ce două tabele sunt legate logic prin valori? 2. Care este condiţia necesară pentru echi- joncţiune?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 114/140
113
APLICAŢIA 9: Evidenţa salariaţilor dintr -o firmă
APLICAŢIA 9
1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 2. Introduceţi în tabele următoarele date:
3. Afişaţi şeful pentru fiecare angajat. 4. Care sunt angajaţii care lucrează în Braşov? 5. Câţi angajaţi lucrează în Bucureşti?
6. Care este numele angajatului cu salariul maxim?7. Care este fondul de salarii pentru fiecare cod_dep?8. Care sunt angajații angajaţi după 01/01/1980? 9. Care sunt angajaţii care lucrează la departamentul marketing? 10. Câţi subalterni are Vlad? 11. Care este salariul mediu pentru departamentul management?12. Care sunt angajaţii a căror şef începe cu litera "A"? 13. Care sunt angajaţii care lucrează în Braşov sau Bucureşti?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 115/140
114
Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea grupurilorUtilizarea condiţiilor pentru grupuri
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
Clauza GROUP BY formează grupe (grupuri) de tupluri ale unei relaţii, pe bazavalorilor comune ale unui atribut. În frazele SELECT formulate până în acest paragr af,prin intermediul WHERE au fost selectate tupluri ale tabelei. Prin asocierea uneiclauze HAVING la GROUP BY este posibilă selectare anumitor grupuri de tupluri ceîndeplinesc un criteriu, valabil numai la nivel de grup (nu şi la nivel de linie).
Clauza unei fraze SELECT ce conţine această clauză se obţine prin regruparea
tuturor liniilor din tabelele enumerate în FROM, extrăgându-se câte o apariţie pentrufiecare valoare distinctă a coloanei/grupului de coloane.
Formatul general este:
select coloană1, coloană2,...,coloană m from tabelă group by coloană_de_regrupare
De exemplu dacă dorim să vedem care este valoarea totală a facturilor pentrufiecare cod_furn vom avea:
select cod_furn, sum(valoare) from facturi group by cod_furn
Valoarea totală a facturilor pentru fiecare cod_furn
Unitatea de învăţare 11. GRUPAREA TUPLURILOR:GROUP BY ŞI HAVING
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 116/140
115
Cea mai simplă definiţie a clauzei HAVING este: clauza HAVING esteWHERE-ul ce operează la nivel de grupuri. Dacă WHERE acţionează la nivel detuplu, selectând acele linii care îndeplinesc o condiţie specificată, HAVING permitespecificarea unor condiţii de selecţie care se aplică tuplurilor de linii create prinGROUP BY.
Din rezultat sunt eliminate toate grupurile care nu satisfac condiţia specificată.
De exemplu dacă dorim să vedem care este valoarea totală a facturilor pentrucod_furn egal cu "c1" vom avea:
select cod_furn, sum(valoare) from facturi group by cod_furn having cod_furn="c1"
Valoarea totală a facturilor pentru cod_furn egal cu "c1"
Să ne reamintim... Clauza GROUP BY formează grupe (grupuri) de tupluri ale unei relaţii, pe baza valorilor comune ale unui atribut. În frazele SELECT formulate până înacest paragraf, prin intermediul WHERE au fost selectate tupluri ale tabelei.Prin asocierea unei clauze HAVING la GROUP BY este posibilă selectareanumitor grupuri de tupluri ce îndeplinesc un criteriu, valabil numai la nivel
de grup (nu şi la nivel de linie).
Test de evaluare a cunoştinţelor Când se utilizează GROUP BY? Care este definiţia condiţiei HAVING?
APLICAŢIA 10: Situaţii de grup la nivelul salariaţilor
APLICAŢIA 10
1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 2. Introduceţi în tabele următoarele date:
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 117/140
116
3. Afişaţi şeful pentru fiecare angajat.4. Care este salariul total pentru fiecare departament?5. Care este salariul total pentru departamentul MANAGEMENT?6. Care este suma totală a salariilor din departamentele management şi contabilitate? 7. Care este numărul de salariaţi din fiecare departament?8. Care este departamentul cu angajaţii cei mai mulţi? 9. Care este şeful departamentului cu cei mai mulţi angajaţi? 10. Câţi angajaţi are Vlad?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 118/140
117
Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea formularelorUtilizarea generatoarelor wizard pentru crearea formularelorRularea formularelor
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
UTILIZAREA FORMULARELOR
Formularele sunt ecrane cu ajutorul cărora se pot introduce date în tabele sau se pot lansa diferite comenzi şi aplicaţii.
De obicei, formularele conţin casete în care se poate scrie text, butoane prin
care se pot lansa comenzi sau aplicaţii, elemente de tip listă pentru alegerea unor valorisau opţiuni de tip check -box.Pentru facilitarea lucrului cu formulare, programul dispune de un generator de
tip wizard prin care se pot crea formulare de introducere a datelor în tabele.Formularele pot fi făcute atât pe baza unor tabele existente cât şi pe baza unor
interogări deja definite (QUERIES).
Pentru realizarea formularelor din panoul de comandă se alege opţiuneaFORMS din cadrul meniului OBJECTS.
Unitatea de învăţare 12. REALIZAREAFORMULARELOR
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 119/140
118
Alegerea opţiunii FORMS
UTILIZAREA GENERATOARELOR WIZARD PENTRU CREAREAFORMULARELOR
Pentru utilizarea generatorului de formulare în panoul de comandă se alege
opţiunea CREATE FORM BY USING WIZARD. Dacă utilizatorul doreşte să creeze formulare manual va alege opţiuneaCRAETE FORM IN DESIGN VIEW.
Utilizarea generatorului de formulare
In fereastra FORM WIZARD primul pas în crearea formularului este alegereatabelei în care vor fi introduse datele. Tabela dorită se selectează prin opţiuneaTABLES / QUERIES.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 120/140
119
Selectarea tabelei
Cel de-al doilea pas este selectarea câmpurilor în care se vor introduce date.Selectarea câmpurilor poate făcută separat pentru fiecare câmp (oferind posibilitatea caunul sau mai multe câmpuri să lipsească) sau pentru toate câmpurile.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 121/140
120
Selectarea câmpurilor dorite în formular
Câmpurile selectate se mută în ecranul din partea dreaptă. În exemplul de mai jos au fost selectate toate câmpurile. Se vor selecta elementele dorite după care secontinuă prin apăsare tastei NEXT.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 122/140
121
Câmpurile selectate
În continuare se alege modul de afişare a câmpurilor în formular (pe coloane,tabular, foaie de lucru, etc.). Se va selecta tipul dorit după care se continuă prinapăsare tastei NEXT.
Selectarea modului de afişare Din punct de vedere grafic sunt disponibile mai multe tipuri de formulare. Se va
selecta tipul dorit după care se continuă prin apăsare tastei NEXT.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 123/140
122
Alegerea stilului formularului
Ultimul pas în realizarea formularelor este denumirea formularului creat.Implicit numele este cel al tabelei în care vor fi scrise datele.
Denumirea formularului
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 124/140
123
RULAREA FORMULARULUI
Pentru a rula un formular se da dublu click pe numele sau în fereastra decomandă.
Rularea formularului ANGAJATI
Test de evaluare a cunoştinţelor Pentru ce se utilizează formularele? Care sunt paşi necesari în conceperea unui formular?
APLICAŢIA 11: Introducerea datelor în tabele cu ajutorul formularelor
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 125/140
124
APLICAŢIA 11
1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 2. Realizaţi formulare pentru introducerea datelor în cele două tabele 3. Introduceţi în tabele următoarele date:
4. Care este salariul total pentru fiecare departament?5. Care este salariul total pentru departamentul MANAGEMENT?6. Care este suma totală a salariilor din departamentele management şi contabilitate? 7. Care este numărul de salariaţi din fiecare departament? 8. Care este departamentul cu angajaţii cei mai mulţi? 9. Care este şeful departamentului cu cei mai mulţi angajaţi? 10. Câţi angajaţi are Vlad?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 126/140
125
Competenţele unităţii de învăţare Rolul rapoartelorModul de realizarea a rapoartelor
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
UTILIZAREA RAPOARTELOR
Rapoartele sunt utilizate pentru afişarea estetică a datelor dintr -o tabelă sauquery.
Primul pas în realizarea unui raport îl reprezintă selectarea opţiunii REPORTSdin cadrul meniului OBJECTS.
Şi pentru realizarea rapoartelor avem la dispoziţie posibilitatea realizării manualsau în mod asistat de program cu ajutorul generatorului de tip wizard.
Selectarea opţiunii REPORTS
Unitatea de învăţare 13. REALIZAREA RAPOARTELOR
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 127/140
126
Pentru facilitarea lucrului vom utiliza generatorul de rapoarte. Acest lucru seface cu ajutorul opţiunii CREATE REPORT BY USING WIZARD.
Selectarea generatorului de rapoarte
În realizarea raportului primul, în fereastra REPORT WIZARD trebuie selectatătabela pentru care se vor afişa datele.
Selectarea tabelei
Similar creării formularelor, trebuiesc precizate câmpurile care vor fi afişate dintabela deja selectată.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 128/140
127
Selectarea câmpurilor din tabelă Pentru câmpurile selectate se poate face o grupare, în momentul afişării datelor
după un câmp.
Gruparea datelor după un câmp
Totodată datele ce vor fi afişate pot fi ordonate după unul sau mai multe criterii. Aceste criterii sunt alfabetice sau invers-alfabetice, crescătoare sau
descrescătoare, în funcţie de tipul câmpului text sau numer ic.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 129/140
128
Selectarea criteriilor de ordonare a datelor
Următorul pas este alegerea unei forme de prezentare a datelor, de aliniere ainformaţiilor şi formatul paginii.
Alegerea formatului de prezentare a datelor
Tot în legătură cu forma de afişare a datelor este şi stilul raportului. Pentrualegerea stilului se selectează din meniul din partea din dreapta opţiunea dorită.Această opţiune este doar din punct de vedere estetică.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 130/140
129
Selectarea stilului raportului
Ultimul pas în realizarea raportului este denumirea raportului realizat. Şi înacest caz, denumirea implicită este cea a tabelei din care sunt luate datele. Dupătastarea noului nume se tastează FINISH. În acest moment raportul este gata şi poate firulat.
Denumirea raportului
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 131/140
130
EXECUŢIA RAPORTULUI
Pentru a rula un raport se da dublu click pe numele sau în fereastra de comandă.
Lansare în execuţie a raportului Raportul odată lansat este afişat pe ecran. Poate fi utilizată funcţia zoom pentru
mărire sau micşorare. Totodată raportul poate fi şi listat.
Raportul obţinut
Test de evaluare a cunoştinţelor Ce este un raport?Cum se realizează un raport?
APLICAŢIA 13: Utilizarea rapoartelor
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 132/140
131
APLICAŢIA 13
1. Realizaţi tabela SALARIATI pe baza structurii tabelei ANGAJATI din ANEXA 1.2. În tabelă introduceţi următoarele date:
3. Realizaţi un raport pentru afişarea tuturor salariaţilor 4. Realizaţi un raport pentru afişarea tuturor salariaţilor, grupaţi pe departamente şiordonați alfabetic după nume.5. Realizaţi un raport pentru afişarea numelui salariaţilor si a departamentului undelucrează.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 133/140
132
Competenţele unităţii de învăţareRolul formularelor de tip pagina webRealizarea paginilor web cu formulare pentru introducerea datelor
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.
ROLUL PAGINILOR WEB CU FORMULAR PENTRU INTRODUCEREADATELOR
Bazele de date şi aplicaţiile realizate în ACCESS sunt foarte mult utilizate pentru aplicaţii web. În consecinţă, pentru a putea introduce date în tabelele ACCESS
este nevoie de pagini web ce pot fi publicate pe un server de web.
REALIZAREA PAGINILOR WEB
La fel ca şi în cadrul celorlalte module primul pas în realizare îl constituieselectarea opţiunii PAGES din cadrul meniului OBJECTS.
Selectarea opţiunii PAGES
Unitatea de învăţare 14. CONSTRUCŢIA PAGINILOR WEB PENTRU LUCRUL CU BAZE DE DATE
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 134/140
133
Şi pentru crearea formularelor în pagini web avem la dispoziţie un generator detip wizard.
Pornirea generatorului se face prin selectarea opţiunii CREATE DATAACCESS PAGE BY USING WIZARD.
La fel ca şi în cazul formularelor şi rapoartelor trebuie selectată tabela şicâmpurile care vor apare in pagină.
Selectarea tabelei şi a câmpurilor
Datele pot fi grupate după unul din câmpurile tabelei care vor apare în pagină.Această grupare nu este însă obligatorie.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 135/140
134
Gruparea datelor după un câmp
În continuare, tot opţional se pot alege câmpurile după care se va faceordonarea datelor.
Aceste criterii de ordonare sunt alfabetice sau invers-alfabetice, crescătoare saudescrescătoare, în funcţie de tipul câmpului text sau numeric.
Ordonarea datelorUltimul pas în realizarea paginii este denumirea titlului paginii realizate. Şi în
acest caz, denumirea implicită este cea a tabelei din care sunt luate datele. Dupătastarea noului nume se tastează FINISH.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 136/140
135
Titlul paginii
Pentru deschiderea paginii se alege opţiunea OPEN THE PAGE.
Opţiunea OPEN THE PAGE
Vizualizarea paginii permite introducerea datelor asemănător unuiformular obişnuit.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 137/140
136
Vizualizarea paginii
Pentru salvarea paginii este necesară închiderea acesteia şi denumirea sa.
Salvarea paginii
Atenţie deoarece pagina creată este o pagină web trebuie să aibă extensia HTM,HTML sau ASP.
Vizualizarea paginii creată ca formular de introducere a datelor în Access poatefi făcută similar cu orice pagina web.
Test de evaluare a cunoştinţelor La ce folosesc paginile web create în Access?Care sunt paşii de realizarea a unei astfel de pagini?
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 138/140
137
Temă de control 1. Realizați o aplicație de calcul a salariilor într -o firmă, plecând de lasalariul brut și rețineri, ajungând la salariul net pentru fiecare angajat.
2. Realizați o aplicație de evidență a cărâilor dintr -o bibliotecă. Se porneștede la faptul că există mai multe carți identice, grupate pe domenii, ce pot fiimprumutate de peroane abonate la bibliotecă.
3. Realizați o aplicație de evidență a stocurilor dintr -un depozit demateriale de construcții. Se va ține seama de intrări și ieși pentru calcululstocului final.
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 139/140
138
Tabele utilizate
Tabela: angajati
câmp tipcod (CP) numericnume textprenume textdata_nasterii datasal_brut numericcod_dep text
Tabela: departamente
câmp tipcod_dep (CP) textden textlocalitate textsef texttelefon numeric
Tabela: facturi
câmp tipnr_factura (CP) numericcod_furn textdata_fact datavaloare numeric
Tabela: furnizori
câmp tipcod_furn (CP) textnume_furn textadresa textlocalitate text
Anexa 1
5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 140/140
Tabela: mf
câmp tipcod_mf (CP) numericden textvaloare numericper_amort numericcod_furn text
top related