analiza si proiectarea sistemelor informatice

5/12/2018 Analiza Si Proiectarea Sistemelor Informatice - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-si-proiectarea-sistemelor-informatice 1/140

Universitatea TRANSILVANIA din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Analiza și proiectarea sistemelor

informaticeSUPORT DE CURS ȘI

SUPORT DE LABORATOR

PENTRU

ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

Lector dr. Radu Lixăndroiu

Brașov

2011



1

CUPRINS

SUPORT DE CURS PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ................. 2 Unitatea de învăţare 1. Analiza sistemelor informatice ................................................ 4 Unitatea de învăţare 2. Ciclul de viață a dezvoltării sistemelor informatice ................. 23 Unitatea de învăţare 3. Utilizarea instrumentelor CASE ........................................... 32 Unitatea de învăţare 4. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice ........... 36 Unitatea de învăţare 5. Aplicație informatică pentru gestiunea și contabilitateamateriilor prime și materialelor la o societate comercială .......................................... 52 SUPORT DE LABORATOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT LA

DISTANȚĂ ........................................................................................................ 60 Unitatea de învăţare 1. SISTEMUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ........... 61 Unitatea de învăţare 2. STOCAREA DATELOR ÎN BAZE DE DATE....................... 64 Unitatea de învăţare 3. CREAREA INTEROGĂRILOR ........................................... 77 Unitatea de învăţare 4. SELECŢIA ŞI PROIECŢIA................................................. 85 Unitatea de învăţare 5. Coloane, expresii ................................................................. 92 Unitatea de învăţare 6. Funcţiile agregat: COUNT, SUM, AVG, MIN, MAX .............. 95 Unitatea de învăţare 7. OPŢIUNEA ORDER BY...................................................... 99 Unitatea de învăţare 8. OPERATORII BETWEEN, LIKE ŞI IN ............................. 102 Unitatea de învăţare 9. REUNIUNE, PRODUS CARTEZIAN ................................. 106 Unitatea de învăţare 10. THETA ŞI ECHI-JONCŢIUNEA ..................................... 110 Unitatea de învăţare 11. GRUPAREA TUPLURILOR: GROUP BY ŞI HAVING .... 114 Unitatea de învăţare 12. REALIZAREA FORMULARELOR ................................. 117 Unitatea de învăţare 13. REALIZAREA RAPOARTELOR .................................... 125 Unitatea de învăţare 14. CONSTRUCŢIA PAGINILOR WEBPENTRU LUCRUL CU BAZE DE DATE ............................................................. 132 Anexa 1 ............................................................................................................... 138



2

Introducere

Obiectivele cursului

Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu termenii specifici

proceselor de analiză şi proiectare a sistemelor informatice, precum şi

însuşirea noţiunilor de bază necesare în analiza şi proiectarea

aplicaţiilor economice.

Competenţe conferite

După parcurgerea materialului studentul va fi capabil să: facă o

analiză completă a sistemului economic ce urmează a fi informatizat,

precum şi să proiecteze structura tabelelor şi a bazelor de date, presupuse de

sistemul informatic ce va fi creat.

Resurse şi mijloace de lucru

– mijloace informatice necesare parcurgerii cursului şi

rezolvării problemelor propuse: Microsoft Access;

Structura cursului

- 5 unităţi de învăţare

- 5 teme de control la sfarşitul fiecărui modul

- transmiterea temelor de control către cadrul didactic şi, respectiv, a

rezultatelor către studenţi se face prin încărcarea pe platforma eLearning şi

prin material tipărit

Analiza și proiectarea sistemelor informatice

SUPORT DE CURS PENTRU




3

Cerinţe preliminare

Discipline necesare a fi parcurse şi eventual promovate înaintea

disciplinei curente:

- Bazele Informaticii Economice- Baze de date

Durata medie de studiu individual - 15-20 ore

Evaluarea

C omponenţa notei finale:

– ponderea evaluării finale (examen) – 60%;

– verificările de laborator – 40%;



4

Introducere

In acest modul se prezintă

Informaţia - parte din resursele organizaţiei

Gestionarea informaţiei ca resursă

Tipuri de sisteme

Integrarea tehnologiilor în realizarea sistemelor informatice

Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui modul student este capabil să definească tipuri de

sisteme informatice precum şi să facă difernţa intre ele, să identifice

tehnologiile ce se pot utiliza în realizarea sisemelor informatice.

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.

1.1. Informaţia - parte din resursele organizaţiei

Noţiunile de dată şi informaţie se consideră în vorbirea curentă ca fiind

sinonime, ele însă diferă esenţial. Se remarcă două moduri de abordare:

A) se consideră noţiunea de bază cea de informaţie, iar cea de dată derivă din aceasta;

B) noţiunea de bază este cea de dată , iar informaţia se consideră ca derivată din

aceasta.

Unitatea de învăţare 1. Analiza sistemelor informatice



5

A) Noţiunea de informaţie este complexă, de mare generalitate. În general, se

identifică trei nivele la care poate fi analizată informaţia: sintactic , semantic şi

pragmatic.

1. Nivelul sintactic se referă la sistemul de semne şi reguli de reunire a acestora în

construcţii sintactice utilizate pentru reprezentarea informaţiei în procesul culegerii,

transmiterii şi prelucrării acesteia.

În informatică modelul de reprezentare a informaţiei este data. Conceptul de dată,

corespunzând nivelului sintactic, poate fi definit în notaţia BNF ( Backus-Naur-Form),

astfel:

<dată> = <identificator> <atribut> <valoare>

2. Nivelul semantic presupune trecerea de la structură la sens. Sub aspect semantic,

informaţia poate fi caracterizată, de fapt, ca semnificaţia datelor. Sensul informaţiei la

nivel semantic este corespondenţa dintre o dată şi obiectul real sau situaţia pe care o

reprezintă această dată.

3. Nivelul pragmatic este cel mai concret nivel de considerare a informaţiei. E

singurul care raportează informaţia la scopurile receptorului. În raport cu necesităţile

receptorului se definesc caracteristici, ca importanţa sau utilitatea informaţiei.

B) Datele reprezintă materia primă din care se obţin informaţiile

Informaţiile la rândul lor constituie baza raţionamentelor, experimentărilor,

imaginate în scopul obţinerii de noi cunoştinţe. În figura 1.1 se prezintă acest procescare începe cu achiziţionarea datelor şi se încheie cu înregistrarea de noi cunoştinţe

Cunoştinţa include capacitatea de a evalua informaţia într -un sens sau scop. A avea

Raţionamente / Experimentări

Utilizare

Date Prelucrare Informaţii

Cunoştinţe

Figura 1 – Prelucrarea datelor în cunoștințe



6

cunoştinţe sau abilitatea de a efectua sarcini complexe, presupune mai mult decât a

avea o listă de instrucţiuni sau informaţii necesare;

În informatica economică, se consideră sinonime conceptele de informaţie şi

dată. Nivelul pragmatic reflectă cel mai fidel mecanismul procesului de cunoaştere.La un moment dat, cunoştinţele reprezintă totalitatea informaţiilor dobândite anterior –

tezaurul – la care trebuie raportat rezultatul oricărui proces de informare.

La limită sunt posibile următoarele situaţii:

Procesul de informare este nul, dacă informaţia respectivă face parte din tezaurul

receptorului, adică a devenit o cunoştinţă;

Procesul de informare este maxim, dacă intersecţia între conţinutul tezaurului şi cel

al informaţiei este vidă.

Informaţiile se pot clasifica după mai multe criterii:

natură: cantitative, calitative;

situarea în timp: active, pasive, previzionale;

modul de apariţie: la intervale precizate, la cerere, ocazionale;

conţinut: elementare, complexe, sintetice;

frecvenţă: continue (în timp real), anuale, trimestriale, lunare, zilnice etc.;

nivel: strategic, tactic, operaţional;

origine: interne, externe.

O aceeaşi informaţie poate avea utilităţi diferite pentru receptori diferiţi,

depinzând de gradul cunoaşterii anterioare, ca şi de poziţia receptorului în raport cu

obiectul.

Gradul de utilitate a informaţiei şi eficacitatea utilizării acesteia în procesul

decizional sunt determinate de indici de calitate specifici:

a) oportunitatea sau actualitatea – exprimă faptul că o informaţie este utilă

într-un anumit moment, legat de desfăşurarea în timp a unor fenomene şi

care impun luarea unor decizii;

b) precizia sau acurateţea – este măsurată prin cantitatea de informaţie corectă

în raport cu întregul volum de informaţii produs într -o perioadă de timp;

c) completitudinea – exprimă necesitatea de a dispune de cât mai multe

informaţii care să acopere aria dorită de factorul decizional;



7

d) relevanţa – exprimă necesitatea ca informaţiile achiziţionate să poată

furniza cunoştinţele care lipsesc în procesul decizional; în multe situaţii este

dificil să se spună la un moment dat dacă o informaţie este sau nu relevantă;

e) conciziunea – exprimă necesitatea ca informaţiile să aibă o exprimaresuccintă, concentrată

Gestionarea informaţiei ca resursă

Pentru a maximiza utilizarea informaţiei, managementul trebuie să o utilizeze

corect. Altfel spus, informaţia este peste tot în jurul nostru, nu este gratuită iar

utilizarea ei pentru o poziţionare mai bună a afacerii faţă de competitori nu este

garantată.

Societatea industrială

- producţia industrială

- resursa capitalul

Societatea informaţională

- producţia intelectuală

- resursa informaţia

Societatea cunoaşterii

- informaţiile acumulate conduc la obţinerea de noi cunoştinţe

“Avantajul competitiv real se obţine din surse invizibile, adică din informaţii saucircuite informaţionale, resursele vizibile pot fi cumpărate sau c opiate rapid, cele

invizibile se acumulează însă în ani”

Hiroyouki Itami



8

Figura 2 –Sistemele din organizație

Elementele sistemului informatic:

Resursa fizică (hardware)

Resursa logică (software)

Baza de date

Resursa umană şi cadrul organizatoric

Gestionarea informaţiei computerizate

Dezvoltarea reţelelor de calculatoare şi a Internetului în special a condus laexplozie de informaţii din toate domeniile şi cu precădere din mediul de business.

Gestionarea informaţiei computerizate diferă mult de gestionarea informaţiilor

standard, deoarece aceste informaţii pot avea un volum deosebit de mare ce presupun

pe de altă parte şi costuri de organizare şi mentenabilitate foarte mari.



9

1.2. Tipuri de sisteme

Există1 mai multe tipuri de sisteme informatice în funcţie de scop. Astfel se

identifică următoarele tipuri principale de sisteme informatice: Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor (Transaction Processing Systems - TPS) la

nivelul operaţional din organizaţie

Sisteme Automatizate de Birotică (Office Automation Systems - OAS)

Sisteme de Muncă pe Bază de Cunoştinţe (Knowledge Work Systems - KWS)

Sisteme pentru Managementul Informaţiei (Management Information Systems -

MIS)

Sisteme Suport de Decizie (Decision Support Systems - DSS)

Sisteme Suport a Executivului (Executive Support Systems - ESS)

Sisteme Suport pentru Decizie de Grup (Group Decision Support Systems -

GDSS)

Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator (Computer Supported

Collaborative Work Systems - CSCWS)

1 Kendal & Kendal – Systems Analysis and Design, Pearson Education Inc., New Jersey, 2002



10

Figura 3 - Tipuri de sisteme informatice

Sistemele de Procesare a Sistemelor

Sistemele de Procesare a Sistemelor sunt sisteme de informații computerizate

dezvoltate pentru tranzacții de business cum ar fi de exemplu aplicațiile de salarii sau

de inventar din organizații. Aceste sisteme reduc timpul de prelucrare a datelor.

Totodată permit organizației să interacționeze cu mediul extern. Datorită faptului că

managerii iau informații pe baza datelor generate de aceste sisteme, datele trebuie

actualizate în permanență, pentru a reflecta operațiunile organizației în orice moment.

Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor

Sisteme de Muncă pe Bază deCunoştinţe

Sisteme Automatizate de Birotică

Sisteme Suport pentru ExecutivSisteme Suport pentru Decizie de Grup

Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator

Sisteme Suport de DecizieSisteme pentru Managementul Informaţiei



11


Sistemele Automatizate de Birotică sunt destinate angajaților ce nu creează noi

cunoștințe dar care analizează informațiile, transformă datele și le manipulează,diseminându-le în organizație. Sisteme Automatizate de Birotică cuprind procesoare

word, foi de calcul, desktop publishing, organizare electronică și elemente de

comunicare cum ar fi voice mail, email sau video conferință.

Sisteme de Muncă pe Bază de Cunoștințe

Sistemele de Muncă pe Bază de Cunoștințe reprezintă un suport profesional

personalului cu înaltă calificare și specializare prin facilizarea creării de noi cunoștințe

precum și diseminării contribuției acestor persoane organizației sau societății.

Sisteme pentru Managementul Informaţiei

Sistemele pentru Managementul Informaţiei nu înlocuiesc Sistemele de

Procesare a Tranzacțiilor ci din potrivă, toate sistemele de acest fel includ

tranzacționarea proceselor.

Pentru accesarea informației, utilizatorii sistemelor pentru managementul

informației împart o bază de date comună. Această bază de date conține atât date cât și

modele ce ajută utilizatorul să interpreteze și să folosească aceste date. Sistemele

pentru Managementul Informaţiei au ca ieșire date ce sunt utilizate în procesul de

decizie.

Sisteme Suport de Decizie

Sistemele Suport de Decizie reprezintă un nivel înalt al sistemelor

informaționale computerizate. Se poate spune ca Sistemele Suport de Decizie sunt

similare sistemelor tradiționale de management a informației, deoarece amândouă

depind de o bază de date ca sursă de informații. Față de aceste sisteme, Sistemele



12

Suport de Decizie se diferențiază prin faptul că oferă decidentului un suport de decizie

în toate fazele. În acest fel, aceste sisteme sunt orientate îndeosebi persoanelor sau

grupului de persoane ce le utilizează în mod direct.

Sisteme Expert și Inteligență Artificială

Inteligența artificială poate fi considerat domeniul sistemelor expert. Scopul

general al acestor sisteme a fost dezvoltarea unor mașini ce să posede inteligență,

asemănătoare cu cea umană. În general, s-a urmărit înțelegerea limbajului natural

precum și analizarea abilității de gândire a unei probleme date până la obținerea

concluziei.

Sistemele expert utilizează inteligență artificială în rezolvarea problemelor.

Aceste sisteme sunt deosebit de complexe, deoarece trebuie să împletească

elementele hardware, software cu gândirea unui expert.

În cazul acestor sisteme, sunt furnizate soluții optime pentru problemele date.

Aceste soluții stau la baza deciziilor luate apoi de factorul uman decizional.

Baza unui sistem expert o reprezintă cunoștințele. Interogările sunt rezolvate cu

ajutorul unor programe sau limbaje specializate (de exemplu SQL).

Sisteme Suport pentru Decizie de Grup

Sistemele Suport pentru Decizie de Grup sunt utilizate în momentul când există

un grup la nivelul căruia se iau decizii semi-structurate sau nestructurate. Acestesisteme permit grupului să interacționeze pe baza suportului electronic sub formă de

software specializat. Astfel, sunt puse la dispoziție o serie de aplicații cum ar fi:

chestionare, forumuri, brainstorming, sau creare de scenarii.



13

Sisteme Suport pentru Executiv

Sistemele Suport pentru Executiv reprezintă acele sisteme ce furnizează

managerilor informațiile pe baza cărora se vor lua deciziile la nivel strategic. Acestesisteme ajută executivul să organizeze interacțiunea cu mediul extern prin oferirea de

grafici, suport de comunicații sub formă de tablouri de bord. Aceste sisteme ajută

executivul să adreseze probleme nestructurate prin crearea unui mediu de procesare a

problemelor strategice într-un mod documentat.

1.3. Integrarea tehnologiilor în realizarea sistemelor informatice

Pe măsură ce apar noi tehnologii informatice, analiștii de sistem lucrează la

adaptarea sistemelor tradiționale cu noile tehnologii apărute. Astfel spre exemplu se

face integrarea aplicațiilor de e-comerț pe baza sistemului tradițional de business,

obținându-se un nou sistem de e-business.

Cele mai noi tehnologii informatice utilizate în sisteme de business sunt:

Tehnologii web și e-comeț

Tehnologii ERP (Enterprise Resource Plannig)

Tehnologii wireless

1.3.1. Tehnologii web și e-comeț

Multe din sistemele existente câștigă funcționalitate dacă migrează spre World Wide

Web, implementând sisteme și tehnologii bazate pe Web. La un chestionar2 realizat în

SUA, firmele intervievate au răspuns că strategia de apropiere către Internet le-a adus

o creștere semnificativă a afacerilor. Din același chestionar a reieșit faptul că numărul

celor care doresc creșterea afacerii prin mediul Internet este de cel puțin două ori mai

mare decât al celor care doresc creșterea afacerii prin alianțe strategice.

Printre principalele avantaje ale tehnologiilor Web găsim:




14

Creșterea gradului de conștientizare al serviciilor , produselor, industriei,

persoanelor sau grupului

Posibilitatea de acces a utilizatorilor 24 de ore/ zi

Standardizarea design-ului interfețelor Crearea unui sistem care se poate extinde global

Comerţul electronic3 ( Electronic Commerce sau E-Commerce) reprezintă

sistemul de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanţă.

Relația dintre client și vânzător este creată cu ajutorul Internet-ului.

E-comerțul a apărut în anii 1990, fiind creat de compania IBM. A fost utilizată

și denumirea de Electronic Business. Un termen înrudit este E-Trade, care se referă la

tranzacţiile bursiere electronice.

Tranzacţia electronică reprezintă utilizarea tuturor mijloacelor electronice

pentru participarea la o activitate de comerţ electronic.

În tranzacţiile de e-comerț clasice se disting următoarele etape:

1. informarea comercială referitoare la tranzacţie

2. încheierea contractului comercial

3. comandarea/vânzarea produsului sau a serviciului4. plata.

În cadrul e-comerţului pot fi tranzacţionate bunuri şi servicii digitale.

Tipuri de e-comerț

E-comerţul permite participarea a persoanelor fizice, juridice precum şi a statului sau a

instituţiilor acestuia. În funcţie de relaţiile dintre aceşti participanţi au luat naştere mai

multe categorii de comerţ electronic după cum urmează:

B2B (business-to-business) - toţi participanţii sunt companii sau alte organizaţii

B2C (business-to-consumer) - companiile vând unor persoane fizice

C2B (consumer-to-business) - persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul

pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor

C2C (consumer-to-consumer) - consumatorii care vând direct la alţi consumatori

3 http://ro.wikipedia.org/wiki/E-commerce

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990

http://ro.wikipedia.org/wiki/IBM

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bun_economic


http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat




http://ro.wikipedia.org/wiki/IBM

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990



15

E-government - este întâlnită ca: B2G (business to government), G2B (government to

business), G2C (government to consumer).

Avantajele utilizării e-comerţului4

:

Pentru firme Extinderea pe pieţele internaţionale

Realizarea unei deschideri totale în privinţa

relaţiilor cu clienţii: aceştia pot avea o imagine

aproape completă a organizației

Scăderea costului de creare, procesare,

distribuire, păstrare şi regăsire a informaţiei. Site-

urile web personalizate pot substitui interacţiunile

de tip faţă în faţă, de tip tradiţional

Scăderea costurilor de comunicaţie

Creşterea competitivităţii şi raţionalizarea

proceselor de afaceri, prin restructurări interne şi

prin tehnologii ale informaţiei. Construirea unui lanţ valoric electronic, în

care se pune accentul pe un număr limitat de

competenţe-cheie

Pentru

consumatori

Posibilitatea de efectuare a tranzacțiilor la

orice oră din zi din orice locație unde există o

conexiune la Internet

Consumatorii pot să primească informaţii

relevante în timp foarte scurt

Se pot realiza afilieri cu alte site-uri de

profil.

Utilizatorii pot participa la licitaţii

electronice

4 http://ro.wikipedia.org/wiki/E-commerce



16

Îndemnarea consumatorilor la consum se

realizează printr -o amplă informare comparativă şi

prin facilităţi bune de căutare

Consumatorii pot să interacţioneze cu alţicumpărători în comunităţi electronice

Facilitează competiţia, ceea ce se traduce

prin scăderea preţur ilor

Pentru societate Crearea unui unei comunităţii comerciale, de

exemplu prin chat-uri, forum-uri

Permite ca anumite mărfuri să fie vândute la

preţuri mai scăzute, datorită scăderii cheltuielilor

cu transportul, aranjarea pe raft, stocarea etc.

Pune la dispoziţie o organizare suficient de

atentă şi agilă pentru a răspunde rapid la orice

schimbări din mediul economic, social şi fizic.

1.3.2. Tehnologii ERP

Sistemele ERP se bazează pe integrarea diferitelor aplicații din organizație ce

există pentru diferite nivele de conducere și care se diferențiază prin funcțiunile

permise.

Prin utilizarea acestor tehnologii, toate programele din organizație sunt legate

între ele, realizându-se schimburi de date și informații în mod permanent.

Cele mai noi sisteme ERP, conțin aplicații pentru conexiuni wireless sau pentru

transferul de date și rapoarte pe Internet, pe PDA-uri sau alte dispozitive.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chat



17

Sistemele ERP5 (Enterprise Resource Planning) sunt instrumente software care

facilitează integrarea tuturor informaţiilor din organizaţie într -o platformă unică.

Scopul ERP este de a asigura transparenţa datelor în cadrul organizaţiei şi

permiterea accesului la orice tip de informaţie utilă în desfăşurarea activităţii. Primele sisteme ERP au apărut în anii 1960 cand acest tip de aplicaţie software

era folosit cu preponderenţă pentru asistarea procesului de producţie. Primul produs de

acest tip a fost MRP (Material Resource Planning).

Începând cu anii ’90 sistemele ERP au început să ia forma aplicaţiilor moderne.

În acest sens, informaţiile au putut fi centralizate într -o platformă comună şi

funcţionalităţile sale au fost integrate.

Ultimul pas în dezvoltarea sistemelor ERP îl reprezintă utilizarea Internetului

pentru eficientizarea funcţionalităţilor. Clienţii pot accesa de la distantă propria

comandă sau pot vizualiza stocurile companiei furnizoare prin integrarea facilităţilor

ERP cu aplicaţiile WEB.

Sistemele ERP, sunt programe modulare, formate din aplicații specifice fiecărei

activități din întreprindere. Modulele unui sistem ERP funcţionează integrat utilizând o

bază de date comună, sau pot funcţiona independent. Cele mai des întâlnite module ce

se utilizează în întreprindere sunt:

Producţie având ca scop planificarea si urmărirea productiei

Gestiune având ca scop evidenţa stocurilor, a furnizorilor, a plaţilor şi

încasărilor

Salarii având ca scop calculul salariilor şi managementul informaţiilor

referitoare la personal

Contabilitate având ca scop evidenţa financiar contabilă

Imobilizări având ca scop evidenţa mijloacelor fixe şi calculul amortizării

CRM având ca scop managementul relaţiilor cu clienţii

BI având ca scop rapoarte, analize, prognoze

o Principalele caracteristici ale sistemelor ERP sunt:

Organizează procesele și activitățile de afaceri punând la dispoziție informații

rapide, concrete si concise.5 http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP

http://ro.wikipedia.org/wiki/Software




18

Se adaptează rapid la schimbările permanente ale mediului de afaceri cu

întreruperi minime ale activităților companiei.

Oferă o interfață de utilizare modernă care va creste productivitatea prin

scutirea timpului de lucru aferent operării. S prijină în luarea deciziilor manageriale pe baza unor informații inteligente

oferite în timp real

Prin achiziția unui ERP, se adoptă tehnici de afaceri moderne îmbunătățindu-se

randamentul afacerii.

Se scutesc resurse și timp reducând costurile.

Informațiile sunt afișate conform necesităților personalului care utilizează

aplicația.

Sistemele ERP înglobează scenarii de business intelligence, deci aspectele

problematice dar si posibilitățile de dezvoltare vor fi mai ușor de identificat și

de intervenit asupra lor.

Comunicarea va deveni mai rapidă și mai eficientă între companie și clienți.

1.3.3. Tehnologii wireless

Dezvoltatorii de sisteme informatice caută ca noile sisteme să se bazeze pe

unități de tip wireless. Astfel, noile aplicații pot funcționa pe PDA-uri (Personal

Digital Assistants) sau pe alte dispozitive care se pot conec ta între ele fără conexiuni

fizice.

Sistemele de comerț care folosesc tehnologii wireless se numesc sisteme M-

Commerce (Mobile-Commerce).

Multe dintre aceste unității de comunicație wireless sunt bazate tot pe Web,

adică oferă posibilitatea utilizatorului de a naviga pe Internet și de a deschide aplicații

Web.

Tot în cadrul acestor sisteme putem include și sistemele de informare a

segmentului de management prin furnizarea de informații sub forma de SMS-uri sau

scurte rapoarte trimise pe telefonul mobil.



19

Figura 4 – Noile tehnologii informatice aplicate asupra tipurilor de sisteme

Să ne reamintim...

Cunoştinţa include capacitatea de a evalua informaţia într -un sens sau scop. A

avea cunoştinţe sau abilitatea de a efectua sarcini complexe, presupune maimult decât a avea o listă de instrucţiuni sau informaţii necesare;

În informatica economică, se consideră sinonime conceptele de

informaţie şi dată. Nivelul pragmatic reflectă cel mai fidel mecanismul

procesului de cunoaştere. La un moment dat, cunoştinţele reprezintă

totalitatea informaţiilor dobândite anterior – tezaurul – la care trebuie raportat

rezultatul oricărui proces de informare.

Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor

Sisteme de Muncă pe Bază deCunoştinţe


Sisteme Suport pentru ExecutivSisteme Suport pentru Decizie de Grup

Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator

Sisteme Suport de DecizieSisteme pentru Managementul Informaţiei

TehnologiiWeb și E-

Comerț

TehnologiiERP

TehnologiiWireless



20

“Avantajul competitiv real se obţine din surse invizibile, adică din

informaţii sau circuite informaţionale, resursele vizibile pot fi cumpărate

sau copiate rapid, cele invizibile se acumulează însă în ani”

Hiroyouki Itami

Rezumat

Noţiunile de dată şi informaţie se consideră în vorbirea curentă ca fiind

sinonime, ele însă diferă esenţial. Se remarcă două moduri de abordare:

A) se consideră noţiunea de bază cea de informaţie, iar cea de dată derivă din

aceasta;

B) noţiunea de bază este cea de dată , iar informaţia se consideră ca derivată

din aceasta.

Există6 mai multe tipuri de sisteme informatice în funcţie de scop. Astfel se

identifică următoarele tipuri principale de sisteme informatice:

Sisteme de Procesare a Tranzacţiilor (Transaction Processing Systems -

TPS) la nivelul operaţional din organizaţie Sisteme Automatizate de Birotică (Of fice Automation Systems - OAS)

Sisteme de Muncă pe Bază de Cunoştinţe (Knowledge Work Systems -

KWS)

Sisteme pentru Managementul Informaţiei (Management Information

Systems - MIS)

Sisteme Suport de Decizie (Decision Support Systems - DSS)

Sisteme Suport a Executivului (Executive Support Systems - ESS)

Sisteme Suport pentru Decizie de Grup (Group Decision Support

Systems - GDSS)

Sisteme Colaborative Suport Bazate pe Calculator (Computer

Supported Collaborative Work Systems - CSCWS)




21

Printre principalele avantaje ale tehnologiilor Web găsim:

Creșterea gradului de conștientizare al serviciilor, produselor,

industriei, persoanelor sau grupului

Posibilitatea de acces a utilizatorilor 24 de ore/ zi Standardizarea design-ului interfețelor

Crearea unui sistem care se poate extinde global

E-comerţul permite participarea a persoanelor fizice, juridice precum şi a

statului sau a instituţiilor acestuia. În funcţie de relaţiile dintre aceşti

participanţi au luat naştere mai multe categorii de comerţ electronic după cum

urmează:

B2B (business-to-business) - toţi participanţii sunt companii sau alte

organizaţii

B2C (business-to-consumer) - companiile vând unor persoane fizice

C2B (consumer-to-business) - persoane fizice (consumatori) care

utilizează Internetul pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor

C2C (consumer-to-consumer) - consumatorii care vând direct la alţiconsumatori

E-government - este întâlnită ca: B2G (business to government), G2B

(government to business), G2C (government to consumer).

Sistemele ERP se bazează pe integrarea diferitelor aplicații din organizație ce

există pentru diferite nivele de conducere și care se diferențiază prin

funcțiunile permise.

Prin utilizarea acestor tehnologii, toate programele din organizație sunt

legate între ele, realizându-se schimburi de date și informații în mod

permanent.

Cele mai noi sisteme ERP, conțin aplicații pentru conexiuni wireless

sau pentru transferul de date și rapoarte pe Internet, pe PDA-uri sau alte

dispozitive.





22

Sistemele ERP7 (Enterprise Resource Planning) sunt instrumente

software care facilitează integrarea tuturor informaţiilor din organizaţie într -o

platformă unică.

Test de evaluare a cunoştinţelor

Ce înțelegeți prin noțiunea de cunoștință? Explicați răspunsul.

Care sunt principalele tipuri de sisteme informatice? Detaliați răspunsul.

7 http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP





23

Introducere

Ciclul de viață se împarte în șapte faze diferite. Aceste faze sunt privite ca o

înlănțuire de etape și nu ca pași de sine-stătători.

Competenţele unităţii de învăţare Înțelegerea etapelor din ciclul de viață a sistemelor informatice precum și a

elementelor caracteristice fiecărui moment luat separat.


Ciclul de viață a dezvoltării sistemelor informatice cuprinde toate fazele de

analiză și proiectare a sistemelor informatice. Analiștii nu sunt de acord în legătură

cu fazele care compun acest ciclu de dezvoltare. După unii specialiști8, ciclul de viață

se împarte în șapte faze diferite (vezi figura 3). Aceste faze sunt privite ca o înlănțuire

de etape și nu ca pași de sine-stătători.

Cei șapte pași ai ciclului de viață al unui sistem informatic sunt:

1. Identificarea problemelor, oportunităților și a obiectivelor

2. Determinarea informațiilor necesare

3. Analiza cerințelor de sistem

4. Proiectarea sistemului


Unitatea de învăţare 2. Ciclul de viață a dezvoltării

sistemelor informatice



24

5. Dezvoltarea și documentarea sistemului

6. Testarea și mentenanța sistemului

7. Implementarea și evaluarea sistemului

Figura 5 – Ciclul de viață a sistemelor informatice

2.1. Identificarea problemelor, oportunităților și a obiectivelor

În prima etapă a ciclului de viață a sistemului informatic, analiștii iși

concentrează atenția asupra identificării problemelor, oportunităților și obiectivelor.

Ciclul de viață a sistemelor informatice

1. Identificareaproblemelor,

oportunităților șia obiectivelor

2. Determinareainformațiilor

necesare

3. Analizacerințelor de

sistem4. Proiectarea

sistemului

5. Dezvoltarea șidocumentarea

sistemului

6. Testarea și mentenanțasistemului

7. Implementareași evaluareasistemului



25

Această etapă este critică pentru desfășurarea întregului proces de dezvoltare, deoarece

poate evita alocarea de timp unei probleme greșite sau pusă greșit.

Această etapă presupune o imagine corectă a ceea ce presupune afacerea ce se

dorește informatizată. Observarea oportunităților poate face ca afacerea să câștige unavantaj față de competiție sau poate stabili un standard pentru industria respectivă.

Identificarea obiectivelor este o componentă deosebit de importantă a fazei,

deoarece analiștii caută să vadă ce urmărește afacerea respectivă și cum să

îndeplinească obiectivele.

Persoanele implicate în prima fază sunt utilizatori obișnuiți ai viitorului sistem

informatic, analiști, manageri de sistem ce vor coordona proiectul.

Activitățile din această fază constau din intervievarea utilizatorilor, obținându-

se nivelul de cunoștințe al acestora, estimarea scopului proiectului precum și a

rezultatelor.

Rezultatul acestei faze este un raport de fezabilitate în care se găsesc:

identificarea problemelor și obiectivele viitorului sistem.

2.2 Determinarea informațiilor necesare

A doua fază o reprezintă determinarea informațiilor necesare pentru situația

respectivă. Printre instrumentele utilizate în determinarea informațiilor necesare

identificăm investigarea datelor brute, interviuri, chestionare, observarea

comportamentului persoanelor care iau decizii, mediul de afaceri și chiar crearea unor

prototipuri.

Dezvoltarea rapidă a aplicațiilor (Rapid Application Developement - RAD) esteo metodă orientată pe obiecte utilizată de dezvoltatorii de sisteme ca un instrument

software.

În această fază a ciclului de dezvoltare, analiștii încearcă să înțeleagă nevoile

utilizatorilor pentru a-și îndeplinii sarcinile.

Există situații când doar primele două faze ale ciclului de viață sunt complete,

restul fiind într-o continuă dinamică.



26

Persoanele implicate în această fază sunt analiștii și utilizatorii, în speță

managerii de operații și operatorii direcți ai sistemului. Analiștii de sistem trebuie să

cunoască detaliile și funcțiile sistemului curent: cine este implicat, în ce activitate,

unde are loc respectiva activitate, când din punct de vedere temporar și cum, adică ceproceduri sunt utilizate.

În situația în care pentru justificarea a unei anumite operații se primește

răspunsul din partea utilizatorilor "Întotdeauna s-a făcut așa!", analistul va trebui să

înțeleagă singur respectivele proceduri și apoi să le optimizeze.

Ca rezultat al acestei faze, analistul trebuie să înțeleagă cum funcționează

afacerea respectivă, precum și să aibă o imagine completă a persoanelor, scopurilor,

datelor și procedurilor implicate.

2.3. Analiza cerințelor de sistem

Următoarea fază o reprezintă analiza a tuturor nevoilor sistemului. Și pentru

această fază există numeroase instrumente ce sunt utilizate în determinarea cerințelor.

Un astfel de instrument este diagrama datelor de tip flow, ce reliefează intrările,

procesele și ieșirile din sistem într -o formă grafică.

Pe baza diagramei de date de tip flow este dezvoltat un dicționar de date ce

conține toate tipurile de date conținute în sistem, precum și specificațiile acestor (tip

alfanumeric, tip text, lungime, etc. ).

În timpul acestei faze analistul de sistem analizează de asemenea structura

deciziilor luate. Structurarea deciziilor este făcută pentru condiții diferite, condițiialternative, acțiuni și reguli ce pot fi determinate (arbori de decizie, tabele de decizie).

Nu toate deciziile din organizație sunt structurate, dar este foarte important

pentru analiștii de sistem să le înțeleagă. Deciziile semistructurate (decizii luate sub

risc) sunt acceptate de sistemele suport de decizie. Când analizează decizii

semistructurate, analistul examinează deciziile luate în funcție de gradul de decizie, de

gradul de complexitate a problemei precum și de numărul de criterii pa baza cărora

este luată decizia.



27

Analiza deciziilor multicriteriale (decizii luate când există mai mulți factori ce

trebuie luați în considerare) este de asemenea o parte din această etapă a ciclului de

viață a sistemului informatic.

Există mai multe tehnici disponibile pentru analiza deciziilor multicriteriale,incluzându-se aici procesele de negociere sau procesele de măsurare.

În acest moment al ciclului de viață al produsului informatic, analistul de

sistem pregătește o imagine sumară a viitorului sistem precum și o analiza a costurilor

și beneficilor implicate sau a unor alternative, făcând recomandări privind cursul

următoarelor etape.

Fiecare problemă de sistem este unică, și nu este doar o singură metodă de

rezolvare. De aceea, maniera în care sunt făcute recomandările privind soluțiile sunt în

funcție de calitățile individuale precum și de pregătirea fiecărui analist.

2.4. Proiectarea sistemului

În faza de proiectare a sistemului din ciclul de viață, analistul utilizează

informația colectată în fazele anterioare pentru a proiecta logic sistemul informatic.

Analistul proiectează procedurile de intrare a datelor, astfel ca datele introduse în

sistem să fie complete și corecte. Pentru acest lucru, analistul folosește tehnici

specifice cum ar fi crearea de formulare sau ecrane de introducere a datelor.

Tot în această fază este creată și interfața cu utilizatorul care mijlocește accesul

acestuia la sistem. Interfața este realizată cu ajutorul perifericelor de intrare (tastatură)

precum și cu ajutorul unor GUI-uri (Graphical User Interface) ce utilizează atât

mouse-ul cât și ecranul tactil după caz. Faza de proiectare include de asemenea și fișiere sau baze de date în care se vor

stoca datele specifice sistemului. În această fază, analistul lucrează și cu viitorii

utilizatori ai sistemului care prezintă cum doresc să apară informațiile, atât la ecran cât

și la imprimantă.

În cele din urmă, analistul trebuie să realizeze proiectarea design-ului precum și

a procedurilor de backup pentru a proteja sistemul și datele conținute. În acest

moment, sistemul este împărțit în mai multe pachete. De fiecare pachet se va o cupa un



28

programator sau grup de programatori. Fiecare pachet trebuie să aibă specificat care

sunt intrările, procedurile ce se vor executa și ieșirile. De asemenea aceste pachete

includ arbori sau tabele de decizie, diagrame de date de tip flow, un sistem de

flowchart, precum și numele și funcțiile tuturor rutinelor deja scrise.

2.5. Dezvoltarea și documentarea sistemului

În a cincea fază a ciclului de viață a sistemului, analistul lucrează alături de

programatori pentru a dezvolta sistemul proiectat.

De asemenea, analistul colaborează și cu utilizatorii sistemului pentru a întocmi

documentația sistemului formată din manuale, proceduri, ajutor online, site-uri web

conținând FAQ (Frequently Asked Questions – Întrebări frecvente), fișiere de tip

"Read Me". Această documentație trebuie să ajute în viitor utilizatorii când vor avea

nevoie de informații privitoare la sistem.

Programatorii au în această fază un rol foarte important deoarece ei

proiectează, scriu cod de program și înlătură erorile de program.

2.6. Testarea și mentenanța sistemului

Înainte ca sistemul informatic să fie utilizat este necesar ca acesta să fie testat.

Este mult mai ieftin dacă erorile sunt descoperite înainte ca sistemul să fie livrat

utilizatorilor. Unele din teste sunt făcute de către programatori, altele sunt făcute de

programatori alături de analiști. De obicei testele se fac cu o serie de date de test care

sunt alese reprezentativ, iar în alte cazuri se utilizează date reale. Mentenanța sistemului reprezintă totalitatea operațiilor de întreținere, update

(care în unele cazuri se pot face automat prin conexiunea utilizatorului la In ternet și

conectarea la serverul firmei producătoare a sistemului).

După ce sistemul este instalat, el trebuie menținut, adică programele trebuie

modificate pentru a fi mereu actualizate. Figura următoare arată media de timp

petrecută în cadrul procesului de mentenanță al unui sistem MIS (Management

Information System).



29

Figura 69 - Media de timp petrecută în cadrul procesului de mentenanță

Figura 5 ilustrează suma resurselor implicate (timp și bani) în dezvoltarea și

mentenanța sistemului. Zona de sub curbă reprezintă suma totală cheltuită. După cum

se observă,costul total al mentenanței tinde să crească când sistemul se dezvoltă. De la

un anumit punct, costul cu mentenanța este mai mare decât costul creării unui nou

sistem informatic.

În concluzie, mentenanța este un proces din ciclul de viață al sistemului

informatic. După instalarea sistemului informatic, mentenanța este de obicei sub formă

de corecturi ale unor erori neobservate în momentul testării. După ce aceste erori sunt

rezolvate, sistemul devine funcțional la capacitate maximă pentru utilizatori.

Pe de altă parte după trecerea unei lungi perioade de timp, sistemul devine

învechit și iar procesele de mentenanță devin foarte costisitoare.




30

Figura 710 – Evoluția resurselor în funcție de timp

2.7. Implementarea și evaluarea sistemului

În ultima fază a ciclului de viață, analistul ajută la implementarea sistemului

informatic. Această fază include de asemenea și instruirea viitorilor utilizatori pentru a

putea utiliza la toate capacitățile sistemul.

În cazul implementării sistemului într -o organizație, înlocuind un sistem

existent, este necesar să fie preluate anumite date sau proceduri din vechiul sistem

automat, reintroducerea manuală în noul sistem durând foarte mult.

De exemplu în cazul înlocuirii unui program de contabilitate cu unul nou se vor prelua bazele de date ce conțin produsele, clienții, furnizorii, salariații etc.

Observație. Realizarea unui sistem informatic este într -un ciclu. Când analistul

finalizează o fază a dezvoltării sistemului și trec la următoarea, descoperirea unei

probleme poate face ca analistul să se întoarcă la una din fazele anterioare. De

exemplu, dacă în faza de testare, s-a găsit o eroare, trebuie urmărit dacă este o eroare


Sumaresurselorcheltuite

Ziuainstalării

Timp

Dezvoltareasistemului

Erori postinstalare

Eroriminore

Modificări majoredatorate tehnologiei



31

de programare sau o eroare de proiectare. Astfel, după identificarea tipului de eroare

trebuie mers în faza respectivă de unde se reia ciclul.

Rezumat Cei șapte pași ai ciclului de viață al unui sistem informatic sunt:

1. Identificarea problemelor, oportunităților și a obiectivelor

2. Determinarea informațiilor necesare

3. Analiza cerințelor de sistem

4. Proiectarea sistemului

5. Dezvoltarea și documentarea sistemului

6. Testarea și mentenanța sistemului

7. Implementarea și evaluarea sistemului


Enumerați pașii caracteristici ciclului de viață ai sistemelor informatice și

explicați înlănțuirea lor.



32

Introducere

Un pachet de instrumente CASE, crește productivitatea grupului prin

permiterea analizării și distribuirii muncii între membrii echipei, care pot

foarte simplu accesa de pe PC-ul lor datele respective.

Instrumentele CASE facilitează interacțiunea dintre membrii echipei prin

procese interactive,dinamice sau procese iterative.


Înțelegerea conceptelor CASE.

Locul în care este optimă utilizarea acestor instrumente.

Importanța utilizării instrumentelor CASE.


Instrumentele de tip CASE (Computer-Aided Software Engineering) au apărut

în anii 90. Acestea au fost create special pentru a îmbunătății munca de rutină utilizând

un suport automat. Sistemele organizaționale, procedurile și anumite practici utilizateîn management pot conține instrumente CASE.

În unele sisteme informatice, analiștii permit utilizatorilor să realizeze grafice și

să modifice diagrame într -o manieră foarte facilă. Astfel analistul poate deveni mai

productiv, reducând din timpul în care se realizau grafice tradițional sau în care se

reprezentau diagrame de date de tip flow.

Unitatea de învăţare 3. Utilizarea instrumentelor CASE



33

Un pachet de instrumente CASE, crește productivitatea grupului prin

permiterea analizării și distribuirii muncii între membrii echipei, care pot foarte simplu

accesa de pe PC-ul lor datele respective.

Instrumentele CASE facilitează interacțiunea dintre membrii echipei prinprocese interactive,dinamice sau procese iterative.

Pentru ca un sistem informatic să fie considerat satisfăcător, trebuie să permită

o comunicare excelentă între analiști și utilizatori, pe întregul ciclu de viață al

produsului.

Un alt avantaj semnificativ al utilizării instrumentelor CASE îl reprezintă

integrarea activităților și oferirea unei continuități între sistemele dezvoltate.

Instrumentele CASE au un rol important atunci când o fază a ciclului de viață a

sistemului necesită câteva modificări. Integrarea activităților prin folosirea acestor

tehnologii face mai ușoară înțelegerea cum toate fazele ciclului de viață sunt strâns

legate dar independente.

Poate cel mai mare avantaj al utilizării instrumentelor CASE îl reprezintă faptul

că aceste instrumente permit utilizatorilor să analizeze impactul modificărilor de

mentenanță. Instrumentul CASE va trece peste fiecare ecran, raport sau fișier ce este

folosit, creând un plan de mentenanță complet.

Instrumentele CASE se împart în două categorii:

- Instrumente UPPER CASE

- Instrumente LOWER CASE

Instrumentele UPPER CASE ajută analiștii și designerii, în timp ce

instrumentele LOWER CASE sunt utilizate numai de programatori și persoanele caretrebuie să implementeze sistemele proiectate de instrumente UPPER CASE.

3.1. Instrumente UPPER CASE

Un instrument UPPER CASE permite analistului să creeze și să modifice

design-ul sistemului. Toate informațiile despre proiect sunt stocate într -o enciclopedie

numită depozitul CASE. Acesta este o mare colecție de înregistrări, elemente,



34

diagrame, ecrane, rapoarte sau alte informații. Analiștii pot astfel vedea pe schema

design-ului sistemului unde pot apare erori.

Totodată, un instrument, UPPER CASE oferă un suport în modelarea cerințelor

funcționale ale organizației, asistând analiștii și utilizatorii în definirea limitelor proiectului. În același timp, ajută să se vizualizeze cum se potrivește proiectul pe

organizația respectivă.

3.2. Instrumente LOWER CASE

Instrumentele LOWER CASE sunt utilizate pentru a genera sursa cod a

programului, eliminând nevoia de programare.

Instrumentele LOWER CASE fac ca sistemul să fie produs mai rapid, pe baza

generatoarelor de cod.

Suma de timp petrecută cu mentenanța scade datorită faptului că codul este

generat deci nu are erori. Singurele erori care pot apare sunt erorile de design. Prin

scăderea timpului se poate aloca mai mult timp pentru dezvoltarea unor noi sisteme

mai performante.

Codul generat poate fi făcut în mai multe limbaje, deci se poate face o migrare

rapidă a sistemelor de pe o platformă pe alta

Rezumat

În unele sisteme informatice, analiștii permit utilizatorilor să realizeze grafice

și să modifice diagrame într -o manieră foarte facilă. Astfel analistul poate

deveni mai productiv, reducând din timpul în care se realizau graficetradițional sau în care se reprezentau diagrame de date de tip flow.

Instrumentele CASE au un rol important atunci când o fază a ciclului de viață

a sistemului necesită câteva modificări. Integrarea activităților prin folosirea

acestor tehnologii face mai ușoară înțelegerea cum toate fazele ciclului de

viață sunt strâns legate dar independente.

Poate cel mai mare avantaj al utilizării instrumentelor CASE îl

reprezintă faptul că aceste instrumente permit utilizatorilor să analizeze



35

impactul modificărilor de mentenanță. Instrumentul CASE va trece peste

fiecare ecran, ra port sau fișier ce este folosit, creând un plan de mentenanță

complet.

Instrumentele CASE se împart în două categorii: - Instrumente UPPER CASE

- Instrumente LOWER CASE


Care sunt avantajele utilizării instrumentelor CASE?

Care sunt principalele tipuri de instrumente CASE?



36

Introducere

Analiza sistemului informațional are ca scop cunoaşter ea sistemului existent

şi stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă cerinţele

managementului organizaţiei respective.


Însușșirea principalelor metode utilizate în etapele de analiză, proiectare și

implementare.


Observaţii:

1. Metodologia cuprinde etapele / procesele de realizare a unui sistem informatic;

fluxul realizării acestor etape / procese; modul de derulare a ciclului de viaţă a

sistemului informatic, etc.

2. Metoda reprezintă modul unitar în care analiştii de sistem, programatorii şi alte

categorii de personal implicate realizează procesul de analiză a sistemului

existent, proiectarea, realizarea şi implementarea noului sistem informatic.

3. Tehnicile de lucru reprezintă felul în care se acţionează eficient şi rapid în

cadrul unei metode, pentru soluţionarea diferitelor probleme ce apar în

Unitatea de învăţare 4. Metode şi tehnici de realizare a

sistemelor informatice



37

procesele de realizare a sistemelor informatice. Metoda are un caracter general,

în cadrul ei se aplică diferite tehnici.

Analiză Proiectare Implementare

1. Metoda descendentă

(top-down)

X X

2. Metoda ascendentă

(bottom-up)

X X

3. Metoda de

implementare

(paralelă, serială,

pivot)

X

4. Tehnici de planificare

a execuţiei (CPM,

PERT)

X X X

5. Tehnica interviului X

6. Tehnica chestionarului X

7. Tehnici de

reprezentare (sl,

diagrame,..)

X X

8. Tehnica tabelelor de

decizie

X X

9. Tehnici de corecţie şi

control automat al

datelor

X X X



38

4.1. Analiza sistemului informaţional

Analiza sistemului informațional are ca scop cunoaşterea sistemului existent şi

stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă cerinţele managementuluiorganizaţiei respective.

Pasul 1. MODELUL MEDIULUI – stabilirea graniţei dintre sistem şi mediul

înconjurător, modul lor de interacţiune

Pasul 2. MODELUL COMPORTAMENTAL – studiul sistemului din punct de

vedere conceptual: sistemul privit ca o colecţie de procese (transformări), care acceptă

date din afara sistemului (evenimente) şi le transformă în date de ieşire (răspunsuri).

Sistemul este studiat sub 3 aspecte:

funcţional – descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor şi a datelor de ieşire

structural – identificarea datelor utilizate, tipul, lungimea acestora, precum şi

a legăturilor dintre ele

dinamic – se referă la evenimentele care determină trecerea sistemului sau a

componentelor dintr-o stare în alta.

Din punct de vedere al gradului de detaliere:

modelul fizic – reflectă structura tehnică şi operaţională a sistemului,

descrie cum funcţionează acesta într -o anumită implementare; reprezintă o

variantă de implementare a modelului logic modelul logic – arată ce trebuie să facă sistemul fără a ţine cont de

caracteristicile de implementare şi de restricţiile tehnice; modelul logic este mai

stabil în timp decât cel fizic

Observaţii:

- Analiza începe cu investigarea şi elaborarea modelului fizic al sistemului

existent, din care derivă modelul logic al sistemului existent



39

- Modelul logic al sistemului existent împreună cu cerinţele beneficiarului stau

la baza elaborării modelului logic al noului sistem

Activităţile etapei de analiză pot fi grupate în: stabilirea ariei de investigare

investigarea preliminară a cerinţelor

structurarea sistemului existent

elaborarea modelului fizic

elaborarea modelului logic

asamblarea rezultatelor investigării

evaluarea sistemului

definirea soluţiei de evaluare a noului sistem

4.2. Procesul de colaborare între echipa de management (MN) și analiştii de

sistem (AS)

Pasul 1. MN prezintă cerinţele pe care sistemul trebuie să le îndeplinească. Se prezintă

deficienţele actualului sistem.

Pasul 2. MN împreună cu AS determină aria de cuprindere a noului sistem care va fi

implementat, precum şi cauzele deficienţelor existente în actualul sistem.

Pasul 3. AS efectuează un studiu al unităţii, care se finalizează cu colectarea

informaţiilor despre organizaţia analizată.

Pasul 4. AS pornind de la informaţiile obţinute şi cerinţele MN, realizează analiza

sistemului existent, pe diferite nivele de abstractizare.Pasul 5. AS prezinta la MN modalităţile de realizare a obiectivelor şi eliminare a

deficienţelor. Se prezintă mai multe alternative de perfecţionare a sistemului. Dacă

analiza este eronată se reia de la Pasul 1.

Pasul 6. MN alege varianta convenabilă după mai multe criterii (timp, cost,

completitudine, echipamente,...). Dacă nici o variantă nu este convenabilă se poate

renunţa la realizarea noului sistem.



40

Rezultatele analizei (conform SSADM):

descrierea serviciilor existente arată cum sunt organizate datele şi procesele în

sistemul existent; se prezintă modelul logic al datelor şi fluxurile logice de date

catalogul utilizatorilor descrie sarcinile realizate de utilizatorii ceinteracţionează cu viitorul sistem

catalogul cerinţelor cuprinde în ordinea priorităţilor acceptate de utilizator

cerinţele funcţionale şi nefuncţionale (tehnologia de prelucrare, securitatea şi

arhivarea datelor) ale sistemului

opţiunea selectată a sistemului exprimă soluţia optimă a cerinţelor

beneficiarului şi conţine: analiza cost- beneficiu şi o descriere a funcţionalităţii.

4.3. Diagrama de flux a documentelor

Simboluri utilizate:

< flux >

Flux de date – este format din datele transmise între două activităţi

Entitate - poate fi o persoană, un grup de persoane sau un compartiment din interiorul

sau din exteriorul sistemului analizat



41



42

4.4. Diagrama de flux a resurselor fizice


< flux >

Flux de date – este format din datele transmise între două activităţi;

este etichetat printr-un substantiv care sugerează informaţia sau pachetul de

informaţii transmise

Entitate - poate fi o persoană, un grup de persoane sau un compartiment din interiorul

sau din exteriorul sistemului analizat

Activitate – numele activităţilor principale din sistem

Resursă – reprezentarea părţii fizice (resursele transferate între activităţi)

Resursă



43



44

4.5. Diagrama de flux a datelor


< flux >

Flux de date – este format din datele transmise între două procese;

este etichetat printr-un substantiv care sugerează informaţia sau pachetul de

informaţii transmise

Entitate externă – (terminator) este sursa / receptorul de date. Poate fi un alt sistem

(organizaţie, compartiment, persoană) şi în acest caz comportamentul nu va fi studiat.

Entitate externă duplicată

Procesul - este etichetat cu text ce sugerează modul de transformare a datelor şi esteidentificat printr-un număr. Se va preciza şi locaţia (compartiment/persoană)

procesului



45

Proces elementar

Stocul de date – este un depozit temporar sau permanent de date. Poate fi manual

(registru, dosar, arhivă de documente) sau baze de date. În etichetă se precizează:

manual M

pe suport magnetic D

temporar T

Stoc de date duplicat



46



47



48



49



50

Să ne reamintim...

1. Metodologia cuprinde etapele / procesele de realizare a unui sistem

informatic; fluxul realizării acestor etape / procese; modul de derulare a

ciclului de viaţă a sistemului informatic, etc.

2. Metoda reprezintă modul unitar în care analiştii de sistem,

programatorii şi alte categorii de personal implicate realizează procesul

de analiză a sistemului existent, proiectarea, realizarea şi

implementarea noului sistem informatic.

3. Tehnicile de lucru reprezintă felul în care se acţionează eficient şi rapid

în cadrul unei metode, pentru soluţionarea diferitelor probleme ce apar

în procesele de realizare a sistemelor informatice. Metoda are un

caracter general, în cadrul ei se aplică diferite tehnici.

Rezumat Analiza sistemului informațional are ca scop cunoaşterea sistemului existent

şi stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă cerinţele

managementului organizaţiei respective.

Pasul 1. MODELUL MEDIULUI – stabilirea graniţei dintre sistem şi

mediul înconjurător, modul lor de interacţiune

Pasul 2. MODELUL COMPORTAMENTAL – studiul sistemului din

punct de vedere conceptual: sistemul privit ca o colecţie de procese

(transformări), care acceptă date din afara sistemului (evenimente) şi le

transformă în date de ieşire (răspunsuri).

Procesul de colaborare între echipa de management (MN) și analiştii de

sistem (AS)



51

Pasul 1. MN prezintă cerinţele pe care sistemul trebuie să le îndeplinească. Se

prezintă deficienţele actualului sistem.

Pasul 2. MN împreună cu AS determină aria de cuprindere a noului sistem

care va fi implementat, precum şi cauzele deficienţelor existente în actualulsistem.

Pasul 3. AS efectuează un studiu al unităţii, care se finalizează cu colectarea

informaţiilor despre organizaţia analizată.

Pasul 4. AS pornind de la informaţiile obţinute şi cerinţele MN, realizează

analiza sistemului existent, pe diferite nivele de abstractizare.

Pasul 5. AS prezinta la MN modalităţile de realizare a obiectivelor şi

eliminare a deficienţelor. Se prezintă mai multe alternative de perfecţionare a

sistemului. Dacă analiza este eronată se reia de la Pasul 1.

Pasul 6. MN alege varianta convenabilă după mai multe criterii (timp, cost,

completitudine, echipamente,...). Dacă nici o variantă nu este convenabilă se

poate renunţa la realizarea noului sistem.


Ce presupune ci care este scopul analizei sistemului informatic?



52

Introducere

Obiectivul aplicației este obținerea de informații privind existentul în stoc,

intrările și ieșirile de materii prime și materiale, cantitativ și valoric în cadrul

unei societăți comerciale precum și înregistrarea în contabilitate a operațiilor respective.


Crearea unei aplicații informatice pentru gestiunea materiilor prime și

materialelor.


5.1. Obiectiv

Obiectivul aplicației este obținerea de informații privind existentul în stoc,intrările și ieșirile de materii prime și materiale, cantitativ și valoric în cadrul unei

societăți comerciale precum și înregistrarea în contabilitate a operațiilor respective.

5.2. Ieșirile aplicației

Ișierile sunt sub forma de rapoarte. Principalele rapoarte ale aplicației sunt:

Unitatea de învăţare 5. Aplicație informatică pentru

gestiunea și contabilitatea materiilor prime și materialelor

la o societate comercială



53

a) Situația intrărilor de materiale pe lună NR(2)

Nr.

crt

Document Cod.

Mat.

Den.

Mat.

Cant.

Intrată

Preț Valoare

Fel Număr Data

NR(3) CH(3) NR(5) Date(8) NR(3) CH(20) NR(7) NR(4,2) NR(5,2)

Subtotal pe material * *

Total general *

b) Situația ieșirilor de materiale pe lună NR(2)

Nr.

crt

Document Cod.

Mat.

Den.

Mat.

Cant.

Ieșită

Preț Valoare

Fel Număr Data

NR(3) CH(3) NR(5) Date(8) NR(3) CH(20) NR(7) NR(4,2) NR(5,2)

Subtotal pe material * *

Total general *

c) Registru jurnal la data de Date(8)Nr.

crt.

Data

înreg.

Document Explicații Simbol cont Sume

Fel Număr Data Debit Credit Debit Credit

NR(3) DATE(8) CH(3) NR(5) DATE(8) CH(20) NR(5) NR(5) NR(5,2) NR(5,2)

d) Situația stocurilor de materiale la sfârșitul lunii

Nr. crt. Cod Den.

mat.

UM Preț

mediu

Stoc Sold

NR(3) NR(3) CH(20) CH(3) NR(5,2) NR(7) NR(5,2)

Total pe magazie *

Total general **



54

e) Balanța analitică a materialelor pe luna NR(2)

Cod

Mat.

Den.

Mat.

Preț

mediu

Stoc

inițial

Sold

inițial

Intrări Ieșiri Stoc

final

Sold

finalVal. Cant Val. Cant.

NR(3) CH(20) NR(4) NR(7) NR(5) NR(5) NR(7) NR(5) NR(7) NR(7) NR(5)Total general * * * *

5.3. Intrările aplicației

Tabelele utilizate pentru obținerea rapoartelor sunt:

Denumire Simbol în

tabelă

Tip

cod material codmat NR(3)

denumire material denmat CH(20)

unitate de măsură um CH(3)

pret mediu la începutul

perioadei

pretmi NR(4,2)

luna luna NR(2)

cod magazie codmag NR(2)

cod partener codpart NR(2)

stoc la începutul

perioadei

stocin NR(7)

cantitate intrată pe

perioada

cantin NR(7)

valoare intrări valintr NR(4,2)

cantitate ieșită pe

perioadă

cante NR(7)

stoc final stocf NR(7)



55

Denumire Simbol în

tabelă

Tip

preț mediu la sfarșitul

perioadei

pretmf NR(5,2)

fel document feld CH(3)

număr document nrdoc NR(5)

data documentului datad DATE(8)

cont debitor contdb NR(5)

cont creditor contcr NR(5)

cantitate intrată sau

ieșită

cant NR(7)

preț pret NR(5,2)

MATERIALE

codmat denmat um pretmi

STOCURI

codmat pretmi luna codmag codpart stocin cantin valintr cante stocf pretmf

TRANZACTII

codmat codpart feld nrdoc datad CONTDB CONTCR CANT PRET



56

Schema legăturilor dintre tabelele bazei de date:

5.4. Schema generală a aplicației:

TRANZACȚII

nrdoc (Cheie Primară)

codmatfelddatadcontdbcontcrcantpretcodpartcodmag

MATERIALE

codmat (Cheie Primară)

denmatumpretm

STOCURI

codmag (Cheie Primară)

codmatlunapretmistocincantinvalintrcantestocf pretmf

Lista inventar stocurii

Nomeclator materiale

Nota Intrare - Recepție

APLICAȚIE

Stocuri

Balanța

Jurnal

Ieșiri

Intrări

MATERIALE

STOCURI

TRANZACȚII



57


Care sunt intrările și ieșirile aplicației?

Care sunt structurile tabelor implicate?

Temă de control

Ce înțelegeți prin noțiunea de cunoștință? Explicați răspunsul.

Care sunt principalele tipuri de sisteme informatice? Detaliați răspunsul.

Enumerați pașii caracteristici ciclului de viață ai sistemelor informatice și

explicați înlănțuirea lor.

Care sunt avantajele utilizării instrumentelor CASE?

Care sunt principalele tipuri de instrumente CASE?



58

Bibliografie:

1. KENDAL & KENDAL – Systems Analysis and Design, Pearson Education

Inc., New Jersey, 2002

2. OPREA D., Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed.

Polirom, 1999.

3. LUNGU I., ş.a., Sisteme informatice. Analiză, proiectare şi implementare, Ed.

Economică, 2003.

4. STANCIU V., ş.a., Proiectarea sistemelor informatice,

Ed. Dual Tech, 2002.

5. URSĂCESCU M., Sisteme informatice, Ed. Economică, 2002.

6. OPREA D., Sisteme informaţionale pentru afaceri,

Ed. Polirom, 2002.

7. OPREA D., Sisteme informaţionale pentru manageri,

Ed. Polirom, 2002.

8. HERNANDEZ M., Proiectarea bazelor de date, Ed. Teora, 2003.9. ZAHARIE D., ş.a., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Ed. Dual

Tech, 2001.

10. VÎRLAN G., Tehnologii Client / Server în dezvoltarea sistemelor informatice

în economie, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2004.

11. DATE C.J., Baze de date, Ed. Plus, 2005.

12. CONNOLLY Th., ş.a., Baze de date. Proiectare, Implementare, Gestionare,

Ed. Teora, 2001.

13. MUREŞAN M., Sisteme informatice, Ed. Universul Juridic, 2006.

14. NISTOR R., ş.a., Metodologii manageriale informatice,

Ed. Academica, 2003.

15. AIRINEI D., Depozite de date, Ed. Polirom, 2002.

16. FOTACHE M., Proiectarea bazelor de date, Ed. Polirom, 2005.

17. VELICANU M., ş.a., Sisteme de baze de date. Teorie şi practică, Ed. Petrion,2003.



59

18. FOTACHE D., ş.a., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor –

ERP, Ed. Economică, 2004.

19. http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/E-commerce

http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP

http://ro.wikipedia.org/wiki/ERP



60

Introducere

Obiectivele laboratoruluiLaboratorul urmărește aplicarea noțiunilor teoretice dobândite

la curs, prin crearea de aplicații economice pe baza software-uluiMicrosoft Access.

Competenţe conferite După parcurgerea materialului studentul va fi capabil să: creeze

aplicații economice, să creeze baze de date relaționale, să interogheze bazelede date create pentru obținerea unor informații esențiale în procesul demanagement.

Resurse şi mijloace de lucru – mijloace informatice necesare parcurgerii laboratorului şi

r ezolvării problemelor propuse: Microsoft Access;

Structura cursului- 14 unităţi de învăţare

- 14 teme de control la sfarşitul fiecărui modul - transmiterea temelor de control către cadrul didactic şi, respectiv, arezultatelor către studenţi se face prin încărcarea pe platforma eLearning şi

prin material tipărit

Cerinţe preliminare Discipline necesare a fi parcurse şi eventual promovate înaintea

disciplinei curente:

- Bazele Informaticii Economice- Baze de date

Durata medie de studiu individual - 28-40 ore

EvaluareaComponenţa notei finale:

– ponderea evaluării finale (examen) – 60%; – verificările de laborator – 40%;

Analiza și proiectarea sistemelor informatice SUPORT DE LABORATOR PENTRU




61

Competenţele unităţii de învăţare Concepte principale din teoria relaţională Cheia primară Cheia externă Sisteme de gestiune a bazelor de date


Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este componenta unui sistemde bază de date care are rolul de a permite descrierea şi manipularea conform unuimodel de date.

În momentul actual, cea mai mare parte a SGBD-urilor care se utilizează sunt bazate pe modelul relaţional.

PRINCIPALELE CONCEPTE DIN TEORIA RELAŢIONALĂ

Domeniul - reprezintă un ansamblu de valori, caracterizat printr -un nume.Domeniul se poate defini explicit, prin enumerarea tuturor valorilor care aparţinacestuia (exemplu D1:{roşu, galben, albastru}), sau implicit prin precizarea proprietăţilor pe care le au valorile domeniului respectiv (exemplu: D2:{e/e N }

Relaţia - (tabela) reprezintă un subansamblu al produsului cartezian dintre mai

multe domenii (D1xD2x…) caracterizată printr -un nume. Reprezentarea folosită pentru o relaţie (R) este tabloul bidimensional (tabela de date) de forma:

Unitatea de învăţare 1. SISTEMUL DE GESTIUNE ABAZELOR DE DATE



62

Atributul este coloana unei relaţii caracterizate printr -un nume. Fiecare atribut

îşi ia valorile dintr -un domeniu. Mai multe atribute pot lua valori din acelaşi domeniu. Tuplul este linia dintr-o relaţie şi nu are nume. Valorile dintr -un tuplu aparţin

produsului cartezian dintre domeniile relaţiei (exemplu tuplul v1, v2, ...,vn, undev1D1, v2D2,...,vnDm, cu nm numere întregi).

Schema relaţiei este un ansamblu format din numele relaţiei (R) urmat întreparanteze rotunde de lista atributelor (Ai), pentru fiecare atribut precizându-sedomeniul asociat (Dj):

R(A1:D1, A2:D2,...,An:Dm):unde nm numere întregi.Cheia este un atribut sau un ansamblu de atribute cu ajutorul căruia se poate

identifica un tuplu dintr-o relaţie. Cheia este primară dacă identificarea este unică, adică există un singur tuplu

cu o anumită valoare pentru cheie. Cheia este simplă, dacă este formată dintr -un singur atribut.Cheia este compusă dacă este formată dintr -un ansamblu de atribute.Cheia este externă într-o relaţie R1, dacă ansamblul de atribute care o defineşte

ia valori din aceleaşi domenii ca şi cheia primară a unei relaţii R2 si dacă are rolul de astabili o legătura (asociere) între cele două relaţii.

Prezentare comparativă a noţiunilor privind organizarea datelor în memoriaexternă în fişiere, baze de date relaţionale (BDR) şi cele utilizate în VFP.

Să ne reamintim... Cheia este un atribut sau un ansamblu de atribute cu ajutorul căruia se

poate identifica un tuplu dintr-o relaţie.

Cheia este primară dacă identificarea este unică, adică există unsingur tuplu cu o anumită valoare pentru cheie.

Memexternă

FISIER CÂMP - CHEIE - -

BDR RELAŢIE ATRIBUT ASOCIERE CHEIEPRIMARĂ

CHEIEEXTERNĂ

DOMENIU

Access TABEL CÂMP ASOCIERE(LEGATURA)

CHEIEPRIMARĂ

CHEIE -



63

Cheia este simplă, dacă este formată dintr -un singur atribut.Cheia este compusă dacă este formată dintr -un ansamblu de atribute.Cheia este externă într-o relaţie R1, dacă ansamblul de atribute care o

defineşte ia valori din aceleaşi domenii ca şi cheia primară a unei relaţii R2 si

dacă are rolul de a stabili o legătura (asociere) între cele două relaţii.

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Pentru tabelele FURNIZORI şi FACTURI (ANEXA 1) care sunt cheile? 2. Daţi exemplu de un atribut şi de un tuplu pentru relaţia FACTURI(ANEXA 1)



64

Competenţele unităţii de învăţare Crearea unui nou fişier access Crearea tabelelorModificarea structurii unei tabeleIntroducerea şi vizualizarea datelor Realizarea relaţiilor între tabele Modificarea şi ştergerea datelor


Un fişier Access este format din obiecte cum ar fi: tabele, formulare, queries,rapoarte pagini, macros şi module.

Fereastra de bază - Access

CREAREA UNUI NOU FIŞIER ACCESS

Fişierele Access au extensia .mdb .

Pentru crearea unui nou fişier Access se alege în meniul FILE opţiunea NEW.

Unitatea de învăţare 2. STOCAREA DATELORÎN BAZE DE DATE



65

FILE-NEW

Din meniul din partea din dreapta care apare se alege opţiunea Blank Database

Alegerea opţiunii Blank Database

Următorul pas în crearea bazei de date este alegerea unui nume corespunzător fişierului mdb, precum şi alegerea locului de salvare al fişierului pe calculator.



66

Alegerea numelui şi al locului de salvare Fişierul Access creat este gata de lucru. În acest moment în fişierul nu conţine

nici o informaţie (baze de date, interogări, pagini etc.)

Fişierul student.mdb este creat şi gata de lucru

CREAREA TABELELOR

În primul rând, deoarece dorim să lucrăm la nivel de tabele, vom selecta din panoul de comandă din cadrul meniului de obiecte (OBJECTS) opţiunea TABLES(tabele).



67

Selectarea opţiunii TABLES din panoul de comandă

Pentru crearea unei tabele nu vom utiliza generatoare de tip wizard. Creareaunei tabele nu trebuie să aibă limitări, de aceea din panoul de comandă alegem primaopţiune: CREATE TABLE IN DESIGN VIEW.

Selectarea opţiunii de creare a unui nou tabel

Pentru a exem plifica crearea de tabele vom crea tabela angajați care are forma: Angajați

câmp tipcod (CP) numericnume textprenume textdata_nasterii datasal_brut numericcod_dep text

Introducerea datelor se face în fereastra TABLE. La FIELD NAME seintroduce numele fiecărui câmp al tabelei după care se alege de la DATA TYPE tipulcorespunzător (text, memo, numeric, dată/timp, sumă de bani, număr -automat, da/nu,obiect OLE, hyperlink).

Introducerea câmpurilor şi selectareatipului corespunzător



68

În momentul în care un câmp se doreşte a fi setat ca cheie primară, pe liniaunde este numele câmpului de dă clik dreapta de mouse si se alege opţiuneaPRIMARY KEY.

Alegerea opţiunii PRIMARY KEY

La selectarea opţiunii de cheie primară, va apare în dreptul numelui câmpuluiun simbol de cheie.

Cheie primară

Pentru informaţii suplimentare privind câmpul respectiv, în partea de jos aecranului avem următoarele opţiuni:

Opţiunile câmpului În final, tabela angajati va avea următoarea structură:



69

Tabela Angajati

Închiderea configurării tabelei se face apăsând simbolul X din dreapta ferestreiTABLE (ATENŢIE NU ÎNCHIDEREA PROGRAMULUI ACCESS!).

Închiderea ferestrei de configurare a tabelei

Salvarea tabelei realizate:

Salvarea tabelei



70

Denumirea tabelei realizate

În panoul de comandă apar toate tabelele realizate, în ordine alfabetică:

Lista tabelelor realizate

MODIFICAREA STRUCTURII UNEI TABELE

După realizarea unei tabele se poate observa că lipsesc unele câmpuri, trebuiescmodificate denumirile câmpurilor sau tipul lor.

Modificarea structurii se realizează prin selectarea tabelei ce se doreşte

modificată şi apoi alegerea opţiunii DESIGN din panoul de comandă.



71

Modificarea structurii unei tabele

Prin aceşti pași se reintră în fereastra de configurare a tabelei unde pot fioperate toate modificările necesare.

INTRODUCEREA ŞI VIZUALIZAREA DATELOR

Pentru a introduce sau vizualiza datele dintr-o tabelă se dă dublu clik pe numeleei din tabloul de comandă.

Introducerea / vizualizarea datelor

Datele introduse în tabela ANGAJATI



72

REALIZAREA RELAŢIILOR ÎNTRE TABELE

Între tabelele existente se pot crea relaţii pe baza cheilor primare şi externeexistente.

In bara de comenzi se alege opţiunea RELATIONSHIPS dând clik pe simbolul

.

Crearea relaţiilor între tabele

Pentru adăugarea tabelelor în fereastra de relaţii se selectează tabela dorită dupăcare de apasă butonul ADD.

Adăugarea tabelelor in fereastra de relaţii Pentru realizarea relaţiilor se selectează cheia externă din tabelă şi se trage pe

cheia primară a tablei cu care se creează relaţia.

Realizarea unei relaţii



73

Programul vede legătura între cele două câmpuri din cele două tabele şi cereconfirmarea realizării legăturii:

Realizarea legăturii

Se procedează la fel cu toate relaţiile existente între toate tabelele. În final se pot vizualiza toate relaţiile existente între toate tabelele bazei de date.

Vizualizarea legăturilor existente în baza de date

MODIFICAREA ŞI ŞTERGERA DATELOR

Modificarea, inserarea şi ştergerea sunt operaţii care pot fi făcute atât manual(vizualizând datele tabelei) şi operând direct cât şi pe baza de comenzi scrise sub

formă de QUERIES.



74

Pentru modificarea sau ştergerea datelor dintr -o tabelă se intră în tabela din panoul de comandă, cu dublu click.

Vizualizarea datelor din tabelă

Modificarea datelor este foarte facilă, orice modificare făcută în tabelămemorându-se automat.

Modificarea unei valori in tabelă

Pentru ştergerea unei valori din tabelă se dă buton dreapta de mouse pesuprafaţa liniei ce se doreşte a fi ştearsă. Va apare un meniu din care se ale opţiuneaDELETE RECORD.

Ştergerea unei linii dintr -o tabelă



75

Pentru ştergerea mai multor linii dintr -o tabelă se procedează similar cumenţiunea că înainte trebuie selectate toate liniile ce vor fi şterse.

Selectarea mai multor linii pentru a fi şterse

Să ne reamintim... Modificarea, inserarea şi ştergerea sunt operaţii care pot fi făcute atât manual(vizualizând datele tabelei) şi operând direct cât şi pe baza de comenzi scrisesub formă de QUERIES.

Test de evaluare a cunoştinţelor Care sunt componentele unei tabele?Ce înseamnă actualizarea conţinutului unei tabele? Cum se actualizeazăconţinutul unei tabele? Prezentaţi modul de vizualizare a conţinutului unei tabele. Prezentaţi modul de actualizare a structurii unei tabele.

Aplicaţia 1: Creare şi actualizare tabelă.

APLICAŢIA 1

Creaţi o tabelă următoarea structură:



76

Nume C 30Prenume C 30Cod N 3Oras C 20Medie N 6 ; 2Admis C

şi cu următorul conţinut :Nume Prenume Cod Oras Medie AdmisIonescu Maria 1 Iasi 9.27Vlad Mirela 8 Deva 9.50

Georgecu Ana 5 Cluj 8.85Popescu Denisa 4 Arad 9.33Rauta Andreea 6 Deva 9.50Stanciu Roxana 2 Deva 9.10Radulescu Ruxandra 3 Cluj 9.29Matei Iuliana 7 Ploiesti 9.60

a) Să se adauge un nou câmp, denumit Admis.

b) Se presupune că doar candidatele cu medii peste 9.25 au fost admise. Să se

completeze valorile corespunzătoare pentru câmpul Admis.

c) Candidatele din Deva sunt de fapt din Bucureşti. Să se modifice valorilecorespunzătoare din câmpul oraş.

d) Să se adauge înregistrarea:

Cretulescu Alexandra 9 Orastie 8.00 F



77

Competenţele unităţii de învăţare Insert - adăugarea de linii în tabelă Modificarea unei comenziDelete - ştergerea înregistrărilor Update - modificarea datelor dintr-un câmp


Interogările sau queries pot fi făcute pentru una sau mai multe tabele existente în baza de date.

Pentru început trebuie selectată din cadrul meniului OBJECTS opţiuneaQUERIES.

Selectarea opţiunii QUERIES

Şi pentru crearea comenzilor de tip query avem la dispoziţie un generator decomenzi de tip wizard. Din motive de limitări ale acestui generator nu îl vom utiliza.În consecinţă pentru crearea unei interogări vom alege prima opţiune CREATE

QUERY IN DESIGN VIEW.

Unitatea de învăţare 3. CREAREA INTEROGĂRILOR



78

Fereastra care va apare SHOW TABLE este o fereastră în care se pot selectatabelele care vom lucra. După selectare se apasă ADD pentru adăugarea lor în sintaxade interogare. Adăugarea tabelelor din această fereastră nu este obligatorie, deoareceele pot fi adăugate şi ulterior (manual prin scriere) când scriem sintaxa interogării.

Adăugarea tabelelor în interogare

În fereastra QUERY, pe suprafaţa gri prin click dreapta de mouse se poateaccesa următorul meniu:

Meniu QUERY

Prima opţiune SQL o vom folosi pentru a scrie interogările. Pentru ca principalele cuvinte cheie ale interogării să fie scrise putem selecta

din cadrul meniului opţiunea QUERY TYPE. Astfel în acrul acestui submeniu avem următoarele opţiuni:



79

Opţiunile submeniului QUERY TYPE

INSERT - ADĂUGAREA DE LINII ÎN TABELĂ

Pentru adăugarea unor linii noi în tabelă se utilizează INSERT.

INSERT INTO TABELA [(ATRIBUT1, ATRIBUT2,... .)] VALUES(VALOARE_ATRIBUT1, VALOARE_ATRIBUT2,... .)

De exemplu dacă pentru tabela DEPARTAMENTE avem următoarele date:

Datele tabelei DEPARTAMENTE

şi dacă dorim să adăugăm un nou departament care are datele: cod_dep: fin, den: financiar, localitate: bucuresti, sef: tecar gabriela, telefon: 1234567vom avea:

Din meniul QUERY TYPE se alege opţiunea APPEND QUERY



80

Alegerea opţiunii APPEND QUERY

sau se poate direct ale opţiunea SQL VIEW

În fereastra de comenzi SQL vom scrie comanda:

Exemplu de comanda INSERT

După scrierea oricărei comenzi, aceasta trebuie salvată pentru a putea fiexecutată ulterior.

Salvarea comenzii

Odată salvată comanda trebuie să aibă un nume pentru a putea fi recunoscută şiexecutată ulterior.

Atenţie! Numele trebuie să fie cât mai sugestiv, executarea unor comenzieronate poate produce deteriorarea datelor din baza de date.



81

Numirea comenzii

În acest moment comanda este salvată şi se poate executa.

Vizualizarea comenzii nou create

Pentru executarea comenzii vom da dublu click pe numele ei în panoul decomandă.

Pentru verificarea execuţiei comenzii, programul cere 2 confirmări: 1) pentru execuţia comenzii

Acceptul de rularea a comenzii

2) pentru a adăuga în tabelă o nouă înregistrare

Acceptul de adăugare in tabelă a uneinoi înregistrări

Dacă vizualizăm datele tabelei DEPARTAMENTE vom vedea înregistrarea

făcută prin comanda INSERT



82

Vizualizarea tabelei DEPARTAMENTE

MODIFICAREA UNEI COMENZI

Există posibilitatea să apară necesitatea modificării unei comenzi existente.Modificarea se face urmând următorii paşi:

Modificarea unei comenzi

DELETE - ŞTERGEREA ÎNREGISTRĂRILOR

Comanda SQL pentru ştergerea uneia sau mai multor linii dintr-o tabela este DELETE.

DELETE FROM TABELA WHERE CONDITIE

De exemplu dacă dorim să ştergem înregistrarea ce cuprinde dateledepartamentului financiar (pentru care cod_dep este fin) vom avea:



83

Ştergerea departamentului financiar

UPDATE - MODIFICAREA DATELOR DINTR-UN CÂMP

Pentru a modifica valoarea unuia sau mai multor atribute sau mai multe linii dintr-otabela se foloseste comanda UPDATE cu formatul general:

UPDATE TABELA SET ATRIBUT1=EXPRESIE [ATRIBUT2=EXPRESIE2.... .]WHERE PREDICAT

De exemplu dacă dorim ca pentru angajaţii din cadrul departamentului "conta"să creştem salariul brut cu 50 de lei vom avea:

Modificarea valorilor unui câmp

Vizualizarea datelor modificate în tabela ANGAJATI

Să ne reamintim...Fereastra care va apare SHOW TABLE este o fereastră în care se pot selectatabelele care vom lucra. După selectare se apasă ADD pentru adăugarea lor însintaxa de interogare. Adăugarea tabelelor din această fereastră nu este

obligatorie, deoarece ele pot fi adăugate şi ulterior (manual prin scriere) cândscriem sintaxa interogării.



84

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Cum se pot modifica valorile unui câmp?2. Cum se pot şterge înregistrările unei tabele după o condiţie?

Aplicaţia 2: Introducere de date, selecţii simple şi utilizând condiţii simpleşi compuse.

APLICAŢIA 2

1. Realizaţi o tabelă FURNIZORI cu structura tabelei FURNIZORI din ANEXA 1. 2. Introduceți următoarele date:

3. Modificaţi localitatea pentru angajaţi din BRASOV în RASNOV. 4. Ștergeți toți furnizorii din BRASOV 5. Ștergeți toți furnizorii din CLUJ 6. Înlocuiţi numele fiecărei localităţi cu prima sa literă.



85

Competenţele unităţii de învăţare Introducere în conceptul de interogare a bazelor de dateSintaxa şi utilizarea comenzii SELECT


Clauza SELECT corespunde operatorului proiecţie din algebra relaţională, fiindutilizată pentru desemnarea listei de atribute (coloane) din rezultat. Clauza FROM estecea în care sunt enumerate relaţiile din care vor fi extrase informaţiile aferenteconsultării. Clauza WHERE desemnează predicatul selectiv al algebrei relaţionale(condiţia), relativ la atribute ale relaţiilor care apar în clauza FROM.

La modul general, o consultare SQL poate fi prezentată sub forma: select c1,c2,...,cnfrom r1,r2,...,rmwhere p

unde:cj - reprezintă coloanele rezultat; rj - reprezintă relaţiile ce trebuie parcurse; p - reprezintă predicatul, condiţia ce trebuie îndeplinită de tupluri (linii) pentru

a fi incluse în rezultat.

Predicatul poate fi simplu sau compus (din mai multe condiţii).

Când clauza WHERE este omisă se consideră implicit că predicatul p arevaloare logică ''adevărat'', astfel încât în rezultat vor fi incluse toate liniile din tabelăsau produsul cartezian al tabelelor, enumerate în clauza FROM.

Dacă în locul coloanelor c1,c2,...,cn apare simbolul *, rezultatul va fi alcătuitdin toate coloanele relaţiilor specificate în clauza FROM.

Atributele rezultatului preiau numele din tabela (tabelele) specificate în clauzaFROM. Schimbarea numelui se realizează prin clauza AS.

exemplu:select c1,c2 as NUME_NOU from r1

unde numele coloanei c2 devine NUME_NOU;

Unitatea de învăţare 4. SELECŢIA ŞI PROIECŢIA



86

SQL nu elimină automat liniile identice din rezultat, deci pentru ca fiecare liniesă apară o singură dată este necesara utilizarea opţiunii DISTINCT.

exemplu:select distinct c1,c2 from r1

În concluzie, o frază SELECT, corespunde: unei selecţii algebrice (clauza WHERE p) unei proiecţii (SELECT ci) unui produs cartezian (FROM - r1 r2 ... rm)

şi conduce la obţinerea unui rezultat cu n coloane, fiecare coloană fiind: un atribut dinr1,r2,...,rm sau expresie calculată pe baza unor atribute din r1,r2,...,rm.

Execuţia unei fraze SELECT realizează un rezultat sub formă tabelară. Rezultatul poate fi:

1. o listă (text) 2. o tabelă propriu-zisă 3. o tabelă temporară 4. o tabelă derivată (imagine) 5. o variabilă masiv (tablou)

Exemplu:

Utilizăm tabela ANGAJATI în care introducem următoarele date:

Datele tabelei ANGAJATI

1. Care sunt datele conţinute în tabela angajati?

select cod, nume, prenume, data_nasterii, sal_brut, cod_dep from angajatisau:select * from angajati



87

Rezultatele exemplului 1

2. Care sunt numele salariaţilor şi salariul brut?

select nume, sal_brut from angajati


3. Care sunt numele salariaţilor şi salariul brut, dar pentru coloana sal_brut denumimcoloana salariu_brut?

select nume, sal_brut as salariu_brut from angajati


4. Afişaţi numele angajaților şi salariul brut, pentru salariaţii care au salariul brut maimare de 700 lei



88

select nume from angajati where sal_brut>700


5. Care sunt datele salariaţilor care lucrează în departamentul informatic(cod_dep="info")?

select * from angajati WHERE cod_dep="info"


6. Care sunt datele salariaţilor care lucrează în departamentul informatic(cod_dep="info") şi care au salariul brut mai mare de 700 de lei?

select * from angajati where cod_dep="info" and sal_brut>700


7. Afişaţi numele salariaţilor şi codul departamentului pentru angajații care sunt fie în

departamentul informatic (cod_dep="info") fie în departamentul contabilitate(cod_dep="cont")

select nume, cod_dep from angajati where cod_dep="info" or cod_dep="cont"




89

8. Afişaţi numele angajaţilor şi data naşterii pentru angajaţii născuţi după 15-03-1980(formatul pentru data este #mm-dd-yyyy#)

select nume, data_nasterii from angajati where data_nasterii > #03-15-1980#


9. Afişaţi numele angajaţilor şi data naşterii pentru angajaţii născuţi între 15-03-1980şi 20-05-1983

select nume, data_nasterii from angajati where data_nasterii > #03-15-1980# anddata_nasterii < #05-20-1980#


10. Care sunt codurile de departament din tabela angajati?

select cod_dep from angajati


11. Care sunt codurile de departament din tabela angajati, afişate o singură dată?

select distinct cod_dep from angajati



90

Rezultatele exemplului 11Să ne reamintim... Clauza SELECT corespunde operatorului proiecţie din algebra relaţională,fiind utilizată pentru desemnarea listei de atribute (coloane) din rezultat.Clauza FROM este cea în care sunt enumerate relaţiile din care vor fiextrase informaţiile aferente consultării. Clauza WHERE desemnează predicatul selectiv al algebrei relaţionale (condiţia), relativ la atribute alerelaţiilor care apar în clauza FROM.

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Care sunt clauzele principale ale unei selecţii? 2. Care sunt clauzele obligatorii ale unei selecţii? 3. Câte tabele putem trece la clauza FROM?

Aplicaţia 3: Introducere de date, selecţii simple şi utilizând condiţii simpleşi compuse.

APLICAŢIA 3

1. Realizaţi o tabelă FURNIZORI cu structura tabelei FURNIZORI din ANEXA 1. 2. Introduceți următoarele date:



91

3. Care sunt furnizorii din Brașov? 4. Care sunt furnizorii din Braşov sau Bucuresti? 5. Care sunt furnizorii care nu stau în Constanţa? 6. Ştergeţi furnizorii care sunt din Bucureşti. 7. Introduceţi trei furnizori noi utilizând INSERT. 8. Modificaţi localitatea în Cluj pentru furnizorii din Constanta.



92

Competenţele unităţii de învăţare Definirea unor coloane noiRealizarea de calcule pe baza unor date din baza de date.


O facilitate importantă în multe interogări SQL ţine de definirea, pe lângăatributele tabelelor, a unor coloane noi, pe baza unor expresii. Clauza AS ermitedenumirea coloanelor calculate sau redenumirea unor coloane ale tabelelor.

De exemplu dacă dorim să aflăm care este TVA-ul aferent unei facturi, vomavea:

In tabelă FACTURI avem introduse următoarele date:

Datele tabelei FACTURI

Pentru a afişa valoarea tva-ului, precum şi valoarea cu TVA pentru fiecarefactură vom avea selectul:

select nr_factura, cod_fur, data_fact, valoare, valoare*19/100 as TVA,valoare*119/100 as val_totala from facturi

şi vom obţine Query-ul:

Unitatea de învăţare 5. Coloane, expresii



93

Rezultatele selecţiei

Să ne reamintim... O facilitate importantă în multe interogări SQL ţine de definirea, pe lângăatributele tabelelor, a unor coloane noi, pe baza unor expresii. Clauza ASermite denumirea coloanelor calculate sau redenumirea unor coloane aletabelelor.

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Cum putem să denumim coloana din rezultat? 2. Cum putem obţine o coloană nouă utilizând în selecţie o condiţie?

Aplicaţia 4: Calcularea amortizării lunare prin metoda liniară.

APLICAŢIA 4

1. Realizaţi tabela MF după structura tabelei MF din ANEXA 1. 2. Introduceți următoarele date:



94

3. Care sunt mijloacele fixe cu valoare mai mare de 30000?4. Dacă PER_AMORT reprezintă perioada de amortizare în ani, calculati care este

valoarea amortizării lunare liniare. 5. Denumiţi coloana cu amortizarea lunară liniară AM_LUN. 6. Care sunt mijloacele fixe care au amortizarea lunară mai mar e de 1000?7. Modificați perioada de amortizare în 5 pentru mijloacele fixe cu codul 10004. 8. Calculaţi care este amortizarea lunară pentru "masina 2"9. Calculaţi amortizarea lunară liniară pentru mijloacele fixe cumpărate de lafurnizorul c1 sau c2.



95

Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea funcţiilor Count, sum, avg. min, max Realizarea unor noi coloane care să conţină date obţinute prin utilizareafuncţiilor de mai sus.


Funcţia COUNT contorizează valorile neutre ale unei coloane sau numărul delinii dintr-un rezultat al unei interogări, altfel spus, în rezultatul unei consultări,COUNT numără câte valori diferite de NULL are o coloană specificată sau câte liniisunt.

De exemplu dacă dorim să aflăm câte facturi avem în tabela FACTURI (câte

linii sunt) avem:

select count (*) from facturi

Numărul de facturi din tabela FACTURI

Sau de exemplu dacă dorim să vedem câte facturi au valoarea peste 3000 vomavea:

select count(*) from facturi WHERE valoare>3000

Numărul de facturi din tabela FACTURI cu valoare mai mare de 3000

Unitatea de învăţare 6. Funcţiile agregat: COUNT,SUM, AVG, MIN, MAX



96

Funcţia SUM este una dintre cele mai utilizate funcţii în aplicaţiile economice,deoarece datele financiar-contabile şi cele ale evidenţei tehnico-operative suntpreponderent cantitative.

De exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea totală a facturilor din tabelaFACTURI avem:

select sum(valoare) from facturi

Valoarea totală a facturilor din tabela FACTURI

Sau de exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea totală a facturilor dintabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c2" avem:

select sum(valoare) from facturi where cod_furn="c2"

Valoarea totală a facturilor din tabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c2"

Funcţia AVG (AVERAGE) calculează media aritmetică a unei coloane prindivizarea sumei valorilor coloanei respective la numărul de valori nenule ale acesteia.

De exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea medie a facturilor din tabelaFACTURI avem:

select avg(valoare) from facturi

Valoarea medie a facturilor din tabela FACTURI

Sau de exemplu dacă dorim să aflăm care este valoarea medie a facturilor dintabela FACTURI a furnizorului cu cod_furm "c1" avem:

select avg(valoare) from facturi where cod_furn="c1"



97

Valoarea medie a facturilor din tabela FACTURI

a furnizorului cu cod_furm "c1"Deosebit de utile în diverse tipuri de analiză cele două funcţii MIN şi MAX

determină valoarea minimă şi maximă pentru o coloană. Se pot folosi şi pentru atributede tip şir de caractere, caz în care elementul de comparaţie este codul ASCII alcaracterelor.

De exemplu dacă dorim care este valoare minimă din tabela facturi vom avea:

select min(valoare) from facturi

Valoarea minimă din FACTURI

Sau de exemplu dacă dorim care este valoare maximă din tabela facturi vomavea:

select max(valoare) from facturi

Valoarea maximă din FACTURI

Dacă dorim să aflăm care este din punct de vedere alfabetic cod_furn cu ceamai mare valoare vom avea:

select max(cod_furn) from facturi

Valoarea maximă a cod_furn din FACTURI



98

Să ne reamintim... Funcţia COUNT contorizează valorile neutre ale unei coloane sau numărul delinii dintr-un rezultat al unei interogări, altfel spus, în rezultatul uneiconsultări, COUNT numără câte valori diferite de NULL are o coloanăspecificată sau câte linii sunt.

APLICAŢIA 5: Utilizarea funcţiilor: AVG; MIN; MAX; SUM; COUNT

APLICAŢIA 5

1. Realizaţi tabela FACTURI cu structura tabelei FACTURI din ANEXA 1. 2. Introduceţi în tabela FACTURI următoarele date:

3. Care este media valorii facturilor?4. Care este valoarea cea mai mare a unei facturi?5. Care este valoarea cea mai mică a unei facturi? 6. Calculaţi valoarea medie a valorii facturilor dar nu cu AVG. 7. Câte facturi avem în tabelă? 8. Cate facturi avem în tabelă cu o valoare mai mare de 5000? 9. Câte facturi avem în tabelă cu o valoare între 4000 şi 30000? (prin două metode) 10. Care este valoare medie a facturilor cu nr. 3525 şi 3522?



99

Competenţele unităţii de învăţare Ordonarea datelor unei tabele după unul sau mai multe atribute


Una dintre caracteristicile modelului relaţional este că nici ordinea atributelor,nici ordinea liniilor în relaţii nu reprezintă importanţă din punctul de vedere alconţinutului informaţional.

Însă în practică forma de prezentare a rezultatelor interogării est importantă.Spre exemplu o listă a localităţilor dintr -o tabelă este mai uşor citită în ordinealfabetică.

De exemplu dacă dorim pentru tabela facturi să afişăm toate datele ordonatedupă câmpul cod_furn vom avea

select * from facturi order by cod_furn

Datele obţinute în urma ordonării după câmpul cod_furn

Aranjarea se poate face atât crescător (ASC) cât şi descrescător (DESC). În plusse pot specifica mai multe coloane care să servească drept criterii suplimentare de

ordonare. Astfel, la valori egale ale primului atribut, intră în acţiune criteriul de"balotaj", care este al doilea atribut, etc.

Unitatea de învăţare 7. OPŢIUNEA ORDER BY



100

De exemplu dacă dorim să ordonăm datele din facturi întâi după cod_furn şiapoi după valoare (după acest criteriu descrescător) vom avea:

select * from facturi order by cod_furn, valoare desc

Obţinerea datelor ordonate după cod_furn şi apoidescrescător după valoare

Să ne reamintim...Aranjarea se poate face atât crescător (ASC) cât şi descrescător (DESC). În plus se pot specifica mai multe coloane care să servească drept criteriisuplimentare de ordonare. Astfel, la valori egale ale primului atribut, intră înacţiune criteriul de "balotaj", care este al doilea atribut, etc.

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. După câte câmpuri putem ordona şi cum?

APLICAŢIA 6: Ordonarea rezultatelor unei interogări.

APLICAŢIA 6

1. Realizaţi tabela MF după structura tabelei MF din ANEXA 1.2. Introduceți următoarele date:



101

3. Care sunt datele din tabela MF, ordonate alfabetic după denumire?

4. Care sunt datele din tabela MF, ordonate alfabetic după denumire şi apoi dupăvaloare?5. Care este amortizarea lunară liniară pentru fiecare mijloc fix, datele fiind ordonatedupă denumirea mijlocului fix? 6. Afişaţi denumirea mijloacelor fixe, ordonată alfabetic pentru mijloacele fixe cu ovaloare mai mare de 32000 inclusiv.7. Afişaţi alfabetic codurile furnizor - o singură dată. 8. Care este valoarea cea mai mare unui mijloc fix?9. Care este valoare medie a amortizării lunare a mijloacelor fixe? 10. Câte mijloace fixe avem?



102

Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea operatorilorBETWEEN

LIKEIN


Pentru formularea predicatului de selecţie, SQL permite utilizarea, pe lângă >,<,>=,<=,= şi a altor operatori, dintre care ne vom opri la BETWEEN (cuprins între),LIKE (ca şi), IN (în), la care se adaugă IS NULL.

Operatorul BETWEEN este util pentru definirea intervalelor de valori.

De exemplu dacă dorim să afişăm doar facturile care au valori între 4000 şi8000 vom avea:

select * from facturi where valoare between 4000 and 8000

Date afişate utilizând condiţia BETWEEN

Acelaşi rezultat îl puteam obţine şi cu o condiţie dublă:

select * from facturi where valoare >= 4000 and valoare <=8000

Date afişate utilizând condiţia dublă

Unitatea de învăţare 8. OPERATORII BETWEEN, LIKEŞI IN



103

Operatorul LIKE permite compararea unui atribut (expresii) cu un literalutilizând o "mască" construită cu ajutorul specificatorilor multiplii * şi ? . Simbolurile procent şi underscore sunt denumite jokeri. Procentul substituie un şir de lungimevariabilă, 0-n caractere, în timp ce underscore substituie un singur caracter.

Pentru exemplificare mai introducem două facturi cu următoarele date:

Introducerea suplimentară a 2 facturi

De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a căror cod_client începe cu litera "c" vom avea:

select * from facturi where cod_furn like "c*"

Furnizorii a căror cod_furn începe cu litera "c"

De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a căror cod_client începe cu litera "m" vom avea:

select * from facturi where cod_furn like "m*"

Furnizorii a căror cod_furn începe cu litera "m"



104

De exemplu dacă dorim să afişăm care sunt toţi furnizorii a căror cod_client aredouă caractere şi al doilea caracter este 5 vom avea:

select * from facturi where cod_furn like "?5"

Furnizorii a căror cod_furn are două caractere şi al doilea caracter este 5

Atunci când se testează dacă valoarea unui atribut este încadrabilă într -o listă devalori dată, în locul folosirii abundente a operatorului OR este mai elegant să se

apeleze la operatorul IN.De exemplu dacă dorim să afişăm facturile furnizorilor care au cod_furn c1, c3

şi c4 avem:

select * from facturi where cod_furn in ("c1","c3","c4")

Facturile furnizorilor care au cod_furn c1, c3 şi c4

Sau de exemplu dacă dorim să selectăm facturile care au valoare de 500, 600,5000 vom avea:

select * from facturi where valoare in (500, 600, 5000)

Facturile care au valoare de 500, 600, 5000

Să ne reamintim...Pentru formularea predicatului de selecţie, SQL permite utilizarea, pe lângă>,<, >=,<=,= şi a altor operatori, dintre care ne vom opri la BETWEEN

(cuprins între), LIKE (ca şi), IN (în), la care se adaugă IS NULL.



105

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Care este diferenţa între operatorii BETWEEN şi IN? 2. Cu ce poate fi substituit operatorul BETWEEN?

APLCAŢIA 7: Utilizarea operatorilor BETWEEN; LIKE şi IN încalcularea unor date pe baza tabelei ANGAJATI.

APLICAŢIA 7

1. Realizaţi tabela SALARIATI pe baza structurii tabelei ANGAJATI din ANEXA 1.

2. În tabelă introduceţi următoarele date:

3. Care sunt salariaţii care au salariu cuprins între 550 şi 1000? 4. Care sunt angajaţii care au salariu 600, 1000, 750, sau 300? 5. Câţi angajaţi avem? 6. Care este salariul mediu?7. Care este numele salariatului cu salariul cel mai mare?

8. Care sunt angajaţii a căror nume începe cu litera M sau I? 9. Câţi angajaţi au prenumele din trei litere? 10. Care sunt salariaţii care nu au prenumele ION sau IOANA?



106

Competenţele unităţii de învăţare Prezentarea operatorului UNIONRealizarea produsului cartezian


Primii trei operatori asamblişti prezintă operatori SQL dedicaţi: UNION,INTERSECT, MINUS (EXTRACT), în timp ce produsul cartezian se calculeazăautomat prin simpla enumerare a celor două tabele din clauza FROM.

La reuniunea a două tabele, SQL elimină automat liniile identice din rezultat.Dacă se doreşte prelucrarea tuturor liniilor celor două relaţii şi implicit apariţia de liniiduplicate, se foloseşte clauza ALL (UNION ALL).

De exemplu, după aceeaşi structură a tabelei FURNIZORI creăm tabelaFURNIZORI2.

Tabela FURNIZORI2 conţine următoarele date:

Datele tabelei FURNIZORI2

Unitatea de învăţare 9. REUNIUNE, PRODUSCARTEZIAN



107

Datele tabelei FURNIZORI

Dacă dorim să afişăm toate datele (utilizând reuniunea) din tabeleleFURNIZORI şi FURNIZORI2 avem:

select * from furnizori union select * from furnizori2

Toate datele (utilizând reuniunea) din tabelele FURNIZORI şi FURNIZORI2

SQL nu pune la dispoziţie vreun operator special dedicat produsului cartezian. Produsul cartezian se realizează prin simpla enumerare a tabelelor în clauza

FROM.



108

De exemplu dacă dorim să realizăm produsul cartezian între tabelele FACTURIşi FURNIZORI avem:

select * from facturi, furnizori

Produsul cartezian al tabelelor FACTURI şi FURNIZORI

Să ne reamintim...

Primii trei operatori asamblişti prezintă operatori SQL dedicaţi: UNION,INTERSECT, MINUS (EXTRACT), în timp ce produsul cartezian secalculează automat prin simpla enumerare a celor două tabele din clauzaFROM.

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. Ce reprezintă operatorul UNION?

2. Cum se realizează produsul cartezian?

APLICAŢIA 8: Evidenţa mijloacelor fixe ale unei întreprinderi

APLICAŢIA 8

1. Realizaţi tabela MF1 şi MF2 după structura tabelei MF din ANEXA 1.



109

2. Introduceți următoarele date:

Datele tabelei MF1

Datele tabelei MF2

3. Care sunt datele din tabela MF1, ordonate alfabetic după denumire? 4. Care sunt datele din tabela MF2, ordonate alfabetic după denumire şi apoi dupăvaloare?

5. Afişaţi datele celor două tabele într -un query6. Care sunt mijloacele fixe ce se găsesc în MF1 şi nu se găsesc în MF2? 7. Care sunt mijloacele fixe ce se găsesc şi în MF1 şi în MF2? 8. Care este valoarea medie a mijloacelor fixe din MF1?9. Care este valoarea medie a mijloacelor fixe din MF2 a căror nume începe cu literaC?10. Care sunt mijloacele fixe din tabela MF2 furnizate de furnizorii cu codurile: c1, c2,c4, c5,c8?



110

Competenţele unităţii de învăţare Realizarea unei legături între două sau mai multe tabele Utilizarea condiţiilor în echi- joncţiune


SQL nu prezintă clauze sau operatori speciali pentru joncţiune, joncţiunea fiindo combinaţie între produs cartezian şi selecţie.

Deci pentru theta- joncţiunea dintre două relaţii R1 şi R2 avem:

select * from R1, R2 where R1.A>=R2.E

unde:

R1A B C

20 XYZ 3030 XXZ 2040 YYX 25

R2C D E

25 XYZ 3040 YYX 2530 XXZ 40

iar pentru echi- joncţiune avem:

select * from R1, R2 where R1.A=R2.E

Varianta cu INNER JOIN (joncţiune internă) este:

select * from R1 inner join R2 on R1.A>=R2.E

respectiv

select * from R1 inner join R2 on R1.A=R2.E

Pentru următorul exemplu utilizăm următoarele tabele: FURNIZORI,FACTURI cu următoarele date:

Unitatea de învăţare 10. THETA ŞI ECHI-JONCŢIUNEA



111

Se cere să de afişeze pentru fiecare factură numele furnizorului.

select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi, furnizori wherefacturi.cod_furn=furnizori.cod_furn

Numele furnizorului pentru fiecare factură

Acelaşi rezultat se poate obţine utilizând INNER JOIN:



112

select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi inner join furnizori ONfacturi.cod_furn=furnizori.cod_furn

Numele furnizorului pentru fiecare factură

Dacă dorim să afişăm numele furnizorului pentru fiecare factură numai pentrufurnizorul cu cod_furn "c1" vom avea:

select facturi.*, furnizori.nume_furn from facturi, furnizori wherefacturi.cod_furn=furnizori.cod_furn and facturi.cod_furn="c1"

Numele furnizorului pentru fiecare facturănumai pentru furnizorul cu cod_furn "c1"

Să ne reamintim... SQL nu prezintă clauze sau operatori speciali pentru joncţiune, joncţiuneafiind o combinaţie între produs cartezian şi selecţie.

Deci pentru theta- joncţiunea dintre două relaţii R1 şi R2 avem:

select * from R1, R2 where R1.A>=R2.E

Test de evaluare a cunoştinţelor 1. De ce două tabele sunt legate logic prin valori? 2. Care este condiţia necesară pentru echi- joncţiune?



113

APLICAŢIA 9: Evidenţa salariaţilor dintr -o firmă

APLICAŢIA 9

1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 2. Introduceţi în tabele următoarele date:

3. Afişaţi şeful pentru fiecare angajat. 4. Care sunt angajaţii care lucrează în Braşov? 5. Câţi angajaţi lucrează în Bucureşti?

6. Care este numele angajatului cu salariul maxim?7. Care este fondul de salarii pentru fiecare cod_dep?8. Care sunt angajații angajaţi după 01/01/1980? 9. Care sunt angajaţii care lucrează la departamentul marketing? 10. Câţi subalterni are Vlad? 11. Care este salariul mediu pentru departamentul management?12. Care sunt angajaţii a căror şef începe cu litera "A"? 13. Care sunt angajaţii care lucrează în Braşov sau Bucureşti?



114

Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea grupurilorUtilizarea condiţiilor pentru grupuri


Clauza GROUP BY formează grupe (grupuri) de tupluri ale unei relaţii, pe bazavalorilor comune ale unui atribut. În frazele SELECT formulate până în acest paragr af,prin intermediul WHERE au fost selectate tupluri ale tabelei. Prin asocierea uneiclauze HAVING la GROUP BY este posibilă selectare anumitor grupuri de tupluri ceîndeplinesc un criteriu, valabil numai la nivel de grup (nu şi la nivel de linie).

Clauza unei fraze SELECT ce conţine această clauză se obţine prin regruparea

tuturor liniilor din tabelele enumerate în FROM, extrăgându-se câte o apariţie pentrufiecare valoare distinctă a coloanei/grupului de coloane.

Formatul general este:

select coloană1, coloană2,...,coloană m from tabelă group by coloană_de_regrupare

De exemplu dacă dorim să vedem care este valoarea totală a facturilor pentrufiecare cod_furn vom avea:

select cod_furn, sum(valoare) from facturi group by cod_furn

Valoarea totală a facturilor pentru fiecare cod_furn

Unitatea de învăţare 11. GRUPAREA TUPLURILOR:GROUP BY ŞI HAVING



115

Cea mai simplă definiţie a clauzei HAVING este: clauza HAVING esteWHERE-ul ce operează la nivel de grupuri. Dacă WHERE acţionează la nivel detuplu, selectând acele linii care îndeplinesc o condiţie specificată, HAVING permitespecificarea unor condiţii de selecţie care se aplică tuplurilor de linii create prinGROUP BY.

Din rezultat sunt eliminate toate grupurile care nu satisfac condiţia specificată.

De exemplu dacă dorim să vedem care este valoarea totală a facturilor pentrucod_furn egal cu "c1" vom avea:

select cod_furn, sum(valoare) from facturi group by cod_furn having cod_furn="c1"

Valoarea totală a facturilor pentru cod_furn egal cu "c1"

Să ne reamintim... Clauza GROUP BY formează grupe (grupuri) de tupluri ale unei relaţii, pe baza valorilor comune ale unui atribut. În frazele SELECT formulate până înacest paragraf, prin intermediul WHERE au fost selectate tupluri ale tabelei.Prin asocierea unei clauze HAVING la GROUP BY este posibilă selectareanumitor grupuri de tupluri ce îndeplinesc un criteriu, valabil numai la nivel

de grup (nu şi la nivel de linie).

Test de evaluare a cunoştinţelor Când se utilizează GROUP BY? Care este definiţia condiţiei HAVING?

APLICAŢIA 10: Situaţii de grup la nivelul salariaţilor

APLICAŢIA 10

1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 2. Introduceţi în tabele următoarele date:



116

3. Afişaţi şeful pentru fiecare angajat.4. Care este salariul total pentru fiecare departament?5. Care este salariul total pentru departamentul MANAGEMENT?6. Care este suma totală a salariilor din departamentele management şi contabilitate? 7. Care este numărul de salariaţi din fiecare departament?8. Care este departamentul cu angajaţii cei mai mulţi? 9. Care este şeful departamentului cu cei mai mulţi angajaţi? 10. Câţi angajaţi are Vlad?



117

Competenţele unităţii de învăţare Utilizarea formularelorUtilizarea generatoarelor wizard pentru crearea formularelorRularea formularelor


UTILIZAREA FORMULARELOR

Formularele sunt ecrane cu ajutorul cărora se pot introduce date în tabele sau se pot lansa diferite comenzi şi aplicaţii.

De obicei, formularele conţin casete în care se poate scrie text, butoane prin

care se pot lansa comenzi sau aplicaţii, elemente de tip listă pentru alegerea unor valorisau opţiuni de tip check -box.Pentru facilitarea lucrului cu formulare, programul dispune de un generator de

tip wizard prin care se pot crea formulare de introducere a datelor în tabele.Formularele pot fi făcute atât pe baza unor tabele existente cât şi pe baza unor

interogări deja definite (QUERIES).

Pentru realizarea formularelor din panoul de comandă se alege opţiuneaFORMS din cadrul meniului OBJECTS.

Unitatea de învăţare 12. REALIZAREAFORMULARELOR



118

Alegerea opţiunii FORMS

UTILIZAREA GENERATOARELOR WIZARD PENTRU CREAREAFORMULARELOR

Pentru utilizarea generatorului de formulare în panoul de comandă se alege

opţiunea CREATE FORM BY USING WIZARD. Dacă utilizatorul doreşte să creeze formulare manual va alege opţiuneaCRAETE FORM IN DESIGN VIEW.

Utilizarea generatorului de formulare

In fereastra FORM WIZARD primul pas în crearea formularului este alegereatabelei în care vor fi introduse datele. Tabela dorită se selectează prin opţiuneaTABLES / QUERIES.



119

Selectarea tabelei

Cel de-al doilea pas este selectarea câmpurilor în care se vor introduce date.Selectarea câmpurilor poate făcută separat pentru fiecare câmp (oferind posibilitatea caunul sau mai multe câmpuri să lipsească) sau pentru toate câmpurile.



120

Selectarea câmpurilor dorite în formular

Câmpurile selectate se mută în ecranul din partea dreaptă. În exemplul de mai jos au fost selectate toate câmpurile. Se vor selecta elementele dorite după care secontinuă prin apăsare tastei NEXT.



121

Câmpurile selectate

În continuare se alege modul de afişare a câmpurilor în formular (pe coloane,tabular, foaie de lucru, etc.). Se va selecta tipul dorit după care se continuă prinapăsare tastei NEXT.

Selectarea modului de afişare Din punct de vedere grafic sunt disponibile mai multe tipuri de formulare. Se va

selecta tipul dorit după care se continuă prin apăsare tastei NEXT.



122

Alegerea stilului formularului

Ultimul pas în realizarea formularelor este denumirea formularului creat.Implicit numele este cel al tabelei în care vor fi scrise datele.

Denumirea formularului



123

RULAREA FORMULARULUI

Pentru a rula un formular se da dublu click pe numele sau în fereastra decomandă.

Rularea formularului ANGAJATI

Test de evaluare a cunoştinţelor Pentru ce se utilizează formularele? Care sunt paşi necesari în conceperea unui formular?

APLICAŢIA 11: Introducerea datelor în tabele cu ajutorul formularelor



124

APLICAŢIA 11

1. Să se realizeze tabelele ANGAJATI şi DEPARTAMENTE după structura tabelelor ANGAJATI şi DEPARTAMENTE din ANEXA 1 2. Realizaţi formulare pentru introducerea datelor în cele două tabele 3. Introduceţi în tabele următoarele date:

4. Care este salariul total pentru fiecare departament?5. Care este salariul total pentru departamentul MANAGEMENT?6. Care este suma totală a salariilor din departamentele management şi contabilitate? 7. Care este numărul de salariaţi din fiecare departament? 8. Care este departamentul cu angajaţii cei mai mulţi? 9. Care este şeful departamentului cu cei mai mulţi angajaţi? 10. Câţi angajaţi are Vlad?



125

Competenţele unităţii de învăţare Rolul rapoartelorModul de realizarea a rapoartelor


UTILIZAREA RAPOARTELOR

Rapoartele sunt utilizate pentru afişarea estetică a datelor dintr -o tabelă sauquery.

Primul pas în realizarea unui raport îl reprezintă selectarea opţiunii REPORTSdin cadrul meniului OBJECTS.

Şi pentru realizarea rapoartelor avem la dispoziţie posibilitatea realizării manualsau în mod asistat de program cu ajutorul generatorului de tip wizard.

Selectarea opţiunii REPORTS

Unitatea de învăţare 13. REALIZAREA RAPOARTELOR



126

Pentru facilitarea lucrului vom utiliza generatorul de rapoarte. Acest lucru seface cu ajutorul opţiunii CREATE REPORT BY USING WIZARD.

Selectarea generatorului de rapoarte

În realizarea raportului primul, în fereastra REPORT WIZARD trebuie selectatătabela pentru care se vor afişa datele.

Selectarea tabelei

Similar creării formularelor, trebuiesc precizate câmpurile care vor fi afişate dintabela deja selectată.



127

Selectarea câmpurilor din tabelă Pentru câmpurile selectate se poate face o grupare, în momentul afişării datelor

după un câmp.

Gruparea datelor după un câmp

Totodată datele ce vor fi afişate pot fi ordonate după unul sau mai multe criterii. Aceste criterii sunt alfabetice sau invers-alfabetice, crescătoare sau

descrescătoare, în funcţie de tipul câmpului text sau numer ic.



128

Selectarea criteriilor de ordonare a datelor

Următorul pas este alegerea unei forme de prezentare a datelor, de aliniere ainformaţiilor şi formatul paginii.

Alegerea formatului de prezentare a datelor

Tot în legătură cu forma de afişare a datelor este şi stilul raportului. Pentrualegerea stilului se selectează din meniul din partea din dreapta opţiunea dorită.Această opţiune este doar din punct de vedere estetică.



129

Selectarea stilului raportului

Ultimul pas în realizarea raportului este denumirea raportului realizat. Şi înacest caz, denumirea implicită este cea a tabelei din care sunt luate datele. Dupătastarea noului nume se tastează FINISH. În acest moment raportul este gata şi poate firulat.

Denumirea raportului



130

EXECUŢIA RAPORTULUI

Pentru a rula un raport se da dublu click pe numele sau în fereastra de comandă.

Lansare în execuţie a raportului Raportul odată lansat este afişat pe ecran. Poate fi utilizată funcţia zoom pentru

mărire sau micşorare. Totodată raportul poate fi şi listat.

Raportul obţinut

Test de evaluare a cunoştinţelor Ce este un raport?Cum se realizează un raport?

APLICAŢIA 13: Utilizarea rapoartelor



131

APLICAŢIA 13

1. Realizaţi tabela SALARIATI pe baza structurii tabelei ANGAJATI din ANEXA 1.2. În tabelă introduceţi următoarele date:

3. Realizaţi un raport pentru afişarea tuturor salariaţilor 4. Realizaţi un raport pentru afişarea tuturor salariaţilor, grupaţi pe departamente şiordonați alfabetic după nume.5. Realizaţi un raport pentru afişarea numelui salariaţilor si a departamentului undelucrează.



132

Competenţele unităţii de învăţareRolul formularelor de tip pagina webRealizarea paginilor web cu formulare pentru introducerea datelor


ROLUL PAGINILOR WEB CU FORMULAR PENTRU INTRODUCEREADATELOR

Bazele de date şi aplicaţiile realizate în ACCESS sunt foarte mult utilizate pentru aplicaţii web. În consecinţă, pentru a putea introduce date în tabelele ACCESS

este nevoie de pagini web ce pot fi publicate pe un server de web.

REALIZAREA PAGINILOR WEB

La fel ca şi în cadrul celorlalte module primul pas în realizare îl constituieselectarea opţiunii PAGES din cadrul meniului OBJECTS.

Selectarea opţiunii PAGES

Unitatea de învăţare 14. CONSTRUCŢIA PAGINILOR WEB PENTRU LUCRUL CU BAZE DE DATE



133

Şi pentru crearea formularelor în pagini web avem la dispoziţie un generator detip wizard.

Pornirea generatorului se face prin selectarea opţiunii CREATE DATAACCESS PAGE BY USING WIZARD.

La fel ca şi în cazul formularelor şi rapoartelor trebuie selectată tabela şicâmpurile care vor apare in pagină.

Selectarea tabelei şi a câmpurilor

Datele pot fi grupate după unul din câmpurile tabelei care vor apare în pagină.Această grupare nu este însă obligatorie.



134

Gruparea datelor după un câmp

În continuare, tot opţional se pot alege câmpurile după care se va faceordonarea datelor.

Aceste criterii de ordonare sunt alfabetice sau invers-alfabetice, crescătoare saudescrescătoare, în funcţie de tipul câmpului text sau numeric.

Ordonarea datelorUltimul pas în realizarea paginii este denumirea titlului paginii realizate. Şi în

acest caz, denumirea implicită este cea a tabelei din care sunt luate datele. Dupătastarea noului nume se tastează FINISH.



135

Titlul paginii

Pentru deschiderea paginii se alege opţiunea OPEN THE PAGE.

Opţiunea OPEN THE PAGE

Vizualizarea paginii permite introducerea datelor asemănător unuiformular obişnuit.



136

Vizualizarea paginii

Pentru salvarea paginii este necesară închiderea acesteia şi denumirea sa.

Salvarea paginii

Atenţie deoarece pagina creată este o pagină web trebuie să aibă extensia HTM,HTML sau ASP.

Vizualizarea paginii creată ca formular de introducere a datelor în Access poatefi făcută similar cu orice pagina web.

Test de evaluare a cunoştinţelor La ce folosesc paginile web create în Access?Care sunt paşii de realizarea a unei astfel de pagini?



137

Temă de control 1. Realizați o aplicație de calcul a salariilor într -o firmă, plecând de lasalariul brut și rețineri, ajungând la salariul net pentru fiecare angajat.

2. Realizați o aplicație de evidență a cărâilor dintr -o bibliotecă. Se porneștede la faptul că există mai multe carți identice, grupate pe domenii, ce pot fiimprumutate de peroane abonate la bibliotecă.

3. Realizați o aplicație de evidență a stocurilor dintr -un depozit demateriale de construcții. Se va ține seama de intrări și ieși pentru calcululstocului final.



138

Tabele utilizate

Tabela: angajati

câmp tipcod (CP) numericnume textprenume textdata_nasterii datasal_brut numericcod_dep text

Tabela: departamente

câmp tipcod_dep (CP) textden textlocalitate textsef texttelefon numeric

Tabela: facturi

câmp tipnr_factura (CP) numericcod_furn textdata_fact datavaloare numeric

Tabela: furnizori

câmp tipcod_furn (CP) textnume_furn textadresa textlocalitate text

Anexa 1



Tabela: mf

câmp tipcod_mf (CP) numericden textvaloare numericper_amort numericcod_furn text

analiza si proiectarea sistemelor informatice

Documents