analiza geografică comparativă a sistemului de aşezări din statele coreea de sud şi zambia
Post on 23-Oct-2015
36 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Analiza geografică comparativă a sistemului de aşezări
din statele Coreea de Sud şi Zambia
Lucrarea de faţă are ca obiective compararea sistemului de aşezări al statelor Coreea de
Sud şi Zambia (structura populaţiei pe medii, rata creşterii urbane şi rurale, repartiţia satelor şi
oraşelor, caracteristicile acestora etc.).
În analiza acestora două state, s-au folosit metoda comparativă şi cea descriptiv-
interpretativă, apelându-se totodată la ulitizarea graficelor pentru o mai bună înţelegere a
diferenţelor existente.
În ceea ce priveşte poziţia geografică, Coreea de Sud este situată în Asia de Est, ocupând
partea sudică a Peninsulei Coreene. În partea de nord, se află graniţa cu singurul vecin
continental- Coreea de Nord. Înconjurată de Marea Japoniei în est şi Marea Galbena în vest, este
separată de Japonia prin Strâmtoarea Coreei (fig.1). În comparaţie cu aceasta, Zambia este un
stat care nu are ieşire la mare, fiind situat în interiorul continentului african, mai exact partea
central-sudică, având următorii vecini: în nord- Republica Democrată Congo, în nord-est-
Tanzania, în est Malawi, în sud- Mozambique, Zimbabwe, Botswana şi în vest- Angola (fig.2).
. Poziţia geografică a Coreei de Sud(Sursa:www.wikipedia.ro) Poziţia geografică a Zambiei(Sursa:www.cssp.ro)
Din punct de vedere demografic, Coreea de Sud are o populaţie mult mai numeroasă
decât a Zambiei: Coreea de Sud- 48,184 milioane locuitori, iar Zambia- 13,089 milioane
locuitori, conform World Population Prospects, the 2010 Revision, deşi, ca suprafaţă, teritoriul
Zambiei este mult mai extins: Zambia- 752614 km2, iar Coreea de Sud- 100210 km2.
Pentru a reda evoluţia numărului populaţiei, s-a apelat la analiza perioadei 1950-2050, iar
graficul realizat pe baza acestor valori exprimă tendinţe uşor diferite ale celor 2 state (fig.3).
Trebuie menţionat faptul că dupa anul 2012, datele nu sunt reale, apelându-se la estimări.
În 1950, Coreea avea 19,211 milioane locuitori, iar Zambia 2,340 milioane locuitori.
După acest an, numărul populaţiei începe sa crească în ambele state. O curbă ascendentă mai
pronunţată se poate observa în cazul Coreei de Sud, populaţia ajungând în 1995 la 44,662
milioane locuitori.
Dacă în cazul Coreei de Sud se înregistrează şi scurte perioade de descreştere, în cazul
Zambiei numărul populaţiei se află într-o continuă creştere, creştere ce se accentuează după anul
2015, iar în 2050 diferenţele dintre aceste state se vor atenua, Zambia ajungând la 45,037
milioane locuitori, Coreea de Sud având 47,050 milioane locuitori. Această creştere foarte mare
pentru Zambia se poate explica prin faptul ca rata creşterii naturale este de peste 3%, fiind
totodată un stat cu o rata a fertilităţii ridicată, în care natalitatea are valori considerabil mai mari
decât mortalitatea, stat subdezvoltat, în care a început procesul de industrializare.
19501960
19701980
19902000
20102020
20302040
20500
10000
20000
30000
40000
50000
60000
Coreea de Sud Zambia
. Evoluţia numerică a statelor Coreea de Sud şi Zambia
În ceea ce priveşte economia, Coreea de Sud face parte din categoria statelor dezvoltate,
având a 12-a economie la nivel mondial şi a 3-a în Asia, dupa Japonia şi China. Datorită
exporturilor de produse finite, ţara a cunoscut o creştere economică rapidă, fiind una din cei
Patru Tigrii Asiatici.
În schimb, Zambia poate fi încadrată în categoria statelor subdezvoltate, în care 65% din
populaţie trăieşte sub limita de sărăcie. Deşi după 1989, în Zambia s-a înregistrat o uşoară
creştere economică, acest lucru nu este suficient pentru a ameliora problema sărăciei, deoarece
această ţară se confruntă şi cu datorii externe ridicate.
Dacă în Coreea de Sud cele mai importante ramuri ale industriei sunt construcţia de
automobile şi sidelurgia, în Zambia industria se bazează cel mai mult pe exploatarea cuprului,
folosit şi în export.
Cel mai mare partener comercial şi de export al Coreei de Sud este China, iar ai ţările în
care Zambia exportă cel mai mare număr de mărfuri sunt Elveţia, Africa de Sud, Marea Britanie,
Republica Democrată Congo etc.
Difenţa la nivel economic dintre aceste două state este subliniată şi de valorile anumitor
indicatori, cum ar fi produsul intern brut şi indicele dezvoltării umane.
Referitor la valorile PIB-ului, se remarcă o discrepanţă, în cazul Coreei de Sud acesta
fiind de 1,045 trilioane de dolari, iar pentru Zambia fiind de 17,830 miliarde dolari. Şi în cazul
celuilalt indicator se remarcă diferenţe considerabile, Coreea de Sud având un IDU de 0,877, iar
Zambia de 0,434.
Structura populaţiei pe medii: pentru a putea fi analizată această structură, s-a apelat la
realizarea a 2 grafice care să arate evoluţia populaţiei rurale şi urbane a Coreei de Sud şi
Zambiei, în perioada 1950-2050.
În cazul Coreei de Sud, în acest interval se pot observa schimbări majore. O curbă
ascendentă mai pronunţată defineşte evoluţia populaţiei urbane. Astfel, dacă în anul 1950 ea era
de 4,1 milioane,iar cea rurală era de 15,1 milioane, în anul 1975 valoarea în ambele cazuri era de
16,6 milioane persoane.
Această creştere este legată de dezvoltarea economică. Putem afirma că cu cât un stat este
mai dezvoltat, populaţia ubană o domină mai clar pe cea rurală, ceea ce se poate observa şi în
cazul Coreei de Sud în figura 4.
După anul 1975, populaţia urbană o depăşeşte pe cea rurală şi această situaţie se va
menţine, în 2050 valorile fiind de 40 milioane de locuitori ai oraşelor şi cei ai satelor fiind doar
de 4 milioane.
În anul 2010, în Coreea de Sud 83% din locuitori erau concentraţi în mediul urban, iar
17% în cel rural. Situaţie cu totul diferită de a Zambiei, în care în care domină mediul rural cu
64,4% din total populaţiei, iar cel urban are un procent de 35,6%.
19501960
19701980
19902000
20092015
20252035
20450
5000100001500020000250003000035000400004500050000
Populaţia rurală Populaţia urbană
. Evoluţia populaţiei rurale şi urbane în Coreea de Sud
În ceea ce priveşte Zambia, domină populaţia rurală, însă amandouă curbele au tendinţe
ascendente, ceea ce se explică prin creşterea numărului populaţiei ţării, atât ai locuitorilor satelor,
cât şi ai oraşelor.
Astfel, în anul 1950 populaţia rurală era de 2,2 milioane, iar cea rurală de 380000. Şi în
această situaţie putem afirma faptul că nivelul de dezvoltare economică influenţeaza structura
populaţiei pe medii, în acest mod explicându-se dominanţa populaţiei concentrate în sate, ce se
va menţine până în anul 2040, când se aproximează ca populatia ce în acel moment va fi de 25,6
milioane locuitori va fi împărtită aproximativ egal în sate şi oraşe (fig.5).
După acest an, populaţia urbană o va depăşi ca număr de locuitori pe cea rurală, situaţie
determinată probabil de inustrializarea mai puternică şi de dezvoltarea economică a ţarii.
19501955
19601965
19701975
19801985
19901995
20002005
20092010
20152020
20252030
20352040
20452050
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
Populaţia rurală Populaţia urbană
. Evoluţia populaţiei rurale şi urbane în Zambia
Comparând situaţia celor 2 state, putem observa mai multe diferenţe: dacă în cazul Coreei
de Sud în perioada analizată domină, în cazul Zambiei este invers şi, după cum s-a menţionat mai
sus, acestă situaţie este în corelaţie cu puterea economiei: dacă Coreea de Sud este una dintre
cele mai dezvoltate state la nivel mondial, Zambia se situează la polul opus, considerată partea a
lumii a III-a, în care sunt incluse ţări subdzvoltate.
În cazul Coreei de Sud, în momentul în care populaţia urbană înregistrează o creştere
accentuată, cea rurală începe sa scadă- oamenii încep să se mute de la sate la oraşe, însă în
Zambia populaţia, în ambele medii, creşte paralel, deoarece fiind o ţară sudezvoltată, în care
industrializarea este la început de drum, populaţia încă este caracterizată de un nivel crescut al
fertilităţii şi, implicit, al natalităţii- oamenii nu se mută de la sate la oraşe, însă, ca urmare a
acestei realităţi, ambele forme de concentrare umană îşi măresc numărul de locuitori.
Analiza ratei creşterii urbane şi rurale: rata creşterii rurale diferă în Coreea de Sud şi
Zambia, iar în perioada 1950-2005 are valori oscilante în ambele state. După 2010, indicatorul
capată o tendinţă descentă. În intervalul 1985-1990 se înregistrează cea mai mare diferenţă în
ceea ce priveşte acest indicator: Coreea de Sud- 3,15 %, iar pentru Zambia- -4,17%.
Rata creşterii urbane surprinzător are valori superioare în cazul Zambiei, situaţie ce se
înregistrează în intervalul 1950-1980 şi 2000-2050. În perioada 1980-2000 indicatorul
înregistrează valori superioare pentru Coreea de Sud, deşi ecartul dintre cele 2 ţări nu este foarte
mare: Coreea de Sud- 3,7%, iar Zambia- 2,9%. După 2000, indicatorul capată în Coreea de Sud o
tendinţă ascendentă şi una descendentă şi una ascendentă în Zambia, iar superioritatea acesteia se
va menţine până în 2050. De menţionat că rata creşterii rurale şi urbane nu sunt buni indicatori ai
nivelului economic al unei ţări, pentru că deşi rata creşterii are valori mai mari în Zambia şi rata
creşterii rurale mai mari în Coreea de Sud, totuşi nu se poate pune sub îndoiala superioritatea
economică a Coreei de Sud.
1950-1955
1960-1965
1970-1975
1980-1985
1990-1995
2000-2005
2010-2015
2020-2025
2030-2035
2040-2045-6
-4
-2
0
2
4
6
Coreea de Sud Zambia
1950-1955
1960-1965
1970-1975
1980-1985
1990-1995
2000-2005
2010-2015
2020-2025
2030-2035
2040-2045-2
0
2
4
6
8
10
Coreea de Sud Zambia.
. Rata creşterii urbane Rata creşterii rurale
Evoluţia populaţiei din aglomeraţiile urbane de peste 750000 locuitori- a fost analizat
evoluţia locuitorilor oraşelor Busan, Daegu şi Incheon pentru Coreea de Sud şi Lusaka pentru
Zambia.
Toate cele 4 oraşe prezentate în graficele de mai jos (atât cele coreene, cât si capitala
Zambiei) au tendinţe ascendente în ceea ce priveşte numărul de locuitori în perioada 1950-2025.
În cazul Coreei de Sud oraşele au evoluţii similare: numărul locuitorilor creşte din 1950
până în 2000, cand ating un vârf (Busan- 3,813 mil loc, Daegu- 2,271 mil loc, Incheon- 2,464
mil loc), iardupă 2000 populaţia lor se menţine constantă.
În cazul Zambiei, Lusaka este singurul oraş cu o populaţie de >7500000 loc. Spre
deosebire de oraşele din Coreea de Sud, Lusaka are o tendinţă ascendentă pe tot parcursul
intervalului 1950-2025, ajungând în 2025 la 2,267 mil loc.
19501960
19701980
19902000
20092015
20250
50010001500200025003000350040004500
Busan Daegu Incheon
19501960
19701980
19902000
20092015
20250
500
1000
1500
2000
2500
Lusaka.
Evoluţia populaţiei urbane în Coreea de Sud Evoluţia populaţiei în Lusaka
Repartiţia oraşelor
În Coreea de Sud cea mai mare concentrare se observă în zona de ţărm şi pe valea
fluviului Hangang, aglomeraţiile urbane înregistrând valori maxime în zona Seulului, putându-se
vorbi, în acest caz, de un adevărat megalopolis: megalopolisul sud-coreean (Seul-Inchon).
Spre deosebire de Coreea de Sud, Zambia nu are iesire la mare şi, astfel, nu regăsim
aceeaşi concentrare a oraşelor, spre extremităţile teritoriului statului. Există însâ şi o asemănare:
dacă în cazul Coreei de Sud se observă o conetrare a oraşelor de-a lungul râului Hangan, acest
lucru poate fi observant şi în cazul Zambiei, referitor la valea fluviului Zambezi, însă
aglomeraşiile urbane înregistrează valori maxime în partea nordică a ţării, în provincia
Cooperbelt, unde se exploatează cupru.
. Harta aşezărilor urbane ale Coreea de Sud Harta aşezărilor urbane ale Zambiei
Originea şi evoluţia oraşelor
Seul: localizat de-a lungul râului Hangang, Seul s-a transformat în decurdul anilor într-o
metropolă a cărui populaţie depăşeşte 10 milioane de locuitori. În decursul anilor, capitala Coreei
a cunoscut o extindere în ceea ce priveşte procesul de urbanizare şi industrializare ţi continuă să
se dezvolte ca şi centru înfloritor al activităţilor politice, economice, culturale şi educaţonale ale
ţării.
Seul este al zecelea cel mai mare oraş al lumii. Trecutul şi prezentul coexistă într-un mod
fascinant: palate vechi de secole, porţi ale oraşului din vechime, morminte sfinte, grădini şi
colecţii de artă stau drept dovadă a trecutului, în timp ce strălucirea faţadelor clădirilor zgârie-
nori şi aglomeraţia traficului reprezintă noul, prezentul oraş.
Era paleolitică- Goreyo: se crede că oamenii au trăit în Seul, în albiile joase ale râului
Hangang în era paleolitică. Descoperirile şi dovezile arheologice atestă faptul că oamenii s-au
stabilit aici din era neolitică. Dovezile istorice rămase intacte sunt: satul Amsa-dong şi districtul
Gangdong-gu, care datează din era neolitică. Odată cu introducerea uneltelor de bronz, începănd
cu anul 700 î.Hr. oamenii au început să se mute din bazinul râului spre gura lui de vărsare.
Regatul Baekje a fost înfiinţat în anul 18 î.Hr. de Onjo, despre care se credea că era fiul lui
Jumong sau Goguerzo, având capitala la Habuk Wirye, în nordul Hangangului, dar capitala a fost
mutată în sudul râului 4 ani mai târziu.
În acest timp, regele Gwangaeto cel Mare al regatului Goguryeo a adaoptat o politică de
expansiune şi în anul 391 a invadat Baekje. Zona din jurul Hangangului a devenit zonă de
competiţie între cele 3 regate învecinate: Goguryeo, Baekje şi Silla. Ca rezultat, Hanseong,
capitala regatului Baekje, a fost cucerită de regatul Goguryeo în 475. Silla a făcut o alianţă cu
regele Song al regatului Baekje în 551 pentru a împinge trupele Goguryeo 10 km mai departe de
gura de vărsare a Hangangului, ajungând să cucerească întreg bazinul acestuia 2 ani mai târziu.
Zona bazinului Hangangului a fost redenumită Hansan-ju după unificarea peninsulei sub
cucerirea regatului Sila în 679.
Zona Seulului a fost denumită Yangju în perioada regatului Goryeo sub domnia regelui
Seonjong (983), dar a devenit Yangju-mok, una din cele 3 capitale, împreună cu Saeogyeong
(capitala vestică, acum Pyeongyang) şi Donggyeong (capitala estică, acum Gyeongju).
Odată cu reformarea sistemului administrativ local în al 34-lea an de domnie al regelui
Chungnyeol, zona Seulului a decăzut, dar problema tranferării capitalei a început să fie pusă în
timpul domniei regelui Gongmin (1352-1474). Transferul capitalei s-a făcut în al 8-lea an de
domnie al regelui U, dar a fost mutată din nou în luna februarie a aceluiaşi an la Gaegyeong.
Regatul Joseon: regele Taejo al regatului Joseon a cucerit regatul Goryeo pentru a-şi
restabili stabilitatea politică şi a înfiinţat un nou stat pe 17 iulie 1392. El s-a decis să se mute într-
o nouă capital şi să facă disparate vestigiile precedentului regat Goryeo.
Construcţia Haesongului în perioada Joseon în perioda Joseon a fost terminată după
planurile bine gândite după care au fost construite şi palatele şi altarele regale. Teritoriul oraşului
cuprindea cca 5 milioane de pyeong’s (unitate de măsură) înăuntrul zidurilor, plus o zonă de 4
km în exterior. Reconstrucţia Seulului, care a fost oprită din cauză invaziilor, a continuat aproape
100 de ani, până când oraşul a început să prospere sub conducerea regelui Yeongju (1724-1776).
. Palatul Changdeonkgung (Sursa: www.turistik.ro)
Ocupaţia japoneză (1910-1945): districtele Yongsan şi Itaewon au fost transformate în baze
militare japoneze.
Prezent: Seulul are 10 milioane locuitori, însă aglomeraţia urbană, incluzând şi oraşele satelit
(Bucheon, Gozang, Incheon, Seongnam şi Suweon) are 24 mil loc şi o densitate de 17288
loc/kmp.
. Sursa: travel.descoperă.ro Sursa: planetailuziilor.blogspot.com
Lusaka: era locul unui sat, botezat după conducătorul său – Lusakaa, localizat pe dealul
Manda (în limba nyanja: manda=cimitir). Oraşul propriu-zis a luat naştere în 1905; cauza
principală: construirea de căi ferate în acest loc de către coloniştii englezi.
În anul 1935, datorită locaţiei sale centrale, este aleasă să înlocuiască Livingstone ca şi
capitala a statului Rhodensia , iar în 1965 a statului independent Zambia.
În prezent este cel mai mare oraş al ţării, având 1,7 milioane de locuitori.
Sursa: www.zambia-mining.com
VS
Satele tradiţionale coreene - Hahoe
Clanul Yu din Pungsan s-a stabilit în satul Hahoe în sec XVI, în timpul dinastiei Joseon şi de
atunci a rămas comunitatea unui singur clan.
Satul e renumit deoarece aici s-au păstrat multe structuri originale, precum Şcoala Confucianistă
Byeongsan. S-au păstrat şi tradiţiile populare, una dintre ele fiind “Dansul măştilor Hahoe”- ritual
şamanist ce onorează spiritele satului. Un alt obicei, care se practică şi astăzi, e Jeulbul Nori, ceea ce
înseamnă “să dai foc la şiruri de focuri de artificii” la poalele stâncii Buyongdae.
V Aşezările rurale
Şi în această privinţă există mari diferen- ţe
între Coreea de Sud şi Zambia,începând de la
procentul populaţiei concentrate în sate, arhitec-
tură, structura satelor.
În Coreea de Sud, din punct de vedere
al morfostructurii predomină satele adunate,
având funcţii agro-industriale (agricultură şi
prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor
minerale) sau funcţii agricole şi de servicii (comerţ,
turism).
În schimb, în Zambia satele au for-
mă circulară, cu locuinţe rotunde din lut şi
acoperişuri conice din paie şi au funcţie
agricolă.
Sursa: koreafilm.ro
Sursa: www.zf.ro
Satul actual este împărţit în Namchon (satul de sud) şi Pukchon (satul de nord)
cu ramura principală a clanului Yu din Pungsan, Gyeomampa, în partea Namchon şi a doua ramură,
Seoaepa, descendenţi din Yu Seong-ryong, un renumit Prim-ministru dn timpul regelui Seonjo al
Joseon, în Pukchon.
„Hahoe” înseamnă „cotitura râului”, iar combinaţia scenică a râului şi munţilor Taebaek arată că
satul este situat într-o locaţie de bun augur. Unii spun Hahoe este ca un lotus plutind pe apă.
Sursa: koreafilm.ro
Sate tradiţionale zambiene
Carcacteristici acestui stat sunt satele mici, dispersate, formate din locuinşe circulare. În general,
casele au o singură încăpere şi nu sunt dotate cu hambare, astfel încât se obişnuieşte înmagazinarea
recoltelor în grânare comune întregului sat.
Ceea ce este de remarcat în ceea ce priveşte Zambia, este faptul că se menţine încă organizarea
tribală (principalele triburi- lamba, ila, lala, tonga, ngoni, bemba, lovi, kalolo) .
Sursa:geografialumii.roSursa: geografialumii.ro
Concluzii
Coreea de Sud şi Zambia sunt 2 state care se află la poli opuşi din punct de vedere al mărime
demografice, al dezvoltării economice (dacă Coreea de Sud este una din cei 4 Tigrii Asiatici, Zambia
este un stat sărac, din lumea a III a), al aşezărilor, atât urbane, cât şi rurale, al evoluţiei indicatorilor
privind aceste aşezări.
Dacă în Coreea de Sud sunt oraşe numeroase ce au milioane de locuitori, în Zambia doar capitala
Lusaka depăşeşte 1 mil loc, iar în rest toate oraşele se situează numeric sub 400000 de loc.
Aşezările rurale sud-coreene sunt moderne, îndeplinesc mai multe funcţii (nu doar agricolă), dar
populaţia este mai puţin concentrată în acest mediu. În comparaţie, aşezarile rurale din Zambia sunt
rudimentare, au funcţie exclusiv agricolă şi, în cele mai multe cazuri, populaţia a păstrat încă
organizarea tribală.
Bibliografie
• www.turistik.ro
• www.worldurbanizationprospects.ro
• www.worldpopulationprospects.ro
• www.zambiatourism.com
• florindrg.blogspot.com
• www.ilovekorea.ro
• www.travels-way.com
• www.gce.gov.ro
• www.olumemare.ro
• geografialumii.ro
• koreafilm.ro
top related