analiza de impact asupra factorilor
Post on 06-Jul-2018
233 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
1/60
- 1 -
ANALIZA DE IMPACT ASUPRA FACTORILOR
DE MEDIU PE PLATFORMA S.C. BETA S.A.
1.DATE DE RECUNOASTERE
Contractul nr. 827/1993, are ca obiectiv de cercetare“Studiul de impact asupra factorilor de mediu pe platforma
SC .!"# S.#. u$au, inclusiv in situatia reali$arii fabricii de
pulberi apartinand SC %&C"'( S# u$au).
Studiul de impact este intocmit in conformitate cu
ordinul *19/92 al +inisterului #pelor, adurilor si rotectiei
+ediului si repre$inta una din piesele ce vor constituidosarul ce urmea$a a intocmit pentru obtinerea acordului
de mediu.
2.DATE GENERALE
(ucrarea de fata cuprinde o anali$a detaliata a
tuturor surselor de poluare , precum si problemele deimpact ecoloic leate de poluantii evacuati in mediu de
catre SC S.C.!"# S.#. S# u$au.
(a ba$a lucrarii se aa documentatia pusa la
dispo$itie de proiectantul 'C+0 S# ucuresti si de
S.C.!"# S.#. S# u$au, anali$area situatiei pe teren,
recoltarea de probe si anali$area din punct de vedere $ico-
cimic a acestora in laboratoarele din cadrul 'C'+..
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
2/60
#mplasarea obiectivului in $ona
S.C.!"# S.#. u$au, situata in partea de nord a
$onei industriale u$au Sud, se invecinea$a in partea de
sud cu SC %&C"'( S# u$au, iar in partea nordica cu ara.
- 2 -
3.PREZENTAREA GENERALA A SC BETA SA
BUZAU
3.1 Caracteristicile procesului tenoloic defabricatie
roramul de productie repre$entativ pentru SC
!"# S# prevede reali$area unei ame variate de utilae
tenoloice si instalatii de inalta tenicitate 4re$ervoare de
stocare, decantoare, coloane de cracare, cuptoare,
scimbatoare de caldura, tinuri, compensatori
lenticulari5.
Capacitatea de productie a intreprinderii este de
26.666 t/an utila tenoloic 4date de proiectare5.
'n tabelul nr.1 sunt pre$entate produsele nite sicantitatile obtinute in anul 1993 si respectiv 1992.Tabelul nr.1
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
3/60
PRODUSELE FINITE SI CANTITATILE ANUALE
r.crt. "ipul produsului
nit
1992 1993
1.&tila cimic tenoloic
4coloane,scimbatoare de caldura,
cuptoare, recipienti sub presiune,
decantoare5
2. iese scimb centrale termice
3. iese forate
. #mbalae
. utelii tip araa$:
7. 31t3*t
836t
*2t
-
3. 218t16t
*7t
26t
3.9
bucati
:'n anul 1993 a avut loc o modicare fata de proiectul
initial care se concreti$ea$a in construirea unei linii
tenoloice de confectionare a buteliilor de araa$ ; din
punct de vedere tenoloic nu intervine nici o modicare.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
4/60
#. Sectia de prelucrare la cald este structurata pe
urmatoarele ateliere =
a5 #teliere de presa al caror proram de fabricatie
este reali$at utili$and=
- prese de 266, 366 si 966 tf;
- cuptoare cu vatra >a incal$ite cu a$
metan..
b5 #teliere de fora
centric de
26, 66 tf ;
? cu frictiune de
26, 1666 tf ; - ciocane
#telierul fora '' are in dotare =
- cuptoare fora;
- prese ? cu e>centric de
*3, 266 tf ;
? cu frictiune de
26 tf ;
? idraulice de 26,
1666 tf ;
c5 #telier de tratament termic
"ratamentul termic al pieselor se e>ecuta in cuptoarecu a$e si in cuptoare electrice .
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
5/60
. Sectia de prelucrare la rece are ca obiective operatii
de =
- ca$anerie rea
- debitare, preatire tabla
- ca$anerie monta
- ca$anerie usoara
'n cadrul acestei sectii se e>ecuta =
a5 rocese tenoloice de acoperiri metalice
4alvanice5
'n acest scop, sunt orani$ate ateliere cu bai pentrureali$area cadmierii ,cromarii si $incarii decorative a
pieselor din proramul de productie .
%imensiunile bailor sunt diverse, in functie de
dimensiunile ma>ime ale pieselor ce urmea$a a
prelucrate.
rocesul tenoloic in sectiile de acoperiri metalicepoate impartit in doua fa$e principale = operatii
preatitoare 4 deresare, decapare5 si operatii propriu-$ise
de acoperire 4 cromare, cadmiere, $incare5, ecare dintre
ele ind urmate de operatii de spalare pentru indepartarea
precipitatelor si nisarea suprafetelor tratate.
- -
%eresarea se rerali$ea$a prin procedee
electrolitice, folosindu-se solutii alcaline cu continut de
idro>i$i, fosfati, carbonati, concentratiile solutiilor cu care
se reali$ea$a deresarea sunt variate in functie deprocedeul de acoperire alvanica ce urmea$a a se aplica.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
6/60
%upa operatia de deresare, urmea$a spalarea
pieselor. #pele de spalare au caracter slab alcalin si pre$inta
suspensii.
%ecaparea se reali$ea$a prin procedeu cimic
utili$and acid cloridric de concentratii cuprinse intre 3- @
si se aplica procedeelor de C#%+'!A! si B'C#A!.
%in procesul de decapare re$ulta solutii u$ate de
decapare 4cu continut de Cl si saruri5 si ape de spalare.
#coperirile alvanice ale metalelor feroase utili$ea$a
solutii de alcalini pe ba$a de cianuri 4a, CdC5 si alcalinifara cianuri 4aD5 in ca$ul $incarii si cadmierii.. (a
cromarea pieselor se utili$ea$a solutiii pe ba$a de crom
4anidrida cromica5.
CAD+#A!# impune urmatoarele operatii =
- deresarea electrolitica utili$and solutie cu
aDE26 /1, a2 CD3 E16 /1, a3DE16 /1,a2SiD3E1 /1
temperaturaE86 - 96FC
timpul de mentinere a presei in baie 2 minute
- spalare in apa calda, curatoare 2-3 minute;
- uscare in aer cald;
- spalare in apa rece, curatoare 2-3 minute;
- neutrali$are cu solutie alcalina de aD;
- cromare in baie cu anidrida cromica, acid sulfuric si
er
- spalari repetate in apa rece .
C#%+'!A!# se reali$ea$a parcurand urmatoareleetape =
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
7/60
- deresarea electrolitica folosind solutii cu aDE36
/l, a2 CD3E16 /l, a3DE16 /l;
temperaturaE86FC
timpul de mantinere al presei in baie 2minute
- spalare in aparece prin cufundare 1 minut;
- decapare in baie cu solutie de Cl 3-@, timpul
necesar ind de 1-3 minute;
- -
-
cadmiere in baie cu solutie continand CdCE6 /l,aCE86 /l, aD-36 /l, i2SDE1, /l;
- pasivi$area cadmiului in baie utili$and solutie de
naidrida cromicaE16 /l si 2SDE /l;
temperaturaE 1-26FC
timpul de mentinere al presei in baie 36-*6 secunde.
B'C#A!# cuprinde urmatoarele fa$e =- deresarea electrolitica folosind solutie cu aD E
36 /l , a2CD3 E16 /l , a 3D E 16 /l
- decaparea cu solutie Cl 3 -@ ;
- $incarea in baie cu = Bn E 6- /l , aC E 76-86
/l , aD E 76-8 /l , a2S E 6,- /l ;
- pasivi$area $incului in baie utili$and solutie de Cl 3-
@.
b5 Dperatii cu sudare si debitare a pieselor prin
sudura, se e>ecuta in marea maoritate a alelor de
productie si in amplasamente diferite, ce sunt impuse de
necesitatile tenoloice. c5 Dperatiile tenoloice de vopsire a pieselor se
e>ecuta la locurile de munca ce necesita aceasta operatie.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
8/60
Surse de alimentare cu apa
'n pre$ent SC !"# S# u$au consuma numai apa
potabila utili$ata ca apa curenta la baut si la locurile
sanitare, ca apa menaera pentru dusuri, ca apa tenoloica
4 probe de presiune idraulica, racire de utilae5, cat si ca
necesar de apa in ca$ de incendiu. ecesarul de apa
potabila este asiurat de surse proprii constand din 2
puturi. #pa captata este potabila, avand buletinele de
anali$a 93/9.69.1996 si 77/.67.1996.
entru siuranta e>ista si un racord de apa potabilade la oras la ospodaria de apa u$inala.
0ospodaria de apa u$inala este compusa din 2
re$ervoare semiinropate cu volumele respective de G1
E366 mH si G2 E 66 mH. %ebitul teoretic al celor 2 puturi
este I1 E * l/s si I2 E 13 l/s.
'n tabelul nr.2 sunt pre$entate debitele de apa incadrul SC !"# S# u$au, pentru anul 1993=
- * -"abelul nr.2
roces
tenoloic
ece
sar
m2/$i
Ceri
nta
m3/$i
%ebit
recircu
lat
mH/$i
ier
deri
mH/$i
I
+ediu
epurat
mH/$i
I
!vacuat
coresp.
mH/$i
robe
idrauliceCompresoare
1937
3336*
79
126366
116
31*6-
38
1*
-
--
721
16236
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
9/60
racire utilae
Consum
salariati
Spalare auto
#coperirialvanice
(aborator
0ospodarii
ane>e
'ncendii
3
3
23
18
211
36
36
19
1
-
-
-
-
-
-
3
-
2
2
-
12
-
-
-
1
-
-
"D"#( *666 1273 366 7* *2 1671
Canali$area interioara si e>terioara
1. #pele pluviale sunt captate de pe alei si din
tuburile colectoare de pe alele de productie. #cestea sunt
in leatura cu canali$area pluviala. %eversarea ei se face
prin 2 locuri =
- la canali$area din str. #. Glaicu
- la canali$area din AD+C!A!#(.
(unimea retelei pluviale este de 282 m, iar debitul
ma>im evacuat este de 2666 l/s.
'n plansa # este pre$entata reteaua de canali$arepluviala din SC !"# S# u$au.
2. #pele menaere provenite de la depo$itul !CD,
sectia de subansamble sudate, sunt evacuate in canali$area
ce vine din strada &r$iceni si cure in canalul colector din
str. #leea 'ndustriilor.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
10/60
#pele menaere provenite de la rupurile sanitare, de
la corpul administrativ si dispensar sunt colectate intr-o
retea de canali$are si in nal in str.#. Glaicu.
#pele menaere provenite de la fora, ca$anerie rea
si usoara si de la preatirea fabricatiei, sunt evacuate
intr-un canal de beton din colectorul nal in canali$area ce
trece prin curtea AD+C!A!#(-ului si apoi in str.#. Glaicu.
- 7 -
entru apele menaere nu e>ista un aparat de
inreistrare a debitelor evacuate, dar din datele de
proiectare re$ulta pentru apele menaere un debit IE169
mH/$i.
'n plansa este pre$entata reteaua de canali$are
menaera a SC !"# S# u$au. 3. #pele u$ate re$ultate din procesul tenoloic 4 I
mediu E 2 mH/$i pentru 1993 5, necesita un proces de
epurare inainte de a deversate in sistemul de canali$are.
%ebitul mediu $ilnic al apelor tenoloice care nu
necesita epurare si evacuat in conditii normale este de 68
mH/$i.
3. 2. +#"!A'' A'+! S' #&J'('#A!.CDS&+&A'
"!D(D0'C!
'n tabelul nr.3 sunt pre$entate tipurile de materii
prime si au>iliare, precum si cantitatile utili$ate in cadrul
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
11/60
procesului de fabricatie pentru obtinerea productiei marfa
amintita in tabelul nr.1 pentru anul 1992 si 1993.
"abelul nr.3
C#"'"#"' %! +#"!A'' A'+! S' #&J'('#A!
rc
rt
+aterii prime si
au>iliare
Dbserv
atii
Cantitati 4t5
1992
Cantitati 4t5
1993
1
2
3
*
7
8
9
16
1
1
1
2
13
"abla
"eava
role!lectro$i
Sarma
(acuri si vopsele
%iluanti
Cupru electrolitic
Staniu
#cid sulfuric #cid cloridric
Soda calcinata
Soda caustica
:
:
::
*66
2836
19661*6,3
38
37,7
16,*
3,*
1
1,11,2
9,*
*,
266
32
2*661
-
13
*
-
1
2,82,7
6,
1,
Dbservatii = : din cantitatea totala de materii prime utili$ate in cadrul
procesului de productie, cca. 86-96@ se reasesc in produsele nite
si in semifabricate.
- 8 -
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
12/60
."ipuri si cantitati de poluantii evacuati in mediu 4apa, sol,
aer5
'n ura nr.1 este pre$entata scema enerala a
tipurilor de re$iduuri care re$ulta din procesul tenpoloic
al SC !"# S# u$au. rocesul tenoloic de fabricare a
utilaelor tenoloice si instalatiilor de inalta tenicitate
enerea$a elemente poluante ce se evacuea$a in apa, sol,
aer.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
13/60
b5separator de ulei aferent statiei de compresoare,
avand dimensiunile 4 6,8 > 6, >1,2m5, ce functionea$a
la un debit ma>im $ilnic de IE 3 mH si o ecienta de
*6@;
c5separator de ulei aferent araului auto,
4tricompartimentat cu dimensiunile 4 1, > 1,3 > 1m5=
41, > 6,3 > 1m5=41, > 6,3 > 6,*m5, ce lucrea$a la un
debit ma>im de IE 2 mH/$i si cu o ecienta de *6@;
d5decantor aferent ospodariei ane>e,
bicompartimentate avand dimensiunile de 2 41,3 >1,3 > 2m5, lucrea$a la un debit de IE12 mH/$i si cu o
ecienta de *6@.
- 9 -
.1.1.#pele u$ate provenite de la acoperirile alvanice
rincipalul proces tenoloic i n urma caruia re$ulta
poluarea apelor este procesul de acoperiri metalice.
#pele u$ate de la atelierele alvanice se pre$inta sub
forma de solutii relativ concentrate, provenind dinevacuarea bailor epui$ate si de la apele de spalare cu o
evacuare continua.
%in procesul tenoloic de acoperire metalica re$ulta
in fnal doua cateorii de ape u$ate, care formea$a euentii
re$ultati din aceste solutii=
- solutii concentrate epui$ate, de volume mici siconcentratii relativ inca mari, cu evacuare periodica;
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
14/60
- apele de spalare cu evacuare continua sau cu
intermitente mici avand volume mari de apa si concentratii
reduse.
Concentratele si apele de spalare, o data evacuate
din instalatii sunt conduse la ba$inul bicompartimentat de
neutrali$are si denocivi$are.
#. Surse de ape u$ate din procesul tenoloic
'n urile numarul 2, 3, , sunt pre$entate u>urilede apa ce intervin in procesele alvanice de cromare,
cadmiere si $incare.
#pele u$ate provenite din procesele de acoperiri
metalice au urmatoarele caracteristici=
- apele u$ate ce re$ulta de la deresarea metalelor
au caracter alcalin. aile u$ate se e>ecuta rar, astfel incatrepre$inta cantitati foarte reduse de ape u$ate. #ceste ape
u$ate nu necesita o epurare speciala, ind necesara doar
neutrali$area lor;
- apele re$iduale provenite de la decaparea
metalelor au caracter acid. #cidul cloridric, pe lana
di$olvarea peliculei de aci$i, ataca si metalul, astfel ca in
solutii se aduna cu timpul cantitati importante de sulfat
feros, clorura feroasa si alte saruri metalice. #pele u$ate
cu astfel de continut nu pot evacuate direct la reteaua de
canali$are, deoarece au actiune to>ica si prin precipitare
formea$a mari cantitati de namol care au actiunedaunatoare asupra orei si faunei cursurilor de apa.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
15/60
- apele u$ate provenite de la acoperirile metalice au
continut de substante nocive datorat pre$entei cianurilor si
a compusilor cu crom. %eoarece limita de
- 16 -
to>icitate admisibila pentru cianuri este de 6,1 m/l, apele
u$ate cu astfel de continut trebuie tratate inainte de
deversarea in reteaua de canali$are. %e asemenea, apele
u$ate cu compusi de crom solubili sunt e>tremi de
otravitoare, ind necesara precipitarea cromuluie>avalent la crom treivalent, care sub aceasta forma
poate indepartat din apa;
- apele u$ate de la spalarea pieselor au in eneral o
concentratie redusa de ba$e si saruri metalice, dar trebuie
si ele tratate inainte de evacuare.
'n tabelul nr. sunt pre$entate debite si cantitati depoluanti re$ultate din procesul tenoloic de acoperiri
alvanice 4 date de proiectare5."abelul nr.
Caracteristicile #pelor &$ate 4%ate de proiectare5
"ipul de apa u$ata %ebit "ipul desubstanta
poluanta
Cantitatea desubstanta
poluanta 4K/5
#pe alcaline de la
deresari
#pe acide de la
decapari
#pe cromice
#pe cianurice
1,296
76
1,96
1,36
aD
Cl
#nidrida
cromica
aC
6,61
6,621
6,66*
6,623
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
16/60
%enocivi$area si neutrali$area apelor u$ate
Dperatia de denocivi$are se reali$ea$a prin=
- tratamente cimice pentru a transforma substantele
to>ice, e in produse inca to>ice, dar insolubile; - tratamente $ice pentru eliminarea tuturor
substantelor insolubile prin decantare.
"ratamentele cimice impun reali$area a doua reactii
succesive=
- o>idarea produselor to>ice ce se asesc e in stare
redusa 4cianuri5, e in stare o>idanta 4cromati5;
- neutrali$area indispensabila pentru mentinerea
ionilor metalici sub forma de idro>i$i si pentru eliminarea
ionilor L
sau D--aati in e>ces, ca operatie nala de
corectare a p-ului. eutrali$area se reali$ea$a cu Cl,
2
SD
pentru apele alcaline si cu aD, a2
CD3
sau laptede var pentru apele acide.
- 11 -
#pele u$ate provenite de la atelierul de acoperiri
metalice sunt colectate si tratate separat in functie de
continut, in doua ba$ine =unul pentru apele cianurice ,iar
celalalt pentru apele cromice si ferice.
1.%enocivi$area si neutrali$area apelor cianurice
rocedeul aplicat
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
17/60
#pele u$ate cu continut de cianuri din ba$in sunt
aduse la p-ul optim denocivi$arii 4pE8-115 cu autorul
aD sau cu a2CD3 4cand pMp optim5 sau cu acid
re$idual 4cand pNp optim5.
Se adaua solutie de ipoclorit de sodiu, perioada de
barbotare pentru omoeni$are ind de 36 de minute.
Se corectea$a apoi p-ul la p-ul de evacuare 4pE
*, 8,5.
%upa denocivi$are si neutrali$are, perioada de
decantare este de minim 36 de minute. %upa decantare, apa limpede este evacuata la
reteaua de canali$are , iar slamul este trimis la depo$itare
pe alda.
#cest procedeu permite reducerea totala a cianurilor
otravitoare din apele u$ate si in acelasi timp separarea
sarurilor metalice de asemenea foarte nocive.
+!C#'S+&( A!#C"'!' %! DJ'%#A! C&
aDCl
%enocivi$area prin o>idare se reali$ea$a folosind
ipoclorit de sodiu ca element o>idant a cianurilor continutein apele u$ate 4concentrate si apele de spalare5.
D>idarea cianurilor este o operatie delicata in cursul
careia pot sa apara si reactii secundare.
#vanataul folosirii ipocloritului de sodiu fata de Cl2
consta intr-o manipulare mai usoara si protectie fata de
mediul inconurator.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
18/60
rocedeul de o>idare se desfasoara in doua fa$e
succesive=
'. D>idarea cianurilor in cianati 4CD 5 si in clorura
de cianoen 4ClC5.
- 12 -
''. idroli$a cianatilor si clorurii de cianoen.
Cianatii sunt putin to>ici si idroli$ea$a usor in
mediu acid sau neutru.
Clorura de cianoen este un a$ cu toicitate mare,
comparabila cu a radicalului CO si idroli$ea$a in mediul
alcalin cu conditia adauarii de ipoclorit de sodiu. !purarea apelor u$ate cianurice este considerata
satisfacatoare daca fa$a ' se termina cand cianurile se
transforma in cianati. idroli$a cianatilor se produce in
mod natural in continuarea tratamentului in operatia de
neutrali$are decanare.
Conducerea reactiei cimice de o>idare a cianurilor
impune luarea unor masuri cum ar =
( )
( )"
11
#<
+→+
≈
+→+
−−−
−−−−
pH
pH
HOClCN ClOCN
Cl CNOClOCN
( )
( )
CO NH H O H CNO
Cl N HCO HOClOCNO
O H Cl CO N HOClOClCN
acid mediuinreactie
neutru pH
alcalin pH
#$#
#$
###
$#"$
%#$#
+→++
++→++
+++→++
+−
−−−−
−−−
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
19/60
- mentinerea p ului alcalin al reactiei;
- limitarea concentratiei de cianuri in apele de tratat ;
- crearea condiiilor de nisare a reactiei pana la
idroli$a completa a cianatilor prin asiurarea p ului
neutru dupa neutrali$are.
2. %enocivi$area si neutrali$area apelor cromice si
ferice
rocedeul aplicat
Se aduc apele u$ate cronice din ba$in la un p optim
denocivi$arii 4p E35 cu acid re$idual.
%enocivi$area acestor ape se face cu sulfat feros.
entru apele u$ate ferice, p ul optim denocivi$arii
este p E1, 7-, 3. #cest p se obtine prin tratarea apelor
re$iduale cu aD sau a2CD3. entru omoeni$area solutiei este necesara o
perioada de barbotare de 36 de minute .
Se corectea$a p ul la p ul de evacuare 4p
E*, 8,5.
%upa perioada de decantare de minim 36 de minute,
apa epurata se evacuea$a la reteaua de canali$are.- 13 -
+!C#'S+&( A!#C"'!' %! A!%&C!A! C&
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
20/60
la Cr HL , care apoi precipita sub forma de idro>id in
procesul de neutrali$are.
Se utili$ea$a ido reducere =
%upa cum re$ulta din reactia de principiu,se
consuma ioni de L, deci desfasurarea reactiei este
dependenta de continutul de ioni de L.
Aeactia de reducere cere pe tot parcursul ei mediu
acid, deci se lucrea$a cu e>ces de acid, iar la sfarsitulreactiei p-ul este tot acid.
. !vacuarea apelor epurate
%ebitul de ape u$ate provenite de la acoperirile
alvanice care necesita epurare este de 2mH/ $i, inconcordanta cu capacitatea de productie la nvelul anului
1993.
oluantii din apele u$ate sunt=
- poluanti to>ici, care pot neutrali$ati 4Cr*L
,
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
21/60
-poluanti care devin to>ici prin depasirea limitelor
admise de autori$atie 4suspensii solide, re$iduu >,
substante oranice5.
'n tabelul nr. sunt pre$entate caracteristicile si
valorile apelor evacuate in conformitate cu prevederile
actului de relementare.
- 1 -
"abelul nr.
Caracteristicile #pelor !vacuate
Comform prevederilor actului de relementare
+at.
insusp
.
4m/
l5
C
D
4m/
l5
%ete
r.
4m/
l5
Sus
p.solid
e
4m/
l5
Ae$
.>
4m/
l5
Sub
st.!>tr
act.
4m/
l5
istand in
cadrul S.C. !"# S.#. un control strict al acestora.
%ebitul si continutul in substante cimice al apelor
tenoloice ce se evacuea$a 4 referitor la capacitatea deproductie din anul 19935 sunt pre$entate in tabelul nr. *
4 date S.C. !"# S. #.5.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
22/60
#nali$ele efectuate de 'C'+ au evidentiat
urmatoarele concentratii de poluanti in apele epurate
cimic ="abelul nr. 7
Caracteristici #pe !purate 4 date 'C'+ 5
arametrii determinati &/+ Galori
Conductivitate
Suspensii solide
Ae$iduu >
CloruriSulfati
Binc
imativ3,7@.
&imiditatea slamului este de apro>imativ 82,@.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
23/60
Cantitatea de namol evacuata din statia de
preepurare pentru debitul de 2mH/$i ape u$ate, se
apro>imea$a la 2-3 mH/an.
.1.2 #pe u$ate provenite de la statia de
compresoare
'n vederea reali$arii preepurarii apei u$ate provenite
de la statia de compresoare, aceasta este preva$uta cu un
separator de ulei, ce lucrea$a la un debit ma>im $ilnic
IE3mH, ci o ecienta de !E*6@.
'n tabelul urmator sunt pre$entate caracteristicile
apei u$ate la intrarea si iesirea din separatorul de ulei
4conform datelor de proiectare5.
r.
Crt
.
Caracteristicile #pei &$ate 'ntrare
Separator %e
&lei
'esire
Separator %e
&lei
1
2
3
%ebit $ilnic
Cantitatea de uleiuri si
re$iduri petrolifere
evacuate $ilnic
Continutul de impuritati
IE3 mH
01E6.3* K
01
I
IE3 mH
02E01 > !E
6.3* > 6.*
E6.21* K 02
I
%eci, la iesirea din separatorul de ulei aferent statiei
de compresoare, apa are o concentratie in impuritati de
*,17 m / l.
.1.3.#pe u$ate provenite de la araul auto
C1E
E 16, m
/l
C2E
E *,17 m
/l
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
24/60
#ferent araului auto este amplasat un separator de
ulei ce reali$ea$a indepartarea urmelor de ulei din apele
u$ate ce re$ulta de la rampa auto.
%ebitul $ilnic de ape u$ate care aune in separatorul
de ulei este de IE 2mH. Separatorul functionea$a cu o
ecienta de *6@.
'n tabelul urmator sunt pre$entate caracteristicile
apelor u$ate la intrarea si iesirea din separatorul de ulei
4conform datelor de proiectare5.- 1* -
r.
Crt
.
Caracteristici
apei u$ate
'ntrarea
separator
de ulei
'esire separator
de ulei
12
3
%ebit $ilnicCantitatea de uleiuri si
re$iduuri petroliere
evacuate $ilnic
Continutul de
impuritati
I E 2 mH01E1,3 K
01
I
I E2 mH02E01>!E
E1,3 >
6,*E6,86* K
02
I
Continutul de uleiuri si re$iduuri petroliere din apele
u$ate re$ultate din separatorul de ulei ane>at araului auto
este de cca. 19,1 m/l.
.1..#pe u$ate provenite de la ospodaria ane>a
C1E
E 32 m /l C2E
E 19,1
m /l
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
25/60
#ferent ospodariei ane>e e>ista un decantor
bicompartimentat ce lucrea$a la un debit ma>im $ilnic
IE12 mH, cu o ecienta de *6@. 'n tabelul urmator se
pre$inta caracteristicile apei u$ate la intrarea si iesirea din
decantor 4conform datelor de proiectare5.
r.
Crt
.
Caracteristici
apei u$ate
'ntrarea
separator
de ulei
'esirea separator
de ulei
1
2
3
%ebit $ilnic
Cantitatea deimpuritati
Continutul de
impuritati
I E 12mH
01E 6,*2 m
01
I
I E 2 mH
02E 01 > !EE 6,*2
>6,*E6,37 m
02
I
%upa decantarea impuritatilor, apa u$ata care se
evacuea$a la reteaua de canali$are are un continut deimpuritati de cca. 31,2 m/l.
. 2.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
26/60
- functionarea masinilor, de unde re$ulta ulei u$at;
- acoperiri alvanice , avand ca deseu slamul
tenoloic re$ultat de la instalatiile de tratament cimic in
urma aplicarii in statia de neutrali$are si denocivi$are a
apelor de spalare si a solutiilor cimice u$ate.
- deseuri menaere.
Cantitatile de deseuri re$ultate la nivelul anului
1992, respectiv 1993 si corespun$atoare productiei marfa
specicata in cap. sunt pre$entate in tabelul nr. 8.
"abelul nr. 8Cantitati de deseuri
r. Crt. "ipuri de deseuri 1992 1993
1.
2.
3.
.
%eseuri metalice
&leiuri u$ate
Slam alvanic
%eseuri menaere
3.666 t
2 t
3 mH
16 t
2.666 t
2 t
2 mH
1 t
%in punct de vedere al starii de areare, deseurile
evacuate sunt solide, licide si semisolide 4slam decantat 5.
'n tabelul nr.9 sunt cuprinse compo$itiile
apro>imative ale deseurilor mentionate anterior =
"abelul nr. 9r %enumire deseu
Crt. %eseuri
metali
ce
&leiuri
u$ate
Slam
alvan
ic
%eseuri
mena
ere
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
27/60
1.&miditate 4@5
2. Concentratii in
componentiprincipali
3. Compo$itia
cimica
4calitativa5
-
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
28/60
- deseurile menaere sunt adunate ritmic in
containere 4 8 bucati 5 si sunt evacuate ritmic in functie de
cantitatile acumulate la roapa de unoi a orasului.
Dbservatie =artia re$ultata la separarea unoiului
se preda la intreprinderea de colectare speciali$ata.
(ocul de depo$itare al slamului alvanic si al
deseurilor menaere este alda municipiului u$au, alda
oraseneasca mi>ta de deseuri menaere si industriale
amplasata pe malul raului u$au.
Ca maoritatea aldelor mi>te nici acest depo$it nueste preva$ut cu sistem de impermeabili$are si nici nu
pre$inta o compartimentare pentru deseuri menaere si
deseuri industriale, in vederea unei valoricari ulterioare.
S.C.!"# S.#. u$au depo$itea$a pe un spatiu nedelimitat
de restul aldei .
Celelalte tipuri de deseuri evacuate din procesultenoloic sunt recuperate si reciclate astfel =
- deseurile metalice au fost recuperate si reciclate
pana la ora actuala prin A!+#", incepand cu anul acesta
ele vor folosite in cadrul noului proces tenoloic de
elaborare al pulberilor metalice 4cca. 2666 3666t5;
- uleiurile u$ate prin
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
29/60
- statiile de compresoare folosesc in timpul
functionarii uleiuri, care daca aun in mod accidental pe
pardoseala, atunci sunt colectate impreuna cu rumeusul;
- combustibilul licid este depo$itat in re$ervoare
subterane, deci in $ona lor nu se produc fenomene de
poluare a solului. Combustibilii ca = motorina si
- 19 -
uleiurile se pastrea$a in butoaie metalice. Suprafetele de
lucru sunt betonate si racordate la separatoarele derasimi;
- in incinta e>ista un depo$it amenaat pentru
lubrianti, vopsele, substante cimice si substante to>ice.
&leiurile de in se aa depo$itate in butoaie de tabla
ase$ate pe platforme betonate, iar uleiurile minerale se
asesc in recipiente metalice, ceea ce impiedica poluareasolului.
Solutiile orani$atorice ce s-au aplicat inlatura
evitarea fenomenelor de poluare a solului in incinta si in
$ona acesteia, precum si pe traseele folosite pentru
evacuare.
.3. 'iena mediului
(aboratoarele u$inale 4 amplasate in unele ane>e5
folosesc diversi reactivi = 2 SD, Cl, D3, 3 licid.
ierderile accidentale ale acestora se neutrali$ea$a cu
substante cimice adecvate, pentru a preveni uneleaccidente.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
30/60
'n incinta S.C.!"# S.#. nu e>ista ateliere de
vopsitorie de sine statatoare, vopsitoria este e>ecutata la
locul de munca, unde se produc obiectele tenoloice.
alele nu poseda instalatii de ventilatie, de aceea pentru
protectia mediului se face ventilatie naturala. rin datele de
proiectare re$ulta ca la vopsire se deaa cca. 1,73K/
solventi.
'n ca$ul aparitiei petelor de ulei pe pardoseala,
acestea se vor inlatura cat mai repede pentru evitarea
accidentelor ca urmare a imprastierii acestor pete princirculatie sau prin efectuarea unor lucrari ce tin de
activitatea productiei .
rocesele tenoloice care au loc in unele sectii,
conduc la temperaturi inalte in ale, astfel la=
- atelierele de prelucrare la cald cuptoare cu vatra
>a incal$ite cu a$ metan "E766 76 Q C - tratament termic - cuptoare cu a$e "E*6 76QC
- cuptoare electrice
'n scopul mentinerii in ala a unei temperaturi
normale de lucru 4 pana la 3- 6Q C 5 se impune e>istenta
unei ventilatii corespun$atoare pentru racirea $onei din
vecinatatea cuptoarelor.
'n ceea ce priveste poluarea sonora, aceasta apare la
statia de conpresoare, la statia de sablare, la poli$oarele de
la ca$anerie, la ciocanele de la fora, locuri in care se
depaseste limita ma>ima admisibila de 91d.
- 26 -
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
31/60
ivelul ridicat de $omot poate inlaturat prin
utili$area straturilor i$olante pentru preluarea vibratiilor
produse de diversele utilae.
'n cadrul intreprinderii e>ista surse de iridiu 192 si
statii A>. entru folosirea surselor radioactive, uitatea este
autori$ata prin #utori$atia nr. 79 /89 si 86 /89 emise
de catre C# ucuresti .
. 'mpactul poluantilor re$ultati din procesul
tenoloic asupra factorilor de mediu
#pele u$ate si deseurile industriale 4 slam alvanic 5
eliminate fara luarea unor masuri de siuranta pot contribui
la poluarea apelor, a solului, a atmosferei, precum si la
deradarea peisaului. oluantii e>istenti in ape si deseuri
pot e>pune atat oamenii, cat si mediul inconurator laaparitia unor pericole, unele dintre ele foarte rave =
- contaminarea surselor de apa potabila prin
inltrarea poluantilor din sol, pornind atat de la apele u$ate
tratate necorespun$ator, dar si de la acumularile de
deseuri in spatii neamenaate si nesupraveeate
- introducerea in mediul natural a unor substantestabile avand un efect to>ic pe termen lun; unele substante
au proprietatea de a se acumula in oranismele vii sau de
a se concentra de-a lunul lantului troc ;
- atentarea directa la sanatatea umana, la viata
animalelor si plantelor prin efectul substantelor e>plo$ive,
imamabile, coro$ive sau pre$entand o to>icitate avansata.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
32/60
.1. 'mpactul asupra apei
%in punct de vedere al impactului principalilor
poluanti re$ultati din procesul tenoloic anali$at, se vor
pre$enta cateva repere leate de to>icitatea in apa a
diversilor poluanti.
+etalele rele 4
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
33/60
to>icitate al ionilor metalici este diferit si varia$a in felul
urmator =
Cu, Bn, Cd
Sn, #l , i, ici, tinand
cont ca erul intra in alcatuirea diferitelor en$ime , precum
si a emolobinei. S-a stabilit o concentratie minima letala
pentru pesti cupinsa intre 6,9 2 m/l
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
34/60
Compusii $incului sunt to>ici pentru pesti la o
concentratie ma>ima cuprinsa intre 6,1 7,8 m/l Bn, iar
pentru alte oranisme acvatice la concentratii cuprinse
intre 6,2 *6 m/l Bn.
Dbservatie = "oate aceste situatii ridicate de poluare
cu metale rele trebuie privite in conte>tul particularitatilor
e>istente la evacuarea din intreprindere si tinand cont si de
debitul raului u$au in diferite perioade ale anului.
#ci$i si ba$ere$enta aci$ilor si ba$elor intr-o apa provoaca
scimbari in concentratia ionilor de idroen, cu efecte
nocive asupra intreii bioceno$e.
%e asemenea, aci$ii mai produc coro$iunea metalelor
si betoanelor si pot favori$a de$voltarea idroenului
sulfurat. "o>icitatea metalelor rele creste in mediul acid;
apele ce contin saruri feroase acide, pe masura ce sunt
o>idate, se formea$a idro>id feric care precipita sub forma
unei suspensii rosii incerte.
Saruri solubile neto>ice%intre sarurile solubile neto>ice ce se asesc in apele
u$ate cele mai importante sunt clorurile, sulfatii si fosfatii.
#unse in emisar, acestea nu sunt descompuse pe cale
cimica sau biocimica, concentratia lor sca$and treptat
prin dilutie, datorita aportului de apa al auentilor.
+aterii anoranice
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
35/60
Aeferitor la impuricarea $ica re$ultata prin
deversarea apelor u$ate industriale acesta este produsa
prin materii le anoranice aate in suspensie.
+ateriile anoranice in ordinea densitatii si marimea
particulelor, precum si in functie de unele rosimi
inuentea$a conditiile idroeoloice si bioloice din
receptor. rincipalele efecte produse sunt = scaderea
transparentei apei, distruerea bioceno$elor, vatamarea
pestilor, deradarea peisaului. Scaderea transparentei apei
are ca re$ultat o reducere a numarului de plante clorolienesi implicit a numarului de animale cu consecinte asupra
procesului de autoepurare.
- 23 -
+aterii oranice
oluarea produsa de rasimi, uleiuri si lubrianti
este foarte periculoasa, aceasta putand impiedica prin
lmul creat la suprafata apelor, accesul o>ienului in apa,precum si into>icari directe asupra oranismelor vii.
Cianuri
#pele re$iduale care contin cianuri sunt foarte
periculoase pentru oranismele acvatice; limita de to>icitate
admisibila ind de 6,1 m/l.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
36/60
'nconvenientele pre$entate anterior prin deversarea
diferitilor impuricatori in ecosistemele acvatice sunt
ameliorate si ciar inlaturate total, in ca$ul S.C.!"# S.#.
prin denocivi$area si neutrali$area apelor u$ate.
!cienta de inlaturare a poluantilor din aceste ape
depinde de buna cunoastere si de corecta respectare a
tenoloiei de epurare cimica si anume =
- do$area corecta a solutiei de ipoclorit de sodiu
4 pentru apele cianurice 5 si a solutiei de sulfat feros
4 pentru apele cromice si ferice5 si respectarea duratei deomoeni$are a solutiilor cu apa u$ata;
- respectarea p-ului de neutrali$are a apelor u$ate
si a p-ului de precipitare a metalelor rele;
- durata de decantare in cele 2 decantoare sa e
minim 36 minute.
"inand cont ca productia marfa a sca$ut de la 26.666
t/an 4 data de proiectare5 la umatate, cantitatea de poluanti
in ape este mult mai redusa si deci impactul acestora
asupra factorului de mediu ## este eliminat.
.2. 'mpactul asupra solului
%esurile re$ultate din procesul tenoloic de
fabricare a utilaelor cimice si a instalatiilor de inalta
tenicitate sunt in maoritate deseuri de fabricatie 4 deseuri
metalice 5posibil a reciclate, ceea ce se si reali$ea$a de
catre societatea comerciala A!+#" u$au. %ar , dupainceperea functionarii
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
37/60
S.C.!"# S.#. , deseurile metalice vor utili$ate interal in
procesul de fabricare a pulberilor metalice neferoase.
'nsa, slamul alvanic cu continut de metale rele, nu
pre$inta interes in domeniul valoricarii din motive de
ecienta economica si nee>istenta unei liere
- 2 -
orani$ate in acest scop. #cesta este si motivul pentru care
la ora actuala, evacuarea acestui tip de deseu se reli$ea$a
prin depo$itarea la alda oraseneasca u$au.
%epo$itarea constituie inca o modalitate nala de
eliminare a deseurilor, e ele menaere sau industriale.
Aeferitor la aspectele leate de inuenta asupra
mediului, trebuie cunoscut faptul ca depo$itul de deseuri se
compune din= - o fa$a solida= deseuri in evolutie;
- o fa$a licida leviatul;
- o fa$a a$oasa= emanatiile formate in parte sau
total din bioa$.
'ntre ansamblul evoluea$a in plan cimic, bioloic si
$ic, ecare din elemente pre$entand riscuri diverse decontaminare a factorilor de mediu.
Aiscurile de poluare induse in mediul inconurator de
un astfel de depo$it se concreti$ea$a prin=
- poluarea apelor subterane si de suprafata;
- poluarea olfactiva datorata emanatilor de bioa$;
- deradarea calitatii vietii in imediata apropiere a
depo$itului 4proliferarea de ro$atoare, insecte, pasari etc5
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
38/60
&nul din vectorii principali ai poluarii provocate de
depo$it repre$entat prin scurerii licide 4leviat 5 care pot
determina o deradare lenta a apelor subterane.
roblemele de poluare datorate scurerilor sunt
dependente de natura si permeabilitatea terenului pe care
este orani$at depo$itul .
#ceste scureri sunt repre$entate de apa de
percolare 4 apa de ploaie, apa de namol, etc.5 ce traversea$a
depo$itul de deseuri incarcandu-se bacterioloic si mai ales
cimic, atat in substante minerale cat si oranice.Compo$itia si volumul lor sunt dicil de determinat
caci depo$itul repre$inta un reactor comple> ce evoluea$a
spontan.
!ste foarte dicil de deterninat evolutia enerala a
ansamblului acestor fenomene asa cum au loc in realitate;
aprecierile si cuanticarile ind efectuate pe ba$a modelariiin laborator a situatiilor e>istente in aceste depo$ite.
(iteratura de specialitate ofera si normele de
evacuare cele mai frecvente inpuse scuerilor din
depo$itele de deseuri industriale=
"emperatura M 36 Q C
*, Mp M 8,
suspensii solide M36 m/l
CD M 6m/l
- 2 -
CCD M126m/l +etale totale M 1 m/l
Crom M6,1 m/l
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
39/60
+ercur M 6,1 m/l
lumb M 1 m/l
Cupru M 1 m/l
Cadmiu M1 m/l
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
40/60
'n $ona nesaturata a terenului, diferite procese vor
participa la enerarea leviatului=
- ltrarea care favori$e$a retinerea materiilor in
suspensie si a bacteriilor;
- absorbtia ionilor sau a moleculelor de pe suprafata
ranulelor;
- fenomenele de scimb ionic si de comple>are;
- fenomenele de precipitare.
- 2* -
#tunci cand procesele de scimb ionic si de
comple>are au un caracter reversibil, precipitarea poate
considerata denitiva.
entru ecare tip de sol, importanta acestor
fenomene ce afectea$a leviatul, va in functie de natura
terenului 4 continutul in arila5, dar si de p-ul leviatului,
de concentratia totala a ionului contaminat.
%aca volumul de leviat care se inltrea$a este
superior cu capacitatea de retinere pe volumul de teren
nesaturat afectat de poluare, leviatul poate aune la apafreatica. Scurerea de leviat va deveni atunci mai mult sau
mai putin ori$ontala, urmand directia de curere a apei
freatice.
'n pan$a freatica, fenomenul de dilutie si dispersie
vor predomina. %ebitul de apa freatica va determina
propaarea levatului si intensitatea poluarii ducand laaparitia unei unde din momentul aunerii la apa freatica.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
41/60
!>tinderea acestei unde depinde de caracteristicile
terenului, pan$ei freatice si de asemenea a contaminatiilor.
%e aceea, se recomanda, in situatii deosebite,
necesitatea efectuarii unor puturi de control, sucient de
numeroase pentru supraveerea evolutiei caracteristicilor
pan$ei freatice. Stocarea leviatului pe o durata luna de
timp conduce la emanatii de mirosuri de$areabile.
Cantitatea de slam in ca$ul functionarii S.C.!"# S.#.
la capacitatea ma>ima 426666 t/an5 este de apro>imati> 6
mH/an. 'n anul 1992 respectiv 1993 productia de utilae si
instalatii sca$and foarte mult, cantitatea de slam alvanic
re$ultat din procesul tenoloic este de 2-3 mH/an.
%epo$itarea acestuia pe alda orasaneasca, alaturi de alte
deseuri industriale si menaere, produce poluarea solului si
implicit a apelor de suprafata si a apelor subterane prininltrarea apelor de percolare. entru productia actuala,
poluantii adusi in mediu 4sol, ape de suprafata si subterane5
de slamul alvanic sunt in cantitate redusa.
.3.'mpactul asupra sanatatii populatiei
%in punct de vedere al to>icitatii cu compusi de crom,
aceasta apare la cateva m de crom, simptomele ind
iritatii intestinale, voma, ameteli. 'onul de Cr*L
se >ea$a
initial in tesutul pulmonar apoi trece in sane veiculat pe
ematii; ionul de Cr 3L
se >ea$a pe albuminele plasmatice.
Cromul se depo$itea$a in cat, splina, rinici si eliminarenal si diestiv. Compusii de Cr
3L ,dar mai ales cei de Cr
*L
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
42/60
- 27 -
sunt iritanti si aleri$anti. Contactul cu teumentele
determina dermite ec$ematiforme si “ulcerul de crom)
caracteristic plasat pe fata dorsala a mainilor. rintre
masurile prolactice se inscriu protearea fetei si a mainilor
cu material de protectie si aplicarea de unuente
protectoare pentru cei care vin in contact cu compusi de
crom.
Cadmiul se depo$itea$a prepoderent in cat, rinici,splina. 'nto>icatiile cu cadmiu apar prin impuricarea apei,
solului cu re$iduuri de cadmiu. Cadmiul este un to>ic
celular, actiunea principala ind tiolopriva, cu derelarea
respiratiei tisulare si a mai multor metabolisme
intermediare. %o$a letala pentru CdSD 4ind solubil este
to>ic5 este de ordinul c. Bincul patrunde in oranism pe cai respiratorii si
diestive. Bincul absorbit 4absorbtia intestinala este redusa5
circula in sane sub forma de complecsi cu lobulinele.
%epo$itarea are loc in ematii, creier, musci, piele. Se
elimina prepoderent prin fecale. Aeferitor la to>icitatea
umana, do$a $ilnica admisa este de 16-26 m Bn/$i.. #pele cu continut de cianuri, sub actiunea aci$ilor, a
bio>idului de carbon din aer, sau prin simpla idroli$a poate
forma acidul cianidric a$os, e>trem de otravitor, limita de
to>icitate pentru oameni ind de 11m/mH.
oluantii mentionati mai sus pot apare accidental inapa, care aunsa in oranism poate produce modicari
importante.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
43/60
!ste necesara o epurare corespun$atoare a apelor
u$ate si o manipulare corecta a potentialelor substante
to>ice in vederea reducerii impactului poluantiilor asupra
oamenilor.
..'mpactul asupra orei si faunei
#spectul impactului activitatii industriale asupra
orei si faunei se refera numai la situatia inuentei
depo$itului de namoluri cu continut de ioni metalici.
Ca urmare a depo$itarii de deseuri, veetatia
naturala a disparut, luandu-i locul o ora specica spatiilor
de depo$itare de acest en , boata in plante
ierboase,ruderale 4buruieni5. e locurile unde depo$itarea
este in curs si poluarea este evidenta , veetatia este foarte
slab repre$entata. Spre deosebire de aceste $one, inportiunile unde nu se mai depo$itea$a deseuri, se constata
o evolutie treptata spre refacerea veetatiei de paiste si un
numar mai mare de specii si topopulatii.
- 28 -
plica prin
slaba repre$entare a veetatiei, datorita conditiilor
nefavorabile din sol si a plouarii de pe alda.
(ipsa totala sau densitatea medie minima a
nevertebratelor din sol denota un proces foarte slab deumicare a solului.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
44/60
..Capacitatea si prolul instalatiilor de combatere
a poluarii mediului
'nstalatiile de combatere a poluarii mediului laS.C.!"# S.#. sunt repre$entate de instalatiile de
preepurare cu treapta mecanica a apelor u$ate =
- un ba$in decantor 4bicompartimentat5 de neutrali$are
si denocivi$are a apelor u$ate de la acoperirile
alvanice;
- un separator de ulei aferent statiei de compresoare;
- un separator de ulei 4tricompartimentat5 aferent
araului auto;
- un decantor 4bicompartimentat5 aferent ospodariei
ane>e.
#pele u$ate provenite de la baile de acoperirialvanice 4cromare, cadmiere, $incare5 si constituite din
solutii u$ate si ape de spalare, sunt colectate si tratate
separat in functie de continut 4ape cianurice si ape
cromiceLferice5 in 2 ba$ine.
eutrali$area apelor u$ate continand metale
provoaca totdeauna si precipitarea metalelor sub forma deidro>i$i, daca metalele nu sunt pre$ente sub forma de ioni
complecsi. 'n acest ultim ca$ , trebuie , inainte de
neutrali$are sa se distrua complecsii metalici, ceea ce se
poate face si prin o>idare4 in ca$ul cianurilor5 sau prin
reducere 4compusi cu crom5.
#pele cianurice aduse la pE8 11 sunt tratate cu
ipoclorit de sodiu in vederea o>idarii cianurilor la cianati;
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
45/60
acestia idroli$ea$a usor in mediu neutru, re$ultand produsi
nepoluanti pentru ape.
#pele cromice si ferice aduse la pE 3 sunt tratate
cu sulfat feros in vederea reducerii ionului de Cr*L
la Cr3L
care apoi va precipita sub forma de idro>id in procesul de
neutrali$are. entru apele u$ate ferice p-ul optim
denocivi$arii este pE1,7 ,3.
Dmoeni$area apelor u$ate cu reactivul 4aDCl
pentru o>idarea sau idarea ionilor metalici. !ste necesara o perioada minima
de barbotare de 36 minute.
- 29 -
#pele u$ate acide sau ba$ice re$ultate in urma
denocivi$arii 4cu ice di$olvate in idro>i$i foarte putin solubili sau
saruri ba$ice, ceea ce permite evacuarea in emisar a
apelor astfel epurate. #tunci cand p-ul pre$inta abateri mari de la
neutralitate 4pE75 toate oranismele vii e>istente in
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
46/60
ecosistemul acvatic sufera le$iuni sau sunt condamnate la
disparitie, ceea ce poate antrena oprirea partiala sau totala
a proceselor bioloice.
"inand cont de necesitatea precipitarii idro>i$ilor
metalici p-ul apelor epurate trebuie sa e corelat pana la o
reactie slab alcalina, in $ona de pE *, 8,.
recipitarea idro>i$ilor debutea$a la o limita
inferioara a p-ului si este practic totala la o limita
superioara determinata. Caracterul complet al precipitarii
este o notiune aleasa mai mult sau mai putin arbitrar, inmaoritatea ca$urilor autoritatile luand ca ba$a concentratia
limita admisibila 4C+#5 stabilita prin leislatie.
Bona de precipitare pentru diverse metale este foarte
variabila si mai ales se indepartea$a de la neutralitate.
'n tabelul nr.16 se pre$inta $onele de precipitare a
metalelor care apar in apele u$ate re$ulatate din procesultenoloic de obtinere a utilaelor cimice si anume =
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
47/60
'oni
metali
ci
Galoare p
'nceput pp
Aedi$olvare
ppcantitativa
Aeactiv
de
recipiat
are 41 5
Galoare
luata ca
ba$a
pentru
precipitarea
cantitativa
4 2 5
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
48/60
Se observa, de asemenea, din tabel ca $onele de
precipitare sunt intotdeauna in functie de reactivii de
precipitare folositi =
- daca se utili$ea$a a2CD3 se formea$a carbonati sau
carbonati ba$ici ai metalelor rele, a caror solubilitate
poate e>trem de diferita de cea a idro>i$ilor; in
ca$ul Cd se obtine astfel o precipitare completa la
pE7,2;
- $incul si cromul dau idro>i$i amfoteri, solubili in
e>ces alcalin si care, prin urmare se pot redi$olva in$one de precipitare necesare pentru alte metale rele;
aceasta redi$olvare poate evitata facand
precipitarea cu lapte de var in loc de soda.
%e asemenea in ca$ul precipitarii ionilor metalici
ista pericolul redi$olvarii
la un p mai mare decat cel de precipitare.
- 31 -
- %atorita pre$entei ionului i$i bine oculati, idro>i$i de Bn2L
care
oculea$a reu, precipitand in acelasi timp cu acesta,inlesnesc procesele de decantare si ltrare;
- Comparativ cu aentii de precipitare aD si
a2CD3, lapte de var precipita in mod eal sulfatii si
fosfatii sub forma de saruri de calciu foarte putin
solubile.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
49/60
#pele cu suspensii de idro>i$i metalici aunse in
decantor trebuie sa stea o perioada de minim 36 minute
4data de proiectare 5.
'n decantor se face separarea namolului 4slamului5 de
apa limpe$ita care este trimisa la reteaua de canali$are.
Slamul alvanic este evacuat pe alda oraseneasca.
Separatoarele de ulei retin uleiurile si re$iduurile
petrolifere din apele u$ate provenite de la statia de
compresoare si de la araul auto. %ecantorul
bicompartimentat aferent ospodariei ane>e are rolul de aretine impuritatile. &tili$and aceasta treapta mecanica,
apele astfel preepurate indeplinesc conditiile de evacuare si
pot deversate la reteaua de canali$are.
*.Solutii pentru ameliorarea efectelor neative ale
poluantilor asupramediului
*. 1.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
50/60
rocesul de epurare nu este din cele mai dicile de
reali$at si supraveeat, principalele recomandari in
vederea imbunatatirii ecientei de epurare ind
urmatoarele=
- respectarea timpului de retinere in ba$inul de
neutrali$are
- respectarea cu strictete a p-ului de precipitare
tinand cont de $onele de p pentru metalele aate in
solutie ape u$ate 4
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
51/60
- optimi$area unor procedee dea e>istente = limitarea
pierderilor de materii prime si un control strict al
rebuturilor de fabricatie, spalari in contracurent, spalari in
cascada;
- modicarea unor procedee e>istente, cum ar
separarea si reutili$area unor materii alta data pierdute ,
functionarea in circuit incis al unui atelier, etc.
- modicarea radicala a unui procedeu de fabricatie,
de e>emplu inlocuirea tratamentelor de suprafata clasice
cu cele sub vid, care conduc la eliminarea bailor deseparare.
*.2.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
52/60
#ceste namoluri in maoritatea ca$urilor nu necesita
pretratarea preferentiala in vederea evacuarii pe un depo$it
controlat. !>emple de astfel de namoluri cu
- 33 -
idro>id de er mentinut in conditii alcaline . #cest tip de
namol necesita de obicei evacuarea pe o suprafata
controlata pentru a -i mentine proprietatile de stabilitate.
2. amoluri continand poluanti metalici in forme
imobile, oricum, continutul amestecului ind prea ridicat
pentru a-l depo$ita direct pe un depo$it controlat sau a-l
supune desidratarii $ice.
'n acest ca$ la sulfatul e>istent in namol actionea$a
ca un ltru autator si permite efectiv apei libere sa e
eliberate mecanic din namoluri cu $inc si er. #mesteculastfel desidratat poate depo$itat controlat.
amolul evacuat de la S.C.!"# S.#. se depo$itea$a
cu umiditate cuprinsa intre 86 96@. %e aceea se
recomanda folosirea desidratarii mecanice in timpul
scaderii umiditatiii namolului de epurare, dar si pentru
reducerea volumului de transportat si desidratat pe alda. %esidratarea mecanica a namolurilor repre$inta o
posibilitate de proteare a ecosistemelor terestre si acvatice
prin efectul scaderii volumului de namol evacuat si a
volumului apei de namol transportate si depo$itate pe alda
"inand cont de efectele economice neative ale depo$itarii
unui namol umed si anume riscul de inltratie a apei de
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
53/60
namol pana la pan$a de apa freatica, apare avantaoasa
obtinerea unor materiale cu umiditate cat mai redusa.
entru determinarea tipului de desidratare a
namolului, cea mai avantaoasa din punct de vdere al
performantelor, dar si economic este necesara reali$area
unor teste specice care sa stabileasca parametrii
tenoloici ai procesului.
7. Conclu$ii si recomandari
Studiul de impact ecoloic elaborat pentru
activitatile industriale ale S.C.!"# S.#. a evidentiat
e>istenta unor no>e pentru factorii de mediu apa, aer, sol.
#nali$a impactului s-a efectuat pe ba$a
documentatiei proiectantului, a datelor furni$ate de
S.C.!"# S.#. a prelucrarii probelor prelevante de pe terensi a interpretarii re$ultatelor.
+asurile de reducere a no>elor puse in practica de
beneciar pana in pre$ent, necesita a completate, pe
ba$a recomandarilor propuse in studiul de fata si anume =
- 3 -
- respectarea fa$elor si parametrilor tenoloici in
epurarea apelor u$ate cu continut de ioni metalici;
- evacuarea ritmica a slamului din decantor pentru
evitarea antrenarii suspensiilor formate de catre apele
epurate;
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
54/60
-evacuarea ritmica a uleiurilor si re$idurilor petroliere
retinute din separatoarele de ulei;
- desidratarea mecanica a slamului, activitate ce
pre$inta importanta nu numai sub aspect ecoloic 4 prin
micsorarea volumului de apa de namol depo$itata pe
alda5,dar si sub aspect economic 4 reducerea celtuielilor
de transport, prin diminuarea cantitatii de namol evacuate5.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
55/60
C&A'S
1. %ate de
recunoastere.................................................................................
...................................12. %ate
enerale.........................................................................................
......................................... 1
3. re$entarea enerala a S.C.!"# S.#.
u$au.................................................................2
3.1. Caracteristicile procesului tenoloic de
fabricatie........................................................2
3.2. +aterii prime si au>iliare. Consumuri
tenoloice........................................................7
. "ipuri de cantitati de puluanti evacuati in mediu 4 apa, sol
aer 5...................................8.1.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
56/60
.1.3. #pe u$ate provenite de la araul
auto..........................................................................1
.1.. #pe u$ate provenite de la ospodaria
ane>a..............................................................1*
.2.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
57/60
*. Solutii pentru ameliorarea efectelor neative ale
poluantilor asupra mediului.....31
*.1.
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
58/60
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
59/60
-
8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor
60/60
top related