„gazeta transilvaniei“.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/63668/1/bcucluj_fp...rora celorü...
Post on 17-Jan-2020
4 Views
Preview:
TRANSCRIPT
lÄüEnea, Admisisiraîiiiiie; si
MAŞOVU, piaţa luare Ir 22. leriedii nefraiicuie nu se pri* Be»m5, Manus-upc nu se rt>-
trinu u!
Birenilt de a n m u r i :Irtfovi, piaţa mare Nr. 22.
Inierate mai prime6cu în Ylona: R M /M osm, Ha<wttuitttn & Yogler (Otta Mcua), Uttnrtch Hchaltk, A io tu Btmdi,U.Ihiket, A.OppeUI:,J. l)an- Mhirg; în Budapesta: A. T. fiuld- hrper, Ah fon Met ei, KcksUm Bm>uiti tnFrankftirt: O.L.Daube: înH am -
klirg: A. Steiner.Preţulfl inserţiuniloru: o seriă farmondti pe o colonă, 6 or. |i 80 cr. timbm pentru o publicare. Publicări mai dese
după tarifă si învoi ii ă. Reclame pe pagina III-a o serii 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
^ - liT T JL 'C r uz.
Abonamente pentru Austro-UngcriaPe unu ani. 12 fi., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:Pe unii anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni
10 franci. Seprenum eră la tdte ofi- ciele poştale din întru şi din
«fără şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşovo:laadminiatraţiune, piaţamare Nr. 22, etftgiulu I . : pe unu anâ. 10 fl., pe şâse luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulâ In casă: Pe unii anu 12 fl., pe fise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplaru 5 cr. v. a. s6u
16 bani.Atâtu abonamentele c&tu şi ins6rţiunile sunt a se plăti
înainte.
»Gazeta* ifrse în fie-oare di.
Nr. 206. Braçovü, Luni, Marţi 20 Septemvre (2 Octomvrie) 1888.abonamente
„GAZETA TRANSILVANIEI“.Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou
abonamentd la care învitămu pe toţi amicii şi sp rijinitorii foiei nostre.
Preţulu ab on am en tu lu i:Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 li.
pe şese luni 6 fl.
pe unu anti. 12 fl.
Pcntrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci,
pe şese luni 20 franci,
pe unu anîl 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi
mai repede prin mandate poştale.Domnii, cari se voră abona din nou,
s$ binevoescă a scrie adresa lămurită şi
a arâta şi posta ultimă.
Administraţiuiiea „Gazetei Transilmiei“.
Braşovu, 19 Septemvre v.
Din incidentulă representa- ţiunei, ce au adresat’o guvernului proprietarii unguri din Ardealü în cestiunea rescumperării rega- liilorü, organulă stângei estreme, „Egyetértés“, face nisce apreţiări, cari merită luarea aminte a tuturora celorü ce se intereséza de sermanulă Ardealü. Ele ilustrézá ín modü bătătorii la ochi şi es- pectorările şoviniste de mai deu- nă4ile ale lui „Pesti Napló.“
Étá ce scrie numita foia în numerulă séu de Sâmbătă sub tit- lulü „Ardelenii şi rescumpérarea regaliiloră*.
„Ardélulű este copilulü vitregă alű guvernului. Gruvernulă lui Tisza, de vre-o patru*spre-4ece aní de când e la cârmă, l’a năpăstuit ne’ncetatü. Numai atunci s’a gân- ditü la elü când au fostü alegeri de deputaţi. S’a folositu de strania împărţire a cercurilorü electorale, ca aderenţiloră séi remaşî Iară mandatü se le câştige mandate în Ardealü, séu se aducă în dietă asemeni omeni, a cárorü a-
legere în alte părţi n’a reuşită séu a fostă chiar imposibilă.“
„Alegerile din Ardealü au de- venitü vestite în totă ţ0ra. Pe ser- manulü poporă l’au coruptă cu bani, cu rachiu şi cu carne de oiă. Pe aceea parte a poporului înse, care s’a opusă unoră asemeni mijlOce menite a cumpera sufletele, de multe ort au téridő cu puterea brachiului la urnă,“
„Ardélulu este dér represen- tată în dietă aprópe esclusivü cu guvernamentali. Poporulă con- strînsu la mamelucismă, ar fi fostă în dreptă se aştepte dela guvernă celă puţină, ca după ce odată i-a confiscată libertatea politică, celă puţină se facă ceva pentru bunăstarea lui materială“.
„Dér nici atâta n’a făcută. Aci se jertfesce Ardealulă pentru interese mai înalte ale ţerii, cum s’a întâmplată în afacerea convenţiu- nei comerciale cu România, aci se dispune asupra lui în deplină neînţelegere şi necunoscinţă a re- laţiuniloră locale vătămându-i-se condiţiunile de esistenţă. Fiecare Maghiară cunósce importanţa politică a Ardealului şi inima lui vede cu adencă compătimire lupta acea grea şi primejdiosă, ce este constrînsă a-o purta maghiarimea de acolo, şi mai vertosă clasa proprietarilor ă unguri, cu duşmanii ei
ascunşi şi declaraţi.“ţ)ice apoi că ţâra a dovedită
interesarea ei faţă cu Ardealulă nu numai prin sprijinirea Kultur- egyletului. Dér dorinţele ardelene remână totdéuna neîmplinite. Ast- felă guvernulă a respinsă cererea de a se înfiinţa în Ardeală ună institută de credită fonciară.
Câtă pentru sprijinirea industriei ruinate a Ardealului s’au vorbită multe, dér de faptă nu i s’a dată nici ună ajutoră. Aşa se în- témplá şi pe teremulă instrucţiunei. „In anumite ţinuturi nemaghiare se redică scóle secundare, pe când oraşe n0oşe maghiare ca Sz. St.
Georgiulă se rogă înzadară pentru asemeni scóle.“
„Tóté aceste plângeri“ — continuă „Egyetértés“ — n’au deşteptată înclinări oposiţionale între deputaţii guvernamentali ardeleni. Nécazurile aratoré nu le-au deschisă ochii, ca se védá, unde conduce sistemulă actuală ţéra, şi mai vertosă Ardélulü. A trebuită se se ivescă o astfelă de cestiune cum este aceea a rescumperării regalieloru, la care suntu iuteresaţî aşa de mulţi proprietari, ca în cele din urma se dea ună ţipetă durerosă şi se se hotărască a face ună pasă de protestare faţă cu guvernulă....“
IDI3ST
Din incidentulü călătoriei împăratului
Wilhelm la Roma, (fiarele germane na-
réza, că împăratulă Fridericü, pe timpulü
când, ca moştenitorii alü tronului pru-
sianü, cerceta pe Papa Piu alü IX , în
contra obiceiului, nu voi sö sărute mâna
Papei, dicéndü, că „afară de tatálü séu,
regele, n’a sărutată mâna încă nici unui
bárbatü“ şi de aceea nici Papei n’avrutü
sé i-o sérute, ci ’i strînse numai mâna.
Când în urma acésta Fridericü cerceta
din nou pe Papa, acesta se c}ice că l’ar
fi primitü ţinându-ş! mânile la spate.
fiarele berlineze primescü scirlsen-
saţionale în privinţa disposiţiuniloru mili
tare, ce se iau la graniţele orientale şi de
medă-cli ale Rusiei. Unele din aceste
<|iare publică o ordinaţiune secretă dată
de statulü majorü din Vilna sub Nr. 1256. In sensulü acestei ordinaţiunî a-
veau sé se procure în timpulü dela 25
Augustü pănă la 30 Septemvre st. v.
8051 cai, cari amésuratü ordinului impe
rial dela 16 Maiu 1888 Nr. 13,258,avéu a ser_
vi pentru transportarea mâncărilorfi
şi celoralalte trebuincióse pentru armată
pe séma trupelorü aflătore la graniţele
Prusiei. După o altă versiune ínsé co-
mandele cercurilorü militare dela Kiev,
Yilna, Odessa şi Moscva au primitü or-
dinü ca pănă la 10 Septemvre st. n. sé
concheme câte 10,000 de reserviştl fiă-
care comandă, va să(}ică cu totulii 40,000
de reserviştî.
Din incidentulă petrecerei în Cons-
tantinopolă a fratelui Ţarului Rusiei, semi-
oficiosulă „Journal de St.-Petersburgu
scrie: Purtarea prevenitore a Sultanului
faţă cu fratele Ţarului e fără îndoială o
dovedă despre încrederea împrumutată,
ce esistă între aceste două (puteri. In
Rusia a produsă multă satisfacţiune îm
prejurarea, că Porta a profitată de pe
trecerea în Constantinopolă a mariloră
principi pentru a da — de sigură în
interesulă păcii generale — espresiune
acestoră puternice şi amicabile relaţiunl.
„Bud. Corr. “ pretinde a fi autorisată
din cele mai competente locuri, ca s6
publice declaraţiunea, că tote scirile col
portate despre cele petrecute între re
gele Milanu şi Natalia, precum şi des
pre cabinetulă serbă, seu schimbarea
vre-unui membru din acelă cabinetă, sunt
nebasate. Regele Milană acum mai
multă ca totdeuna este hotărîtă sâ ducă
în deplinire procesulă sSu de divorţă-
mapiarisare „Se scie că afară de rKulturegyletu-ul
ardelenescă se mai află şi ună altă „Kulturegylet“ în comitatulă Sătmarului, numită „ Szechenyiană*. Scopulü acestui „Kulturegylet“ ílü aflámü definitü în colonele lui „Egyetertes“ prin urmă- tórele cuvinte: „Cultura, maghiarisarea şi propagarea patriotismului maghiarű.u
E dâră de interesü pentru noi ca sé scimü, în ce constă activitatea acestei societăţi, ală căreia scopă este ma- ghiarisarea Româniloră din comitatulă Sătmarului? Pentru mai bună orientare estragemă următorele părţi din rapor- tulă anuală ce s’a cetită în a V-a adunare generală ordinară a acestei reuniuni, ţinută în Baia mare la 28 Septemvre n. c .:
Societatea şl-a manifestată activita
tea ei prin:
1. Premiarea învăţătorilorü şi a sco-
lariloru. La începută acesta a fostü prin-
cipalulă ramă de activitate ală societăţii,
credendă că înveţătorii, săraci fiindü,
vorü emula în propunerea limbei statu
lui pentru a puté dobândi asemeni pre-
FOILETONTJLÜ „GAZ. TRANS.“
(i)
Cipariu şi filologia română.Filologia este învăţătdrea spiritului
omene;scCi. Obiectulă ei este ca modali
tăţile de manifestare a ideilorăsă le de
ducă şi propună într’o nexiune şi ordine
sistematică. Ba mai multă. Ioană Rei-
chardţ (}>ce, că filologia nu e numai is
toria vieţii a unui poporă, ci ea tinde,
ca pănă când istoria desvoltărei u-
nei sciinţe e pcrcursă în calea sa
de o direcţiune, care merge paralelă cu
direcţiunea de desvoltare a altei, sciinţe,
până atunci direcţiunea filologiei se se-
pareză mai multă în procesulă ei de
desvoltare, adoperându-se se întrunescă
liniile de desvoltare ale sciinţelorQ res
pective, cart din urmă apoi se concentreză
- ca racjele s6relui în linii — în ună
puncttt centrală, pe care îlă numimă „spi-
ritulă poporului“.
Acesta rola de mamă prin tote ten
dinţele separatistice cu cari era acusată
filologia — nu şi l’a putută perde; ci
cu admiterea ei între sciinţele a poste-
riorice valórea sa a crescută formidabilă,
ér terenulü séu progreseză vëcjêndu-lü
cu ochii. Astăzi filologia este unü ade-
vêratü arsenalü ală naţiunilorO, cărora
li se dispută originea numelui şi a sân
gelui, şi ună fară puternicü în mânele
filologilorü spre a străbate la lumina cea
adevératá.
Avêndü în vedere importanţa filolo
giei naţionale, precum şi dispuşi de de-
votamentulü şi pietatea filială, ce o da*
torimü memoriei celui mai distinsa cul-
tivatoră alü ei, ne permitemü a impro
visa unü studiu filologicü, dér mai mult
dorimü a présenta lectorului pe ilustrulü
şi eruditulü filologü românü, pe Timoteiu
Cipariu, nu atâtü în resultatele sale filolo
gice, câtü în tendinţele sale.
Hipotesele. despre originea nostrăse
dividü în doué clase principale. Aceia,
cari admitü filologia de sciinţă a priori
întru demonstrarea originei iau de basă
limba ca necasitate, căci după dânşii lim
ba este unicula micjlocü eficace şi sigurü,
prin care ajungemü la adevérü, atribu-
indü re.spectulü cuvenitü şi istoriei. Ade
renţii acestei scoli apoi se subdividü în
alte doué clase, după cum adecă elemen
tulü latinü,séu slavü prevalézà în limbă.
Cei ce ţinfi latinitatea limbei nostre
afirmă cu totă resoluţiunea, că originea
ei e analogă cu originea limbelorü ita
lice; ér alţii, cari alt-cum au studiatü
cestiunea originei limbei române cu mai
puţină profunditate, séu bună-voinţă, sus-
ţintt, că légénulü creaţiunei limbei nOs-
tre cade afară de Italia.
Scola slavă afirmă, că limba nostră
e slavă, şi prin urmare, noi suntemü
Slavi. Totü creaturi de ai aoestei scoli
susţină, că suntemü de origine germană
ca p. e. Schuller ; alţii, ca Rosier, că limba
română se constitue din elemente tur
cesc! şi grecesc!; în fine ca de compli-
mentü s’a nàscutü a cincea scolă, care
profesézà încă şi acjî credinţa, că limba
nostră e o promiscuitate Jiomatologică din
slavă, latină, grecă, turcă, italiană, ma
ghiară etc.
A doua clasă principală ia de basă
istoria. Adepţii acestei scoli 4i°ü, că o-
riginea unui poporü şi a limbei lui nu
se pote constata numai din limbă, cu
deosebire când limba conţine atâtea ele-
mente eterogene; ci în casulă acesta îşi
iau refugiulă la istoriă. Dintre denşii
unii suntă pro, alţii contra romanităţei
şi latinităţei n<5stre, er o a treia cate-
goriă apucă calea mijlociă.
Contrarii stărue, căsuntemă descen
denţii Daciloră, Româniloră şi Slaviloră,
primii în prevalenţă.
Epigonii romanităţei şi latinităţei
nostre susţină însă, că noi suntemă, atât
după sânge, câtă şi după limbă, descen
denţii colonieloră lui Traiană — cu de
osebire în ce privesce limba. După den
şii, limba nostră este ună ramă naturală
ală limbei latine rustice, seu vulgare,
despre a care existenţă s’a scrisă şi vor
bită cu atâta posibilitate, încâtă unii
i-au constatat şi periodele de domina-
ţiune.
Primulă Română, ce ne descopere
nouă acestă adevăra, este nemuritorulă
Petru Maioră. Transplantându-se sciinţa şi
arta olenă la Roma. — aşa ne înveţă
Petru Maioră — împrejurarea acesta a
forţată limba, ca pe organula cultu
rală, să-’şl creeze seu însuşescă şie-şl ter-
meniii indispensabili spre propagarea ar-
I
Nr. 206 G A Z E T A TR AN SILVANIEI. 1888.
mii. Der — continuă raportulă — după
ce aceste premii s’au daţii în concursă,
suprema autoritate şcolară valahă gr.-cato
lică e începută se persecute pe înveţătorii
confesionali cari au primiţii astfeliu de
premii şi în fine i-a opriţii dela concursii.
In urma acesta societatea a fostă silită
să încete cu publicarea concurseloră pen
tru ca prin acesta să nu pună în con-
flictă pe „învăţătorii cu spirit patriotic“
cu propriele loră autorităţi şcolare. Cu
tqte acestea însă, introducerea cursuri-
loră de învăţământă de sera dau progrese
neaşteptată de mari şi acei învăţători,
cari pe lângă împlinirea grelei lor chiă-
mărl mai ţină şi cursuri de sera, nu pot
ii lăsaţi nepremiaţi. Din asta causă,
premiile menite pentru învăţători şi şco
lari, Societatea le-a destinată pentru cur
surile de seră. In sensulă acesta s’a in
sinuată la societate deschiderea a 13
cursuri de sera, anume : 10 cursuri în 10
comune valahe din cerculu Avas, er cele
lalte în Mediaşă (Aranyos-Medgyes), Apa
şi Gorbed.
2. Ajutorarea scolariloru seraci. Soci
etatea a dată ajutore scolariloră săraci
dela scolele de stată din. Avas-Felso-
falu şi Şomcuta mare, cari din alte sate
au mersă la aceste scole spre a învăţa
limba maghiară. Sub titlulă acesta au
fostă ajutoraţi la scola de stată din Av.-
Felsofalu 33 de copii, dându-li-se cuar-
tiră, costă, haine, cărţi şi recliisitele
şcolare. Asemenea s’au dată în acestă
ană 180 fl. pentru maghiarisarea scola-
riloră dela scola de stată din Şomcuta
mare; pe lângă astea s’au ajutorată cu
haine şcolarii de totu săraci din A. Me-
diaşă. In fine societatea plâtesce didac-
trulă pentru şcolarii valachi săraci, cari
cerceteză şcolile ungurescl. Pentru cele
espuse în rubrica acesta societatea a spe-
satu în anul acesta 851 îl. 17 cr.
3. Ajutorarea şcolarilor ii seraci cu cărţi
şi r cehi site şcolare. Spre scopulă acesta
Societatea a votată 300 fi-;, a spesată însă
în acestă ană administrativă numai 205 îl.
98 cr.
4. Cursurile de înveţămentu de sera.
In anulă espirată a avută societate ase
meni cursuri 6. Din suma de 300 fl.,
destinată pentru asemeni cursuri, s’au
spesată numai 85 fl. 67 cr. Pe basa
progresului dovedită la asemene în a-
ceste şcoli de sera, din suma preiectată
de 600 fl., s'au dată premii la înveţători
250 fl., er şcolarii s’au premiată cu 36
fl. din suma proiectată de 100.
5. Biblioteci portative a avută socie
tatea în anulă trecută 4, în anulă acesta
înse are 8. Din suma proiectată de 500 fl.
s’au spesată pentru sporirea acestoră bi
blioteci 404 fl. 20 cr.
6. Asilurl de copii. Cu ajutorulă ins
pectoratului reg., cu ajutorulă comitetu
lui administrativă ală comitatului, cu a-
jutorulu preoţiloră maghiari romano-ca-
tolici şi reformaţi, —- i-a succesă societăţii
a-şi spori numărulă asiluriloră de copii
dela 5, câte se aflau în anulă precedentă,
la 22, în cari îşi primescă educaţiunea
primă în spirită maghiară 1638 de co
pii. In aceste asilurl de copii maghiarisarea
pretotindenea a făcută progrese surprindetore,
Societatea a dată în anulă acesta
multă mai numărose ajutore ca în a-
nulă trecută. Anume în anulă acesta
a plătită cuartiră pentru 33 şcolari,
a provărlută cu costă 23, er cu îm
brăcăminte vre-o 40. Raportulă numără
11 scole confesionale românescl în cari
copiii au fostă ajutoraţi din fondulă a-
cestei Societăţi de maghiarisare. Ero-
gaţiunile societăţii din anulă acesta au
fostă 4939. fl.
Şoviniştii despre Fiume, v„Egyetertes“ e forte nemulţă-
mitü cu locuitorii italian! din Fiume, din ‘causă că aceştia nu voră nici decum se se inspire de „patriotismulă“ ungurescă. Etă ce scrie în privinţa acésta în numé- rulă seu dela 29 Septemvre :
Spunemă sinceră, că ne-amă sim
ţită amară loviţi când amă văduta, că
aceşti ultraişti se sustragă dela tóté o-
bligamentele ce le pretinde dela ei pa-
triotismulă maghiară. Au demonstrată
cu aceea, că ei suntă Italieni. Nu póte
avea nimenea nimică contra limbei loră
materne şi e lucru naturală, décá pe a-
ceea o cultivă şi ţină necondiţionată la
ea. Nici n’a pretinsă nimenea dela ei
ca să renunţe de limba loră maternă.
Dór aceşti omeni au pusă în contradicere
limba italiană cu patriotismulă maghiar.
S’au pusă în posiţiă ca şi cum cetăţenii
din Fiume, cari vorbescă limba italiană,
n’ar avé nici ună obligamentă faţă cu
Ungaria, care e patria loră. Şi durere,
mare mulţime de locuitori s’au aflată,
cari s’au alăturată cu plăcere la astfelă
de declaraţiunî.
După acésta îşi esprimă „E- gyetertes“ bucuria, că o deputa- ţiune din Fiume a mersă la Budapesta pentru ca se depună în numele cetăţenilor ă din Fiume o cunună de argintu pe mor mentül ă lui Franciscü Deak. Din împrejurarea acésta deduce foia ungu- réscá, că numai o parte a locuito- rílorü italianí din Fiume ar fi duşmani ai statului maghiarii; amin- tesce îmbunetăţirile ce le-ar ii făcută statulă maghiară în Fiume şi apoi continuă astfelă ;
Tóté aceste îmbunătăţiri s’au făcută
pentru aceea, pentru-că Triestulă se ţine
de Ungaria. Cetăţenii din Fiume potă
să fiă convinşi, că opiniunea publică a
Ungariei nu şi-ar bate multă capulă cu
ei, décá ar sci, că şi ei voiescă să ne
ei şi sciinţei elene. C u : augumentarea
materialului lexicală şi cu poleirea lim
bei a succedată însă şi desfacerea idio
mului latină în dialectă rustică şi cultă,
seu clasică. Diferinţa acesta luase di
mensiuni ca şi acelea în fine ca pe tim-
pulă lui Quintilian alta era a vorbi lati-
nesce, şi alta gramaticesce.
Colonisarea română pe ţărmurile Mă-
rei Adriatice a începută în secolulă ală
II-lea d. Christosă; peninsula tracă pănă
la Danubiu şi Marea Negră fu împopo-
rată de Români pe la jumătatea secolu
lui I. dp. Crist., er în Dacia s’a întâm
plată în secolulă II-lea după Christosă.
Pe timpulă acestoră colonisărl s’a
•concepută şi formaţiunea limbei româ-
neşcl, care a continuată pănă prin seco-
lulă ală V. In periodulă acesta zace şi
prima epocă a limbei românescl şi a li-
teraturei tradiţionale.
Intre tote fiicele Romei partea cea
mai rea îşi avu aceea, care şl-o destinase
de propugnaculă în contra invadăriloră
turbate dela Nordă. înconjurată de e-
lemente eterogene, molestată de popore
pururea ostile şi isolată de ale sale su-
rori, fără protectoră în pământă străină
îşi aştepta mântuitoră. Dér vai, departe,
forte departe era. Edictulă lui Foca
şi alte încercări anterióre, precum şi
succesive, de a elimina limba latină cla
sică din administraţiunea politică făcură
vârfă calamităţiloră.
Dór urma secolulă ală X-lea, în care
fiicele neo-latine devină fete mari, de
vină la maturitate şi independenţă cu
privire la limbă. Acuma, decă n’au pu
tută învinge, au sciută celă puţină a se
lupta.1
Despre noulă scripturistică ală lim
bei nóstre în epoca de pe la secolulă
'ală X , afară de unele probe minuţidse,
nu se scie pănă de presinte nimică cu
certitudine, ci acésta ese la ivélá în e-
poca a patra a limbei românesci, care
cade prin secolulă X Y —XVI.
Studiulă limbei datézá din secolulă
ală X Y II şi încă cu lexicografia. Prima
gramatică română tipărită apare la 1780
compusă de S. Miculă şi locupletată şi
ordinată de G. Şincai. După ună pă-
trară de seclu fu retipărită la Buda de
Şincai. In ambele ediţiunl se ia de
resplătescă pentru multele jertfe ce le-
amă făcută pentru ei aşa, cum a res-
plătită Triestulă pe Austria.
Este adevărată, C ă noi avemă lipsă
de Fiume, dér nu mai puţină lipsă are şi
Fiume de noi. Şi décá statulă maghiar
ar afla de lipsă, ca „mărgăritarulă Adriéi“
să fiă locuită de poporă maghiară, de-
órece poporală ce-lă locuesce astădi nu
este poporă de încredere, fiă siguri ce
tăţenii din Fiume, că statulă maghiară
s’ar sci îngriji, ca ună elementă maghiară
destulă de numărosă să-şi afle acolo
existenţa. Fiume a costată multe mili-
óne pe Ungaria. Nu ne pare rău de a-
ceste milióne pănă când cetăţenii lui se
voră arăta că suntă buni patrioţi. Nu
putemă însă privi cu ochi buni atunci,
când vedemă că gustă binefacerile aces
toră multe milióne ómen! de aceia, cari
suntă plini de duşmăniă faţă cu noi.
SCXR1LE JplLEI.Cu ocasiunea proximului congresă
naţională bisericescă gr-or. probabilă că
se va discuta şi asupra cestiunei tipărirei
cărţiloră bisericescl cu litere latine. De sine
se înţelege, că la săvârşirea acestei even
tuale reforme are să se ţină contă de
progresele filologice ale limbei române,
omiţendă pe câtă se póte cuvintele străine
şi superflue pentru noi. In privinţa acesta
„Telegrafulă Română“ e de părere, ca
începutulă să se facă cu cărţile, cu cari
vine şi tinerimea şcolară în atingere, şi
adecă cu „Orologierulu,“ „ Octoichulua,
„Apostolului şi apoi treptată cu celelalte
cărţi. Pentru-ca însă să nu se străcore în
traducerea cărţiloră pro vinci alisme, „Tel.
Rom.“ ar afla de bine, ca comisiunea, ce
se va însărcina cu lucrările acestea, să
fiă compusă din celă puţină 3 membri, aleşi
din câte ună asesoră ală senatului biseri
cescă ală fiă-cărui consistoriu eparchială,
cari apoi sub priveghiarea archiereiloră
să lucreze continuu, aşa că în decursă
de ună ană de dile celă puţină cele 3
cărţi pomenite mai susă să se potă tipări
cu litere latine.*
* *
Confratele nostru dela „Kronstădter
Zeitung“, Redactorulă şi Directorulă de
pănă acuma ală acestei foi, Domnulă
losef W . Filtszh, s’a retrasă dela redac-
ţiunea acestei foi cu diua de 21 Sept.
a. c. Precum scimă, d-sa este alesă de
putată dietală şi astfeliu este chemată
a-şi desvolta activitatea pe altă tărâmă.
D-nulă Filtsch declară în serisórea cu
care îşi ia adio dela cetitori, că va lupta
şi în viitoră pentru causa partidei na
ţionale săsesc! apărândă principiile ei.
Dorimă colegului nostru ca în noua mi
siune ca deputată să întâmpine mai pu
ţine desamăgirl decâtă alţii, cari i-au
premersă pe acestă cale.*
________________ * *_______ ____________
principiu reducerea limbei române rnă-
cară în parte la latină, după ce româ-
nesca e ună mădularft diformată şi mu
tilată ală latinei.
Petru Maioră luând a în basă fone
tica limbei, e pentru anticitatea limbei ro
mânesc!, declarând’o de ramă naturală
ală latinei rustice, prin ce devine părin
tele fonologiei române.
Toţi trei alt-cum erau latinişti pro-
nunciati.
Apoi au urmată alţi gramatici cu
alte sisteme ortografice, aşa, că în scurtă
timpă nu aveamă mai puţine ca nouă sis
teme ortografice.
Cea mai succesă şi bine primită însă
a fostă a lui Petru Maioră. Dânsulă e
primulă, care a introdusă codiţele în or-
tografiă ca necesitate ortografică, „cari
prin fixarea reguleloră ortografice şi cul
tivarea conscientă a limbei cu timpulă
potă să devină eliminabile“.
După gramaticii acestei epoce apoi
urmară o droe de ei, între cari celă mai
însempată e Ioană Alexe, episcopul a
Armenopolei cu „gramatica daco-romana
sive valachica“ sa. Sistemulă său orto-
S’au mai înscrisa încă prin D-na
presidentă Susana Andreiu Mureşianu ca
membre ale reuniunei române pentru a*
jutorarea văduveloră sărace din Braşovti
şi Săcele următorele Domne: Din Bra-
şovă Paraschiva Burbea. Elena B. Capii-
ţină şi D-şora Ecaterina G. Ghiantu. Din
Dârste preotesele Maria I. Bârseam şi
Maria 1. Broşiu şi preotesa Susana N,
Soiu din Turcheşiu.*
* *„Românulă“ aduce durerosa scire,
că d-ra Iulia Hajdeu, fiica eruditului B,
P. Hajdău, a reposatu. D-ra Hajdâu
absolvase scola de înalte studii din Parisu;
nu împlinise încă 19 an! de etate şi era în
ajunulă de a primi titlulă de doctorii în
litere şi filosofiă. — Ne asociămă şi noi
la durerea nemângăiaţilora părinţi espri-
mându-le condolenţele nostre cele mai
sincere ! , -*
*
Cetimă în „România“ : „Comitetulii
naţională pentru participarea României Ia
expositia din Parisă s’a întrunită Vineri
sera. S’a deschisă o listă de subscrip-
ţiun! printre membrii comitetului, care
s’a şi acoperită cu câteva mii de lei.
Prinţulă G. Bibescu, preşedintele comi
tetului, este neobosită pentru a face ca
ţera nostră să fiă cu demnitate repre-
sentantă la Exposiţiunea dela Parisft.“*
# *
„Epoca“ află, că autorităţile vamale
din Predeală au reuşită a pune mâna pe
o importantă contrabandă de manufac
turi ce era destinată a fi introdusă în
România prin valea Râşnovului. Mai
multe focuri au fostă schimbate între
garezi fruntariei şi contrabandişti; nu a
fostă însă nici ună rănită; contraban
diştii, lăsândă marfa, o luară la fugă.*
❖ *
piarulă „II Sccolou din Milano, fă-
cândă o statistică despre recolta din a-
nulă acesta din Europa, dice că recolta
României se urcă la 13 milione 50,000
hectolitri, mai multă decâtă în anulă pre
cedenta cu vr’o 5 milione hectolitri.*
# £
Principele de Walles (Galles), moş-
tenitorulă coronei englese, a sosită Sâm*
băta trecută la BucurescI, de unde pro
babilă că a şi plecată deja la Sinaia
pentru a visita pe Suveranii României.
Representaţiune în afacerea răscumpărării reguliloru.
Scimă că întrunirea posesori- loră de regalii unguri ţinută în Cluşiu a decisă a se presenta guvernului o representaţiune în afacerea răscumpărării dreptului de cârcîmărită. Cu compunerea ei a fostă însărcinată societatea ungu- rescă de agricultură din Ardealu.
grafică e analogă sistemului maiorianâ
cu adausulă lui „ua finală.
Cu doi an! mai târdiu apăru gra
matica lui I. Eliade Rădulescu (1828).
după ună deceniu şi mai bine redacta
„Curierula de ambele sexe“. Punctulii
său de plecare e a lui Petre Maioră. 0* purile gramaticale şi în specială „Ciiri-
erulă“ seu delâ Petru Maioră pănă la
Timoteiu Cipariu, afară de gramatica e-
piscopului Alexe, au fostă, cari au de
butată mai multă la sanctuarulă limbei
n6stre.
Purismulă şi intregitatea unei limbi
nu se pote conserva numai cu vorba,
seu cu gura, ci şi cu scriptura; er fac-
torulă augmentativă în materialulă lim
bei e comerciulă său cu lumea. Starea
culturală, comercială si relaţiuni de stat
din periodulă colonisărei nostre şi a do-
minaţiunei romane în Dacia lui Traiani
suntă indicii suficiente de a admite, că
limba romană vulgară, seu neolatina ro-
mânescă sub auspiciile latinei clasice,
care se usita de limbă de stata, nu va
fi simţită lipsa acestora.
(Va urma.)
i
Nr. 206 G A Z E T A TR AN SILVAN IEI. 1888.
Reproducemü şi noi din acestü actü interesanta cu privire la cestiunea regaliiloră părţile cele mai însemnate.
Representaţiunea adresată ministrului de fináncé accentuéza mai întâiu importanţa răscumpărării regaliilorü din punctă de vedere eco- nomică-naţională şi de drept privat. Apoi arată, că memorata societate a adunatü numai date din 15 comitate ale Ardealului/ dér că şi aceste suntü în multe privinţe de- fectuóse.
Mai departe arată cátü de mare consternaţiă şi îngrijire a produsă proiectulü guvernului între proprietarii unguri, care s’a mai mărită prin aceea, că s’a pusü în lucrare resolvarea unei cestiunî aşa de grave în modü atátü de pripită.
In fine arată, că răscumpărarea regaliilorü pote se aibă trei scopuri şi idei principale a) scopulü naţionalfl-economică, b) sco- pulü financiarii şi c) scopulü privitor ü la asigurarea dreptului privată. Motivarea proiectului guvernului nu recunósce nici unulü din aceste trei scopuri. Se vede, că guvernulü la statorirea proiec- telorü sale a fostü condusü de
vederi economice-financiare. Inse dăcă statulü e índemnatü de a- ceste vederi, se ia dreptulü de regalii dela proprietarii săi actuali, atunci trebue se aibă în vedere tot-odată ca espropriarea acésta se se facă în interesul puelic pe lângă o despăgubire adevărată şi dreptă. Acestü post lutü proiectulü guvernului nü^üaimplinesce şi astfeliu între scopurile lui nu s’a luatü în vedere şi scopulü privitorü la asigurarea dreptului privată.
După acăstă introducere representaţiunea continuă astieliu:
Desdaunarea proiectată de înaltulă
guvernü ar aduce pentru proprietarii
dreptului de cârcimărită păgubire atátü
de mare şi de nedemnă, íncátü modü
de răscumpărare mai nefavorabilă ca a-
cesta numai în timpuri de revoluţiă şi
răpire de drepturi se póte închipui, ceea
ce astădî nu se póte aduce ca motivă
legislatoricü şi nu este permisü se se
aducă.
Proiectulü guvernului în motivarea
sa recunósce celü putinü, că dreptulü de
cárcímáritü, ca resultatü alü desvoltării
istorice a dreptului, stă pe basă corectă
şi formézá avere totü atátü de invio
labilă ca şi alte bunuri.
Recunoscéndü ínsé acestă basă de
dreptü nu se póte lăsa din vedere, că
valórea drepturilorü de cárcímáritü arată
tendinţa de a se desvolta şi a cresce,
ceea ce şi este de totü naturalü, pentru
că sporindu-se numérulü locuitorilorü şi
desvoltându-se averea acestora, consuma-
ţiunea beuturilorü spirtuóse ţine paşi cu
acésta, astfelü că valórea venitului şi a
capitalului representatü prin drepturile
de cárcímáritü în totü anulü se urcă
hotarítü. Faptulü acesta incontestabilü nu
ílü schimbă nici aceea, că mutarea séu
încetarea unorü puncte de circulaţiă prin
căile ferate causeză pe unele locuri o
scădere a veniturilorü dreptului de cârci-
máritü, pentru că acestei scăderi cores
punde urcarea veniturilorü în alte lo
curi, astfeliu că pe teritoriulü întregei
ţâri urcarea sistematică şi stabilă a ve
niturilorü dreptului de cárcímáritü nu
sufere îndoielă.
Fiindü vorba de expropiarea din
jiunctulü de vedere alü intereselorü pu
blice a acestei averi positive şi cu ten-
denţă de a cresce, proprietarii potü pre
tinde necondiţionată, ca să li se dea
dreptü desdaunare íntréga şi adevărata
valóre a acestei averi.
Proiectulü propune două vătămări
grave ale acestui principiu fundamentalü
corectă, pe cari a le pune în evidenţă
şi a le vindeca este scopulü principală
alü acestui memorialü. Una dintré a-
ceste vătămări este, că basa desdăunării
0 formézá singurü şi exclusivü numai
venitulü pusü sub contribuţii în anii
1882— 1886. A doua vătămare este aceea,
că au ső fiă subtrase din acestü venitü
20°/o sub titlulü de spese de ma-
nipulaţiă.
Argumentele nóstre în contra a-
cestei vătămări ne luámü îndrăsnelă a
le subşterne în cele următore:
Antéiu: principiulü, după care va
lórea desdăunării este a se statori pe
basa contribuţiei dela 1882—1886, ílü
primimü nu ca o basă perfectă şi dreptă,
ci numai de aceea, pentru că deoparte
spre egalarea fluctuaţiunei venitului ci-
clulü de 5 ani ílü credemü coréspun-
4étorü, şi a doua pentru-că altă statis
tică publică şi generală a veniturilorü
regale nu există, afară de conspectele
veniturilorü puse sub contribuţiă.
Dérá primindü acestă basă dreptü
cea dintéiu cheiă sistematică, ne este
imposibilii a ne mulţumi cu ea fără a
1 se căuta şi vindeca scăderile.
In acéstá privinţă însuşi guvernulü
ne arată calea şi exemplulü, că veni
tulü pusü sub contribuţiă póte fi gresitü
şi vrednicü de îndreptare, când în §. 3,
alineatulü 2, prevede acelü casü, că' con-
tractulü seu declaraţia venitului, pe basa
căruia s’a statoritü darea, póte nasce în-
doéla, că venitulü s’a declaratü preste
măsură mare, în care casü doresce a afla
modalitatea, de a descoperi adevératulü
venitü şi a micşora în modü corespun-
détorü desdaunarea.
Ceea-ce susţine proiectulü înaltului
guvernü sub acestü punctü întru apărarea
drepturilorü legitime ale erarului pentru
representantulü financelorü, totü aceea
dorimu noi să fiă susţinut ü şi asigur atü şi
pentru proprietarii drepturilorü regale în
tóté caşurile, în care venitulü luatü de
basă pentru statorirea contribuţiei dela
1882 —1888 este maimicü ca adevératulü
venitü.
Pentru a motiva după trebuinţă a-
cestă dorinţă a nostră, trebue să atra
gem Q atenţiunea la acele caşuri deose
bite, care credemü că se întemplă şi în
alte părţi ale ţării, dór se întemplă mai
alesü în părţile ardelene.
In Ardélü raporturile de proprietate
s’au desvoltatü astfelü, íncátü aici nu
numai moşiile proprietarilorü celorü mari
dér şi ale celorü mijlocii şi mai mici se
aflau în parcele mici în mai multe co
mune depărtate una de alta, şi cu deo
sebire iobagii se aflau împrăştiaţi din-
tr’o margine a ţării la ceealaltă în mai
multe comitate şi numéróse comune, ast
felü că nu este rarü acelü proprietarü,
care a avutü proprietate şi jobagl în
20—100 comune.
După ştergerea feudalismului aceste
părticele împrăştinte ale proprietăţii au
devenitü forte greu de esploatatü şi în
cea mai mare parte s’au datü în arendă
la arendatori mai mici, şi anume cele
mai multe caşuri împreună cu averea
nemişcătore şi dreptulü de cárcímáritü şi
de cele mai multe-orl cu acea condi-
ţiune, ca aréndatorulü să Jplătesccă şi
contribuţia după obiectele aréndii.
In asemenea caşuri declararea veni
tului dreptului de cárcímáritü a fostü
tréba aréndatorului şi a fostü făcută de
dénsulü în modü atátü de independentü,
Íncátü proprietarulü n’a avutü nici o cu-
noscinţă despre mărimea venitului de
claratü. Aréndatorulü ér s’a stráduitü
a statori venitulü său în sumă cátü să
póte de mică, pentru-ca darea, care ílü
îngreuna pe dénsulü, să fiă cátü se póte
de mică.
Aşadâră ín chipulü schiţatfi aici s’a
íntémplatü forte desü casulü, că fără
nici o vină a propriatarului venitulü
dreptului regalii s’a statoritü mai micü
decátü a fostü în realitate.(Va urma)
lângă Friedrichsruhe, cu ocasiunea săr- bătorei secerişului, urmátórele cuvinte:
Erna ne-a adusü la toţi mare su
părare, a trebuitü se ínmorméntámü pe
bétránulü nostru ímpératü şi câteva luni
mai în urmă pe fiulü său, pe ímpératulü
nostru Frideric. Aici, după acele dile în-
tristătore, s’a făcuţii ârăşl sóre, pentru
că noi Germanii cu mândriă putemü
privi la ímpératulü nostru "Wilhelm II,
care este soldatü din crescetü pănă în
tălpi şi de sigurü dénsulü se va bate
cu vitejiă decă Germania va fi atacată.
Dér ímpératulü Wilhelm II iubesce forte
multü pe supuşii săi şi de aceea va face
totü posibilulü ca să menţină pacea,
pentru că aceia dintre voi, cari acum 18
ani erau cu mine în Francia, sciu ce
ínsemnézá sărbătorea secerişului când
duşmanulfl este în térá; putinü mai ră
mâne atunci pentru sáténü, şi de aceea
nu voimü să dámü uitărei pe ímpératulü
nostru, ci vomü dice: Tráéscá ímpéra
tulü nostru.
Principele E isiari cătră săteni.Principele Bismark a adresatü că
tră sătenii de pe moşia sa Schönau de
Raportulü comitetului Societăţii pentru fondii de teatru românii
cătră Adunarea generală din Lugoşu, ţinută
la 29 Septenivre n. 1888.
Onorată adunare generală!
Comitetulü societăţii pentru fondü de teatru română face urmátorulü ra- portü:
I. Averea societăţii. Averea societăţii constă acli din urmátórele:
I. Obligaţiuni de statü în preţfi de 21,325 fl. 66 cr.; 2. Acţiuni de ale „Albinei“ 7,800 fl.; 3. Acţiuni de ale „Transilvaniei“ 900 fl. ţ 4. Deposite la „Albina" 17.776 fl. 2 cr.;5. Obligaţiuni pri vate 100 fl.; 6. Bani gata 146 fl. 88 cr;
La olaltă 48,048 fl. 56 cr.După raportulü cătră adunarea ge
nerală din 1887, ţinută în Oraviţa montană, averea societăţii a fostü atunci de 44,700 fl. 44 cr. Prin urmare, din anulü trecută pănă adi, fondulü societăţii s’a sporitü cu 3,348 fl. 12 cr.
II. Restanţele Membriloru. Membrii fundatori, după lista sub •/. au rémasü datori cu 3.110 fl. Eră membrii ordinari după lista sub *//., au rémasü datori cu 599 fl. — Restanţele facü 3,709 fl.
Unü timpü lungü s’a practicatü, că membrii fundatori şi ordinari s’au sub- scrisü numai în liste. Listele s’au aflatü de neacomodate pentru ţinerea în evidenţă, pentru manipularea cassei şi în casü de procesü, deórece după atare liste rémánü uneori câte 10—15 inşi în restanţă şi deórece listele n’au însuşirile u- nei obligaţiuni.
Pentru acésta comitetulü a ordonatü ca sé se tipáréscá obligaţiuni, şi rógá pe on. adunare generală ca pe viitorü numai pe aceia sé-i priméscá de membri fundatori séu ordinari, cari séu plátescü tacsele, séu subscriu obligaţiunile.
S’au fácutü atarl provocări pentru plătire şi pe basa listelorü, dér nu s’a datü réspunsü; de altă parte unii restanţi eri au legatü împăcăciune judecăto- róscá, séu suntü prin sentinţă judecaţi, şi deci unii ar pute plăti, nu plátescü ínsé nici carnetele, deci comitetulü va fi silit sé începă şi cu esecuţiunile.
Póte că unii dintre membrii fundatori séu ordinari s’au subscrisü mai multü din fală, decâtă din zelă naţională, şi comitetulă crede, că adunarea generală îşi va de învoirea, ca listele restanţie- riloră se se publice în jurnalele româ- nescl, căci mai bine e, ca sé nu se subscrie nime, décá nu vre seu nu póte plăti, decâtă prin subscriere sé causeze societăţii şi spese.
III. Diplomele. Dintre membrii fundatori, cari au plătită taxele, 48 au că- pétata diplome, eră dintre membrii ordinari 34. La olaltă 82.
IV . Premiulu de 300Jl. Adunarea generală din Şomcuta mare, în şedinţa sa din 12 Aug. 1886, după punctulü 5 ală protocolului alăturată 3 •■[., a decisü, ca sé se escrie ună premiu de 300 fl. pentru piesa cea mai bună teatrală, şi a îndrumată comitetulü, ca şă facă o propunere motivată cătră adunarea generală viitóre. Comitetulă în acesta causă a adusă decisiune şi respective a fâcută propunerea din 1 Iuliu 1887 nr. 5 alăturată sub 4 •/., dér adunarea generală din Oraviţa-montană în şedinţa sa din 26 Sept. 1887, după protocolulă mai josă alăturată sub n-rulă 6, a decisă ca a- céstá causă de nou să se desbată la a- dunarea viitóre ; pentru acésta comitetulă o subşterne şi dechiară, că şi acum îşi susţine propunerea, i l
V. Silvania. Silvania, institutulă de credită şi de economii, cu reşedinţa în Şimleu, prin scrisórea sa din 8 Martie 1888 nr. 45, a recercată pe preşedintele societăţii, după cum se vede din aclu- sulă sub 5 ■•/. — ca societatea pentru fondă de teatru română să depună din fondulă său o parte şi la institutulă Silvania; — dér fiindă-că comitetulă nu se simte împuternicită nici prin statute, nibî prin adunarea generală, ca să-şi schimbe modulă de manipulare usuată pănă acuma, şi anume ca să decidă în causă, comitetulă aşterne recuisiţiune la adunarea generală, — şi face numai ob- servaţiunea, că împărţindu-se fondulă la mai multe institute, s’ar îngreuna agendele cassarului.
VI. Comitetulü. Comitetulă presinte a fostă alesă în 28 Sept. 1885 în adunarea generală din Bogşa montană şi fiindcă acuma decurgă cei trei ani, pe cari a fostă alesă, comitetulă depune manda- tulă la adunarea generală, mulţămeşce pentru încrederea ce i s’a datü şi cere absolvarea sa.
Protocólele adunării din Oraviţa-mon- tană se alătură sub 6 şi 7.
Din şedinţa comitetului societăţii pentru, fondü de teatru română, ţinută în 21 Iuniu 1888 în Budapesta.
In numele comitetului:Iosifü Hosszú,
preş.Dr. At. Marienescu,
secretară.
SCIRl TELEGRAFICE.Hamburg, 1 Octomvre. Consi-
liarulă secretă Geferken, care este
suspiţionatu că a trimisă spre pu
blicare memoriile împăratului Fri-
dericăf6iei „DeutscheRundschau“ ,
a fostă eri nopte arestată la gară
tocmai când a sosită din Helgo-
landa şi a fostă băgată în arestă
preventivă.
„ALB IN A " institnffl ie credită şi de economii.F ilin ln B r a ş o Y n .
Conspectului operaţiunilor* de cassâ în luna Septemvrie 1888.
Intrate:
Numărară cu 31 August 1888 fl. 11,418.61Depuneri spre fructificare . 127,670.06Cambii răscumpărate. . . 138,614.43Conturi curente . . . . 10,437.08împrumuturi pe producte . 7,987.98 împrumuturi pe efecte şi alte
împrumuturi. . . . . 15,661.39Monetă . . . ; . . . 18,968.45Interese şi provisiunl . . 4710.01Comisiuni........................... 303.78Diverse........................... 7545.65
fl. 343,317.44
JEşite :
Depuneri spre fructificare . fl. 85,779.74Cambii escomptate . . . 148,367.04Conturi curente. . . . . 18,073.83împrumuturi pe producte . 4360.91 împrumuturi pe efecte şi
alte împrumuturi . . . 6390.—M o n e tă ........................... 19,080.84Interese şi provisiunl . . 463.12Pomisiuni. . . . . . . 409.28Diverse . ....................... 9236.93Spese şi salare. . . . 641.15 Numărară cu 30 Septem. 1888. ,50,514.60
fl. 343,31744
V. Bologa, m. p. N. P. Petrescu m. p.dirigentu. adjunctu.
V. Gămulea, m. p.comptabilu.
Cursulu la bnrsa de Vienadin 29 Septemvre st. n. 1888.
Renta de auri 4 % .......................... 100.____Renta de hârtiă 5°/0 . . . , . . . 90.30Imprurautulu căilor* ferate ungare . 146.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
osta ungare (1-ma emisiune) . . 97.50 Amortisarea datoriei căilonl ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . . —._Amortisarea datoriei căilorti terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 112.50Bonuri rurale u n g a r e ......................104.50Bonuri cu clasa de sortare , . . . 104.50Bonuri rurale BanatH-Timişă . . 104.50Bonuri cu cl. de sortare..................104.50Bonuri rurale transilvane . . . . . 104.50Bonuri croato-slavone . . . . . . 104.—-Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescii . . . . . . . . . 99.75.Imprumutulii cu premiulii unguresc* 181.— Losurile pentru regularea Tisei şi Ser
ghedinului . ...................... .... . 122.75Renta de hârtiă austriacă . . . . 81.15Renta de argintii austriacă . . . . 81.80 .Renta de aurii austriacă . . . , , 110.50Losuri din 1860 .......................... . 140.__Acţiunile băncei austro-ungare . . . 873.—.Acţiunile băncei de creditii ungar. . 306.25;Acţiunile băncei de creditii austr . . 312.60*;'Galbeni împărătesei ...................... 5.7f ’■
Editorü şi Redactoră responsabila :Or. Aurel Mureşianu.
L
Nr. 206 G A Z E T A TR AN SILVANIEI. 1888.
Sz. 2108—1888 tlkvi. 162
Árverési hirdetményi kivonat.A fogarasi kir. jbirosag mint telekkönyvi hatóság közhirré teszi, hogy
Anna Cornea szül. Stojka végrehajtatónak Badila Nikolai al. Veneczei lakos végrehajtást szenvedő elleni 114 írt. 50 kr. tőkekövetelés és jár. iránti végrehajtási ügyében a brassai kir. törvényszék (a fogarasi kir. járásbirósóg) területén lévő al. Veneczei. községében fekvő az al. Veneczei 27 sz. tjkben A f alatt foglalt
- — ~ rnr* i •___il Af\ OA1 1 / ^ 11 X* i-hrsz. ingtl.8011 (8012 (8282, 8288 „ „
a 975 tjkben foglalt.9594 hrsz. ingatl. . . .9644 „ „ . . . .
tjkben16 írtban
11 frt. 31 9
28 írt. 5 „
575, 576 hrsz. ingatl. . . 40 frt.577, 578 * 40 „
5427, 5428 „ „ . . 44 „6123, 6124 „ „ . . 34 ,3504 hrsz. ingatl.................. 64 frt.7781 „ „ .................. 28
a 367 sz.497, 498, 499, 500 hrsz. ingatlan. . . . ---
az árverést ezennel megállapított kikiáltási árban elrendelte, és hogy a fennebb megjelölt ingatlanok az 1888 évi Oetober hó 22-ik napján délelőtt 10 órakor Alsó Venecze község házánál megtartandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni fognak.
Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10%-át vagyis készpénzben, vagy az 1881 évi LX . t.-cz. 42 §ában jelzett árfolyammal számított és az 1881 évi november hó 1-én 3333. sz. allatt kelt igazság- ügyministeri rendelet 8. §-ában kijelölt ovadékképes értékpapírban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881: L X . t.-cz. 170. §-us értelmében a bánatpénznek a bíróságnál elöleges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elismervényt átszol
gáltatni. *rKelt Fogaras 1888 évi Junius hó 13 napján.
A fogarasi kir. jbiróság mint telekkönyvi hatóság.
PUBLICAŢIUNE.Pentru statorirea definitivă a
listei viriliştiloru în representanţa oraşului Braşovu pro 1889, subscrisa comisiune în înţelesulu §-lui 33 alu art. de lege X X II din 1886 — va ţine şedinţă publică MerCUIl
în 3 Octomvrie (21 Septemvrie 1888la 3 Ore postmeridiane în sala sfatului orăşanescu.
Cei interesaţi se aviseză despre acesta.
Braşovu, în 17 (29) Septemvrie 1888.
Iuonu Lengeru m. p.preşedintele comisiunii pentru conscri-
erea viriliştilorii.
Bursa de Bncurescî.Cotă. oficială dela 15 Septemvre st. v.
Cump. vend.
Renta română 5°/0 .................. -- —.—
Renta rom. amort. 5 % . . . 96. % 97.-
Renta convert. 6°/0.................. —.— —.—
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 4:5.— 50. -
Credit fonc. rural 7 % • • • io?.’/. 107.*/,
>i »1 5 % • • • 97.— 97.3/,
„ „ urban 7 % . . . . 106. V« 107-—
n n n 6°/o • • • •
„ „ 5 % . . . . 94,7* 95.—
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .
Auru contra bilete de bancă . 1* V 4 1-7*
Bancnote austr. contra aură. . —
Aurii contra argintii seu bilete 1-7« 1-7»
Florină valore austriacă . . . 2.081/, 2.09 Vj
urea §i trenurilom iPlecarea trenurI. i'iecarea trenuruorvi:I. Dela Braşovd la Pesta :
Trenulü de persóne Nr. 307: 7 óre 10 de minute séra. Trenulü mixtă Nr. 315: 4 óre 10 minute diminâţa.
2. Dela Braşovâ la B ucurescî:Trenulü acceleratü Nr. 302: 5 óre 37 minute diminéta. Trenulü mixtü Nr. 318: 1 órá 55 minute dupá amédl.
Rugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiascâ a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe faşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“.
Se deschide abonamentu pre anulu 1888la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2— 3 c6le cu ilustraţiunî frum6se; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.— mai departe tracteză cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicjilorîi din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 îl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. Piaru bisericescu, scolaru şi literaru — cu ilustraţiunî. — Cursulu X IV . — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă- torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a- menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu-_4 fi.__pentru România 10 franci — lei, platibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totu alu patrulea esemplară.Numeri de proba se trim it ii ^ratisii ori-cui cere*
IMF* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.---------------------
Totu de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:Apologie. Disensiuni filologice şi
istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre- goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun- falvy despre Cronica lui Georg. G-abr.
Şincai. Preţuiţi 30 cr.Renascerea limbei românescî în vor
bire şi scriere învederită. şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesci la tote săr- bătorile de peste anfi, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărl biserice,scl întrece tote opurile de acesta soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilita respectiva sfirbătore. Preţuiţi e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuiţi 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau- lina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi
Opera unui omu de bine Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea- lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Codreanfi craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Ultimulfi Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Elfi trebue să se Insore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţti. Preţuit! 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulu 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după 'Wachsmann, de Ioană Tanc o. Preţuiţi 30 cr.
Probitatea In copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le- gouve* Preţuiţi 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W . de Goethe, traducţiune liberă, de Cons- tantinti Morariu. Preţuiţi 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuiţi 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuiţi 30 cr.
PetulantulQ. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioanti St. Şuluţti. Preţuiţi 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretulă M. S. Regina României. Preţuiţi 15 cr. {
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumii de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine ales© şi arangiate. Preţuiţi redusii (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioanti Popii Reteganu. Unii volumii de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrâsa seu Cloşca CU puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţuiţi 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuiţi la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţămentulii intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în- văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre- parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman- dămă mai alesă directoriloră şi învfi- ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualii de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năs&udă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op— cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, înve" ţătoii şi alţi cărturari români. Preţulă1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan- dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:Mărgăritarulii sufletului. Carte bo
gată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculii mărgăritaru sufietescii. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesci— frumosu ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân^ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frum6se. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusfi Christosfl.Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. M UREŞIANU, Braşovu*
top related