1.metode
Post on 05-Nov-2015
5 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
-
METODE N PSIHOLOGIA
SOCIAL (comune cu alte ramuri ale psihologiei)
-
1. OBSERVAIA
Const din nregistrarea riguroas i planificat a desfurrii unui proces, fenomen, comportament sau aciune, fr intervenia observatorului n desfurarea acestora.
-
Eficiena observaiei depinde de:
Calitile personale ale observatorului (spiritul
de observaie, capacitatea de
concentrare, volumul i fidelitatea memoriei)
Respectarea unor exigene metodologice specifice
-
Exigene metodologice ale observaiei
Precizarea i delimitarea riguroas a obiectivului;
Efectuarea unei documentri teoretice prealabile;
Formularea unor ipoteze de lucru (ce structureaz actul observaional pe anumite direcii predilecte);
Pregtirea instrumentarului necesar desfurrii observaiei i nregistrrii rezultatelor (ex: tabele de nscriere a datelor, aparatur audio-video).
Efectuarea unor observaii multiple; Prelucrarea rezultatelor i desprinderea
concluziilor
-
2.STUDIUL DOCUMENTELOR
Constituie o modalitate eficient de obinere a unor informaii importante privind desfurarea unor evenimente sau fenomene psihosociale trecute dar care au
fost consemnate n documentele timpului
-
SURSE PTR. RECONSTITUIREA MODULUI DE DESFAURARE A UNOR EVENIMENTE :
Presa Autobiografiile Jurnalele de cltorie Documentele oficiale ale epocii Memoriile unor personaliti
semnificative
OBIECTIVELE METODEI STUDIULUI DOCUMENTELOR:
Relevarea specificului psihosocial al diferitelor epoci
Evidenierea principalelor dimensiuni ale vieii sociale i de familie
Influena modelelor socioculturale asupra personalitii de baz i asupra relaiilor interpersonale
Stabilirea profilului comportamental al unor grupuri sociale de-a lungul timpului
-
3.ANCHETA SOCIAL
Este o metod prin care cercettorii pot obine informaii privind anumite fenomene, procese i evenimente sociale prin intermediul opiniilor exprimate de
subiecii implicai direct sau indirect.
Ea presupune formularea unor seturi de ntrebri viznd aspecte relevante ptr. obiectivul cercetrii
-
ANCHETA SOCIAL(FORME)
INTERVIU ORAL
CHESTIONAR
-
SONDAJUL DE OPINIE = cea mai rspndit i eficient form de cercetare a opiniei publice pe baz de chestionar
Formularea clar i explicit a obiectivului cercetrii (informaiile solicitate celor intervievai pot viza inteniile,atitudinile,motivaiile acestora n raport cu o situaie foarte clar prezentat);
Elaborarea setului de ntrebri menite s acopere problematica cercetrii;
Construirea unui eantion reprezentativ d.p.d.v. statistic ptr categoriile de populaie vizate de cercetare;
Pretestarea instrumentului de lucru i efectuarea unor eventuale corecii asupra acestuia;
Stabilirea tehnicilor de nregistrare a datelor, precizarea modalitilor de prelucrare statistic;
Desfurarea propriu zis a sondajului;
Prelucrarea rezultatelor, sistematizarea acestora i formularea concluziilor.
-
SONDAJUL DE OPINIE este folosit
n cercetarea psihosociologic
De ctre unele servicii de marketing i publicitate
De ctre organizaii de asisten social
Ptr. diferite instituii oficiale
-
4.STUDIUL DE TEREN
Este o metod eficient ptr. cercetarea direct a unor procese i fenomene psihosociale n curs de desfurare
Folosete observaia, anchetele sociale precum i cercetarea documentelor unor instituii locale
Vizeaz obinerea unor informaii complexe privind producerea i desfurarea unor evenimente, profilul comportamental al oamenilor dintr-o anumit zon geografic, structura relaiilor sociale n cadrul unor grupuri etnice sau religioase
-
Metodele specifice psihologiei
sociale
-
1.METODA DETERMINARII
PERSONALITATII
INTERPERSONALE
(R.F.Bales)
Personalitatea interpersonal o putem descrie ca acel nivel a personalitii ce apare n imaginea tuturor membrilor grupului ca rezultant a manifestrii individului n grup, a interaciunii sale cu toi ceilali membrii ai grupului, ca expresie a activitii de grup, a naturii specificului i condiiilor concrete, din cadrul grupului.
-
R.F.Bales considera c n procesul interpersonalizrii ei, personalitatea uman tinde a se specializa prin interaciune psihosocial n diferite tipuri de comportamente psihosociale, n funcie de structura ei factorial i de condiiile concrete de natur psihosocial ale mediului n care evolueaz.
Contribuia semnificativ a autorului este concretizat n realizarea unui model spaial tridimensional avnd funcia de a explica structura unui grup, structura personalitii i poziiilor membrilor grupului, relaiilor dintre ei i avnd de asemenea funcia de a prognostica
tendinele evolutive ale grupului i membrilor si.
-
n ncercarea de a determina personalitatea interpersonal, psihologul american a ntmpinat trei categorii de dificulti:
persistena ipotezei clasice potrivit creia n cadrul grupurilor sociale asistm la o distribuie unidimensional progresiv a statutelor i rolurilor indivizilor.
tehnicile cunoscute (i devenite clasice) de investigare a personalitii (chestionarele, inventarele, testele de personalitate ) pun n eviden o personalitate aa cum este vzut ea de sine nsi, i nu cum este vzut de alii;
cele mai multe din aceste tehnici fie bi sau multi-dimensionale (Eysenk sau Cattell) se opresc asupra unor trsturi de personalitate puse pe acelai plan, adeseori nerelaionate ntre ele.
-
Specializarea personalitii umane n raporturile interpersonale pe direcia diferitelor seturi comportamentale care sunt mai apoi
difereniate, distribuite n spaiul interpersonal.
Utiliznd tehnica observaiei sistematice, el a descoperit
specialitii tehnici ai sarcinii (se specializeaz pe direcia rezolvrii problemelor )
specialitii n probleme socio-afective se specializeaz n crearea atmosferei socioafective din cadrul grupului
-
Modelul spaial tridimensional al
personalitii interpersonale realizat de Bales cuprinde 6
tendine, opuse dou cte dou, orientate n cele trei planuri spaiale:
tendinele de dominare,autoritarsm vs. supunere reprezentnd dimensiunea superioar (upward notat cu litera U) i cea inferioar (downward notat cu litera D);
tendinele de conservatorism i radicalism,vs. nonconformism
reprezentnd dimensiunea
anterioar (farward notat cu litera F) i posterioar (backward notat cu litera B);
tendinele de sociabilitate vs.izolare, reprezentnd
dimensiunea pozitiv (positive notat cu litera P) i cea negativ (negative notat cu litera N).
-
Din combinarea acestor tendine apar 27 de tipuri de personaliti interpersonale, fiecrui tip corespunzndu-i una, dou sau trei din cele 6 tendine. Tipurile de personalitate au un nume ce sugereaz direcia valoric a realizrii comportamentului individului n grup.
tipul U reprezint individul orientat spre putere i succes material,
tipul NB este individul orientat spre respingerea conformitii sociale,
tipul UPB este individul orientat spre sprijin emoional i entuziasm.
-
n caracterizarea celor 27 de tipuri,
autorul american
insist asupra unor elemente cum ar fi:
Personality and interpersonal
behaviour R.Bales
poziia n spaiul tridimensional,
modalitile de integrare i de interaciune n grup,
trsturi de personalitate,
valori exprimate,
imagine de sine
percepia interpersonal.
-
Psihologul romn Pavel Murean, n anul 1973,
extinde tipologia interpersonal a personalitii
Avnd ca baz rezultatele unor cercetri cu privire la efectele nvrii sociale dirijate asupra dezvoltrii trsturilor de personalitate, a comportamentului i relaiilor interpersonale.
Referindu-se n principal la stilul interacional i orientarea valoric a personalitii, autorul romn evideniaz trei dimensiuni (o dimensiune cognitiv, o dimensiune valoric i o dimensiune interpersonal),fiecare din aceste dimensiuni avnd un numr de componente
-
Dimensiunile
personalitii (P.Murean)
Dimensiunea cognitiv reprezint modul propriu al fiecrei persoane de a vedea lumea i raporturile cu ceilali membrii ai grupului; acest mod propriu de gndire reprezint stilul cognitiv al persoanei, acesta n viziunea psihologului romn fiind analitic, sintetic, conformist, neconformist.
Dimensiunea valoric reprezint sistemul de trebuine, motive i idealuri ale persoanei; aceast dimensiune poate fi axat cu preponderen pe : valori materiale, valori spirituale sau pe valori umane (relaii, cunotine, prieteni).
Dimensiunea interpersonal d stilul interacional al persoanei (format n relaiile cu grupul) stil care poate fi : de dominare, de supunere, de cooperare, de izolare. Din combinarea componentelor celor trei dimensiuni, rezult 48 de tipuri de personaliti interpersonale. Tipologia lui P. Murean ia n considerare personalitatea ca valoare i construcie social.
-
2.METODELE SOCIOMETRICE
Testul sociometric este un instrument care
studiaza structurile sociale din perspectiva atractiilor si a respingerilor care se manifesta in sinul grupului.
Testul propriuzis consta in a cere subiectilor sa-si exprime preferintele, respingerile sau indiferentele lor fata de ceialti membrii ai grupului in legatura cu participarea lor la o actiune comuna (activitate profsionala, petrecerea timpului liber).
-
Testul sociometric nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale; el se adreseaza cu precadere relatiilor preferentiale, simpatetice.
Succesul sau insuccesul aplicarii testului depinde in mare masura, de intelegerea, dispozitia si atitudinea (favorabila sau dimpotriva, reticenta, ostila) a subiectilor fata de test. Moreno numeste aceste fenomene grad de constiinta sociometrica
-
Testul sociometric trebuie adaptat constiintei sociometrice a subiectilor.
Pentru aceasta este necesar ca, inainte de a se proceda la testarea preferintelor, sa
se efectueze o ancheta sociometrica, in
cursul careia psihologul social trebuie sa
se straduiasca sa risipeasca confuziile si
sa inlature atitudinea de teama si de
rezistenta a subiectilor fata de test.
-
Atitudinea de teama si de rezistenta a subiectilor fata de test poate avea urmatoarele cauze :
A. Sentimentul penibil sau dezagreabil pe care poate sa il incerce subiectul in urma constientizarii
pozitiei sale sociale reale in grup;
B. Teama subiectului de a pune sub privirile altora preferintele si repulsiile sale;
C. Teama subiectului de a cunoaste sentimentele altora fata de el, teama de retelele psihologice, de
curentele afective indreptate impotriva lui
-
Intrebarile cuprinse in test vizeaza:
fie aspectul pozitiv al relatiei preferentiale (subiectului cerindu-i-se sa arate care sunt persoanele cu care doreste sa se afle impreuna in situatia invocata de intrebare);
fie aspectul negativ (in acest caz cerindu-i-se indicarea persoanelor cu care nu doreste sa se afle impreuna in situatia invocata);
fie aspectul de interactiune nula (i se cere indicarea persoanelor cu care ii este indiferent daca se afla sau nu impreuna in situatia invocata).
-
Inregistrarea preferintelor poate face uz si de alte procedee, apropiate si conexe testului sociometric cum ar fi :
A.metoda compararii pe perechi : fiecare membru este grupat, pe rind, cu toti ceilalti membrii, subiectului cerindu-i-se sa indice pentru fiecare pereche pe cel preferat;
B.metoda ordonarii : subiectul primeste o lista cu toti membrii grupului si i se cere sa ii aseze in ordine preferentiala, numerotindu-I corespunzator
-
Matricea sociometrica
(sociomatricea)
Reprezinta un tabel cu dubla intrare;
In dreptul fiecarui subiect se trec pe orizontala, alegerile si respingerile emise, iar pe verticala, in coloane alegerile si respingerile primite.
Nr.alegerilor primite coroborat cu nr.respingerilor primite confera indicele statusului sociometric.
-
3.AUTOBIOGRAFIA GRUPURILOR
Aceasta metoda a fost utilizata pentru prima data de Bany si Johnson.
Autobiografia grupurilor este prin excelenta o metoda libera , in sensul ca subiectii o
construiesc asa cum cred ei de cuviinta,
pornind de la citeva indicatii generale.
-
Se pot construi si stabili si citeva repere care
sa ii orienteze, sa ii ghideze pe membrii
grupului in construirea autobiografiei
grupului:
A.Date referitoare la compozitia grupului (nr. de membrii, virsta, sex, pregatire profesionala, mediu de provenienta al fiecaruia dintre membrii grupului);
B.Indicarea momentelor mai semnificative din evolutia grupului (cele de inceput, de consolidare, de eventuale zdruncinari sau chiar scindari ale grupului);
-
C.Particularitatile interactiunii si comunicarii dintre membrii grupului (retelele si structurile de comunicare folosite mai des in cadrul grupului, influenta si eficaciatea comunicarii, forme de perturbare ale comunicarii);
D.Scopurile membrilor grupului si ale grupului ca intreg gradul de acceptare si de angajare a membrilor in indeplinirea acestora;
E.Particularitatile normelor de grup gradul de acceptare si aprobare a lor de catre grup, fenomene mai importante provocate de respectarea sau nerespectarea lor conformism sau nonconformism si devianta
-
F.Principalele fenomene de grup ce au avut loc sau sunt anticipate a avea loc in viitorul
imediat sau indepartat al grupului solidarizarea membrilor, coeziune si
consens sau dimpotriva impartirea grupului
in mai multe subgrupuri, tensiuni, conflicte,
frustrare, reactii generate de ele : toleranta,
acceptare si adaptare, ostilitate si
agresivitate, pasivitate, apatie, retragere,
marginalizare si izolare sociala
-
G.Conducerea grupului stilul de conducere practicat, lider formal vs. lider informal
Aceste repere au o dubla semnificatie : pe
de o parte, pot servi drept repere ghid in
elaborarea si redactarea autobiografiei
grupului, pe de alta parte, ele pot fi utilizate
in decodificarea, clasificarea si interpretarea
psihosociala a informatiilor cuprinse in
autobiografii.
-
4. PROFILUL PSIHOSOCIAL
AL GRUPURILOR
Profilul psihologic este nu atit o metoda de investigare si determinare a unui continut
psihologic oarecare, ci mai ales o metoda
de reprezentare grafica a rezultatelor unor
masuratori facute prin utilizarea diverselor
probe, fie pe un subiect, fie pe un esantion
de subiecti.
-
De obicei se masoara prin teste nivelul de dezvoltare al diferitelor capacitati psihice globale
ale individului cum ar fi : gindirea, memoria,
atentia, imaginatia, afectivitatea, temperamentul;
De exp., in legatura cu gindirea pot fi determinate insusiri cum ar fi : flexibilitatea, rapiditatea; in
legatura cu atentia insusiri precum : concentrarea,
volumul, stabilitatea, distributivitatea, mobilitatea,
in legatura cu memoria am putea determina :
rapiditatea intiparirii, trainicia pastrarii,
promptitudinea si completitudinea reactualizarii
datelor memorate.
-
Informatiile obtinute, convertite intr-o unitate de masura (in centile, de pilda) sunt dispuse
vertical si apoi reunite printr-o linie rezultind
profilul psihologic.
Profilul psihologic are avantajul de a oferi dintr-o data o imagine globala, de ansamblu,
clara si precisa asupra nivelului de
dezvoltare a diferitelor functii psihice ale
individului.
-
Pentru a realiza profilul psihosocial al unui grup sunt necesare :
A.Stabilirea acelor particularitati ale grupului ce urmeaza a fi mai intii masurate si apoi
vizualizate sub forma profilului.
Conform M.Zlate in Cunoasterea si activarea grupurilor sociale cele 16 proprietati ale grupurilor mici sunt :
-
1.consensul (existenta atitudinilor asemanatoare in grup);
2.conformismul (respectarea normelor de grup);
3.autoorganizarea
4.coeziunea (unitatea grupului)
-
5.eficienta (indeplinirea obiectivelor)
6.autonomia (independenta in raport cu alte grupuri)
7.controlul (grupul ca mjloc de control al actiunilor mebrilor sai)
8.stratificarea (ierarhizarea statutelor)
-
9.permeabiliatea (gradul de cooptare a altor membri si masura in care acestia sunt acceptati in
grup)
10.flexibilitatea (capacitatea de a manifesta comportamente variate, opuse rigiditatii si
stereotipiei)
11.omogenitatea (gradul de similaritate psihologica a membrilor)
12.tonul hedonic (placerea apartenentei la grup)
-
13.intimitatea (gradul de apropiere psihologica intre membrii)
14.forta (puterea grupului)
15.participarea (actionarea pentru grup)
16.stabilitatea (persistenta in timp a grupului)
-
B.Transformarea acestor proprietati ale grupurilor mici in intrebari ce vor figura in
chestionarul ce se va adresa mebrilor
grupului;
C.Stabilirea unitatii de masura a proprietatilor respective; indicata este folosirea unei scale
de tip LIckert cu cinci intervale valorizate
(exp. : intr-o foarte mica masura, intr-o mica
masura, intr-o oarecare masura, intr-o mare
masura, intr-o foarte mare masura)
-
Profilul psihosocial al grupului :
Indica orientarea generala, pozitiva sau negativa a proprietatilor grupului respectiv
Exp. : daca membrii grupului arata ca cele 16 proprietati sunt prezente intr-o mare sau intr-o foarte mare masura
in grupul lor, inseamna ca avem de-a face cu un grup:
bine organizat,
structurat,
cu functionalitate optima
-
Exp. : daca majoritatea celor 16 proprietati sunt indicate ca fiind prezente doar intr-o
mica sau intr-o foarte mica masura,
aceasta inseamna ca grupul este:
dezorganizat,
tensional,
conflictual
-
Profilul indica atit cauzele probabile ale unei situatii din grup, cit si unele efecte ce s-ar
putea obtine :
O coeziune slaba intr-un grup s-ar putea explica prin lipsa de consens a membrilor, prin
nonconformism, prin insuficienta participare a
membrilor la viata grupului, la realizarea
scopurilor sale;
O coeziune slaba ar putea conduce la scaderea sau chiar la anularea eficientei grupului, la
instabilitatea lui.
top related