1 · web viewoamenii de afaceri au mai puţină încredere în succesul tinerilor...
Post on 06-Feb-2020
9 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVAAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA MUNCII(STUDIU)
AUTORI:BÎRCĂ ALIC, doctor în economie, conferenţiarVACULOVSCHI DORIN, doctor în economie, conferenţiarCOJOCARU LIDIA, doctor în economie, conferenţiarBOGUŞ ANGELA, doctor în economie, conferenţiarHÂRBU EDUARD, doctor în economie, conferenţiarRUSU VICTOR, asistent universitar
CHIŞINĂU, 2008CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................................3
1. METODOLOGIA CERCETĂRII.................................................................................................5
2. ABORDAREA CANTITATIVĂ A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII...........................................11
2.1. ANALIZA INDICATORILOR PRINCIPALI AI PIEŢEI MUNCII CU REFERIRE LA POPULAŢIA
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
TÂNĂRĂ................................................................................................................................................................11
2.2. STAREA SISTEMULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA...............16
2.3. ASPECTE CANTITATIVE ŞI STRUCTURALE ALE OCUPĂRII POPULAŢIEI TINERE....................19
2.4. OCUPAREA INCOMPLETĂ ŞI INFORMALĂ A POPULAŢIEI TINERE.................................................26
2.5. CONDIŢIILE DE MUNCĂ..................................................................................................................................29
2.6. ŞOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERETULUI.........................................................................................................32
2.7. POPULAŢIA TÂNĂRĂ INACTIVĂ..................................................................................................................35
3. ABORDAREA CALITATIVĂ A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII..............................................40
3.1. TINERII ANGAJAŢI.................…………………………………………………………..................................40
3.1.1. GENERALITĂŢI....................................................................................................................................40
3.1.2. CONDIŢIILE DE ANGAJARE A TINERILOR.....................................……………………………43
3.1.3. STABILITATEA TINERILOR ANGAJAŢI ÎN ORGANIZAŢII.....................................................48
3.1.4. EXPUNEREA LA RISC A TINERILOR ANGAJAŢI........................................................................53
3.2. TINERII CARE ACTIVEAZĂ PE CONT PROPRIU.......…………………………………………………...57
3.3. TINERII ÎNTREPRINZĂTORI.........………………………………………………………………………….64
3.4. TINERII FĂRĂ OCUPAŢIE……………………………………………………………………………….......70
3.5. TINERII STUDENŢI............................................................................................................................………....78
3.6. RELAŢIILE DE MUNCĂ ÎNTRE ANGAJATORI ŞI TINERII ANGAJAŢI PRIVITE PRIN PRISMA
ANGAJATORILOR..............................................................................................................................................84
4. POLITICI DE AMELIORARE A SITUAŢIEI TINERILOR PE PIAŢA MUNCII...........................95
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI..............................................................................................102
ANEXE...................................................................................................................................108
INTRODUCERE
Evoluţia proceselor din economia Republicii Moldova din ultimii ani atestă o ameliorare relativă
a situaţiei după mai mulţi ani de criză practic în toate domeniile ale vieţii social- economice. Într-
adevăr, pe parcursul ultimilor ani, principalii indicatori macroeconomici marchează o creştere
economică durabilă şi o stabilizare relativă macroeconomică, iar indicatorii sociali indică o
îmbunătăţire modestă a situaţiei în domeniile sferei sociale.
2
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Pe fundalul acestor schimbări spre bine a vieţii social-economice din republică, o ameliorare a
situaţiei ar trebui să se observe şi pe piaţa muncii. Or, piaţa muncii, fiind o piaţă derivată, trebuie să
reflecte pe deplin succesele sau insuccesele înregistrate de economia naţională. Însă, analiza evoluţiilor
de pe piaţa muncii din Republica Moldova din ultimii ani, reflectă o reducere continuă a principalilor
indicatori ocupaţionali, ceea ce nicidecum nu se leagă cu creşterile înregistrate în principalele ramuri
ale economiei reale.
În condiţiile diminuării principalilor indicatori ocupaţionali situaţia tinerilor pe piaţa muncii a
devenit şi mai gravă. Într-adevăr, în ultimii ani se observă o descreştere simţitoare a ponderii populaţiei
ocupate tinere în totalul populaţiei ocupate, în timp ce şomajul tineretului ia proporţii îngrijorătoare.
Tinerii se confruntă nu numai cu un risc mai mare de a deveni şomeri, comparativ cu alte grupuri
ocupaţionale de pe piaţa muncii, dar şi cu alte probleme legate de:
plasarea în câmpul muncii;
formarea profesională neadecvată exigenţelor pieţei muncii;
salarizarea indecentă;
de oportunităţile de angajare neatractive;
migraţia internaţională de muncă în masă etc.
Din aceste motive tinerii sunt consideraţi un grup social-vulnerabil pe piaţa muncii care necesită
măsuri suplimentare de protecţie socială.
Anume analiza tendinţelor din domeniul ocupării populaţiei tinere în toată complexitatea ei
reprezintă obiectul de studiu al cercetării „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” realizată la solicitarea
Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Republica Moldova.
Cercetarea dată se axează, în special, pe determinarea conţinutului problemelor cu care se
confruntă tinerii pe piaţa muncii, depistarea cauzelor principale care generează problemele tinerilor pe
piaţa muncii, precum şi asupra găsirii soluţiilor necesare de depăşire a acestor probleme. Trebuie
menţionată şi semnificaţia cercetării în contextul declarării anului 2008 drept An al Tineretului.
Studiul include o analiză cantitativă a evoluţiei principalilor indicatori ai ocupării populaţiei
tinere. De asemenea studiul prevede şi o analiză calitativă în baza realizării unei cercetări sociologice
privind situaţia tinerilor pe piaţa muncii în scopul obţinerii unor informaţii cât mai complete, necesare
pentru formularea unor politici concrete şi identificarea unor soluţii care ar permite integrarea mai
rapidă pe piaţa muncii a grupului ocupaţional nominalizat. Un alt obiectiv important al studiului poate
3
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
fi considerat şi determinarea atitudinii agenţilor economici faţă de tinerii aflaţi în căutarea unui loc de
muncă.
Studiul se finalizează cu anumite concluzii şi propuneri de ameliorare a situaţiei tinerilor pe piaţa
muncii.
1. METODOLOGIA CERCETĂRII
În vederea realizării studiului „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” au fost utilizate mai multe
categorii şi concepte sociale, demografice şi economice, necesare pentru analiza situaţiei tinerilor pe
piaţa forţei de muncă, precum şi unii indicatori statistici utilizaţi pentru evaluarea situaţiei date. Printre
acestea, principalele sunt:
4
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Populaţia activă - din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa
de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând
populaţia ocupată şi şomerii.
Populaţia ocupată - cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate
economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă, în
scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
Şomerii conform recomandărilor BIM - sunt persoanele de 15 ani şi peste, care îndeplinesc
simultan următoarele condiţii: nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii
unor venituri, sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15
zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
Salariat - este considerată persoana care-şi exercită activitatea în baza unui contract de muncă în
cadrul unei organizaţii sau la persoane particulare, în schimbul unei recompense sub formă de salariu,
în bani sau în natură, comision etc.
Patron - este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria unitate pentru a cărei
activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi permanenţi.
Lucrător pe cont propriu - este persoana care-şi exercită în unitatea proprie sau într-o afacere
individuală, fără a angaja vre-un salariat permanent, fiind ajutat sau nu de membrii familiei
neremuneraţi. Sunt încadraţi în această categorie întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi,
taximetriştii particulari etc.), liber-profesioniştii (muzicanţi, avocaţi, etc.), zilierii ocazionali,
agricultorii individuali.
Lucrător familial neremunerat - este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte salariu.
Gospodăria ţărănească este considerată o astfel de unitate.
Ocuparea formală - include lucrătorii pe cont propriu sau patronii care lucrează în
întreprinderile sectorului formal şi salariaţii pentru care patronul plăteşte contribuţii sociale şi care
beneficiază de concediu anual plătit, de concediu medical plătit.
Ocuparea informală - cuprinde persoanele ocupate aflate în următoarele situaţii: lucrători pe
cont propriu sau patroni care lucrează în întreprinderile sectorului informal; ajutori familiali angajaţi la
întreprinderile sectorului formal sau la întreprinderile sectorului informal; salariaţi angajaţi la
întreprinderile sectorului formal sau informal, precum şi în gospodăriile particulare ale cetăţenilor
pentru care patronul nu plăteşte contribuţiile sociale, nu beneficiază de concediu anual plătit şi de
5
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
concediu medical plătit, în caz de boală; persoane ocupate cu producerea de produse agricole în
gospodăriile casnice, în exclusivitate pentru consumul propriu.
Populaţia inactivă - din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de
vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu sunt înregistraţi ca şomeri. Populaţia economic inactivă
include următoarele categorii ale populaţiei: elevii sau studenţii; pensionarii de toate categoriile;
persoanele casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie); persoane întreţinute de alte
persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.).
Program parţial de muncă – program a cărui durată prevăzută prin contractul individual de
muncă este semnificativ mai mică decât durata normală (de 40 ore).
Populaţia subocupată – cuprinde toate persoanele ocupate care satisfac următoarele criterii:
doresc să lucreze ore suplimentare; sunt disponibile să presteze ore suplimentare de muncă în
următoarele 2 săptămâni; orele efectiv lucrate în toate activităţile în timpul perioadei de referinţă sunt
sub limita stabilită de legislaţia în vigoare.
Discriminarea este definită ca fiind practica ilegală de a trata mai puţin favorabil pe unii indivizi
în comparaţie cu alţii din cauză că sunt diferiţi ca sex, vârstă, religie etc.
Studiul „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” cuprinde atât o analiză cantitativă cât şi una
calitativă.
Analiza cantitativă a studiului „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” a fost realizată în baza
informaţiei statistice oficiale oferite de Biroul Naţional de Statistică, în special informaţia obţinută din
Ancheta Forţei de Muncă, precum şi informaţiile oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă.
Analiza calitativă a studiului „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” a fost realizată în baza unei
cercetări sociologice realizată pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. Studiul a cuprins municipiile
Chişinău şi Bălţi, precum şi 15 raioane din toate zonele geografice şi anume: Soroca, Ocniţa, Briceni,
Edineţ, Floreşti, Şoldăneşti, Teleneşti, Glodeni, Rezina, Ungheni, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Căuşeni,
Comrat, Cahul şi Cantemir, fiind realizat în perioada 22 aprilie – 12 mai 2008.
Cercetarea sociologică a fost realizată prin metoda anchetei sociologice, instrumentul de culegere
a informaţiei fiind chestionarul. În acest scop, au fost elaborate două chestionare:
Chestionar pentru persoana fizică, tineri cu vârsta de până la 29 ani. (Anexa 1)
Chestionar pentru persoana juridică (Anexa 2).
6
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eşantion de 2288 respondenţi. În cazul primului
chestionar, eşantionul a cuprins 1991 respondenţi (persoane fizice). În cazul celui de-al doilea
chestionar eşantionul a cuprins 297 respondenţi (persoane juridice).
Structura eşantionului pentru persoanele fizice în funcţie de caracteristicile de bază se
prezintă în felul următor:
în funcţie de sex. Din numărul total al tinerilor participanţi la sondaj, 50,1% au constituit
persoanele tinere de sex masculin şi 49,9% - de sex feminin.
în funcţie de vârstă. Structura tinerilor participanţi la sondaj se prezintă în felul următor:
(fig. 1.1)
8,1
62,5
29,3
Până la 18 ani 18-24 ani 24-29 ani
Figura nr.1.1. Structura respondenţilor în funcţie de vârstă
Din numărul total al tinerilor participanţi la sondaj, 8,1% au fost persoane tinere cu vârsta de
până la 18 ani, 62,5% - persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 24 ani şi 29,3% - persoane cu vârsta între
24 – 29 ani.
în funcţie de mediul de reşedinţă. Persoanele participante la sondaj au fost atât din mediul
urban cât şi din cel rural (fig.1.2)
5,1
33,7
61,2
Non Răspuns Urban Rural
Figura. 1.2. Structura respondenţilor în funcţie de mediul de reşedinţă
7
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
în funcţie de studii. Din numărul total de respondenţi cei mai mulţi i-au constituit
persoanele cu studii superioare şi studii superioare în desfăşurare (fig. 1.3).
4,4
27,6
24,3
4,2
12,6
11,3
9,6
6,1Primare sau gimnaziale
Medii sau liceale
Medii profesionale
Colegiu
Colegiu în desfăşurare
Superioare
Superioare în desfăşurare
Masterat
Figura nr.1. 3. Structura respondentelor în funcţie de studii
Potrivit figurii nr. 1.3, din numărul participanţilor la sondaj 27,6% sunt cu studii superioare în
desfăşurare, 24,3% - cu studii superioare, 12,6% cu studii de colegiu sau medii de specialitate, 11,3% -
cu studii medii profesionale, 9,6% - cu studii medii sau liceale, 6,1% - cu studii primare sau gimnaziale
şi 4,4% - cu studii de masterat.
în funcţie de ocupaţie. În figura nr.1.4 este prezentată structura persoanelor tinere
participante la sondaj după acest criteriu la momentul efectuării cercetării. Studiul reflectă că
persoanele tinere participante la sondaj deţin următoarele ocupaţii:
35,0
13,7
6,0
19,9
25,4
Sunt angajat încadrul uneiorganizaţii
Activez pe contpropriu
Am propriaafacere
Nu am nici oocupaţie
Sunt student
Figura nr. 1. 4. Structura respondenţilor în funcţie de ocupaţie (%)
Din figura nr. 1. 4 se observă că din numărul total al participanţilor la sondaj 25,4% respondenţi
sunt angajaţi în cadrul unei organizaţii, 19,9% - sunt persoane care activează pe cont propriu, 6,0% din
respondenţi au propria afacere, 13,7% nu au nici o ocupaţie şi 35,0% sunt studenţi.
8
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Structura eşantionului pentru persoanele juridice în funcţie de caracteristicile de bază se
prezintă în felul următor:
în funcţie de mărimea organizaţiei. În cazul dat, mărimea organizaţiei este determinată în
funcţie de numărul de angajaţi. Structura agenţilor economici participanţi la sondaj în funcţie de
numărul de angajaţi se prezintă în felul următor: (fig. 1.5)
40,137,0
15,5
3,7 2,4 1,3
Până la 20angajaţi
21 – 75angajaţi
76 - 200angajaţi
201 – 500angajaţi
501 – 1000angajaţi
Peste 1000angajaţi
Figura nr. 1. 5. Structura agenţilor economici participanţi la sondaj în funcţie de numărul de angajaţi
în funcţie de domeniul de activitate. Domeniul de activitate al organizaţiilor participante la
sondaj a fost destul de diferit, cuprinzând aproape toate sferele de activitate. Structura organizaţiilor
respondente în funcţie de domeniul de activitate cuprinde: (fig. 1.6).
2,00,3
8,47,7
11,4
24,2
7,18,8
14,815,2
Indu
strie
Agr
icul
tură
Tran
spor
turi
Con
stru
cţii
Com
erţ,
turis
m ş
ise
rvic
ii
Învă
ţăm
ânt
Ocr
otire
asă
nătă
ţii
Adm
inis
traţ
iepu
blic
ă
Fina
nţe
Serv
icii
Figura nr. 1. 6. Structura organizaţiilor respondente în funcţie de domeniul de activitate
în funcţie de capitalul organizaţiei. Din numărul total al organizaţiilor participante la sondaj
mai bine de jumătate sunt organizaţii cu capital privat (fig. 1.7).
9
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
% 51,9 35,7 6,4 5,4 0,7
Întreprindere cu capital privat
Întreprindere cu capital public
Mixtă, capital public şi privat
Mixtă, capital naţional şi străin
Întreprindere cu capital străin
Figura nr. 1.7. Structura organizaţiilor în funcţie de capitalul statutar al acestora
Din figura de mai sus observăm că din numărul total al organizaţiilor, 51,9% sunt organizaţii cu
capital privat, 35,7% - organizaţii cu capital public, 6,4% - organizaţii mixte, atât cu capital privat cât şi
public etc.
În felul acesta, putem menţiona că cercetarea efectuată prin tehnica anchetei sociologice prin
chestionar a fost destul de reprezentativă. La detrerminarea eşantionului pentru persoanele fizice s-a
aplicat metoda prin cote luându-se în consideraţie următoarele criterii: vârsta, studiile, mediul de
reşedinţă şi ocupaţia. Pentru persoanele juridice criteriile luate în consideraţie au fost: mărimea
organizaţiei, domeniul de activitate al organizaţiei, forma de proprietate a organizaţiei. Marja de eroare
fiind de ± 3%.
2. ABORDAREA CANTITATIVĂ A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII
2.1 ANALIZA INDICATORILOR PRINCIPALI AI PIEŢEI MUNCII CU REFERIRE LA POPULAŢIA TÂNĂRĂ
Grupul ocupaţional analiza căruia actualmente prezintă interes deosebit în promovarea politicilor
pe piaţa muncii din Republica Moldova sunt tinerii. Tinerii pe piaţa muncii reprezintă persoanele în
vârstă de 15-24 de ani sau 15-29 ani1. Acest grup ocupaţional este prezent pe piaţa muncii destul de
modest. Tradiţional, în ţările cu economie de piaţă persoanele din categoria dată de vârstă sunt
preocupate mai mult de alte activităţi, mai utile din punctul lor de vedere, decât prestarea serviciilor de
1 De regulă, statisticile internaţionale califică grupul ocupaţional dat în vârstă de 15-24 ani. Totodată, persoanele aflate în vizorul politicilor de ocupare axate pe tineret din Republica Moldova sunt considerate în vârstă de 15-29 ani.
10
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
muncă. Acest fapt este explicat, în primul rând, de calificarea joasă şi experienţa de muncă insuficientă
de care dispun tinerii, care le asigură, respectiv, un salariu destul de jos. Din acest considerent, tinerii
sunt predispuşi să se preocupe mai mult de procesul de investire în capitalul lor uman, care, în
perspectivă, pot să le aducă câştiguri cu mult mai mari, decât de veniturile salariale obţinute în prezent
în urma prestării serviciilor de muncă.
Analizând evoluţia principalilor indicatori ocupaţionali din Republica Moldova din ultimii ani,
referitor la populaţia tânără, se observă că comportamentul tinerilor din republică pe piaţa muncii se
apropie tot mai mult de comportamentul tinerilor pe piaţa muncii din ţările cu economie de piaţă.
Astfel, pe parcursul ultimilor ani numărul populaţiei economic active şi a celei ocupate în vârstă de 15-
29 de ani s-a redus, respectiv, de la 388,4 mii şi 334,3 mii persoane în anul 2000 până la 266,5 mii şi
238,7 mii persoane în 2007. Reducerea dată a avut loc pe fundalul unei creşteri evidente a numărului
populaţiei totale în vârstă de 15-29 de ani de la 857,2 mii până la 925,5 mii persoane. Din acest
considerent ratele de activitate şi de ocupare pentru acest grup ocupaţional au înregistrat reduceri şi mai
puternice – respectiv, de la 45,3% şi 39,0% în 2000 până la 28,8% şi 25,8% în anul 2007 (tabelul 2.1.).
În acest context, destul de relevantă este şi analiza ocupării populaţiei tinere pe grupe de vârstă
mai restrânse, şi anume 15-19 ani, 20-24 ani şi 25-29 ani. Analizând aceleaşi evoluţii pentru grupele de
vârstă date, se observă, că nivelul de activitate şi cel al ocupării pentru populaţia tânără în vârstă de 15-
19 ani este net inferior nivelului de activitate şi ocupării specific grupei de vârstă 25-29 ani – 10%
comparativ cu 50,9% şi, respectiv, 8,2% comparativ cu 47,9% în 2007. Totodată, în ceea ce priveşte
nivelul şomajului pentru grupele de vârstă date, se observă o situaţie inversă – rata şomajului pentru
grupa de vârstă 15-19 ani este mai mare decât rata şomajului pentru grupa de vârstă 25-29 ani – 17,9%
în anul 2000 comparativ cu 5,9% în 2007. Cu toate acestea, numărul şomerilor în vârstă de 15-19 ani
este cu mult mai mic decât numărul şomerilor în vârstă de 25-29 ani – 6,2 mii comparativ cu 7,5 mii
persoane. Acest fapt este determinat de posibilităţile mai modeste ale persoanelor în vârstă de 15-19 ani
de a-şi găsi un loc de muncă, reieşind din nivelul lor inferior de pregătire profesională, precum şi de
numărul mic al populaţiei economic active în grupa dată de vârstă – 34,5 mii persoane comparativ cu
126 mii persoane în grupa de vârstă 25-29 ani. Trebuie menţionat faptul că aceleaşi tendinţe au fost
înregistrate şi în anul 2000 (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1. Evoluţia principalilor indicatori ocupaţionali referitori la populaţia tânără(în vârstă de 15-29 ani), mii persoane
2000 2007Total15-29ani
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
Total15-29 ani
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
11
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Populaţia totală 857,2 363 280 214,1 925,5 344,1 333,9 247,4Populaţia economic activă 388,4 88,8 145,1 154,4 266,5 34,5 105,9 126,0Populaţia ocupată 334,3 73,4 123,6 137,3 238,7 28,3 91,8 118,5Şomeri 54,1 15,5 21,5 17,1 27,8 6,2 14,1 7,5Populaţia inactivă 468,8 274,2 134,9 59,7 659,1 309,6 228,0 121,4Rata de activitate, % 45,3 24,5 51,8 72,1 28,8 10,0 31,7 50,9Rata de ocupare, % 39,0 20,2 44,2 64,1 25,8 8,2 27,5 47,9Rata şomajului, % 13,9 17,4 14,8 11,1 10,4 17,9 13,3 5,9
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Pe fundalul descreşterii numărului populaţiei economic active şi a populaţiei ocupate tinere, în
această perioadă de timp a avut loc o creştere spectaculoasă a numărului populaţiei inactive – de la
468,8 mii persoane în 2000 până la 659,1 mii persoane în 2007. Totodată, se observă, că creşterea
populaţiei inactive în vârstă de 25-29 ani a fost mai mare decât creşterea populaţiei inactive în vârstă de
15-19 ani. Astfel, dacă populaţia inactivă în vârstă de 15-19 ani a crescut de la de la 274,2 mii în 2000
până la 309,6 mii persoane în 2007 sau cu 12,9%, populaţia inactivă în vârstă de 25-29 ani a crescut de
la 59,7 mii persoane în 2000 până la 121,4 mii persoane în 2007 sau cu de două ori, ceea ce denotă
faptul unei înrăutăţiri a situaţiei în domeniul ocupării populaţiei tinere. Or, tinerii inactivi din grupa de
vârstă 15-19 ani pentru care creşterea a fost relativ mică, în marea lor parte, sunt antrenaţi în activităţi
de formare profesională. Pentru tinerii inactivi în vârstă de 25-29 ani anume oportunităţile modeste de
angajare şi salariile mici îi demotivează de a fi prezenţi pe piaţa muncii din Republica Moldova, ei
preferând fie plecarea peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai atractiv, fie alte activităţi care nu
sunt legate de muncă.
În ansamblu, vorbind despre evoluţia ocupării tinerilor din Republica Moldova din ultimii ani, se
poate constata că aceasta a fost influenţată de mai mulţi factori de ordin demografic, economic şi social
care au condus la o creştere a populaţiei tinere atât în valoare absolută cât şi ca pondere în totalul
populaţiei ocupate. Aceasta a fost condiţionată de creşterea puternică a natalităţii din republică în anii
1986-1990. Totodată, datele Anchetei Forţei de Muncă arată că în 2007 populaţia ocupată în vârstă de
15-29 ani a constituit doar 238,7 mii persoane sau 19,1% din totalul populaţiei ocupate din republică,
din care 131 mii bărbaţi şi 107,6 mii, respectiv, femei. Distribuţia populaţiei ocupate tinere în funcţie
de mediul de reşedinţă arată că cea mai mare concentraţie a acesteia se observă în mediul urban – 122
mii persoane comparativ cu 116,7 mii persoane în mediul rural, fapt determinat şi de concentraţia mare
a populaţiei din această categorie de vârstă în mediul urban – 497,1 mii persoane comparativ cu 428,4
mii persoane în mediul rural (tabelul 2.2).
Tabelul 2.2. Populaţia de 15-29 ani pe sex şi medii conform relaţiei cu piaţa muncii în anul 2007, mii persoane
12
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Total Bărbaţi Femei Urban Rural 15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
Total populaţie 925,5 469,7 455,9 497,1 428,4 344,1 333,9 247,4Persoane ocupate 238,7 131 107,6 122 116,7 28,3 91,8 118,5Caută un alt loc de muncă 3,8 2,5 1,3 0,9 2,8 0,4 1,9 1,4Caută o activitate suplimentară 1,6 0,9 0,7 0,8 0,8 0,0 0,6 1,0Caută un alt loc de muncă şi o activitate suplimentară 8,8 5,6 3,2 2,2 6,5 1,4 3,9 3,5Şomeri BIM 27,8 17,0 10,8 15,3 12,5 6,2 14,1 7,5Persoane inactive 659,1 321,6 337,5 291,1 367,9 309,6 228,0 121,4Caută de lucru dar nu-i disponibil 1,1 0,2 0,9 0,9 0,2 0,3 0,5 0,3Nu caută dar doreşte şi e disponibil 11,7 5,8 6,0 4,4 7,4 3,4 4,8 3,6Doreşte să lucreze, dar nici nu caută nici nu-i disponibil 2,9 1,2 1,8 0,8 2,1 1,3 0,9 0,7Nici nu caută nici nu doreşte 504,2 215,0 289,2 249,3 254,9 287,2 156,7 60,3Persoane declarate plecate peste hotare 139,1 99,4 39,7 35,7 103,4 17,4 65,3 56,5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Totodată, informaţia privind relaţia tinerilor cu piaţa muncii din republică arată că o mare parte
din populaţia tânără atât din mediul rural cât şi din mediul urban este încadrată în alte activităţi decât
cele legate de muncă, fapt confirmat de numărul mare al populaţiei inactive din ambele medii de
reşedinţă, (respectiv, 367,9 mii persoane în mediul rural şi 291,1 mii persoane în mediul urban) inclusiv
şi a celei care nici nu caută de lucru şi nici nu doreşte să muncească (respectiv 249,3 mii persoane în
mediul urban şi 254,9 mii persoane în mediul rural). În acelaşi context, analizând distribuţia
persoanelor care nici nu caută de lucru nici nu doresc să muncească pe grupele de vârstă 15-19 ani 20-
24 ani şi 25-29 ani, se observă, o concentraţie mai mare în grupa de vârstă de 15-19 ani – 287,2 mii
comparativ cu 60,3 mii în vârstă de 25-29 ani, care, în mod firesc, sunt antrenate în procesul de formare
profesională.
Destul de relevante sunt şi datele privind numărul persoanelor tinere în vârstă de 15-29 ani
declarate plecate peste hotare care, fiind în componenţa populaţiei inactive, au constituit în 2007 139,1
mii persoane sau 41,5% din totalul persoanelor declarate plecate peste hotare din republică, din care
103,4 mii persoane sunt din mediul rural şi numai 35,7 mii persoane sunt din mediul urban. Diferenţa
mare dintre numărul persoanelor tinere declarate plecate peste hotare din mediile rural şi urban poate fi
explicată prin faptul că dacă tinerii inactivi din mediul urban, în mare parte, sunt antrenaţi în activităţi
de formare profesională şi investire în capitalul lor uman, tinerii inactivi din mediul rural, din cauza
lipsei unor oportunităţi de angajare reale, precum şi a lipsei unor instituţii de învăţământ profesional
sunt motivate fie să plece în localităţile din mediul urban, în scopul formării lor profesionale, fie să
părăsească ţara în căutarea unui loc de muncă mai atractiv şi mai bine remunerat. La fel, distribuţia
13
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
persoanelor plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă pe grupele de vârstă 15-19 ani, 20-24
ani şi 25-29 ani arată o concentraţie mai mare a persoanelor date în grupa de vârstă de 20-24 ani – 65,3
mii comparativ cu 17,4 mii persoane în vârstă de 15-19 ani şi 56,5 mii persoane în 2007, adică pleacă
într-o măsură mai mare acele persoane care şi-au finisat deja stagiul de formare profesională şi încă nu
şi-au întemeiat o familie sau o gospodărie proprie.
Reducerile puternice ale indicatorilor ocupaţionali pentru populaţia tânără, în special pentru grupa
de vârstă 15-19 ani nu reprezintă nicidecum un pericol pentru evoluţia proceselor de pe piaţa muncii
din Republica Moldova. Din contră, această reducere determină o diminuare a presiunii pe piaţa muncii
care poate contribui, într-o măsură oarecare, la o creştere a funcţionalităţii acesteia, în special, în ceea
ce priveşte eficientizarea mecanismului de funcţionare a ei, precum şi creşterea productivităţii muncii.
Pe de altă parte, diminuarea indicatorilor ocupaţionali pentru populaţia tânără asigură posibilitatea
menţinerii şi dezvoltării continui a capitalului uman existent din republică prin creşterea duratei de
şcolarizare a resurselor umane tinere, care timp de 15 ani de tranziţie şi criză a degradat esenţial. Or,
numai astfel, poate fi asigurat un potenţial uman competitiv, extrem de necesar pentru relansarea
economiei republicii şi asigurarea unei creşteri economice durabile.
Ţările dezvoltate cu economie de piaţă atrag o atenţie destul de mare procesului de dezvoltare a
capitalului uman existent prin diverse programe educaţionale şi de pregătire profesională active,
creşterea numărului de burse etc. care permit creşterea duratei de şcolarizare a tinerilor. Se consideră că
în ţările dezvoltate, în care productivitatea socială a muncii este destul de mare, populaţia, statul, în
general, dispune de resurse suficiente care le permite să le asigure tinerilor o durată de şcolarizare mai
îndelungată, văzând în aceasta o investiţie destul de profitabilă din care ar câştiga întreaga societate,
spre deosebire de ţările subdezvoltate, în care cea mai mare pondere a populaţiei ocupate desfăşoară
munci puţin productive, şi, prin urmare, nivelul veniturilor totale este mai modest, care nu permite
excluderea din procesul de muncă a unei cantităţi mai mari de resurse umane2.
Diminuarea ratelor de activitate ale populaţiei tinere, precum şi creşterea duratei de şcolarizare şi
pregătire profesională se consideră drept o necesitate stringentă pentru ţările angajate în procesul de
tranziţie la societatea post-industrială, la o economie bazată pe cunoaştere, or în acest proces sunt
angajate practic toate ţările dezvoltate cu economie de piaţă modernă.
Pe de altă parte, în condiţiile în care diminuarea indicatorilor ocupaţionali ai populaţiei tinere nu
prezintă un pericol pentru funcţionalitatea pieţei muncii din Republica Moldova, o situaţie alarmantă
2 G.Melichian, R. Colosova Economica truda i soţialino-trudovie otnosenia, MGU, Moscova, 1995.
14
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
este determinată de nivelul înalt al şomajului tineretului. Astfel, cu toate că în 2007 rata şomajului
pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a constituit doar 10,4%, fiind, totuşi mai mare decât rata şomajului
în general pe ţară – 5,1%, pentru grupa de vârstă 15-17 ani rata şomajului a constituit 17,9%. Totodată,
ponderea şomerilor în vârstă de 15-24 ani cu o durată de 6 luni şi peste a constituit 30,5% din totalul
şomerilor din aceeaşi grupă. Acest fapt califică tineretul drept un grup ocupaţional social-vulnerabil
care necesită măsuri suplimentare de protecţie socială.
Într-adevăr, tinerii, în special cei care încă nu au lucrat niciodată, se confruntă cu probleme
majore în legătură cu plasarea lor în câmpul muncii. Acest fapt are loc din cauza că majoritatea
angajatorilor preferă să angajeze peroane care au deja o careva experienţă de muncă şi o anumită
calificare profesională, ceea ce reduce esenţial şansele de integrare profesională a tinerilor. Pe de altă
parte, persoanele tinere nu acceptă salariile propuse de angajatori la începutul carierei lor profesionale,
considerândule ca fiind inferioare.
Şomajul tineretului este un fenomen caracteristic tuturor ţărilor cu economie de piaţă. Iar
soluţionarea problemei date depinde, în mare măsură, de calitatea politicilor de ocupare a forţei de
muncă. Prin urmare, odată cu consolidarea raporturilor de piaţă în Republica Moldova, şomajul în
rândul tineretului se va afla tot mai insistent în vizorul instituţiilor guvernamentale care promovează
politici pe piaţa muncii.
2.2. STAREA SISTEMULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Ocuparea populaţiei tinere, în mare măsură, depinde de nivelul lor de instruire. Or, în prezent,
numai o forţă de muncă calificată poate fi competitivă pe piaţa muncii. Analizând calitatea resurselor
umane tinere, se observă că, într-adevăr, nivelul de instruire al acestora nu este destul de înalt.
Majoritatea persoanelor tinere posedă studii medii generale şi liceale sau gimnaziale, care nu le poate
asigura ocuparea unui post de muncă atractiv, cu perspective de carieră profesională şi un nivel înalt al
salariului, fapt ce nu-i motivează pe tineri să fie prezenţi pe piaţa muncii. Astfel, în anul 2007 cea mai
mare parte a tinerilor în vârstă de 15-29 de ani posedau studii gimnaziale – 34,8% din totalul populaţiei
din această categorie de vârstă, 30,5% posedau, respectiv, studii medii generale şi liceale, şi numai
9,68% din aceste persoane posedau studii superioare. Totodată, analizând distribuţia tinerilor după
nivelul de instruire pe medii, se observă o concentraţie şi mai mare a persoanelor cu studii gimnaziale
în mediul rural – 43,5% din totalul tinerilor din acest mediu, comparativ cu doar 24,7% în mediul
urban. Concentraţia mare a persoanelor tinere cu un nivel de studii inferior în mediul rural este
15
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
determinată de motivaţia slabă a acestora de a investi în capitalul lor uman reieşind din specificul
ocupării din acest mediu. Or, majoritatea persoanelor ocupate în mediul rural activează în agricultură,
ramură care nu necesită o pregătire profesională înaltă şi, corespunzător, investiţii mari în capitalul
uman. De asemenea, o distribuţie asimetrică pe medii se observă şi în ceea ce priveşte distribuţia
persoanelor cu studii superioare şi medii de specialitate. Astfel, dacă în mediul urban ponderea
persoanelor tinere cu studii superioare şi medii de specialitate constituie 16%, în mediul rural
persoanele tinere cu un asemenea nivel de studii au constituit doar 4,2% din totalul tinerilor din mediul
rural (figura nr. 2.1).
9,68 8,1611,24
16,01
5,31 4,336,32 6,72
4,1
11,5914,38
8,7211,12 12
28,2732,84
34,87
26,77
34,79 36,15
24,73
43,46
8,11 8,71 7,5 6,569,46
4,22
30,5233,38
0
10
20
30
40
50
Total Bărbaţi Femei Urban Rural
Superior Mediu de specialitate Secundar profesional
Liceal, mediu general Gimnazial Primar sau fără şcoală
Figura nr. 2. 1. Distribuţia tinerilor (15-29 ani), după nivelul de instruire în anul 2007, %Sursa: Biroul Naţional de Statistică,Chişinău Pe de altă parte, demotivarea persoanelor tinere de a-şi ridica nivelul de instruire este determinată
nu numai de conjunctura pieţei muncii dar şi de situaţia deplorabilă în care se află sistemul de
învăţământ profesional din republică, care, cu regret, nu este capabil în prezent să asigure o forţă de
muncă calificată necesară pentru exigenţele actuale ale pieţei muncii din republică. Astfel, în anul
2007-2008 activau 75 de instituţii de învăţământ secundar profesional fiind în scădere cu 40 de
instituţii faţă de 1990. Din cele 75 de instituţii de învăţământ profesional, 2 instituţii sunt de tipul
liceelor profesionale, 50 sunt şcoli profesionale, iar 23 de instituţii sunt şcoli de meserii (dintre care 6
instituţii funcţionează pe lângă instituţiile penitenciare). Din toate instituţiile profesionale numai 2 şcoli
profesionale sunt private3. Diminuarea numărului de instituţii se datorează faptului că cererea pentru
acest tip de formare profesională s-a redus de aproape 4 ori. Acest nivel de educaţie nu este atractiv
nici pentru potenţialii beneficiari direcţi (absolvenţi ai nivelului de studii gimnaziale), nici pentru
angajatori.
3 Republica Moldova 2007: Raport de Stare a Ţării, Centrul Analitic Independent „Expert-grup”, Chişinău, 2007, p.50.
16
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Datele statistice arată că pe parcursul perioadei 1998- 2006, pe fundalul reducerii numărului de
instituţii de învăţământ profesional, numărul elevilor din instituţiile de învăţământ profesional secundar
s-a redus, respectiv, de la 6187 până la 4209 persoane în şcolile de meserii, de la 26289 până la 20796
persoane în şcolile profesionale, de la 29674 până la 27060 mii în colegii, în timp ce în instituţiile de
învăţământ superior numărul studenţilor a crescut de la 72729 până la 126132 persoane (tabelul 2.3).
De asemenea, în aceeaşi perioadă de timp, s-a redus şi numărul absolvenţilor din instituţiile de
învăţământ profesional secundar, respectiv, de la 4083 până la 3980 persoane în şcolile de meserii, de
la 10179 până la 7294 persoane în şcolile profesionale, în timp ce în instituţiile de învăţământ superior
numărul absolvenţilor a crescut de la 7,7 mii până la 17,4 mii persoane.
Din punct de vedere curricular, sistemul secundar de învăţământ profesional nu a reuşit să se
adapteze la cerinţele beneficiarilor direcţi ai pieţei muncii. În acest sens, oferta de specializări este în
continuă scădere, iar calitatea serviciilor educaţionale rămâne la un nivel scăzut. Dacă în 1990 oferta
instituţiilor de învăţământ profesional era constituită din aproximativ 350 de specializări, în 2005
instituţiile de învăţământ secundar profesional ofereau doar 85 de specializări4. Unele instituţii au
preferat să sisteze programele de specializare care nu aveau cerere, fără a deschide alte programe de
specializare şi formare profesională mai atractive şi căutate pe piaţa muncii. În marea lor majoritate,
programele de specializare sunt fundamentate pe un cadru curricular depăşit din punct de vedere
tehnologic. Programele curriculare nu sunt stabilite în strânsă legătură cu evoluţia de pe piaţa muncii.
În consecinţă, piaţa muncii s-a concentrat pe absorbţia specialiştilor cu studii superioare.
Chiar dacă pe piaţa muncii se manifestă o cerere sporită de specialişti calificaţi, mai ales în
domeniul agricol şi de construcţii, din cauza că numărul de absolvenţi este redus, iar calitatea studiilor
este nesatisfăcătoare, rata de absorbţie a acestora pe piaţa muncii rămâne scăzută. Statisticile
demonstrează că cei mai mulţi şomeri sunt înregistraţi în categoria de muncitori care au doar studii
gimnaziale sau studii secundar profesionale. Acestor tineri le este foarte greu să se plaseze în câmpul
muncii, să se integreze şi să se adapteze condiţiilor specifice.
Tabelul 2.3. Sistemul de învăţământ profesional 1998/
19991999/2000
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
2005/2006
Numărul de instituţii (unităţi) 4 Republica Moldova 2007: Raport de Stare a Ţării, Centrul Analitic Independent „Expert-grup”, Chişinău, 2007, p.50.
17
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Şcoli de meserii 35 29 27 29 30 29 28 26 Şcoli profesionale 52 52 53 53 53 54 53 52 Colegii 56 57 60 67 63 60 56 51 Instituţii de învăţământ superior 38 43 47 47 45 40 35 35Numărul de elevi (studenţi) (persoane) Şcoli de meserii 6187 5021 4501 4393 4596 4825 4590 4209 Şcoli profesionale 26289 17951 18303 18606 18051 17932 18106 20796 Colegii* 29674 25423 19897 17004 15207 18727 23618 27060 Instituţii de învăţământ superior* 72729 77312 79082 86414 95039 104029 114552 126132Înmatriculaţi (persoane) 17220 16735 15951 16661 16474 16701 15554 15424 Şcoli de meserii 4678 4515 4053 3859 4136 4272 4182 4003 Şcoli profesionale 12542 12220 11898 12802 12338 12429 11372 11421 Colegii* 5519 5332 5476 5125 9964 10597 10734Instituţii superioare de învăţământ* 17912 18435 24731 28086 30150 34553 25854Absolvenţi (mii persoane) Şcoli de meserii 4,1 5,0 3,8 3,7 3,6 3,9 4,1 4,0 Şcoli profesionale 10,2 19,2 10,1 11,7 11,3 11,7 10,6 7,3 Colegii* 7,2 7,1 7,4 6,6 5,1 4,3 3,5 4,9Instituţii superioare de învăţământ* 7,7 9,5 12,2 12,5 14,5 15,3 15,3 17,4
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. www.statistica.md/dates.php?lang=en&ct=25* inclusiv şi studenţii de la secţia cu frecvenţă redusă
Un aspect extrem de important, dar care practic nu se află pe agenda de dezbateri publice, se
referă la inexistenţa serviciilor şi programelor de consiliere şi orientare profesională care trebuie să fie
accesibile şi aplicabile pe parcursul învăţământului gimnazial. Fără un sistem de consiliere şi orientare
profesională, sistemul educaţional este practic amorf în raport cu tendinţele societale.
Un aspect deosebit de îngrijorător este şi rata ridicată a abandonului şcolar după absolvirea
studiilor gimnaziale. Potrivit Strategiei Naţionale privind Politicile de Ocupare a Pieţei Forţei de
Muncă, anual aproximativ 15 mii de absolvenţi nu optează pentru continuarea studiilor în vederea
obţinerii unei calificări profesionale. Cea mai mare parte a absolvenţilor claselor a 9-a care
abandonează procesul de studii sunt încadraţi în câmpul muncii, fără a deţine vre-o calificare, iar unii
din aceştia emigrează pentru a se angaja ilegal. Mai mult, unii angajatori preferă angajarea tinerilor
care nu deţin o anumită calificare. Una dintre explicaţiile abandonului masiv se referă la faptul că
părinţii elevilor care abandonează sistemul de educaţie sunt plecaţi la muncă în afara republicii şi, în
18
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
consecinţă, aceştia pierd practic suportul motivaţional de a continua studiile şi de a obţine o calificare
profesională.
Evoluţia proceselor din învăţământul profesional din republică are repercusiuni puternice asupra
ocupării tineretului, ceea ce se va vedea în continuare.
2.3. ASPECTE CANTITATIVE ŞI STRUCTURALE ALE OCUPĂRII POPULAŢIEI TINERE
Evoluţia populaţiei ocupate tinere înregistrează aproape aceleaşi tendinţe ca şi întreaga populaţie
ocupată a republicii. Astfel, pe fundalul descreşterii acesteia pe parcursul ultimilor ani populaţia
ocupată tânără marchează o fluctuaţie puternică, fiind influenţată de criteriul de sezonalitate. Într-
adevăr, reieşind din specificul activităţilor economice caracteristice pentru Republica Moldova,
determinat de ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură, sezonalitatea are o influenţă esenţială
asupra indicatorilor ocupaţionali. Se observă că activismul pe piaţa muncii, inclusiv şi pentru populaţia
ocupată tânără se manifestă în trimestrul doi şi trei al anului, adică în acele perioade ale anului când pot
fi efectuate lucrări agricole sau de construcţii. De exemplu, în 2007, dacă în primul trimestru numărul
persoanelor ocupate tinere (15-29 ani) a înregistrat 228 mii persoane în trimestrele următoare numărul
populaţiei ocupate tinere a fost, respectiv, de 249,5 mii persoane în trimestrul doi şi 246,6 mii persoane
în trimestrul trei şi 230,7 mii persoane în trimestrul patru (figura nr. 2.2).
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Persoane active Persoane ocupate Şomeri BIM
Figura nr. 2.2. Evoluţia numărului populaţiei ocupate tinere (15-29 ani), 2001-2007Mii persoane
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
19
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Destul de relevantă este şi analiza ocupării tineretului în funcţie de mediu. Astfel, se observă că
pentru grupele de vârstă tinere ratele de ocupare din mediul rural sunt mai mici decât ratele de ocupare
din mediul urban. Acest fapt este determinat, în primul rând, de oportunităţile mici de angajare în
mediul rural care determină nu numai un nivel modest al ocupării pentru populaţia tânără, dar şi un
şomaj al tineretului destul de impunător – o caracteristică definitorie a pieţei muncii din mediul rural
din Republica Moldova, precum şi o migraţiune masivă a populaţiei tinere în căutarea unui loc de
muncă. O altă trăsătură caracteristică a ocupării tineretului din mediul rural este, că populaţia întră mai
devreme pe piaţa muncii. Acest fapt se datorează, pe de o parte, specificului activităţilor agricole care
nu necesită o pregătire profesională deosebită, în comparaţie cu activităţile din mediul urban. De aceea,
populaţia ocupată din mediul rural estee prezentă pe piaţa muncii o perioadă mai îndelungată în
comparaţie populaţia ocupată din mediul urban, iar pe de altă parte, specificul ocupării din mediul rural
nu necesită o calificare înaltă a forţei de muncă şi investiţii semnificative în capitalul uman (figura nr.
2.3).
4,9
29,4
56,661,5 63,5 65,3 64,1
53
30,5
5,810,7
25,8
39,8
49,8
57,761,6 62,7
59,5
40,4
15
65,2
66,3
0
10
20
30
40
50
60
70
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65+
UrbanRural
Figura nr. 2.3. Rata de ocupare pe categorii de vârstă în funcţie de mediu, 2007, %Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
În analiza specificului ocupării populaţiei tinere o importanţă deosebită are şi distribuţia acesteia
în funcţie de nivelul de instruire. Se observă că populaţia ocupată tânără în vârstă de 15-29 ani se
caracterizează printr-un nivel de instruire relativ jos. Astfel, în anul 2007 ponderea persoanelor tinere
ocupate cu studii gimnaziale, precum şi cu studii medii generale şi liceale a constituit, respectiv, 24,9%
şi 20,7%, în timp ce ponderea tinerilor ocupaţi cu studii superioare şi medii de specialitate a constituit,
respectiv, 23% şi 8,7% din totalul populaţiei ocupate tinere. Analiza distribuţiei nivelului de instruire a
populaţiei ocupate tinere pe medii atestă o concentraţie şi mai mare a persoanelor cu studii gimnaziale
20
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
în mediul rural comparativ cu mediul urban – 40,8% din totalul persoanelor tinere ocupate în mediul
rural comparativ cu 9,8% din totalul persoanelor tinere ocupate în mediul urban, precum şi o
concentraţie mai mare a persoanelor tinere cu studii superioare în mediul urban comparativ cu mediul
rural – respectiv, 36,5% din totalul persoanelor tinere ocupate în mediul urban şi 8,9% din totalul
persoanelor tinere ocupate în mediul rural (tabelul nr. 2. 4).
Tabelul 2.4. Populaţia ocupată tânără (15-29 ani), după nivelul de instruire în anul 2007,mii persoane
Total Bărbaţi Femei Urban RuralTotal 238,7 131,0 107,6 122,0 116,7
Superior 54,9 24,3 30,6 44,5 10,4Mediu de specialitate 20,7 8,9 11,7 12,4 8,3Secundar profesional 49,9 31,6 18,3 25,2 24,7Liceal; mediu general 49,5 27,4 22,1 27,7 21,8Gimnazial 59,4 35,4 24,0 11,9 47,6Primar sau fără şcoală 4,3 3,5 0,8 0,3 4,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Nivelul de instruire al populaţiei ocupate tinere, determină, într-o măsură oarecare, şi distribuţia
ei în funcţie de domeniul de activitate. Pe de altă parte, şi conjunctura cererii de muncă are o influenţă
puternică asupra distribuţiei populaţiei ocupate în funcţie de nivelul de instruire şi, prin urmare,
contribuie esenţial la motivarea sau demotivarea peroanelor tinere de a investi în capitalul lor uman.
Structura populaţiei ocupate tinere în funcţie de domeniile de activitate arată că, tradiţional, cea mai
mare pondere o au cei ocupaţi în agricultură, ramură care condiţionează un nivel relativ jos de instruire.
Totodată, ultimii ani atestă o descreştere stabilă a ponderii celor ocupaţi în agricultură în timp pe
fundalul creşterii ocupaţi în sfera serviciilor. Astfel, în 2007 populaţia în vârstă de 15-29 ani ocupată în
agricultură a constituit 52 mii persoane sau 21,8% din totalul populaţiei tinere ocupate în timp ce
numărul persoanelor tinere ocupate în sfera serviciilor a fost de 53,7 mii sau 22,5%. Comparativ cu
ponderea populaţiei totale ocupate în agricultură care constituia circa 33% în 2007, ponderea ocupării
populaţiei tinere în agricultură era mai mică. Alte domenii de activitate caracteristice pentru populaţia
ocupată tânără sunt administraţia publică, învăţământul , sănătatea şi asistenţa socială – 39,9 mii
persoane sau 16,7% din totalul tinerilor ocupaţi şi industria în care sunt ocupaţi 35 mii persoane sau,
respectiv, 14,7%. De asemenea o pondere destul de mare o au şi tinerii ocupaţi construcţii, ramură care
în prezent se dezvoltă destul de dinamic – 20,3 mii persoane sau 8,5% din totalul tinerilor ocupaţi
(tabelul 2.5.).
Tabelul 2.5. Populaţia ocupată tânără (15-29 ani) pe activităţi economice în 2007
21
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
- mii persoane -Total Bărbaţi Femei Urban Rural
Total 238,7 131,0 107,6 122,0 116,7
Agricultură, economia vânatului,
viticultură, pescuit 52,0 29,5 22,4 1,0 50,9
Industrie 35,0 16,3 18,7 19,1 15,9
Construcţii 20,3 19,1 1,2 9,1 11,1
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
hoteluri şi restaurante 53,7 27,1 26,6 39,0 14,8
Transporturi şi comunicaţii 14,0 10,6 3,4 10,7 3,3
Administrare publică, învăţământ,
sănătate şi asistenţă socială 39,9 16,3 23,6 22,8 17,1
Alte activităţi 23,8 12,1 11,7 20,3 3,5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei tinere pe activităţi economice în funcţie de mediu, se
observă că, dacă în mediul rural cea mai mare pondere o deţin tinerii ocupaţi în agricultură – 50,9 mii
persoane sau 44,8% din totalul tinerilor ocupaţi din mediul rural, în mediul urban cea mai răspândită
activitate economică printre tineri este comerţul, activitatea hotelieră şi restaurantele - 39 mii sau 32%
din totalul tinerilor ocupaţi din mediul urban. De asemenea, ponderi relativ importante deţin tinerii
ocupaţi în industrie, precum şi în sectorul bugetar atât din mediul rural cât şi din mediul urban (tabelul
2.5).
Consolidarea raporturilor de piaţă în economia ţării, inclusiv şi pe piaţa muncii, precum şi
promovarea reformelor în agricultură au determinat diversificarea statutului ocupaţional al populaţiei
ocupate, inclusiv şi a populaţiei tinere. O parte din salariaţii de altă dată s-au transformat în patroni,
fermieri sau lucrători pe cont propriu. Analizând distribuţia populaţiei ocupate tinere în funcţie de
statutul ocupaţional, se observă, că cel mai răspândit statut ocupaţional a rămas cel de salariat. În 2007
ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate în vârstă de 15-29 ani a constituit 74%. Alte 22% din
totalul populaţiei ocupate tinere constituiau lucrătorii pe cont propriu. Totodată, poate fi remarcat şi
numărul extrem de mic de patroni printre populaţia tânără, ceea ce este un fapt firesc. Or, tinerii la
începutul carierei lor profesionale încă nu au experienţa şi capacităţile necesare de a conduce o
întreprindere sau o afacere (tabelul 2.6.).
22
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Tabelul 2.6. Populaţia ocupată tânără (15-29 ani) conform statutului ocupaţional în anul 2007, mii persoane
Total Bărbaţi Femei Urban Rural
Total 238,7 131,0 107,6 122,0 116,7
Salariaţi 176,7 92,3 84,4 109,5 67,2
Patroni 1,3 0,8 0,5 1,0 0,3
Lucrători pe cont propriu 52,2 32,5 19,7 11,2 41,1
Alţi 8,5 5,4 3,0 0,3 8,1
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Analiza distribuţiei populaţiei ocupate tinere după statutul ocupaţional pe domenii de activitate şi
medii arată că, de regulă, lucrătorii pe cont propriu sunt concentraţi în mediul rural, şi anume în
activităţile agricole. În 2007 ei constituiau circa 40,3 mii persoane sau 79,2% din totalul tinerilor din
mediul rural ocupaţi în agricultură şi 81,4% din totalul populaţiei tinere din mediul rural ocupate pe
cont propriu. Ponderea mare a lucrătorilor pe cont propriu în mediul rural indică o situaţie critică în
ceea ce privesc perspectivele de dezvoltare social-economică durabilă a localităţilor din mediul rural.
Or, majoritatea tinerilor care activează pe cont propriu sunt ocupaţi în lucrări agricole şi practică o
agricultură „de supravieţuire”, adică o activitate cu productivitate joasă care nu le poate asigura nici un
trai decent, nici perspective de dezvoltare a activităţii lor. Suprafaţa mică a terenurilor aflate în
proprietatea lor, lipsa resurselor investiţionale, dar şi a experienţei de activitate în condiţiile economiei
de piaţă determină ca producţia lor să fie necompetitivă şi, prin urmare să fie destinată, în mare parte,
doar pentru consumul propriu ( tabelul 2.7).
Tabelul 2.7. Populaţia ocupată tânără (15-29 ani), pe activităţi, sexe, conform statutului ocupaţional în anul 2007, mii persoane
Bărbaţi Femei Urban RuralSalariat Nesalaria
ţiSalariat Nesalaria
ţiSalariat Nesalaria
ţiSalariat Nesalaria
ţiTotal 92,3 38,8 84,4 23,3 109,5 12,5 67,2 49,5Agricultură, economia vânatului, viticultură, pescuit 7,4 22,1 3,6 18,8 0,4 0,6 10,6 40,3Industrie 15,6 0,7 18,6 0,1 18,9 0,3 15,3 0,6Construcţii 10,5 8,6 1,0 0,2 6,1 3,0 5,4 5,7Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 19,1 5,2 18,1 3,4 27,1 6,2 10,1 2,3
23
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Hoteluri şi restaurante 2,8 5,1 5,6 2,3Transporturi şi comunicaţii 9,5 1,1 3,4 9,9 0,8 3,0 0,3Administrare publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 16,3 23,6 22,8 17,1Alte activităţi 10,9 1,2 11,0 0,7 18,7 1,6 3,3 0,2
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
În analiza ocupării tineretului destul de relevantă este şi distribuţia tinerilor după forma de
proprietate a unităţilor economice în care ei activează. Într-adevăr, reformele economice iniţiate în anii
’90 au determinat o schimbare esenţială a structurii ocupaţionale şi în funcţie de forma de proprietate.
Se observă că în 2007, practic, în toate domeniile de activitate, cu excepţia administraţiei publice
învăţământului, ocrotirii sănătăţii şi asistenţei sociale majoritatea ocupaţilor tineri au activat în
întreprinderi private. Astfel, ponderea tinerilor ocupaţi în întreprinderile private constituia 75,6% din
totalul populaţiei ocupate tinere în vârstă de 15-29 ani. Totodată, în agricultură acest nivel ajungea până
la 96,9%, în industrie, respectiv, până la 78,3%, în comerţ – până la 95,2% etc. (tabelul 2.8).
Tabelul 2.8. Populaţia ocupată tânără (15-29 ani), pe activităţi, sexe, după forma de proprietate a unităţii în anul 2007, mii persoane
Total Forma de proprietatePublică Privată Alte
formeTotal 238,7 47,9 180,5 10,2
Agricultură, economia vânatului, viticultură, pescuit 52,0 0,8 50,4 0,8
Industrie 35,0 1,7 27,4 5,9
Construcţii 20,3 0,4 19,9 0,0
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 45,8 0,3 43,6 1,9
Hoteluri şi restaurante 8,0 0,2 7,5 0,2
Transporturi şi comunicaţii 14,0 3,0 10,5 0,5
Administrare publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 39,9 37,9 1,8 0,1
Alte activităţi 23,8 3,7 19,3 0,8
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
O altă faţetă care completează specificul ocupării tineretului din Republica Moldova reiese din
analiza populaţiei ocupate tinere în funcţie de grupele de ocupaţii. Tabelul 2.9. reflectă această situaţie.
24
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Astfel, se observă că în 2007 majoritatea populaţiei ocupate tinere activa în calitate de muncitori
necalificaţi – 48,7 mii persoane sau 20,4% din totalul persoanelor ocupate tinere. Totodată, destul de
numeroase se prezintă şi grupurile de tineri lucrători din sfera serviciilor – 41,1 mii sau 17,2%,
muncitorii calificaţi în întreprinderile industriale – 34,4 mii persoane sau 14,4%, precum şi specialiştii
cu un nivel superior de calificare – 36,1 mii sau 15,1% din totalul tinerilor ocupaţi. În ceea ce priveşte
distribuţia populaţiei ocupate tinere pe ocupaţii în funcţie de medii, se observă că dacă în mediul rural
cel mai reprezentativ grup este cel al muncitorilor necalificaţi – 37 mii sau 31,7% din totalul tinerilor
ocupaţi în mediul rural, în mediul urban cel mai răspândit grup sunt specialiştii cu un nivel înalt de
calificare – 29,2 mii sau 23,9%, precum şi lucrătorii din sfera serviciilor – 26,2 mii sau 21,5% din
totalul tinerilor ocupaţi în mediul urban (tabelul 2.9.). Reieşind din aceste analize, se observă existenţa
unei corelaţii destul de strânse între distribuţia tinerilor ocupaţi în funcţie de nivelul de studii, domeniu
de activitate şi grupe de ocupaţii.
Tabelul 2.9. Populaţia ocupată tânără (15-29 ani) pe sexe şi grupe de ocupaţii în anul 2007,mii persoane
Sexe, grupe de ocupaţii Total Femei Bărbaţi Urban Rural
Total 238,7 131,0 107,6 122,0 116,7Conducători ai autorităţilor publice de toate nivelurile, conducători şi funcţionari superiori din unităţile economico-sociale şi politice 10,8 6,2 4,6 8,7 2,1Specialişti cu nivel superior de calificare 36,1 13,6 22,4 29,2 6,9Specialişti cu nivel mediu de calificare 14,8 5,5 9,2 10,0 4,8Funcţionari administrativi 5,7 1,4 4,3 4,5 1,2Lucrători în servicii, gospodăria de locuinţe şi deservire comunală, comerţ şi asimilaţi 41,1 14,4 26,8 26,2 14,9Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură, vânătorie, piscicultură, şi pescuit 24,0 12,3 11,7 0,2 23,8Muncitori calificaţi în întreprinderi industriale mari şi mici, în meserii de tip artizanal, în construcţii, transporturi, telecomunicaţii, geologie şi prospectarea geologică 34,4 24,4 10,0 17,5 16,9Alte ocupaţii 71,9 53,3 18,6 25,7 46,2Din care muncitori necalificaţi 48,7 31,5 17,2 11,7 37,0Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
2.4. OCUPAREA INCOMPLETĂ ŞI INFORMALĂ A POPULAŢIEI TINERE
Specificul ocupării populaţiei tinere din Republica Moldova presupune şi analiza unor forme mai
deosebite de ocupare, precum ocuparea incompletă şi cea informală. Or, în noile condiţii economice
aceste forme de ocupare, considerate într-o măsură oarecare flexibile, sunt răspândite tot mai frecvent.
25
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Ocuparea incompletă reprezintă, într-o anumită măsură şi o utilizare ineficientă a potenţialului uman, o
pierdere din productivitate şi, prin urmare un venit salarial mai mic.
Pe de altă parte, pentru tineri, ocuparea incompletă reprezintă o modalitate de a combina
activitatea de muncă cu procesul de formare profesională şi investire în capitalul lor uman. Din acest
considerent, ocuparea incompletă este destul de răspândită printre tinerii ocupaţi, iar analiza ocupării
incomplete a tinerilor prezintă un interes deosebit.
Una din formele ocupării incomplete este angajarea lucrătorilor cu un program de lucru parţial
care se manifestă, în primul rând, printr-o durată a săptămânii de lucru mai mică decât cea prevăzută de
legislaţia în vigoare. Totodată, trebuie menţionat faptul, că în virtutea specificului domeniului de
activitate, săptămâna de lucru poate fi mai mică, decât cea, tradiţional, prevăzută de legislaţia în
vigoare, de 40 de ore.
O situaţie mai diferită prezintă analiza subocupării5 populaţiei tinere. Astfel, în 2007 populaţia
subocupată în vârstă de 15-24 ani a constituit 8,5 mii persoane, rata subocupării6 cifrându-se la nivelul
de 7,0%. Totodată analiza subocupării pe medii scoate în evidenţă discrepanţe semnificative între
nivelul subocupării în mediul urban şi cel din mediul rural. Se observă că în mediul rural rata de
subocupare care a constituit în 2007 10,2 este de trei ori mai mare decât rata subocupării din mediul
urban care a înregistrat nivelul de 3,3. Discrepanţa mare dintre rata subocupării din mediul rural şi cel
urban este determinată, în primul rând de specificul ocupării din aceste medii. Or, o mare parte din
tinerii ocupaţi în mediul rural activează în agricultură, domeniu influenţat puternic de condiţiile
climaterice şi sezonalitate care şi condiţionează subocuparea (tabelul nr. 2.10.).
Analiza calităţii ocupării populaţiei tinere poate fi completată şi de aspectele ocupării informale.
În condiţiile contemporane specificul ocupării din Republica Moldova se caracterizează printr-o
concentraţie destul de mare a activităţilor informale aceasta fiind determinată, pe de o parte, de
procesul de formare a pieţei muncii în contextul tranziţiei la economia de piaţă, precum şi a unui nivel
înalt al economiei informale, iar pe de altă parte, de ponderea mare a persoanelor ocupate în
agricultură, ramură în care nivelul înalt al ocupării informale este un lucru firesc. Într-adevăr, reformele
din agricultură din ultimii ani, împroprietărirea lucrătorilor agricoli cu pământ, dar, şi nu în ultimul
rând, inexistenţa unor mecanisme viabile ale economiei de piaţă în sectorul agrar, au condus la
5 Se consideră persoane subocupate în raport cu timpul lucrat persoanele care satisfac următoarele criterii:- doresc să lucreze ore suplimentare;- sunt disponibile să lucreze ore suplimentare- orele efectiv lucrate în toate activităţile în timpul perioadei de referinţă sunt sub o limită stabilită (40ore).
6 Raportul dintre populaţia subocupată şi totalul populaţiei ocupate
26
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
creşterea esenţială a gradului de autoocupare a populaţiei, precum şi la răspândirea unor elemente de
economie naturală în mediul rural.
Tabelul 2.10. Distribuţia persoanelor subocupate şi a ratei de subocupare pe medii după vârstă, 2007, persoane
Populaţia ocupată Populaţia subocupată Rata de subocupare, %
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural15-24 ani 120,2 54,4 65,8 8,5 1,8 6,7 7,0 3,3 10,2
25-34 ani 247,7 132,5 115,1 20,5 6,8 13,7 8,3 5,1 11,9
35-49 ani 520,4 226,5 294,0 46,9 11,8 35,1 9,0 5,2 11,9
50-64 ani 313,6 127,6 186,0 22,7 5,3 17,4 7,2 4,2 9,3
65 si peste 45,4 7,6 37,8 0,9 0,2 0,8 2,1 2,4 2,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de MuncăOcuparea populaţiei tinere ca parte componentă a ocupării din Republica Moldova, de asemenea,
se caracterizează printr-un nivel înalt al ocupării informale. Astfel în 2007 circa 89,5 mii sau 37,5% din
totalul populaţiei tinere ocupate practicau ocupaţii informale. Trebuie menţionat faptul că ocuparea
informală a tineretului este destul de răspândită, în special, în mediul rural. Astfel, tinerii din mediul
rural care practicau activităţi informale constituiau 59,9 mii persoane sau 51,3% din totalul tinerilor
ocupaţi în mediul rural, fapt ce poate fi explicat prin ponderea mare a lucrărilor agricole (tabelul nr.
2.11.).
Tabelul 2.11. Persoane ocupate tinere (15-29 ani) după tipul unităţii de producţie şi al locului de muncă în anul 2007, mii persoane
Forma organizatorico-
juridică
Total economie Întreprinderi ale sectorului formal Întreprinderi ale sectorului
informal
Gospodării casnice care
produc pentru consum propriu
Gospodării casnice care angajează lucrători casnici plătiţi
Total ocupaţii
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Total ocupaţii
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Total 238,7 149,2 89,5 191,9 149,2 42,7 25,4 20,3 1,1
Bărbaţi 131,1 76,4 54,7 76,4 76,4 24,8 20,0 9,7 0,2Femei 107,7 72,8 34,9 72,8 72,8 17,9 5,5 10,6 0,9
Urban 121,9 92,4 29,5 114,6 92,4 22,2 6,8 0,1 0,4Rural 116,7 56,8 59,9 56,8 56,8 20,5 18,6 20,2 0,6
Superior 54,9 49,5 5,4 49,5 49,5 4,4 0,7 0,2 0,1Mediu de specialitate 20,8 15,7 5,1 15,7 15,7 3,2 1,2 0,6 0,1Secundar profesional 49,8 31,7 18,1 31,7 31,7 9,1 4,9 3,9 0,2Liceal, mediu general 49,5 28,6 20,9 28,6 28,6 10,0 6,5 4,1 0,3
27
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Gimnazial 59,3 22,9 36,4 22,9 22,9 14,6 11,0 10,5 0,3Primar sau fără şcoală 4,2 0,7 3,5 0,7 0,7 1,4 1,1 1,0 0,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
În analiza ocupării informale a populaţiei tinere destul de relevantă este şi distribuţia acesteia în
funcţie de nivel de instruire şi statut ocupaţional. Tabelul 2.11. arată cele mai multe persoane tinere
care practică activităţi informale au studii gimnaziale – 36,4 mii persoane sau 40,7% din totalul
persoanelor tinere ocupate informal. În ceea ce priveşte distribuţia ocupării informale a populaţiei
tinere în funcţie de statutul ocupaţional, se observă că din cele 89,5 mii persoane tinere care practică
activităţi informale 40 mii sunt lucrători pe cont propriu, patroni sau membri ai unei cooperative, 8,4
mii sunt lucrători familiali neremuneraţi iar 41,1 mii persoane reprezintă salariaţi (tabelul 2.12).
Trebuie menţionat faptul că lucrătorii familiali neremuneraţi integral sunt implicaţi în activităţi
informale, pe când lucrătorii pe cont propriu care practică activităţi informale reprezintă 74,6% din
totalul persoanelor tinere cu un statut ocupaţional dat. Salariaţii tineri care practică activităţi informale
reprezintă 23,2 % din totalul salariaţilor tineri (tabelul 2.12).
Tabelul 2.12 Persoane ocupate tinere (15-29 ani) după tipul unităţii de producţie, statut ocupaţional, natura locului de muncă pe sexe în anul 2007, mii persoane
Tipul unităţii de producţie, sexe
Total economie Lucrător pe cont propriu, patron, membru al unei cooperative
Ajutor familial neremunerat
Salariat
Total ocupaţii
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Ocupaţii informale
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Total 238,7 149,2 89,5 13,6 40,0 8,4 135,6 41,1
Întreprinderile sectorului formal 191,9 149,2 42,7 13,6 5,9 135,6 36,8din care:
Public 47,9 47,8 0,1 47,8 0,1Alte 143,9 101,4 42,6 13,6 0,0 5,9 87,8 36,6Întreprinderile sectorului informal 25,4 25,4 19,7 2,5 3,2Gospodării casnice 21,4 21,4 20,3 1,1
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Un mare interes prezintă şi analiza ocupării informale a tinerilor din cadrul întreprinderilor
sectorului formal. Se observă, că şi în sectorul formal al economiei nivelul ocupării informale a
28
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
tinerilor este destul de înalt. Astfel în 2007 circa 42,7 mii persoane sau 22,2% din totalul tinerilor
ocupaţi în sectorul formal practicau activităţi informale. Acestea sunt, de regulă, acele persoane care
muncesc fără contract de muncă. Or, angajatorii în scopul de a-şi minimiza riscurile şi costurile legate
de angajare, preferă să-i angajeze pe tineri neoficial, la lucrări ocazionale, fără contract de muncă. Prin
urmare, în condiţiile contemporane din Republica Moldova ocuparea informală a tinerilor este o
problemă arzătoare care trebuie depăşită.
2.5. CONDIŢIILE DE MUNCĂ
Tranziţia la economia de piaţă a determinat noi conţinuturi ale raporturilor de muncă. Astfel, pe
lângă apariţia şi intensificarea diverselor forme de ocupare informală, raporturile de muncă au început
să se dezvolte ca raporturi între patroni şi salariaţi. În acest context, destul de relevante sunt şi aspectele
legate de condiţiile de muncă şi angajare, gradul de respectare a prevederilor legislaţiei muncii, precum
şi în ce măsură acestea se răsfrâng asupra calităţii vieţii active de muncă a salariaţilor tineri. Astfel,
Ancheta Forţei de Muncă arată că în 2007 din 176,7 mii salariaţi tineri 161,1 mii aveau un loc de
muncă permanent, ceilalţi având un loc de muncă pe o durată determinată. Totodată, trebuie menţionat
faptul că 143,3 mii salariaţi tineri activează în baza unor contracte de muncă încheiate cu angajatorii în
scris. În analiza condiţiilor de muncă destul de relevantă este şi informaţia privind contribuţiile sociale
şi concediile medicale plătite de către patron, precum şi acordarea salariaţilor concedii anuale plătite.
Astfel, pentru 155,2 mii salariaţi tineri contribuţiile sociale se plătesc, 137,8 mii - beneficiază de
concediu medical plătit şi 138,8 mii beneficiază de concedii anuale plătite (tabelul 2.13).
Tabelul 2.13. Numărul salariaţilor tineri (15-29 ani) după tipul unităţii de producţie şi al locului de muncă, după forma de proprietate şi condiţiile de angajare în anul 2007, mii persoane
Forma organizatorico-juridică
Total economie Întreprinderi ale sectorului formal Întreprinderi ale sectorului informal
Gospodării casnice care produc pentru consum propriu
Gospodării casnice care angajează lucrători casnici plătiţi
Total ocupaţii
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Total ocupaţii
Ocupaţii formale
Ocupaţii informale
Total 176,7 135,6 41,1 172,4 135,6 36,8 3,2Angajaţi in baza: - unui contract de munca 143,3 127,9 15,4 143,2 127,9 15,3 0,0 - unei înţelegeri 33,4 7,7 25,7 29,2 7,7 21,5 3,2Permanenta locului de munca: - contract sau înţelegere pe o durata nedeterminata 161,1 129,8 31,3 159,4 129,8 29,6 1,0 - contract sau înţelegere pe o durata determinata 15,6 5,9 9,8 13,0 5,9 7,1 2,3Contribuţii sociale plătite de către patron
29
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
- plăteşte 155,2 135,6 19,6 154,9 135,6 19,3 0,1- nu plăteşte 21,4 0,0 21,4 17,4 17,4 3,1Concediu anual plătit- beneficiază 138,8 135,6 3,2 138,7 135,6 3,1 0,0- nu beneficiază 37,9 0,0 37,9 33,7 33,7 3,2Concediu medical plătit- beneficiază 137,8 135,6 2,2 137,8 135,6 2,2 0,0- nu beneficiază 38,8 0,0 38,8 34,5 34,5 3,2
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
O importanţă deosebită în evaluarea condiţiilor de muncă are şi aprecierea acestora în funcţie de
pericolul şi nocivitatea lor pentru sănătatea persoanelor ocupate. Astfel, în 2007 din cele 238,7 mii
persoane ocupate tinere 39,5 mii sau 16,5% au declarat că activează în condiţii de muncă care are un
impact negativ asupra sănătăţii. Cele mai răspândite locuri de muncă periculoase sunt declarate de către
tineri în industrie – 8,4 mii sau 23,9% din totalul locurilor de muncă din industrie ocupate de către
tineri şi comerţ cu amănuntul, respectiv, 8,1 sau 17,7%. În ceea ce priveşte distribuţia locurilor de
muncă periculoase ocupate de tineri în funcţie de sex, se constată că locurile de muncă periculoase
revin într-o măsură mai mare bărbaţilor – 24,3 mii sau 18,5% din totalul locurilor de muncă ocupate de
către bărbaţii tineri. Cele mai multe locuri de muncă declarate periculoase ocupate de către bărbaţii sunt
concentrate în construcţii – 5,8 mii şi în comerţ – 5,5 mii (tabelul 2.14).
Tabelul 2.14. Repartizarea persoanelor ocupate tinere (15-29 ani) după condiţiile de muncă declarate, pe activităţi, sexe în anul 2007, mii persoane
Sex, activităţi economice Populaţia ocupată Bărbaţi Femei Expuşi la locul de muncă unor factori care au impact negativ asupra sănătăţii
Expuşi la locul de muncă unor factori care au impact negativ asupra sănătăţii
Expuşi la locul de muncă unor factori care au impact negativ asupra sănătăţii
Total Da Nu Total Da Nu Total Da Nu
Total 238,7 39,5 199,2 131,1 24,3 106,8 107,7 15,2 92,5
Agricultură, economia
vânatului, viticultură,
pescuit 51,9 2,7 49,2 29,5 1,6 27,9 22,5 1,1 21,4
Industrie 35,1 8,4 26,7 16,3 4,4 11,9 18,8 4,0 14,8
Construcţii 20,3 6,1 14,2 19,1 5,8 13,3 1,1 0,2 0,9
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul 45,8 8,1 37,7 24,3 5,5 18,8 21,5 2,6 18,9
Hoteluri şi restaurante 8 1,4 6,6 2,9 0,8 2,1 5,1 0,6 4,5
Transporturi şi comunicaţii 14 3,4 10,6 10,7 3,0 7,7 3,4 0,4 3,0
Administrare publică, 39,9 6,6 33,3 16,3 2,1 14,2 23,6 4,5 19,1
30
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
învăţământ, sănătate şi
asistenţă socială
Alte activităţi 23,8 2,9 20,9 12,1 1,2 10,9 11,8 1,8 10,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Nu mai puţin importante în aprecierea condiţiilor de muncă sunt şi datele privind apartenenţa
populaţiei tinere la sindicate. Or, apartenenţa la sindicate reprezintă, de asemenea, un indiciu al calităţii
vieţii active de muncă. Astfel, se constată că în 2007 numărul membrilor de sindicat din cadrul
populaţiei tinere a constituit doar 7% din totalul tinerilor ocupaţi ceea ce denotă faptul unei popularităţi
foarte slabe a organizaţiei sindicale în rândul tineretului (tabelul 2.15).
Tabelul 2.15. Ponderea membrilor de sindicat a populaţiei tinere (15-29), în funcţie de sex şi mediu, mii persoane,%
Total Membru al sindicatului
Da NuTotal 100 7,0 93,0Din careBărbaţi 100 6,0 94,0Femei 100 7,9 92,1Urban 100 8,7 91,3Rural 100 5,4 94,7
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
2.6. ŞOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERETULUI
Tradiţional, şomajul tineretului este relativ mare comparativ cu şomajul altor grupuri
ocupaţionale. Acest fapt este determinat, în primul rând, de specificul ocupării tineretului care se
confruntă cu probleme mai mari în ceea ce priveşte integrarea lor profesională. Cu toate acestea, pe
parcursul ultimilor ani, pe fundalul descreşterii populaţiei economic active şi a celei ocupate în vârstă
de 15-29 ani se observă şi o tendinţă stabilă de descreştere şi a numărului şomerilor tineri. Astfel,
numărul şomerilor tineri calculaţi conform metodologiei BIM s-a diminuat de la 49,1 mii în 2001 până
la 27,8 mii persoane în 2007. În acelaşi timp, şi rata şomajului populaţiei tinere înregistrează tendinţe
de descreştere de la 13,9% în 2000 până la 10,4% în 2006. Trebuie remarcat şi faptul că ponderea
şomerilor tineri în totalul şomerilor a constituit 40,9% în anul 2007.
Reieşind din specificul ocupării din Republica Moldova şomajul tineretului, asemeni altor
indicatori ocupaţionali, este puternic influenţat şi de sezonalitate. Se observă că numărul şomerilor
creşte în cea mai mare măsură în perioada sezonului rece, când lucrările agricole care constituie
31
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
activitatea de bază din mediul rural nu pot fi realizate. Astfel, dacă în primul trimestru al anului 2007
numărul şomerilor tineri a fost de 27,2 mii persoane, în următorul trimestru numărul şomerilor s-a
redus, respectiv, până la 22,5 mii persoane. Creşterea numărului şomerilor până la 32,9 mii în
trimestrul trei şi 28,5 mii în trimestrul patru a fost condiţionată de intrările pe piaţa muncii a
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care, tradiţional, cu greu îşi găsesc un loc de muncă. Analizând
distribuţia şomerilor în funcţie de sex se observă aceleaşi tendinţe cu excepţia unei amplori mai mari a
şomajului masculin decât cel feminin din mediul rural.
În analiza şomajului tineretului destul de relevantă este şi distribuţia acestuia în funcţie de nivelul
de instruire. Problema integrării profesionale este caracteristică pentru toţi tinerii, indiferent de sex,
mediu de reşedinţă, nivel de studiu sau specialitate. Cu toate acestea, se observă că gradul de
vulnerabilitate este mai mare, în special, pentru acei tineri, ai căror nivel de studii este mai inferior.
Astfel, în 2007 cea mai mare concentrare a şomerilor a fost specifică pentru tinerii cu studii gimnaziale
– 8,5 mii persoane sau 30,6% din totalul şomerilor tineri, din care 2,8 mii persoane erau din mediul
urban, 5,8 mii respectiv, din mediul rural. Prin urmare, se poate constata că nivelul de instruire are o
influenţă destul de mare asupra diminuării şomajului. Or, persoanele tinere cu un nivel de studii mai
înalt îşi găsesc un loc de muncă mai repede şi se integrează profesional mai uşor. Totodată, în prezent,
se înregistrează şi un nivel înalt al şomajului şi printre tinerii cu studii superioare – 6,2 mii persoane
sau 22,3% din totalul şomerilor tineri, fapt determinat de nemulţumirea persoanelor tinere date de
locurile de muncă, precum şi salariile oferite. Reieşind din acestea, şomajul în rândurile tineretului este
într-adevăr o problemă stringentă care necesită măsuri speciale de politică de ocupare (tabelul 2.16).
Tabelul 2.16. Şomeri BIM tineri (15-29 ani) pe sexe, medii şi nivel de instruire, în anul 2007, mii persoane
Total Bărbaţi Femei Urban RuralTotal 27,8 17,0 10,8 15,3 12,5
Superior 6,2 2,9 3,3 4,8 1,4
Mediu de specialitate 1,6 0,9 0,7 1,0 0,6
Secundar profesional 5,3 3,9 1,4 3,4 2,0
Liceal, mediu general 5,6 3,4 2,2 3,2 2,4
Gimnazial 8,5 5,5 3,0 2,8 5,8
Primar sau fără şcoală 0,5 0,4 0,1 0,0 0,4
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
32
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Asupra nivelului şomajului o mare influenţă are şi experienţa de muncă. Se constată, că
persoanele şomere care nu au lucrat niciodată au o pondere destul de impunătoare în totalul şomerilor
tineri. Acest fapt este determinat, pe de o parte, de nedorinţa unei părţi din angajatori de a angaja
persoane fără experienţă de muncă, iar pe de altă parte, de lipsa unor capacităţi profesionale ce le-ar
permite acestor şomeri de a-şi găsi un loc de muncă. Astfel, în 2007 numărul şomerilor tineri care nu au
lucrat niciodată a constituit 10,9 mii persoane sau 39,2% din totalul şomerilor tineri (tabelul 2. 17).
Tabelul 2.17. Şomeri BIM tineri (15-29 ani) după experienţa de muncă, în anul 2007, mii persoane
Total Bărbaţi Femei Urban Rural
Total 27,8 17,0 10,8 15,3 12,5
Şomeri care nu au lucrat niciodată 10,9 6,9 4,0 7,4 3,5
Şomeri care au lucrat înainte 16,8 10,1 6,7 7,8 9,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Totodată, şomajul tinerilor care au lucrat înainte, în cea mai mare, parte este determinat de
încetarea unei activităţi de muncă. De regulă, tinerii sunt angajaţi la activităţi temporare. Anume
sfârşitul activităţilor temporare de muncă este considerat motivul cel mai răspândit pentru tinerii care
au devenit şomeri după o anumită activitate de muncă. Astfel, în anul 2007 din cei 16,8 mii persoane
tinere care au devenit şomere după o activitate de muncă, 3,2 mii persoane au indicat în calitate de
motiv sfârşitul activităţii de muncă temporară.
În ceea ce priveşte durata şomajului, se constată că în 2007 şomerii tineri care au lucrat înainte s-
au aflat în şomaj, în cea mai mare parte, mai puţin de 3 luni – 4,7 mii persoane sau aproximativ 28%..
În analiza şomajului tineretului o relevanţă destul de mare au şi preferinţele şomerilor în ceea ce
priveşte tipul locului de muncă. Astfel, din cei 10,9 mii şomeri care au mai lucrat, aflaţi în căutarea
unui loc de muncă doar 5,2 mii acceptă orice loc de muncă.
Amploarea şomajului tinerilor este determinată şi de motivele care l-ar determina pe şomer să
refuze un loc de muncă. Se observă că refuzul şomerilor tineri de a accepta un loc de muncă este
determinat, în cele mai multe cazuri, de câştigurile mici. Astfel, în 2007 din cele 27,8 mii persoane care
s-au aflat o perioadă oricât de mică în şomaj 13,3 mii persoane sau 47,8% din totalul şomerilor tineri au
refuzat un loc de muncă din această cauză. Şi pentru toţi şomerii din economia Republicii Moldova
motivul principal care ar determina refuzarea unui loc de muncă a fost acelaşi - nivelul mic al salariilor
– 30,8 mii persoane sau 46,1% din totalul şomerilor din republică. Într-adevăr, pentru şomerii tineri
33
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
care se află la începutul carierei profesionale, câştigurile salariale, fiind considerate un motiv important
de refuz al unui loc de muncă, conduce la apariţia problemelor legate de calitatea vieţii active de
muncă, în special, în ceea ce priveşte satisfacţia obţinută din procesul de muncă, perspectivele de
carieră profesională raporturile de muncă din cadrul colectivului de muncă sau cu patronul etc. (tabelul
2. 18).
Tabelul 2.18. Şomeri BIM (15-29 ani) tineri după motivele care i-ar determina să refuze un loc de muncă, în anul 2007
Total populaţie Populaţie tânără (15-29 ani)
Mii persoane % Mii persoane
%
Total 66,7 27,8Ar accepta în orice condiţii 8,2 4,1Ar refuza un loc de muncă, 58,3 23,7dintre care:Schimbarea domiciliului 6,8 11,7 1,9 8,0Distanţa mare faţă de casă, naveta 2,4 4,1Separarea de familie 3,9 6,7 1,1 4,6Lipsa unui contract de angajare 4,3 7,4 1,7 7,2Câştiguri mai mici 30,8 52,8 13,3 56,1Condiţii nefavorabile de muncă 5,6 9,6 2,8 11,8Alt motiv 4,5 7,7 2,9 12,3
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
2.7. POPULAŢIA TÂNĂRĂ INACTIVĂ
Pe fundalul descreşterii numărului populaţiei economic active şi populaţiei ocupate tinere
populaţia inactivă tânără înregistrează tendinţe de creştere continuă. Într-adevăr, pe parcursul ultimilor
7 ani, populaţia inactivă în vârstă de 15-29 ani a crescut de la 468,8 mii până la 659,1 mii persoane.
(tabelul 2.1.). Totodată, ponderea populaţiei inactive tinere în vârstă de 15-24 ani în totalul populaţiei
inactive s-a diminuat de la 15,1% în 2003 până la 14,8% în 2007 (tabelul 2.19).
Tabelul 2.19. Distribuţia populaţiei inactive după categorii de vârstă, în anul 2007, mii persoane2003 2004 2005 2006 2007
15-24 ani 514,0 536,5 547,4 539,1 537,725-34 ani 147,3 164,1 183,1 213,1 219,035-49 ani 222,5 244,7 254,1 280,1 290,150-64 ani 186,5 190,3 183,5 230,8 234,465 si peste 310,1 313,0 315,1 312,9 336,7
34
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Total 3383,4 3452,6 3488,2 3582 3624,9Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Populaţia inactivă tânără prezintă interes în analiza ocupării tineretului în contextul evaluării
procesului de integrare profesională a tinerilor. În acest context, o atenţie mai deosebită este atrasă
persoanelor tinere care nici nu caută, nici nu doresc să lucreze, în special, din considerentul că numărul
lor este impunător – în 2007 ele au constituit 504,2 mii persoane sau 76,5% din totalul populaţiei
inactive în vârstă de 15-29 ani. Totodată, analizând motivul pentru care aceste persoane tinere nu
doresc să lucreze, se constată că majoritatea urmează un curs de şcolarizare sau de formare profesională
– 374,7 mii persoane sau 74,3% din totalul populaţiei inactive tinere. Alte motive invocate de aceste
persoane se referă la responsabilităţile familiale – 59,2 mii persoane, pensie de invaliditate – 11,9 mii
persoane şi doar 43,4 mii persoane sunt inactivi voluntari (tabelul 2.20).
Destul de relevantă este şi analiza acestor categorii de persoane tinere în funcţie de categorii de
vârstă mai restrânse – 15-19 ani, 20-24 ani şi 25-29 ani. Astfel, se observă că majoritatea persoanelor
care urmează un curs de formare profesională sunt concentrate în grupe de vârstă de 15-19 ani – 264,4
mii persoane, comparativ cu 104,7 mii în grupa de vârstă 20-24 ani şi 5,6 mii în grupa de vârstă 25-29
ani. Totodată, în ceea ce privesc alte motive de inactivitate, cele mai frecvente sunt responsabilităţile
familiale pentru grupele de vârstă 20-24 ani şi 25-29 ani, precum şi inactivitatea voluntară
caracteristică pentru toate categoriile de vârstă ale populaţiei tinere, respectiv, 11,4 mii pentru tinerii în
vârstă de 15-19 ani, 17,4 mii pentru tinerii în vârstă de 20-24 ani şi 14,6 mii pentru tinerii în vârstă de
25-29 ani (tabelul 2.20).
Tabelul 2.20. Populaţia inactivă de 15-29 ani care nu caută şi nu doreşte să lucreze, în anul 2007, mii persoane
Total Bărbaţi Femei Urban Rural 15-19 ani 20-24 ani 25-29 aniTotal 504,3 215,1 289,2 249,3 254,9 287,3 156,7 60,4Urmează un curs de şcolarizare sau formare profesională 374,7 169,7 205,0 194,9 179,8 264,4 104,7 5,6Începe serviciul militar obligatoriu 3,0 3,0 1,2 1,8 2,0 1,0 0,0Responsabilităţi familiale (inclusiv concediu pentru îngrijirea copilului) 59,2 0,5 58,7 27,8 31,4 3,5 25,1 30,6Boală 5,4 2,7 2,6 1,7 3,6 1,6 2,0 1,7Pensionar(ă) (pensie limita de vîrstă, de invaliditate, pierderea întreţinătorului) 11,9 7,3 4,5 3,5 8,4 2,9 4,6 4,4Inactiv voluntar 43,4 27,7 15,7 19,6 23,8 11,4 17,4 14,6
35
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Alt motiv 6,7 4,1 2,7 0,7 6,1 1,5 1,8 3,5Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Analiza populaţiei inactive tinere include şi persoanele descurajate. Interesul sporit faţă de acest
grup de persoane porneşte de la faptul că ele, analogic şomerilor reprezintă resurse de muncă
neutilizate. Informaţia referitoare la aceste categorii de populaţie este necesară pentru o evaluare
comprehensivă a situaţiei pe piaţa muncii, inclusiv a tinerilor.
Datele Anchetei forţei de Muncă arată că în 2007 numărul persoanelor descurajate tinere a
constituit circa 7,6 mii persoane sau 1,1% din totalul persoanelor inactive tinere. Prin urmare, se observă
că persoanele descurajate tinere nu reprezintă, deocamdată, o problemă pentru piaţa muncii din
Republica Moldova.
O altă componentă a analizei persoanelor inactive tinere care completează specificul ocupării
tinerilor din Republica Moldova reprezintă persoanele plecate peste hotare în căutarea unui loc de
muncă. Se observă, că pe parcursul ultimilor ani numărul persoanelor tinere în vârstă de 15-29 ani
plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă a crescut continuu – de la 87,3 mii persoane în 2001
până la 139,1 mii în 2007, ceea ce constituie 21,1% din totalul populaţiei inactive tinere sau mai mult
de o treime din totalul persoanelor plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Creşterea
numărului persoanelor tinere plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă este determinată, în
primul rând, de intensificarea proceselor migraţioniste de muncă din republică, precum şi de lipsa unor
perspective mai atractive în ocuparea tinerilor din republică. De asemenea, trebuie menţionat faptul, că
factorul de sezonalitate nu s-a răsfrânt asupra intensităţii plecărilor astfel încât creşterile înregistrate
sunt aproape continui (figura nr. 2.4.).
0
50
100
150
200
250
Persoane declarate plecate peste hotare la muncă
Figura nr. 2.4. Evoluţia trimestrială a numărului persoanelor tinere (15-29 ani) plecate peste hotare, 2001-2007, mii persoane
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
36
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
În general populaţia Republicii Moldova, prin esenţa sa, se caracterizează printr-un nivel înalt de
sedentaritate. Doar criza economică care a determinat degradarea nivelului de trai, diminuarea
veniturilor reale ale populaţiei, precum şi lipsa unor perspective de redresare a situaţiei date a impus o
mare parte din populaţia aptă de muncă, inclusiv şi din cea tânără să emigreze peste hotare în căutarea
unui loc de muncă. În acest context tinerii se caracterizează printr-un grad de mobilitate mai înalt decât
alte categorii de vârstă, din considerentul că ei în majoritatea lor încă nu sunt căsătoriţi, nu sunt legaţi
de problemele de menaj, de întreţinere a familiei şi de educare a copiilor. Într-adevăr, printre
persoanele tinere plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă cea mai mare pondere o au
persoanele necăsătorite. În 2007 acestea au constituit 108,6 mii persoane sau – 78,1% din totalul
persoanelor tinere plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă (tabelul 2.21).
Tabelul 2.21. Persoane tinere (15-29 ani) plecate la muncă peste hotare, pe grupe de
vârstă, sexe şi starea civilă în anul 2007, mii persoaneTotal persoane plecate
Starea civilăNecăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Văduv(ă) Divorţat(ă)
Total 139,1 108,6 26,6 0,4 3,6Bărbaţi 99,4 80,7 18,5 0,2Femei 39,7 27,9 8,1 0,4 3,3Urban 35,7 25,1 9,6 0,2 0,9Rural 103,4 83,5 17,0 0,2 2,7
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
Un alt factor care poate fi considerat drept determinant în motivarea persoanelor tinere de a pleca
peste hotare în căutarea unui loc de muncă este nivelul de instruire. Astfel, persoanele care pleacă peste
hotare la muncă au, de regulă, un nivel modest de instruire, din cauza că acestea activează peste hotare
la munci ocazionale, neproductive care nu necesită un nivel înalt de pregătire profesională şi, prin
urmare, ele nu vor suporta pierderile legate de utilizarea ineficientă a potenţialului lor uman. Astfel, în
2007 majoritatea persoanelor tinere plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă aveau studii
gimnaziale – 49 mii persoane sau 35,2% din totalul persoanelor tinere plecate şi medii generale sau
liceale, respectiv, 40,7 mii persoane sau 29,2% (tabelul 2.22).
Tabelul 2.22. Persoane tinere (15-29) plecate la muncă peste hotare, după nivelul de instruire în anul 2007, mii persoaneTotal populaţie plecată
Bărbaţi Femei Urban Rural
Total 139,1 99,4 39,7 35,7 103,4Superior 10,8 6,2 4,6 5,5 5,3Mediu de specialitate 10,5 6,9 3,6 4,8 5,7
37
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Secundar profesional 27,0 22,4 4,6 7,3 19,6Liceal; mediu general 40,7 26,7 14,1 11,8 29,0Gimnazial 49,0 36,3 12,7 6,1 42,9Primar sau fără şcoală 1,1 0,9 0,2 0,2 1,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Ancheta forţei de Muncă
***Reieşind din cele expuse se poate constata că principala problemă a ocupării tineretului din
Republica Moldova reprezintă deficitul de locuri de muncă atractive. Anume faptul că majoritatea
locurilor de muncă propuse tinerilor sunt neproductive, slab remunerate şi fără o perspectivă reală de
carieră profesională îi determină pe majoritatea tinerilor fie să rămână şomeri sau inactivi, fie să
emigreze peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Însă nici emigrarea de muncă, nici activităţile de
alternativă nu rezolvă problemele legate de ocuparea tinerilor.
În aceste condiţii unica soluţie de redresare a situaţiei este totuşi însănătoşirea economiei care să
fie capabilă să creeze în perspectivă locuri de muncă productive şi durabile, atractive pentru populaţia
tânără, precum şi programele de ocupare axate pe populaţia tânără.
38
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
3. ABORDAREA CALITATIVĂ A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII 3.1 TINERII ANGAJAŢI
Tineretul este considerat forţa motrice de dezvoltare a oricărei societăţi şi, totodată, constituie
viitorul acesteia. Ţinând cont de faptul că persoanele tinere beneficiază de aşa calităţi cum sunt:
- mai multă flexibilitate;
- adaptabilitate sporită la schimbare;
- spirit de creativitate;
- mai multă ingeniozitate;
- capacitatea de a însuşi mai rapid ineditul etc., ar trebui să-i plaseze pe acestea
într-o situaţie mai avantajoasă comparativ cu celelalte categorii ale populaţiei, în general, şi ale forţei
de muncă, în special. De fapt, situaţia este inversă, persoanele tinere acced, din ce în ce mai greu, pe
piaţa muncii datorită condiţiilor şi cerinţelor impuse de angajatori. Înaintarea unor cerinţe la angajare
din partea angajatorilor, cum ar fi experienţa profesională, considerată de mulţi specialişti în domeniu
ca una subiectivă face să împiedice încadrarea tinerilor pe piaţa muncii şi, totodată, să sporească armata
de şomeri în rândul tinerilor.
3.1.1 GENERALITĂŢI
În conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, orice persoană este liberă în alegerea locului
de muncă, a profesiei, meseriei sau activităţii sale. Prin urmare, orice tânăr care a atins vârsta de 15 ani
poate avea dreptul la încadrare în câmpul muncii.
Din numărul total al tinerilor angajaţi participanţi la sondaj, 51,0% au fost de sex masculin şi
49,0% de sex feminin. În ceea ce priveşte tinerii angajaţi participanţi la sondaj în funcţie de vârstă,
aceştia se prezintă în felul următor: 1,3% cu vârsta de până la 18 ani, 53,0% - 18 – 24 ani şi 45,7% - 24
– 29 ani.
Studiile reprezintă un indicator destul de relevant atunci când este vorba de angajarea în câmpul
muncii. Cu cât nivelul studiilor al oricărei persoane este mai înalt cu atât şansele sale de angajare sunt
39
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
mai mari şi, invers, şansele de angajare ale persoanelor fără studii se diminuează considerabil. Această
situaţie este determinată de cerinţele angajatorilor tot mai mari faţă de angajaţi, oferind prioritate
persoanelor cu studii superioare la angajare, dar şi de ritmul sporit de dezvoltare al societăţii, dacă
pretindem spre o societate bazată pe cunoaştere. Rezultatele cercetării sociologice ne demonstrează
faptul că persoanele cu studii superioare se angajează mai uşor în câmpul muncii, în comparaţie cu
celelalte categorii de tinweri angajaţi. Din totalul tinerilor angajaţi participanţi la sondaj mai bine de
jumătate sunt cu studii superioare sau studii superioare în desfăşurare. Corespunzător, am constatat
şansele reduse de angajare ale tinerilor cu studii gimnaziale sau medii (liceale). Deşi tinerii angajaţi au
anumite pretenţii faţă de locurile de muncă, în sensul că nu acceptă orice loc de muncă, observăm,
totuşi prezenţa lor în toate domeniile de activitate ale economiei naţionale. Cu toate acestea, există o
anumită diferenţiere în structura tinerilor angajaţi faţă de celelalte categorii de angajaţi. În figura 3.1
este prezentată structura tinerilor angajaţi în funcţie de domeniul de activitate.
0,40,2
12,89,9
8,714,0 16,8
7,710,3
6,712,5Industrie
AgriculturăTransporturi
ConstrucţiiComerţ, turism şi servicii hoteliere
Învăţământ Ocrotirea sănătăţii
Administraţie publicăServicii diverse
SportInvestiţii
Figura 3.1. Structura tinerilor angajaţi în funcţie de domeniul de activitate
Potrivit figurii 3.1, din numărul total al tinerilor angajaţi participanţi la sondaj, 16,8% sunt
angajaţi în comerţ, turism şi servicii hoteliere. Aceasta se explică şi prin faptul că însăşi angajatorii din
acest domeniu de activitate preferă să angajeze persoane tinere la posturile de muncă specifice acestui
domeniu de activitate. De obicei, persoanele tinere sunt angajate pe post de chelner, barman, curier,
hostess etc. De asemenea, observăm că din numărul total al tinerilor angajaţi respondenţi, aproape o
treime sunt angajaţi în sectorul bugetar: 14,0% - în învăţământ, 8,7% - în sănătate şi 9,9% - în
administraţie publică. La fel, putem constata că din tinerii angajaţi respondenţi, 12,8% sunt angajaţi în
diferite servicii: sistem bancar, asigurări etc. Acestea, de fapt, sunt domeniile cele mai atractive pentru
tineri determinate de salariile practicate şi majoritatea doresc să se angajeze în aceste domenii de
activitate.
40
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Cât priveşte agricultura, acesta este domeniul de activitate cel mai puţin agreat de către tineret.
Potrivit datelor sondajului, doar 6,7% din angajaţii respondenţi activează în agricultură, deşi cea mai
mare parte a populaţiei ocupate a Republicii Moldova activează anume în acest domeniu de activitate.
Angajarea redusă a tinerilor angajaţi în agricultură este determinată de mai mulţi factori:
nivelul salariului redus. La momentul actual, salariile practicate în
agricultură sunt cele mai mici comparativ cu celelalte domenii de activitate ale
economiei naţionale;
condiţiile de muncă nefavorabile. Persoanele care activează în
agricultură sunt nevoite să desfăşoare diferite lucrări ce necesită un deosebit efort
fizic şi la temperaturi cu mari abateri faţă de normalitate, ceea ce le creează un
anumit grad de disconfort, iar tinerii doresc cât mai multe comodităţi;
numărul redus al persoanelor tinere în mediul rural. Majoritatea
tinerilor mergând să-şi continue studiile în mediul urban şi acomodându-se cu
viaţa din acest mediu nu mai doresc să revină în mediul rural. În afară de aceasta,
foarte mulţi tineri din mediul rural, neavând un loc de muncă acceptabil, preferă
să plece la muncă în străinătate.
Majoritatea tinerilor angajaţi, participanţi la sondaj, activează în întreprinderi cu capital privat –
51,4%, iar 36,4% din tinerii angajaţi respondenţi activează în organizaţii cu capital public (fig. 3.2)
51,4
36,4
3,0 5,3 4,0
Întreprindere cucapital privat
Întreprindere cucapital public
Mixtă, capitalpublic şi privat
Mixtă, capitalnaţional şi străin
Organizaţie nonguvernamentală
Figura 3.2. Structura tinerilor angajaţi în funcţie de forma de proprietate a organizaţiei
Din figura 3.2 mai observăm că 4,0% din tinerii angajaţi participanţi la sondaj activează în
organizaţii non guvernamentale. Motivele pentru care tinerii se angajează în organizaţii
nonguvernamentale sunt diferite. Cei mai mulţi dintre ei se angajează cu scopul de a obţine experienţă
ce le-ar permite, ulterior, angajarea la un loc de muncă concret. În figura 3.3 sunt prezentate motivele
angajării tinerilor în organizaţiile non guvernamentale
41
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
6,2
26,3
38,7
48,4
0,10,11,20,2
Posibilitateade a acumula
experienţă
Posibilitateade a însuşi
practicistrăine
Oferirea unorprogrameflexibile de
muncă
Condiţii maibune demuncă
Din motivef ilantropice
Nu stiu Posibilitateade a-şi
manifestacalităţile
Şansa de apleca în
străinatate
Figura 3.3. Motivele angajării tinerilor în organizaţiile non guvernamentale
Potrivit figurii de mai sus, 48,4% din tinerii respondenţi consideră că tinerii se angajează în
organizaţii non guvernamentale cu scopul de a acumula experienţă, 38,7% - pentru însuşirea practicilor
străine, 26,3% se angajează datorită programelor flexibile de muncă, iar 6,1% - datorită condiţiilor de
muncă mai bune.
3.1.2. CONDIŢIILE DE ANGAJARE A TINERILOR
Perioada cea mai dificilă în viaţa tinerilor o reprezintă intervalul de timp de la finalizarea studiilor
până la încadrarea în câmpul muncii. Acest interval de timp poate să dureze de la câteva zile, în situaţii
ideale, până la un an şi mai mult. Persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă o perioadă de
timp de cel puţin şase luni devin mai descurajate şi pierd orice speranţă de a se angaja în câmpul
muncii. De aceea, foarte mulţi dintre aceştia consideră plecarea peste hotare ca unica soluţie pentru a-şi
menţine existenţa.
Potrivit rezultatelor sondajului, puţini sunt cei care au reuşit să se angajeze în câmpul muncii
imediat după finalizarea studiilor. În figura 3.4 este prezentată durata aflării tinerilor în căutarea unui
loc de muncă.
29,4
29,616,4
11,9
12,6Mai mult de un an
Timp de un an
Timp de 6 luni
Timp de 3 luni
M-am angajat imediat după finalizarea studiilor
Figura 3.4. Durata aflării tinerilor în căutarea unui loc de muncă
42
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Potrivit figurii 3.4, mai puţin de o treime din persoanele tinere au reuşit să se încadreze în câmpul
muncii imediat după finalizarea studiilor. 29,6% din tinerii angajaţi respondenţi s-au aflat în căutarea
unui loc de muncă timp de 3 luni. La fel, putem constata că aproape un sfert din tinerii angajaţi
participanţi la sondaj s-au aflat în căutarea unui loc de muncă cel puţin un an de zile. Este o pondere
destul de mare dacă luăm în consideraţie faptul că tinerii vin cu un entuziasm destul de mare din
instituţiile de învăţământ dar care se lovesc de imposibilitatea angajării datorită lipsei locurilor de
muncă vacante sau refuzului agenţilor economici de a angaja persoane tinere fără experienţă. Aceasta îi
descurajează şi mai mult, iar mulţi dintre ei nimeresc într-o stare de „panică” care durează în timp şi
care afectează, în acelaşi timp, şi psihicul tânărului.
Practica managementului resurselor umane ne demonstrează că există o multitudine de metode
care pot fi aplicate în procesul de angajare. Spre deosebire de celelalte categorii de persoane, tinerii
sunt acei care încearcă toate modalităţile de recrutare doar pentru a reuşi să se angajeze la un loc de
muncă. În figura 3.5 sunt prezentate modalităţile practicate de tinerii angajaţi la angajarea în câmpul
muncii.
43,341,5
5,9 2,6 1,6 2,4 3,21,0
Indi
vidu
al
Prin
inte
rmed
iul
prie
teni
lor/r
udel
or
În u
rma
conc
ursu
lui
anun
ţat î
n m
ass-
med
ia
Prin
inte
rmed
iul
agen
ţiei p
entru
ocup
area
forţe
ide
mun
că
Prin
inte
rmed
iul
agen
ţiilor
spec
ializ
ate
priv
ate
dere
crut
are
Târg
urile
locu
rilor
de m
uncă
Prin
inte
rmed
iul
auto
rităţ
ilor
publ
ice
loca
le
Cu
ajut
orul
INTE
RN
ET-u
lui
Figura 3.5. Modalităţile de angajare practicate de tinerii angajaţi
După cum se observă din figura 3.5, cea mai mare parte a tinerilor angajaţi au reuşit să se
angajeze individual, mergând la organizaţie şi oferindu-se drept cea mai potrivită persoană pentru
organizaţia respectivă. În acest fel, s-au angajat 43,3% din angajaţii tineri participanţi la sondaj. Deşi,
practica managementului resurselor umane constată că angajarea prin intermediul rudelor sau a
prietenilor este considerată cea mai subiectivă modalitate deoarece nu totdeauna sunt angajate cele mai
43
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
potrivite persoane la locurile respective de muncă, aceasta este destul de bine aplicată în Republica
Moldova. Aceasta ne-o demonstrează şi rezultatele sondajului care ne indică că 41,5% din respondenţi
s-au angajat prin această modalitate.
Cu toate că, există practici moderne de recrutare care au mare priză la tineri, acestea sunt puţin
aplicate în Republica Moldova. Din numărul total al tinerilor angajaţi respondenţi, 5,9% s-au angajat în
urma participării la concursul anunţat în mas media, 2,6% - prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea
forţei de muncă, 2,4% – prin intermediul târgurilor locurilor de muncă, 3,2% - prin intermediul
autorităţilor publice locale, 1,6% - prin intermediul agenţiilor specializate private de recrutare şi doar
1,0% - prin intermediul INTERNET - ului.
În timpul angajării, organizaţiile aplică diferite instrumente de selecţie cu scopul identificării şi
alegerii celor mai potrivite persoane. Unele organizaţii utilizează, în acelaşi timp, mai multe
instrumente de selecţie, în timp ce altele se rezumă doar la o simplă discuţie cu candidatul respectiv. În
figura nr. 3.6 sunt arătate instrumentele de selecţie aplicate de organizaţiile din Republica Moldova.
53,6
9,5
54,2
14,0
31,2 30,2
21,9
1,0 1,0 0,4 1,8
Curriculum vitae
Scrisoarea de intenţie
Interviul de selecţie
Testarea psihologică
Examinarea medicală
Termen de încercare (probă)
Referinţe din partea altor persoane
Buletin de identitate
Diploma de studii superioare
Testul de capacitate
Nici unul
Figura nr. 3.6. Instrumentele de selecţie aplicate la angajare
Din tabelul de mai sus constatăm că 54,2% din tinerii angajaţi respondenţi au susţinut un interviu
de selecţie la angajare, 53,6% au comunicat că li s-a cerut curriculum vitae la angajare, 31,2% au
menţionat că li s-a cerut examinarea medicală, 30,2% au trecut prin termenul de probă. În cazul a
21,9% din tinerii angajaţi li s-a solicitat referinţe din partea altor angajaţi, iar 9,5% au trebuit să
prezinte scrisoarea de intenţie. Aplicarea mai mult0r instrumente de selecţie în acelaşi timp este
determinată şi de valoarea postului vacant. Cu cât postul vacant are o valoare mai mare, angajatorii
încearcă să utilizeze o varietate de instrumente de selecţie pentru a se convinge că persoana triată este
cea mai potrivită.
44
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Orice activitate de angajare finalizează cu încheierea contractului individual de muncă între noul
angajat şi angajator. Deşi, Codul Muncii prevede ca absolut toate organizaţiile trebuie să încheie
contracte individuale de muncă cu proprii angajaţi, rezultatele sondajului nu ne confirmă acest lucru.
Potrivit acestuia, 72,7% din angajaţii tineri respondenţi au încheiat un contract individual de muncă la
momentul angajării, în timp ce 27,3% au menţionat că nu au încheiat un astfel de contract.
Orice contract individual de muncă conţine anumite clauze care trebuie respectate de ambele
părţi. De obicei, clauzele contractului individual de muncă se referă la: mărimea salariului, condiţiile de
muncă, durata programului de muncă etc. În încercarea de a vedea dacă tinerii angajaţi cunosc care sunt
clauzele stipulate în contractul individual de muncă am constatat următoarele rezultate (figura 3.7).
Fixarea termenului de încercare
23,1
Concediul şi durata acestuia
0,3
Păstrarea confidenţialităţii
0,5Angajare pentru o perioadă determinată
13,6
Responsabilităţile pentru munca efectuată
73,4Durata zilei de lucru
74,5
Drepturile şi obligaţiunile de muncă
84,5
Salariul83,4Condiţiile de muncă
79,9
Figura nr.3.7. Clauzele stipulate în contractul individual de muncă
Din figura nr. 3.7 se observă că majoritatea tinerilor angajaţi participanţi la sondaj care au
încheiat un contract individual de muncă cunosc, în mare parte, care sunt clauzele menţionate în acesta.
În acest fel, putem constata că 84,5% din cei care au încheiat un contract individual de muncă au
menţionat drepturile şi obligaţiunile de muncă, 83,4% - salariul, 79,9% - condiţiile de muncă, 74,5% -
durata zilei de muncă şi 73,4% - responsabilităţile pentru munca efectuată. Acestea sunt clauzele
tradiţionale care se regăsesc în majoritatea contractelor individuale de muncă elaborate de angajatori.
Pe lângă acestea, unele organizaţii preferă să includă în contractele individuale de muncă unele clauze
mai puţin tradiţionale. Aceasta ne-o confirmă rezultatele sondajului. Potrivit acestuia, pentru 23,1% din
cei care au încheiat un contract individual de muncă a fost fixat termenul de încercare, pentru 0,3% -
concediul şi durata acestuia, iar pentru 0,5% - păstrarea confidenţialităţii.
Deşi se află sub incidenţa Codului Muncii, angajatorii mai înaintează unele pretenţii sau restricţii
neoficiale faţă de noii angajaţi cum ar fi: munca peste program, prezenţa la muncă în zile de odihnă sau
sărbătoare, neacordarea concediilor de odihnă în corespundere cu doleanţele angajatului etc. În figura
nr. 3.8 sunt prezentate restricţiile înaintate de angajatori în momentul angajării.
45
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
0,4
6,7
5,7
8,5
18,2
27,1
33,4Durata de muncă peste program
Munca în zile de odihnă şi sărbătoarelegală
Neacordarea concediilor corespunzătorcu doleanţele proprii
Neacordarea salariului pe duratatermenului de încercare
Imposibilitatea de a fi promovat în postîn primii 5 ani de activitate
Altele
Grafic instabil de lucrui
gura nr. 3.8. Pretenţiile înaintate de angajatori în timpul angajării
Rezultatele sondajului ne arată că pretenţiile cele mai frecvente înaintate de patroni la angajarea
tinerilor se referă la munca peste programul normal de muncă – 33,4%, munca în zilele de odihnă şi
sărbătoare legală – 27,1%, neacordarea concediului conform propriilor doleanţe – 18,2%, neacordarea
salariului pe durata termenului de încercare – 8,5% etc. Din numărul total al tinerilor angajaţi
respondenţi, doar 6,7% au susţinut că angajatorii nu le-au înaintat nici un fel de pretenţii care ar putea
cădea sub incidenţa legislaţiei muncii în vigoare. Aceasta ne demonstrează faptul că foarte puţini
angajatori reuşesc să fie corecţi în relaţiile de muncă cu proprii angajaţi.
În momentul angajării, salariul este variabila negociată cel mai frecvent deoarece prezintă interes
pentru ambele părţi, atât pentru angajator cât şi pentru angajat. Cu părere de rău, în organizaţiile din
Republica Moldova decizia de stabilire a mărimii salariului este una unilaterală (figura nr. 3.9)
58,5%30,0%
11,5%
De angajator/patronPrin negociereConform tarifelor oficiale de salarizare
Figura 3.9. Modul de stabilire a salariului
Potrivit rezultatelor sondajului, 58,5% din tinerii angajaţi respondenţi au menţionat că salariul a
fost fixat de patron şi doar 11,5% au susţinut că salariul a fost stabilit în urma negocierilor avute cu
46
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
angajatorul. Pentru 30,0% din respondenţii angajaţi salariul a fost stabilit în conformitate cu tarifele
oficiale de salarizare. Aceasta este caracteristic tinerilor angajaţi din sectorul bugetar în care salariile se
stabilesc în baza legislaţiei salarizării în vigoare, iar negocierile, în cazul dat, sunt inutile.
Prin urmare, putem constata că tinerii se confruntă cu probleme la angajare datorită pretenţiilor,
uneori exagerate, din partea angajatorilor. Majoritatea persoanelor tinere nu reuşesc să se încadreze în
câmpul muncii imediat după finalizarea studiilor. Multiplele încercări de a se angaja îi fac să devină
mai puţin încrezători în propriile forţe.
3.1.3. STABILITATEA TINERILOR ANGAJAŢI ÎN ORGANIZAŢII
Potrivit literaturii de specialitate, fluctuaţia cea mai sporită a forţei de muncă se înregistrează în
primii ani de activitate ai angajatului în cadrul organizaţiei şi, în special, la angajaţii tineri. Fluctuaţia
forţei de muncă este mai mare în cazul tinerilor angajaţi şi este determinată de faptul că:
au mai multe pretenţii faţă de modul cum se desfăşoară activitatea în organizaţia
respectivă;
nu simt libertatea deplină în exercitarea sarcinilor de muncă;
interesele profesionale ale tinerilor angajaţi nu coincid cu interesele organizaţiei;
apar dificultăţi de realizare profesională etc.
Acestea sunt unele din cauzele care determină tinerii angajaţi să părăsească organizaţia. În cazul
în care tânărul angajat s-a menţinut în primul an de activitate probabilitatea ca acesta să-şi continue
cariera profesională în organizaţia respectivă este suficient de mare. De aceea, prin studiul dat ne-am
propus să vedem care este durata de angajare a tinerilor în cadrul organizaţiei. În figura nr. 3.10 este
prezentată perioada de activitate a tânărului angajat în organizaţie.
1-3 ani53,0%
Mai puţin de un an
28,3% 3-5 ani14,4
Mai mult de 5 ani4,3
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
0 1 2 3 4 5
Figura 3.10. Perioada de activitate a tinerilor angajaţi în cadrul organizaţiei
47
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Din figura de mai sus se observă că 53,0% din tinerii angajaţi chestionaţi activează în organizaţie
o perioadă de 1- 3 ani, 28,3% - mai puţin de un an, 14,4% - 3 – 5 ani şi 4,3% - mai mult de 5 ani.
Din totalul persoanelor tinere care activează în organizaţie mai puţin de 1 an, 2,1% sunt cu vârsta
de până la 18 ani, 76,1% - 18 – 24 ani şi 21,8% - 24 – 29 ani. Procentajul destul de mare al tinerilor
angajaţi cu vârsta de 18 – 24 ani care activează în organizaţie mai puţin de 1 an poate fi explicat prin
faptul că în această categorie intră persoanele care au absolvit studii profesionale de la diferite nivele:
superioare, colegiu, medii profesionale. Cât priveşte persoanele cu vârsta de 24 – 29 ani care activează
mai puţin de 1 an în organizaţie poate fi determinat de faptul că persoanele în cauză nu se află la prima
angajare, adică au activat anterior în alte organizaţii ceea ce ne vorbeşte despre fluctuaţia sporită a
forţei de muncă în rândul tinerilor sau perioada de căutare a unui loc de muncă a fost suficient de
mare.
Dacă echivalăm persoanele care activează în organizaţie o perioadă de 1 – 3 ani cu 100% atunci
din acestea doar 0,8% sunt cu vârsta de până la 18 ani, 54,2% - 18 – 24 ani şi 45,0% - 24- 29 ani.
Luând în consideraţie dificultăţile cu care aceştia se confruntă în căutarea unui loc de muncă, o
parte din tineri ar accepta orice post de muncă, chiar dacă acesta nu corespunde calificării profesionale
obţinută pe durata studiilor. Aceasta ne-o confirmă şi rezultatele cercetării sociologice. Din numărul
total al tinerilor angajaţi participanţi la sondaj, 65,2% activează conform calificării obţinute pe durata
studiilor, în timp ce 34,8% ocupă posturi de muncă ce nu corespund calificării obţinute. După cum
observăm, mai bine de o treime din tinerii angajaţi respondenţi au acceptat un post de muncă ce nu
corespunde calificării acestora.
Motivele pentru care tinerii angajaţi acceptă posturi de muncă ce nu corespund calificării lor sunt
diferite. În figura nr. 3.11 sunt arătate motivele pentru care tinerii angajaţi acceptă astfel de posturi de
muncă.
1,13,41,1
10,2
19,331,833,0
Impo
sibi
litat
eaan
gajă
rii p
esp
ecia
litat
e
Sala
riul m
icof
erit
pent
ruca
lific
area
deţin
ută
Act
ivită
ţile
desf
ăşur
ate
laac
est p
ost
core
spun
din
tere
selo
r
Şans
e m
aim
ari d
e a
face
carie
ră
Lips
am
eser
iei
Ofe
rirea
cond
iţiilo
r de
mun
căat
ract
ive
M-a
u ar
anja
tpă
rinţii
Figura 3.11. Motivele acceptării unui post de muncă ce nu corespunde calificării
48
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
După cum rezultă din figura nr. 3.11, motivele principale care i-au determinat pe tinerii angajaţi
să accepte un loc de muncă ce nu corespunde calificării lor au fost: imposibilitatea angajării pe
specialitate – 33,0% şi salariul mic oferit pentru calificarea obţinută – 31,8%. În afară de acestea, alte
motive ce i-au determinat să accepte un astfel de post au fost: activităţile desfăşurate la acest post
corespund intereselor – 19,3%, şanse mai mari de a face carieră – 10,2%, oferirea condiţiilor de muncă
atractive – 3,4%
Mărimea salariului are un impact deosebit asupra deciziei de a activa sau nu pe viitor la un anumit
post de muncă. În cazul tinerilor angajaţi, pretenţiile salariale sunt destul de mari, în sensul că
majoritatea nu ar accepta un loc de muncă salarizarea căruia este sub nivelul aşteptărilor lor. Aceasta
este şi cauza deficitului de personal din învăţământ şi sănătate în care tinerii, absolvenţi ai instituţiilor
de învăţământ, refuză să se angajeze, mai ales, în mediul rural. Salariile mici oferite în aceste domenii
de activitate „obligă” tinerii absolvenţi să se orienteze spre alte domenii de activitate unde salariile sunt
mai mari, fapt demonstrat de cercetarea efectuată care ne arată că mai bine de o treime din tinerii
angajaţi ocupă posturi de muncă ce nu corespund meseriei lor. În figura nr. 3.12 este prezentată
structura tinerilor angajaţi participanţi la sondaj după mărimea salariului.
32,626,326,7
11,3
3,2
Până la 700 lei 701 – 1000 lei 1001 – 1500 lei 1501 – 2000 lei Mai mult de 2000 lei
Figura 3.12. Nivelul salariului în rândul tinerilor angajaţi
Potrivit figurii 3.12, aproape o treime din tinerii angajaţi respondenţi primesc un salariu mai mare
de 2000 lei. Prin urmare, putem constata că aceştia primesc un salariu superior salariului mediu pe
economie. Din numărul total al tinerilor angajaţi respondenţi doar 3,2% au acceptat să activeze pentru
un salariu ce nu depăşeşte 700 lei, în timp ce pentru 11,3% din aceştia salariul variază între 701 – 1000
lei lunar.
După cum s-a menţionat deja, o parte din tinerii angajaţi, în primii ani de activitate profesională,
se află într-un proces de experimentare a mai multor locuri de muncă pentru a se stabili asupra
viitorului lor profesional. Decizia de a-şi continua activitatea într-o organizaţie sau alta depinde şi de
49
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
oportunităţile pe care acestea le oferă tinerilor angajaţi. Iată de ce, în cercetarea sociologică am încercat
să aflăm în ce măsură respondenţii doresc să-şi continue activitatea profesională în organizaţia în care
activau la momentul respectiv. Potrivit figurii 3.13, doar 48,0% din tinerii angajaţi respondenţi doreau
să-şi continue activitatea în organizaţia în care activau la momentul efectuării studiului, 25,0% nu
doreau acest lucru, în timp ce 27,0% nu erau decişi asupra viitorului lor profesional.
DA48%
NU ŞTIU27%
NU25%
Figura 3.13. Dorinţa tinerilor angajaţi de a-şi continua activitatea profesională în organizaţie
Faptul că mai bine de un sfert din tinerii angajaţi nu ştiu dacă vor dori să-şi continue activitatea
profesională poate fi determinată şi de perioada relativ mică de timp de aflare în organizaţia dată. În
afară de aceasta, există şi alte motive pentru care tinerii angajaţi respondenţi ar dori să plece din
organizaţia în care activează (figura 3.14)
9,1 3,0
20,4
40,9
11,711,9
16,2
Şanse redusede realizareprofesională
M-am angajat cuscopul de a
acumulaexperienţă
profesională
Dorinţa de aactiva într-oorganizaţieprestigioasă
Salariulinsuficient
Dorinţa de aactiva conform
meseriei
Gradul redus deocupare
Condiţiinefavorabile de
muncă
Figura 3.14. Motivele plecării tinerilor angajaţi din organizaţie
După cum rezultă din figura 3.14, salariul insuficient este motivul principal care-i determină pe
tinerii angajaţi să plece din organizaţie - 40,9%. Un alt motiv nu mai puţin important menţionat de
tinerii angajaţi respondenţi îl reprezintă condiţiile nefavorabile de muncă – 20,4%. Prin urmare, tinerii
angajaţi nu sunt dispuşi să activeze în orice condiţii de muncă doar pentru a-şi păstra locul de muncă.
În cazul dat, angajatorii ar trebui să se autosesizeze pentru a crea condiţii decente de muncă pentru
păstrarea angajaţilor în organizaţie. De asemenea, observăm că 16,2% din tinerii respondenţi care
50
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
doresc să plece au fost determinaţi şansele reduse de realizare profesională. Or, atunci când organizaţia
nu îţi oferă oportunităţile necesare de realizare profesională, în special în cazul tinerilor, aceştia
încearcă să se orienteze spre alte destinaţii.11,9% din tinerii angajaţi participanţi la sondaj s-au angajat
cu scopul de a acumula doar experienţă profesională. Prin urmare, aceştia din start nu au dorit să-şi
realizeze cariera profesională în organizaţia respectivă, urmărind doar un scop concret – acumularea
experienţei. La fel, constatăm că motivul a 11,7% din tinerii angajaţi respondenţi care vor să plece este
determinat de faptul că organizaţia în care activează nu este prestigioasă, iar 9,1% doresc să părăsească
organizaţia din considerentul că nu activează conform meseriei sau profesiei.
Ţinând cont de faptul că aproape jumătate din tinerii angajaţi respondenţi doresc să-şi continue
activitatea profesională în organizaţia în care activează la moment, rezultă că aceştia sunt mulţumiţi de
condiţiile oferite de angajatori sau au exigenţe mai reduse comparativ cu alte persoane. Prin studiul
realizat, ne-am dorit să aflăm care sunt motivele ce i-au determinat pe tinerii angajaţi respondenţi să se
realizeze profesional în organizaţia respectivă (figura 3. 15)
0,80,2
18,620,830,0
14,2
5,1 9,90,4
NR Oportunităţimari de a f i
promovat pescară
ierarhică
Activitateape care orealizez
corespundeinteresului
meu
Existăposibilităţi de
realizarepersonală
Salariulatractiv
Lipsa altoroportunităţide angajareîn localitate
Posibilitateaacumulăriiexperienţei
profesionale
Este oorganizaţieprestigioasă
Condiţii demuncă
prielnice
Figura 3.15. Motivele desfăşurării activităţii profesionale în organizaţie
Potrivit figurii de mai sus, 30,0% din tinerii respondenţi i-a determinat să activeze în organizaţia
dată datorită faptului că ceea ce realizează corespunde intereselor lor. De asemenea, 20,8% sunt
motivaţi de a activa în organizaţie datorită posibilităţilor de realizare profesională, 18,6% - datorită
salariului atractiv, iar 14,2% - ca rezultat al oportunităţilor de promovare pe scară ierarhică. În acelaşi
timp, constatăm că 9,9% doresc să-şi continue activitatea din considerentul că nu există alte
oportunităţi de angajare în localitatea în care trăieşte. În cazul dat, este vorba mai degrabă de o doleanţă
impusă de la sine. Neavând alte alternative, persoanele în cauză sunt „mulţumite” de ceea ce le oferă
organizaţia.
51
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Aşadar, menţinerea tinerilor angajaţi în organizaţie este o problemă cu sens dublu. Pe de o parte,
sunt tinerii angajaţi care în cazul în care nu sunt mulţumiţi de ceea ce le oferă patronul, datorită
pretenţiilor superioare faţă de cele ale altor categorii de angajaţi, ar putea să părăsească organizaţia,
chiar dacă ar putea întâlni dificultăţi în găsirea unui nou loc de muncă. Pe de altă parte, angajatorii fiind
nemulţumiţi de prestaţia tinerilor angajaţi ar putea găsi diferite pretexte pentru a-i concedia.
3.1.4. EXPUNEREA LA RISC A TINERILOR ANGAJAŢI
Pe durata primilor ani de activitate profesională tinerii angajaţi se află într-o stare de nesiguranţă,
nefiind siguri în aptitudinile, abilităţile şi cunoştinţele lor profesionale. Perioada de probă oferită
tinerilor angajaţi reprezintă încă o presiune care acţionează asupra psihicului tânărului angajat, neştiind
dacă va fi sau nu acceptat de către angajator la sfârşitul perioadei. Faptul că mulţi tineri angajaţi nu
reuşesc să se integreze la noul loc de muncă îi determină pe aceştia să plece din organizaţie. Diferenţa
de valori dintre tinerii angajaţi şi angajaţii cu o vârstă mai mare poate conduce la apariţia unor
neînţelegeri care până la urmă cei dintâi au de suferit: sau să plece din organizaţie sau să accepte
valorile impuse de ceilalţi.
Rezultatele cercetării sociologice ne arată că însăşi tinerii angajaţi din organizaţiile în care
activează consideră că sunt supuşi unui risc mai mare comparativ cu alte categorii de angajaţi, atunci
când este vorba de concediere (figura nr. 3. 16).
19%21%
60%
DA
NU
NU ŞTIU
Figura 3.16. Expunerea la risc a tinerilor angajaţi faţă de concediere
Din figura de mai sus, se observă că 19,0% din tinerii angajaţi respondenţi consideră că sunt
supuşi unui risc mai mare de a fi concediaţi comparativ cu celelalte categorii de angajaţi. De asemenea,
putem constata că 21,0% nu ştiu dacă sunt supuşi unui risc mai mare de a fi concediaţi. Aceasta ne
demonstrează faptul că aceştia nu au conştientizat problema în cauză.
Este important de a afla ce i-a determinat pe tinerii angajaţi să afirme că sunt supuşi unui risc mai
mare de a fi concediaţi comparativ cu alte categorii de angajaţi. În figura nr. 3.17 sunt prezentate
52
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
constatările pentru care tinerii angajaţi respondenţi consideră că sunt supuşi unui risc mai mare de a fi
concediaţi.
17,0
46,8
48,9
În ultimul timp au fost concediate doar persoane tineredin organizaţie
Persoanele tinere sunt fără experienţă profesională
Conducerea organizaţiei are mai puţină încredere înangajaţii tineri
Figura 3.17. Cauzele expunerii unui risc mai mare la concediere în opinia tinerilor angajaţi
După cum rezultă din figura 3.17, participanţii la sondaj consideră că conducerea organizaţiei are
mai puţină încredere în angajaţii tineri. 48,9% din cei care au menţionat că sunt expuşi unui risc mai
mare au confirmat acest lucru. 46,8% consideră că sunt supuşi unui risc mai mare din considerentul că
tinerii angajaţi sunt fără experienţă profesională. Cel mai grav pare afirmaţia acelor 17,0% din tinerii
angajaţi care consideră că sunt expuşi unui risc mai mare deoarece, în ultimul timp, au fost concediate
doar persoane tinere în organizaţia în care activează.
Expunerea unui risc mai mare a tinerilor angajaţi poate fi determinată şi de faptul dacă aceştia se
simt marginalizaţi în cadrul organizaţiei. Potrivit rezultatelor sondajului, 17,5% din tinerii angajaţi au
simţit o marginalizare în organizaţia în care activează (figura nr. 3.18).
17,9%17,5%
64,5%
DA NU NU ŞTIU
Figura 3.18. Marginalizarea tinerilor angajaţi în cadrul organizaţiei
Faptul că 17,5% din tinerii angajaţi au constatat că sunt marginalizaţi în cadrul organizaţiei, iar
17,9% nu s-au determinat demonstrează că problema există în cadrul organizaţiilor. În cazul dat
managementul superior al organizaţiilor ar trebui să revadă politica privind raporturile de muncă pentru
53
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
a se evita o astfel de problemă. În general, marginalizarea în cadrul organizaţiei tinerii angajaţi au
perceput-o în diferite moduri (figura nr. 3.19).
Oportunităţi mai reduse de promovare
42,0
Nepreţuirea mentalităţii moderne, a ideilor novatoare
1,1
Reducerea posibilităţii de implicare a tinerilor angajaţi în activitatea
organizaţiei35,2
Acces limitat la programe de instruire
profesională17,0
Nesolicitarea părerii în luarea anumitor
decizii51,1
Figura nr. 3.19. Formele de marginalizare a tinerilor angajaţi
Potrivit figurii de mai sus, 51,1% din cei care se consideră marginalizaţi au simţit acest lucru
atunci când nu li s-a solicitat părerea la luarea anumitor decizii, 42,0% - prin oferirea unor oportunităţi
mai reduse de promovare, 35,2% - prin neimplicarea acestora în activitatea organizaţiei şi 17,0% - prin
limitarea la programele de instruire profesională. Existenţa unor forme de marginalizare a tinerilor
angajaţi ne vorbeşte despre un management mai puţin performant pe care îl aplică conducerea
organizaţiei în materie de resurse umane. De fapt, tinerii angajaţi reprezintă categoria cea mai activă
care doreşte să se afirme, chiar de la începutul activităţii sale profesionale, pentru a crea o impresie
favorabilă în mediul organizaţiei. Atunci când ei simt această limitare, unii, cei mai ambiţioşi, părăsesc
organizaţia în căutarea unor noi oportunităţi, în timp ce alţii îşi reduc entuziasmul, conformându-se cu
situaţia creată.
Tinerii angajaţi se simt expuşi riscului şi din simplul considerent că nu cunosc în ce măsură
cunoştinţele şi abilităţile profesionale însuşite pe durata studiilor vor fi utile pentru exercitarea
sarcinilor şi obligaţiunilor de muncă. Chiar de la începutul activităţii profesionale, tinerii angajaţi pot
constata acest lucru.
Pornind de la aceasta, în continuare ne-am propus să concretizăm în ce măsură tinerii angajaţi
sunt mulţumiţi de studiile lor profesionale. În rezultatul cercetării sociologice, s-a constatat că 75,3%
din tinerii angajaţi sunt mulţumiţi de studiile profesionale efectuate, 12,5 nu sunt mulţumiţi de studiile
lor profesionale, în timp ce 12,3% nu au studii profesionale sau de specialitate. Faptul că există
persoane care nu sunt nemulţumite de studiile profesionale realizate ne demonstrează că există anumite
54
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
rezerve şi la acest capitol. De aceea, ne-am propus să aflăm care sunt motivele nemulţumirii tinerilor
angajaţi de nivelul cunoştinţelor profesionale acumulate pe durata studiilor (figura nr. 3. 20)
42,9
71,4
25,4
Calitatea redusă a studiilor
O parte din cunoştinţeleacumulate nu îmi sunt utile înactivitatea pe care o desfăşor
Cerinţele angajatorilor înmaterie de cunoştinţeprofesionale sunt cu mult maimari
Figura nr. 3.20. Cauzele nemulţumirii de nivelul studiilor profesionale
Din totalul tinerilor angajaţi care sunt nemulţumiţi de studiile profesionale, 42,9% consideră
cauza principală – calitatea redusă a acestora. Mai alarmantă este situaţia inadvertenţei dintre
cunoştinţele acumulate pe durata studiilor şi cele necesare, ulterior, în activitatea profesională. 71,4%
din tinerii angajaţii nemulţumiţi au constatat că o parte din cunoştinţele profesionale acumulate nu le
sunt utile în activitatea pe care o desfăşoară. În cazul dat, ar trebui să se autosesizeze şi instituţiile de
învăţământ responsabile de instruirea profesională a tinerilor în vederea elaborării unor planuri sau
programe adecvate de studii reieşind din realităţile şi necesităţile economiei naţionale. O colaborare
mai strânsă dintre instituţiile de învăţământ şi angajatori, mai ales atunci când este vorba de programe
de studii, va conduce la aceea că cerinţele celor din urmă în materie de cunoştinţe profesionale vor fi
luate în calcul de primii, ceea ce va asigura o pregătire profesională mai bună a tinerilor. Or, la
momentul efectuării studiului 25.4% din tinerii angajaţi nemulţumiţi consideră că angajatorii au cerinţe
foarte mari în materie de cunoştinţe profesionale. Aceasta ne demonstrează încă o dată faptul că trebuie
să existe o „apropiere” mai evidentă a instituţiilor de învăţământ de agenţii economici în vederea unei
colaborări mai eficiente în acest domeniu.
Deşi, tinerii angajaţi consideră că sunt expuşi unui risc mai mare faţă de alte categorii de angajaţi
sau sunt marginalizaţi în anumite aspecte, aceştia consideră că managementul superior al organizaţiei
are o atitudine favorabilă la adresa lor (figura nr. 3.21).
55
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
1,422,1
53,2
20,02,6 0,8
NR
Foarte bună
Bună
Satisfăcătoare
Nesatisfăcătoare
Foartenesatisfăcătoare
Figura nr. 3.21. Atitudinea conducerii organizaţiei faţă de tinerii angajaţi
Potrivit figurii de mai sus observăm că ¾ din angajaţii categoriei date consideră că managementul
superior al organizaţiei are o atitudine bună şi foarte bună faţă de ei, 20,0% - o atitudine satisfăcătoare,
2,6% - o atitudine nesatisfăcătoare şi 0,8% - o atitudine foarte nesatisfăcătoare.
Prin urmare, neîncrederea în forţele proprii îi determină pe tinerii angajaţi să simtă o anumită
stare de nesiguranţă. La rândul său, starea de nesiguranţă în rândul tinerilor îi determină pe aceştia să
afirme că sunt expuşi unui anumit risc comparativ cu alte categorii de angajaţi. Vulnerabilitatea
tinerilor angajaţi poate fi provocată şi de alte categorii de angajaţi ai organizaţiei sau, în cel mai rău
caz, de către managementul superior al organizaţiei. De aceea, politica managementului superior al
organizaţiei în raport cu tinerii angajaţi trebuie să fie una de încurajare şi stimulare care le-ar asigura
mai multă încredere în forţele proprii.
3.2 TINERII CARE ACTIVEAZĂ PE CONT PROPRIU
În condiţiile economiei concurenţiale persoanele apte de muncă pot alege mai multe forme pentru
a-şi desfăşura activitatea profesională şi anume:
desfăşurarea activităţii în cadrul unei organizaţii cu statut de angajat;
iniţierea şi dezvoltarea propriei afaceri în calitate de antreprenor;
realizarea unor activităţi pe cont propriu, care au un caracter neoficial.
Realizarea unor activităţi pe cont propriu este la latitudinea fiecărei persoane, această formă de
încadrare având atât avantaje cât şi dezavantaje. Avantajele, persoanele care activează pe cont propriu
le simt imediat ca rezultat al sporirii veniturilor acestora, prin neachitarea taxelor şi impozitelor către
stat. Dezavantajele se vor resimţi mai târziu, odată cu ieşirea la pensie a persoanelor respective când
vor beneficia doar de mărimea unei pensii minime.
56
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Activităţi pe cont propriu poate desfăşura orice persoană indiferent de meseria sau profesia pe
care o deţin sau neavând chiar nici o meserie (figura nr. 3.22)
0,80,30,34,0
0,30,50,30,5
31,7
1,30,52,5
1,50,3
1,81,82,00,3
4,31,5
3,8
2,80,80,8
1,81,3
5,8
5,0
13,4
0,34,3
0,31,00,50,3
0,81,3
Agric
ultu
răAl
imen
taţie
Antre
nor
Arhi
tect
Barm
en
Bioc
him
ieBu
căta
r
Ciz
mar
Con
stru
cţii
Con
tabi
l
Cro
itor
Des
ign
Econ
omie
Elec
trici
anEl
ectro
nica
Friz
erIn
gine
r ITJu
rispr
uden
ţăJu
rnal
ism
Laca
tus
Lim
bi s
trăin
e
Man
agem
ent
Man
ichi
urM
ecan
ic
Med
icin
ăM
erce
olog
ie
Muz
ican
tN
u am
Peda
gogi
e
Pict
orie
Poliţi
e
Psih
olog
ieSe
cret
aria
tSo
ciol
og
Şofe
rTu
rism
Figura 3. 22. Meseriile (domeniile profesionale) deţinute de tinerii care activează pe cont propriu
Din figura 3. 22 denotă faptul că tinerii care activează pe cont propriu deţin o varietate de meserii,
iar activităţile desfăşurate de aceştia pot să nu corespundă meseriei lor. Însă, cea mai mare parte din
tineri care desfăşoară activităţi pe cont propriu nu au nici o meserie – 31,7%. De asemenea, putem
constata că 13,4% din respondenţii care desfăşoară astfel de activităţi deţin profesii din domeniul
construcţiilor (zidar, tâmplar, tencuitor, zugrav etc.). Mai putem menţiona că tinerii care desfăşoară
astfel de activităţi, posedă meserii sau profesiuni obţinute în instituţiile de învăţământ de orice nivel
(mediu profesional, colegiu sau universitar).
Activităţile pe care le desfăşoară tinerii pe cont propriu sunt destul de variate: de la prelucrarea
individuală a pământului până la plecările periodice peste hotare. În figura nr. 3. 23 sunt prezentate
activităţile desfăşurate de tineri pe cont propriu.
7,67,6
4,01,0
16,9
38,824,2
Prelucrarea individuală a pământului
Croitorie
Tâmplărie
Artizanat
Activităţi în construcţii
Activităţii periodice peste hotare
Prestarea diferitor servicii
Figura nr. 3. 23. Activităţile desfăşurate pe cont propriu de către tineri
57
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Rezultatele sondajului sociologic ne arată că 38,8% din tinerii care activează pe cont propriu se
orientează la plecările şi muncă desfăşurată periodic peste hotare. Această formă de activitate este
cauzată, atât de dificultatea angajării în câmpul muncii în Republica Moldova cât şi de posibilitatea
obţinerii unor venituri mai mari. Fiind la vârsta când fiecare se gândeşte la întemeierea unei familii,
tinerii pleacă peste hotare cu scopul de a acumula un anumit capital anume în acest scop.
La fel, putem constata că aproape un sfert din tinerii care activează pe cont propriu se ocupă de
prestarea diferitor servicii (traduceri, consultanţă juridică, asistenţă financiară, menaj etc.). Persoanele
date fac acest lucru nu din imposibilitatea de a se angaja, ci le este mai convenabil să desfăşoare
activităţile în acest mod. Peste 16% din această categorie de tineri desfăşoară activităţi în construcţii,
iar 7,6% fac croitorie, de obicei la domiciliu. Din numărul total al tinerilor care desfăşoară activităţi pe
cont propriu, doar 7,6% se ocupă de prelucrarea individuală a pământului. Aceasta ne demonstrează
faptul că agricultura este mai puţin agreată de tineri şi datorită condiţiilor grele de muncă şi a
veniturilor reduse pe care le-ar putea obţine din această activitate.
Este relevant de a determina în ce măsură activităţile desfăşurate pe cont propriu corespund
meseriilor sau profesiunilor deţinute de tinerii respectivi. Corelaţia prezentată în tabelul 3.2 ne
demonstrează că nu toate activităţile pe cont propriu desfăşurate de tineri corespund meseriilor sau
profesiunilor pe care aceştia le deţin.
După cum rezultă din tabelul 3.1, activităţile din domeniul construcţiilor nu sunt realizate de
tineri care posedă meserii sau profesiuni specifice acestui domeniu. Activităţi în domeniul
construcţiilor desfăşoară tineri care deţin meserii sau profesiuni de: bucătar, inginer, manager, lăcătuş,
informatician etc., însă cei mai mulţi din cei care desfăşoară activităţi în construcţii sunt fără meserie –
29,0%. Din tinerii care se ocupă de prelucrarea individuală a pământului observăm că 46,3% din
aceştia sunt fără studii şi doar 17,9% au studii în domeniul agronomiei.
Din numărul total al tinerilor care pleacă periodic peste hotare, 33,5% sunt fără studii
profesionale, adică nu au însuşit nici o meserie sau profesiune în timp ce 66,5% sunt posesori a
diferitor meserii şi profesiuni şi anume: bucătar – 3,2%, contabil – 5,2%, economist – 4,2%, jurist –
7,1%, pedagog – 6,5%, medic – 3,2% etc. O parte din tinerii care pleacă periodic peste hotare pentru
desfăşurarea diferitor activităţi deţin meserii care sunt destul de solicitate şi pe piaţa muncii din
Republica Moldova. În cazul dat, nu se pune problema dificultăţii angajării în câmpul muncii, dacă ne
referim la tinerii care deţin profesiunile de pedagog, medic, zidar, tencuitor etc. cât dorinţa acestora de
a obţine un venit cu mult mai mare.
58
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Tabelul 3.1 Corelaţia dintre activităţile desfăşurate pe cont propriu şi meseriile sau domeniile profesiunile deţinute de tineri
- în procente -Meseriile sau profesiunile
Prelucrarea individuală a pământului
Croitorie
Tâmplărie Artizanat Construcţii
Plecări periodice
peste hotare
Prestarea diferitor servicii
Agronom 17,9Antrenor sportiv 0,6Arhitect 3,3 0,6Barman, chelner 0,6 4,3Bucătar 10,7 50,0 3,0 3,2 6,5Cizmar 1,1Contabil 3,6 1,5 5,2 9,8Croitor 73,5 1,3 1,1Designer 1,3 1,1Economist 1,5 4,2 4,3Electrician 1,3 1,1Frizer 7,1 1,3 7,6 Inginer 10,6 3,2 3,3Informatician 1,5 1,9 2,2Jurist 3,3 6,2 1,5 7,1 4,3Jurnalist 1,1Lăcătuş 4,6 1,9 2,2Manager 3,0 2,6 3,3Manichiureză 1,1Mecanic 3,6 2,6 1,1Medic, Asistent medical
3,3 1,5 3,2 2,2
Medic veterinar 1,1Merceolog 2,2Muzician 5,4Pedagog 3,3 1,5 6,5 3,3PictorPietrar 1,5Psiholog 3,6 0,6Secretar referent 1,1Silvicultor 1,5Sociolog 1,1Specialist în artizanat
25,0
Specialist în turism 0,6Sudor 1,3 2,2Şofer 3,6 1,5 0,6Tâmplar 3,6 75,0 3,0 1,3Tehnician 1,5 1,3Tencuitor 15,2 2,5Translator 3,2 2,2Zidar 25,0 13,6 3,6Zugrav 3,0 2,9 1,1Vânzător 1,1Fără meserie 46,3 13,3 18,8 29,0 33,5 21,5
TOTAL 100 100 100 100 100 100
59
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Faptul că tinerii angajaţi recurg la desfăşurarea activităţilor pe cont propriu poate avea atât un
caracter voluntar cât şi involuntar. Dorinţa pentru care tinerii angajaţi desfăşoară astfel de activităţi este
determinată de aspiraţiile acestora legate de preocuparea profesională. Există însă situaţii când tinerii
angajaţi acceptă astfel de situaţii neavând alte soluţii în acest sens. În figura nr. 3.24 sunt prezentate
motivele pentru care tinerii angajaţi desfăşoară activităţi pe cont propriu.
18,49,37,3
13,619,9
1,00,50,3
52,1
2,5
Lipsa locurilorde muncă în
localitateconformmeseriei
Concediereadin cadrul
organizaţieica rezultat al
reduceriiactivităţii
Lipsa uneimeserii
concrete caremi-ar permite
să măangajez
Am renunţatbenevol lalocul demuncă
Imposibilitateaangajării fărăexperienţă în
muncă
Dorinţa de a f iindependentîn activitateaprofesională
Dorinţa de aobţine un
venit mai mare
Activezconformstudiilor
Corespundeintereselor
mele
Imposibilitateacontinuăriistudiilor
Figura 3.24. Motivele desfăşurării activităţilor pe cont propriu
Potrivit figurii 3.24, mai bine de jumătate din tinerii care desfăşoară astfel de activităţi o fac din
dorinţa de a obţine un venit mai mare. Prin urmare, salariul oferit de organizaţii este net inferior faţă de
venitul obţinut din astfel de activităţi, de aceea tinerii le acceptă, chiar dacă nu există o stabilitate în
timp comparativ cu statutul de angajat. 19,9% desfăşoară astfel de activităţi involuntar, ca rezultat al
lipsei locurilor de muncă în localitate conform meseriei, 13,6% - din lipsa unei meserii concrete care i-
ar permite să se angajeze, 9,3% - din imposibilitatea angajării fără experienţă în muncă şi 2,5% - ca
rezultat al concedierii din cadrul organizaţiei.. Deci, a fost o decizie impusă de situaţie. 18,45% au
recurs la astfel de activităţi din dorinţa de a fi independent profesional. Rezultă că tinerii în cauză
desfăşoară activităţi pe cont propriu şi din proprie iniţiativă, asumându-şi riscurile şi consecinţele
ulterioare. Mai observăm că 0,3% fac acest lucru doar din dorinţa de a activa conform studiilor.
Rezultatele cercetării ne mai arată că 7,3% au renunţat benevol la locul de muncă. Renunţarea
benevolă la locul de muncă poate fi determinată de:
nepotrivirea aspiraţiilor lor profesionale cu cele ale organizaţiei;
climatul social favorabil din organizaţia respectivă;
observarea presiunilor exercitate de managementul superior la adresa tinerilor;
programul de muncă inadecvat oferit de patron etc.
60
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
În figura nr. 3. 25 sunt prezentate cauzele renunţării benevole la locul de muncă din partea
tinerilor.
82,8
3,417,2
10,36,9
Atitudineapatronului /
conducătoruluiorganizaţiei faţă de
tinerii angajaţi
În urma conflictuluigenerat între mine
şi patron
Salariul mic oferitde patron
Programul demuncă impus de
patron
Nu-mi convinemeseria
Figura 3.25. Cauzele renunţării benevole la locul de muncă
Din figura 3.25 denotă faptul că motivul principal pentru care tinerii au renunţat benevol la locul
de muncă a fost salariul mic oferit de patron – 82,8%. De asemenea, constatăm că 17,2% din tinerii
care activează pe cont propriu, participanţi la sondaj, au renunţat la locul de muncă din cauza
programului de muncă impus de patron.10,3% au renunţat la locul de muncă în urma conflictului
generat între tânărul angajat şi patron, iar 6,9% - ca rezultat al atitudinii nefavorabile a patronului faţă
de tinerii angajaţi. În cazul a 3,4% din tineri care activează pe cont propriu, renunţarea la locul de
muncă a fost dictată de faptul că nu sunt mulţumiţi de meseria sau profesiunea pe care o deţin.
După cum s-a menţionat, o parte din tineri desfăşoară activităţi pe cont propriu, deoarece nu au
reuşit să se angajeze în câmpul muncii după finalizarea studiilor. Altă parte din tineri desfăşoară astfel
de activităţi ca urmare a renunţării la locul de muncă, considerând această formă mai avantajoasă. Prin
urmare, perioada de timp în care tinerii activează pe cont propriu poate fi de la câteva luni şi mai mult.
În figura 3.26 este prezentată perioada de timp de când tinerii angajaţi desfăşoară activităţi pe cont
propriu.
18,1
51,4
22,4
8,1
Mai puţin de 1 an 1 – 3 ani 3 – 5 ani Mai mult de 5 ani
Figura nr. 3.26. Durata de desfăşurare a activităţilor pe cont propriu de către tineri
61
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Din figura 3.26 rezultă că mai bine de 50% din tinerii care desfăşoară activităţi pe cont propriu
durata de timp este de 1 – 3 ani. În cazul a peste 30% din tineri durata de desfăşurare a activităţilor pe
cont propriu este mai mare de 3 ani. !8,1% din tineri care activează pe cont propriu fac acest lucru mai
puţin de un an.
Deprinderea de a desfăşura activităţi pe cont propriu poate conduce la aceea că tinerii să nu mai
dorească să se angajeze oficial la un loc de muncă. Aceasta este confirmată şi de rezultatele sondajului
în care doar o treime din tinerii care activează pe cont propriu ar accepta să se angajeze în cadrul unei
organizaţii dacă li s-ar oferi această oportunitate în timp ce ⅔ nu ştiu sau nu doresc acest lucru (figura
nr. 3.27).
32,2
33,534,3
Da Nu Nu ştiu
Figura nr. 3.27. Dorinţa de angajare a tinerilor care activează pe cont propriu
O dată ce mai bine de ⅓ din tinerii care activează pe cont propriu nu doresc să se angajeze în
cadrul unei organizaţii, este important de a vedea care sunt cauzele ce i-a determinat să afirme acest
lucru. În rezultatul cercetării sociologice au fost identificate mai multe cauze ce-i determină pe tineri să
nu se angajeze oficial în câmpul muncii. În figura nr. 3.28 sunt prezentate cauzele invocate de tineri
pentru neangajarea în cadrul unei organizaţii.
Venitul obţinut din activităţile pe cont
propriu depăşeşete cu mult salariile oferite pentru o eventuală
angajare51,9
Îmi convine să desfăşor activitatea în
acest mod45,9
Nu accept un program de muncă impus de
cineva18,0
Nedorinţa de a plăti impozite şi taxe la stat
6,0
Nu am meserie0,8
Salarii neatractive0,8
Figura nr. 3.28. Motivele neangajării tinerilor care activează pe cont propriu
62
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Potrivit figurii nr. 3.28, principalul motiv al neangajării tinerilor care activează pe cont propriu
constă în faptul că venitul obţinut din astfel de activităţi depăşeşte cu mult salariile oferite pentru o
eventuală angajare – 51,9%. De asemenea, constatăm că în cazul a 45,9% această formă de activitate le
este convenabilă tinerilor , considerând-o ca ceva normal. 18,0% nu doresc să se angajeze din cauza
programului de muncă impus de patron, iar 6,0% - cu scopul evitării plătirii impozitelor şi taxelor către
stat.
Prin urmare, desfăşurarea activităţilor pe cont propriu reprezintă o soluţie de scurtă durată, până
la găsirea unui nou loc de muncă. În viziunea tinerilor, activitatea pe cont propriu este privită ca o
normalitate, fapt ce îi determină pe mulţi de a nu dori să se angajeze în cadrul unei organizaţii, fără a
lua în calcul eventualele consecinţe sau riscuri la care se supun.
3.3 TINERII ÎNTREPRINZĂTORI
Tinerii întreprinzători reprezintă o altă categorie a forţei de muncă tinere. Anume persoanele
tinere sunt cele mai predispuse la iniţierea propriei afaceri. Cunoştinţele profesionale acumulate pe
durata studiilor, lipsa locurilor de muncă atractive pentru tineri, dorinţa de afirmare proprie sunt
motivele principale ce îi determină pe tineri să dezvolte o afacere. Din totalul tinerilor întreprinzători
respondenţi, 73,5% sunt cu studii superioare, 15,4% au studii medii de specialitate (colegiu), 5,1% -
studii medii profesionale, 4,3% - studii medii sau liceale şi 1,7% - studii gimnaziale. Aceasta ne
demonstrează faptul că tinerii cu studii, în special cu studii superioare, au o mai bună pregătire generală
şi profesională ce le permite să iniţieze propria afacere.
Majoritatea tinerilor întreprinzători sunt abia la începutul propriilor afaceri, iar aceste nu sunt de
proporţii semnificative, având viitorul pentru a o dezvolta. În figura nr. 3.29 este arătată perioada de
timp de când tinerii întreprinzători şi-au dezvoltat afacerea.
23,5%
59,7%
12,6% 4,2%Mai puţin de 1 an
1 – 3 ani
3 – 5 ani
Din momentulf inalizării studiilor
Figura nr. 3.29. Activitatea tinerilor în calitate de întreprinzător
63
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Potrivit rezultatelor sondajului, cea mai mare parte a tinerilor activează în domeniul afacerilor de
o perioadă de timp de 1 – 3 ani – 59,7%. Aproape un sfert din tinerii întreprinzători, participanţi la
sondaj şi-au iniţiat propria afacere de mai puţin de un an. 12, 6% activează în sfera afacerilor de 3 – 5
ani, în timp ce 4,2% şi-au iniţiat propria afacere din momentul finalizării studiilor. Aceştia din urmă pot
fi consideraţi cei mai hotărâţi în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor proprii. Încă din timpul studiilor
aceştia au acumulat cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a-şi dezvolta propria afacere. O parte din
tineri au decis să-şi dezvolte propria afacere după ce au activat o anumită perioadă de timp cu statut de
angajat în cadrul unei organizaţii.
Domeniile cele mai preferate în care tinerii doresc să-şi dezvolte propriile afaceri sunt comerţul şi
serviciile (figura nr. 3.30)
1,77,6
16,0
5,0
24,4
6,7
36,1
2,5
Indu
strie
Agric
ultu
ră
Con
stru
cţii
Tran
spor
t
Com
erţ ş
i alim
enta
ţiepu
blic
ă Turis
m
Serv
icii
Ocr
otire
a să
nătă
ţii
Figura nr. 3. 30. Domeniile în care tinerii întreprinzători preferă să-şi dezvolte afacerile
Din figura nr. 3.30 denotă faptul că serviciile este domeniul cel mai preferat în care tinerii şi-au
iniţiat afaceri – 36,1%. Aproape un sfert din tinerii întreprinzători participanţi la sondaj şi-au iniţiat
afacerile în domeniul comerţului şi alimentaţiei publice. La fel, constatăm că industria este domeniul
cel mai puţin preferat în care tinerii doresc să-şi iniţieze propriile afaceri – doar 1,7%. Aceasta poate fi
explicată şi prin faptul că afacerile în industrie necesită surse financiare mult mai mari pe care tinerii
nu le au disponibile pentru a le investi. De aceea, tinerii se orientează, mai întâi, spre acele domenii de
activitate care nu necesită surse financiare importante. Ulterior, în urma acumulării unor surse
financiare semnificative, aceştia pot să-şi reorienteze afacerile şi în alte domenii de activitate ale
economiei naţionale.
64
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
După cum s-a menţionat deja, tinerii reprezintă categoria cea mai indicată pentru dezvoltarea
afacerilor. Motivaţiile tinerilor pentru a-şi dezvolta afacerile sunt cu mult mai mari decât în cazul
celorlalte categorii de forţă de muncă. În figura 3.31 sunt prezentate motivele ce i-au determinat pe
tineri să-şi iniţieze propriile afaceri.
0,80,82,55,919,3
37,027,723,5
76,5
Dorinţa de alucra pentru
sine
Calităţile deîntreprinzător
Cunoştinţeleprofesionaleacumulate în
timpul studiilor
Ambiţiapersonală
Lipsa unui locde muncă
Lipsaconcurenţilor
în aceastăsferă deactivitate
Dorinta de acîştiga unvenit mai
mare
Necesitateade a investi
banii
Nu ştiam cemeserie să
învăţ
Figura nr. 3.31. Motivele iniţierii propriei afaceri
Potrivit rezultatelor sondajului, principala motivaţie ce i-a determinat pe tineri să iniţieze afaceri o
reprezintă dorinţa de a lucru pentru sine – 76,5% din tinerii întreprinzători respondenţi. Adică, mai bine
iniţiez propria afacere şi muncesc pentru sine decât să muncesc pentru prosperarea afacerilor altora.
Aproape un sfert din tinerii întreprinzători participanţi la sondaj şi-au iniţiat afacerea datorită calităţilor
de întreprinzător Mai bine de un sfert din tineri şi-au iniţiat propria afacere datorită cunoştinţele
profesionale acumulate pe durata studiilor. Prin urmare, studiile care le-au efectuat le-a permis să
acumuleze şi cunoştinţele necesare pentru a iniţia o afacere. Tinerii se consideră cei mai ambiţioşi în tot
ce fac, inclusiv în domeniul afacerilor. Nu în zadar, 37,0% din tinerii întreprinzători consideră că
ambiţia personală i-a determinat să iniţieze o afacere. Pentru 19,3% din tinerii întreprinzători, iniţierea
propriei afaceri a constituit unica soluţie pentru a avea o preocupare. 5,9% au hotărât să-şi dezvolte
propria afacere ca urmare a „terenului” liber în sfera respectivă de activitate. Prin urmare, persoanele
respective, înainte de a iniţia afacerea, au analizat capacitatea de absorbţie a produselor sau serviciilor
oferite, aceasta oferindu-le posibilitatea să exploreze cât mai eficient sfera respectivă de activitate.
Deşi, tinerii sunt predispuşi spre afaceri, aceştia mai puţin participă la diferite concursuri de grant-uri
oferite de diferite organizaţii internaţionale ce le-ar facilita, într-un fel, iniţierea afacerii proprii.
Bineînţeles, că orice debut este dificil, inclusiv în domeniul afacerilor. Deşi, sunt „înarmaţi” cu
ambiţie personală şi cunoştinţe profesionale suficiente, tinerii nu au încă maturitatea necesară pentru a
se lansa de sine stătător în afaceri. Foarte puţini sunt din cei care de unii singuri reuşesc să-şi dezvolte
afacerea, înfruntând o multitudine de probleme. În mare parte, tinerii care doresc să iniţieze o afacere
65
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
sunt ghidaţi de anumite persoane care le servesc în calitate de mentori. În figura nr. 3. 32 tinerii
întreprinzători au indicat persoanele care i-au susţinut la iniţierea afacerii.
PărinţiiFoşti colegidin timpulstudiilor
Persoane dindomeniulafacerilor
Autorităţilepublice locale
Am dezvoltatafacerea pecont propriu
Rudele
1,7
29,4
0,814,3
4,2
55,5
Figura nr. 3.32. Persoanele oferite să acorde ajutor tinerilor întreprinzători
Din figura de mai sus, se observă că tinerii întreprinzători la dezvoltarea propriei afaceri au contat
cel mai mult pe susţinerea părinţilor – 55,5%. Aproape 30% din tinerii întreprinzători participanţi la
sondaj susţin că au dezvoltat afacerea pe cont propriu, fără nici un sprijin din partea altor persoane.
Doar 14,3% au susţinut că au fost ajutaţi la iniţierea afacerii de persoane din domeniul afacerilor şi doar
0,8% au fost susţinuţi de autorităţile administraţiei publice locale.
Aproape fiecare tânăr doreşte de a avea o afacere, indiferent de mărimea acesteia, deoarece îi
asigură un venit anumit şi o încredere mai mare în ziua de mâine. Cu regret, nu toţi reuşesc să-şi
realizeze dorinţa, unicul impediment şi cel mai important fiind lipsa surselor financiare. În mare parte,
tinerii reuşesc să-şi iniţieze afacerea datorită remitenţelor de peste hotare (figura nr. 3. 33)
40,3
4,2
26,9 27,7
% 40,3 4,2 26,9 27,7
Remitenţele din străinătate
Obţinerea unui grant
Împrumut bancar
Împrumut de la persoane
Figura nr. 3.33. Provenienţa surselor financiare investite în dezvoltarea afacerii
Din figura nr. 3.33 observăm că 40,3% din tinerii întreprinzători care şi-au dezvoltat afacerea au
contat pe remitenţele din străinătate oferite, în cele mai multe cazuri, de către părinţi. Este îmbucurător
66
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
faptul că remitenţele de peste hotare nu sunt orientate doar spre consum ci şi spre investiţii, oferind,
totodată, posibilitatea propriilor copii de a se manifesta în ţară şi nu de a pleca peste hotare. 27,7% din
tinerii întreprinzători participanţi la sondaj au împrumutat bani de la persoane fizice pentru a iniţia
afacerea. E de menţionat faptul că tinerii mai degrabă apelează la persoane fizice decât la băncile
comerciale, în vederea obţinerii unui împrumut pentru dezvoltarea afacerii, dar, totuşi, puţin peste un
sfert din tinerii întreprinzători au apelat şi la serviciile băncilor comerciale pentru a contracta un
împrumut bancar în acest scop. Numărul relativ mic al tinerilor întreprinzători de a contracta un
împrumut bancar de la băncile comerciale poate fi determinat de formalităţile impuse de acestea ce pot
dura o perioadă mai mare de timp.
Cert este că în procesul de iniţiere şi dezvoltare a afacerii apar o multitudine de probleme cu care
se confruntă persoanele respective. Tinerii nu fac excepţie de la aceasta şi întâlnesc suficiente probleme
în activitatea lor antreprenorială, mai ales la iniţierea acesteia. În figura 3. 34 sunt prezentate
problemele cu care s-au confruntat tinerii în procesul iniţierii afacerii.
0,8
39,5
14,3
63,9
20,2
26,1
36,1
Neîncrederea din partea unor oamenide afaceri
Suspiciunile din partea autorităţilorpublice
Unele rezerve din partea băncilorcomerciale de a oferi credit pentrudezvoltarea afaceriiDif icultăţi în obţinerea tuturorpermisiunilor pentru iniţierea afacerii
Nivel inferior de cunoştinţe pentruiniţierea afacerii
Nivelul înalt al birocraţiei
Lipsa clienţilor în localitate
Figura nr. 3. 34. Problemele întâlnite de tineri la iniţierea afacerii
Potrivit rezultatelor sondajului, 63,9% din tinerii întreprinzători respondenţi au susţinut că
dificultăţile în obţinerea tuturor permisiunilor pentru iniţierea afacerii a constituit principala problemă.
Aceasta ne demonstrează faptul că procesul de obţinere a permisiunilor necesare pentru dezvoltarea
afacerii este destul de istovitor şi complicat care conduce la descurajarea unor tineri. Faptul că
obţinerea permisiunilor pentru iniţierea afacerii se realizează foarte lent este legat şi de nivelul înalt al
birocraţiei, confirmat de 39,55 din tinerii întreprinzători respondenţi.
Orice activitate, mai ales în sfera afacerilor, presupune o colaborare cu diferite persoane. Or, este
imposibil de a dezvolta o afacere fără o cooperare cu alţi oameni de afaceri. Pentru tinerii
întreprinzători este mai dificil de a convinge oamenii de afaceri în vederea unei cooperări eficiente.
67
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Oamenii de afaceri au mai puţină încredere în succesul tinerilor întreprinzători. De aceea, 36,1% din
tinerii antreprenori respondenţi consideră neîncrederea oamenilor de afaceri una din probleme apărută
la iniţierea afacerii. Pentru mai bine de un sfert din tinerii antreprenori respondenţi suspiciunile din
partea autorităţilor publice locale a constituit o problemă la iniţierea afacerii. 20,2% din tinerii
întreprinzători respondenţi au considerat rezervele din partea băncilor comerciale în obţinerea
creditului ca o problemă pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerii. Toate problemele menţionate cu care s-
au confruntat tinerii întreprinzători ţin mai mult de mediul şi societatea în care trăim. O altă problemă
care vizează tinerii întreprinzători se referă la nivelul inferior de cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru
iniţierea şi dezvoltarea afacerii – 14,3%. Această problemă poate fi înlăturată prin asigurarea de cursuri
sau programe speciale pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor organizate de instituţiile
guvernamentale cu sprijinul ONG-urilor pentru tineret.
După o anumită perioadă de timp de la iniţierea afacerii patronul se poate pronunţa asupra
evoluţiei acesteia. 69,7% din tinerii întreprinzători sunt mulţumiţi de modul cum se dezvoltă afacerea
lor, 12,6% nu sunt mulţumiţi, în timp ce 17,6% nu au putut să se pronunţe asupra evoluţiei afacerilor
lor. De fapt, aceştia sunt tinerii întreprinzători care şi-au iniţiat afacerile recent şi încă nu se pot
pronunţa asupra evoluţiei lor.
În opinia tinerilor întreprinzători există mai multe cauze care împiedică buna desfăşurare a
afacerii lor. În figura nr. 3.35 sunt prezentate cauzele invocate de tinerii întreprinzători nemulţumiţi de
felul cum se dezvoltă afacerea lor.
53,3
13,3
40,0
33,366,7
Obstacolele din partea administraţiei publice locale
Lipsa angajaţilor cu calif icările necesare
Obstacolele din partea altor oameni de afaceri
Societatea coruptă în care trăim
Lipsa pieţei de desfacere a produselor şi sercviciilor
Figura nr. 3. 35. Cauzele ce împiedică buna dezvoltare a afacerii
Din figura 3. 35 denotă faptul că principala cauză ce împiedică buna desfăşurare a afacerii o
constituie societatea coruptă în care trăim – 66,7% din tinerii întreprinzători respondenţi. O altă cauză o
reprezintă obstacolele din partea administraţiei publice locale – 53,3%. O treime din tinerii
întreprinzători respondenţi, nemulţumiţi de modul de dezvoltare a afacerii, consideră că lipsa pieţei de
desfacere a produselor şi serviciilor reprezintă principalul impediment.
68
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Reieşind din faptul că iniţierea de noi afaceri conduce la creşterea concurenţei, unii oameni de
afaceri încearcă să pună diferite bariere celora care se află abia la început, cu referinţă în special la
tineri, pentru a împiedica prosperarea lor. Această cauză a fost confirmată de 40,0% din tinerii
întreprinzători nemulţumiţi de modul de dezvoltare a afacerii lor. La fel, constatăm că 13,3% consideră
că afacerea lor nu se dezvoltă eficient din cauza lipsei angajaţilor cu calificările necesare.
Aşadar, afacerile reprezintă un domeniu atractiv pentru tineri. O bună parte din tineri sunt tentaţi
să-şi dezvolte propriile afaceri, unii înregistrează rezultate destul de semnificative. Cu toate acestea,
tinerii nu simt acel sprijin de care au nevoie din partea instituţiilor guvernamentale sau a autorităţilor
publice locale. În cazul dat, instituţiile guvernamentale trebuie să se autosesizeze pentru a interveni la
momentul oportun, în vederea susţinerii tinerilor la dezvoltarea propriei afaceri. Altfel, aceştia ar putea
lua calea străinătăţii, adică să plece peste hotare în vederea găsirii unui loc de muncă.
3.4. TINERII FĂRĂ OCUPAŢIE
Accesul pe piaţa muncii a tinerilor se realizează destul de dificil. Concurenţa tot mai dură care se
simte în rândul organizaţiilor face ca aceştia să înainteze cerinţe şi exigenţe tot mai mari în vederea
atragerii celor mai potrivite persoane. Tinerii, proaspeţi absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, se află
în inechitate comparativ cu persoanele care deja au acumulat o anumită experienţă profesională. De
aceea, o bună parte dintre ei nu reuşesc să se încadreze în câmpul muncii. Prin urmare, aceştia
completează „armata” de şomeri în rândul tinerilor care este, de fapt, cea mai mare, comparativ cu
celelalte categorii ale populaţiei apte de muncă.
Durata de aflare în căutarea unui loc de muncă poate fi de la câteva zile până la un an şi mai mult.
În figura nr. 3. 36 este arătată perioada de timp de aflare a tinerilor fără ocupaţie în căutarea unui loc
de muncă.
De la finalizarea studiilor nu am
desfăşurat nici o activitate legală
16,8
3 – 5 ani11,4
1 – 3 ani28,9
Mai puţin de 1an42,9
0,05,0
10,015,020,025,030,035,040,045,0
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5
Figura nr. 3. 36. Durata de inactivitate în rândul tinerilor
69
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Potrivit figurii nr. 3. 36, perioada de timp în care tinerii nu au desfăşurat nici o activitate este
destul de variate. Cei mai mulţi, 42,9% nu au desfăşurat nici o activitate mai puţin de un an. 28,9% nu
au desfăşurat nici o activitate legală timp de 1 – 3 ani, iar 11,4 % - mai mult de 3 ani. Cel mai grav este
situaţia celor 16,8% dintre tineriii fără ocupaţie care nu au desfăşurat nici o activitate de la finalizarea
studiilor. Aceştia din urmă trebuie susţinuţi de către autorităţile statului în vederea încadrării în câmpul
muncii, dar, totodată, susţinuţi şi din punct de vedere psihologic pentru a căpăta încredere în ziua de
mâine.
O parte din tinerii fără ocupaţii au desfăşurat diferite activităţi ocazionale sau, cel mai frecvent,
plecările periodice peste hotare. În figura nr. 3. 37 sunt arătate activităţile informale realizate de tinerii
fără ocupaţie.
13,229,7
51,6
5,5Am lucrat în calitate
de zilierAm lucrat înstrăinătate
Nu am desfăşuratnici o activitate
Necesitatea de aîngriji copilul
Figura nr. 3. 37. Activităţile neoficiale desfăşurate de tinerii fără ocupaţie
Rezultatele sondajului ne arată că din numărul total al tinerilor fără ocupaţie 51,6% nu au
desfăşurat nici o activitate, 29,7% - au lucrat periodic în străinătate, 13,2% - au lucrat în calitate de
zilier, iar 5,5% - s-au ocupat de îngrijirea copilului.
Deşi, sunt fără ocupaţie, aproape ⅔ din tinerii respectivi participanţi la sondaj nu au încercat să
se angajeze în câmpul muncii şi doar ⅓ au încercat acest lucru.
Modalităţile folosite de tineri în dorinţa de angajare au fost diferite. În figura nr. 3. 38 sunt
prezentate modalităţile de angajare a tinerilor fără ocupaţie.68,0
14,018,0
34,0
1,0
Rudele şicunoştinţele
Mass – media INTERNET – ul Anunţurileocazionale
referitoare laangajare
De sinestătător
Figura nr. 3. 38. Modalităţile folosite de tinerii fără ocupaţie în dorinţa de angajare
70
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Din figura nr. 3. 38 denotă faptul că cei mai mulţi din tinerii fără ocupaţie au încercat să se
angajeze prin intermediul rudelor şi cunoştinţelor – 68,0%. Mai bine de o treime din tinerii fără
ocupaţie au încercat să se angajeze prin intermediul anunţurilor ocazionale afişate la întâmplare şi mai
puţin în locurile indicate. De asemenea, constatăm că 18,0% au încercat să se angajeze prin intermediul
INTERNET - ului. Aceasta ne demonstrează faptul că tinerii tot mai mult folosesc internet – ul în acest
scop, de aceea angajatorii ar trebui să ţină cont de acest lucru în vederea plasării anunţurilor de
angajare, fie pe site – urile specializate, fie pe paginile site – ul organizaţiei dacă-l are elaborat. Aceasta
va conduce şi la reducerea cheltuielilor cu angajarea din partea angajatorilor. 14,0% au încercat să se
angajeze prin intermediul anunţurilor din mass media şi doar 1,0% au încercat să se angajeze de sine
stătător.
În dorinţa de angajare şi în disperare de cauză datorită mai multor eşecuri de a se angaja, tinerii
fără ocupaţie au solicitat ajutorul nu doar persoanelor fizice (rude sau prieteni), dar şi diferitor persoane
juridice. În figura nr. 3. 39 sunt prezentate organizaţiile la care tinerii fără ocupaţie s-au adresat pentru
a cere ajutor la angajare.
26,4
31,13,8
4,7
16,0
18,0
Autorităţilor publice locale
Agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă
Organizaţiilor de tineret
Sindicatelor
Prietenilor, rudelor şi cunoştinţelor
Individual
Figura nr. 3. 39. Ajutorul solicitat de tineri la angajare
Rezultatele sondajului ne arată că tinerii fără ocupaţie care doresc să se angajeze au solicitat
ajutor agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă – 31,1%. Mai bine de un sfert din aceştia
au solicitat ajutor autorităţilor publice locale. Tinerii fără ocupaţie care doresc să se angajeze mai puţin
contează pe sindicate şi organizaţiile de tineret. Doar 4,7%, respectiv 3,8% din tinerii fără ocupaţie au
solicitat ajutorul acestora. De asemenea, mai bine de o treime din tinerii fără ocupaţie care doresc să se
angajeze au solicitat ajutor persoanelor fizice sau au contat individual..
Prin urmare, tinerii fără ocupaţie au cea mai mare încredere în agenţiile teritoriale pentru
ocuparea forţei de muncă în eventualitatea unei angajări. Din numărul total al tinerilor fără ocupaţie
71
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
care s-au adresat agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, 81,8% au susţinut că acestea le-
a oferit careva locuri de muncă, în timp ce 18,2% nu au primit nici o ofertă.
Faptul că agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă le-au oferit careva locuri de muncă
tinerilor fără ocupaţie nu înseamnă că acestea au fost acceptate. Motivele pentru care tinerii fără
ocupaţie nu au acceptat ofertele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au fost destul de
variate (figura nr. 3.40).
81,5
22,211,1
3,7
Salariul prea micoferit
Locul de muncă seaflă în altă localitate
Locul de muncă oferitnu corespundea
meseriei mele
Sunt în aşteptarearăspunsului
Figura nr. 3. 40. Motivele neacceptării locurilor de muncă propuse de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă tinerilor fără ocupaţie
Potrivit figurii nr. 3. 40 motivul principal al neacceptării locurilor de muncă propuse de agenţiile
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă îl reprezintă salariul prea mic oferit – 81,5%. De cele mai
multe ori, ofertele ATOFM reprezintă locurile de muncă auxiliare din cadrul organizaţiilor, salariile
practicate pentru acestea fiind destul de mici. Prin urmare, acestea nu sunt acceptate de tinerii fără
ocupaţie. Un alt motiv ce i-a făcut pe tinerii fără ocupaţie să renunţe la oferta ATOFM a fost că locurile
de muncă propuse se aflau în altă localitate, ceea ce creează un impediment legat de deplasare şi
cazare. 11,1% din tinerii fără ocupaţie nu au acceptat oferta ATOFM din simplul considerent că locul
de muncă propus nu corespundea meseriei sau profesiunii acestora. Mai constatăm că 3,7% din tinerii
fără ocupaţie care au apelat la ATOFM se află în aşteptarea răspunsului. Adică, la momentul adresării
la ATOFM, aceasta nu avea o ofertă concretă pentru tinerii respectivi, însă au fost luaţi la evidenţă în
eventualitatea apariţiei unor posturi vacante conforme meseriei sau profesiunii acestora.
Deşi, tinerii fără ocupaţie au încercat diferite modalităţi de a se angaja în câmpul muncii, în cele
mai multe cazuri nu le-a reuşit. Exigenţele mari impuse de angajatori au făcut ca aceştia să rămână în
afara organizaţiilor. În figura nr. 3. 41 sunt prezentate cauzele pentru care tinerii fără ocupaţie nu au
fost acceptaţi de angajatori.
72
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
16,015,0
47,0
22,0
Lipsa de experienţăprofesională
M-au considerat opersoană prea tânără
Necorespundereameseriei sau profesiunii
cerinţelor postuluivacant
Concursul prea marepentru posturile
vacante
Figura nr. 3. 41. Cauzele neacceptării de către angajatori
Rezultatele sondajului ne arată că principala cauză a neacceptării tinerilor de către angajatori o
reprezintă lipsa de experienţă profesională – 47,0% din respondenţii fără ocupaţie. Un alt motiv al
neacceptării din partea angajatorilor invocat de tinerii fără ocupaţie se referă la faptul că sunt
considerate persoane prea tinere – 22,0%. Atât lipsa de experienţă profesională cât şi considerarea ca
persoane prea tinere ca motive de neacceptare a tinerilor pot fi catalogate ca discriminatorii. În cazul
dat, angajatorii ar trebui să-şi revadă atitudinea faţă de tineri, asigurându-le condiţii egale cu celelalte
categorii de forţă de muncă.
De asemenea, constatăm că 15,0% din tineri au fost respinşi datorită necorespunderii meseriei sau
profesiunii cerinţelor postului vacant, iar 16,0% - datorită concursului prea mare. Rezultatele obţinute
ne demonstrează că tinerii nu se află în condiţii egale cu celelalte categorii de forţă de muncă. În
condiţiile în care la posturile de muncă vacante participă mai multe persoane, un lucru firesc de fapt,
angajatorii acordă preferinţă persoanelor care au mai activat, în detrimentul celor tinere.
Deranjează faptul, însă după cum s-a menţionat deja, că un număr foarte mare din tinerii fără
ocupaţie (aproape ⅔) nici nu au încercat să se angajeze în câmpul muncii. Cunoscând care este
atitudinea angajatorilor faţă de tineri la angajare, precum şi mărimea salariilor oferite, aceştia din urmă
nu au depus nici un efort în acest scop. În afară de aceasta, o bună parte din tinerii de astăzi parazitează
pe seama părinţilor care activează, de obicei, în străinătate. Cu toate aceste, motivele menţionate de
tinerii fără ocupaţie sunt destul de variate (figura nr. 3.42).
73
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
0,610,4
2,30,65,8
0,6
45,748,0
12,1
23,127,2
Lipsa uneimeserii
Lipsa deexperienţă
Lipsalocurilor de
muncăconformcalif icării
Dorinţa de apleca lamuncă în
străinătate
Salariile mici Am fost instrainatate
Nu aveamnevoia de a
munci
Lipsa detimp
Lipsa dedorinţă
Necesitateade a îngriji
copilul
Neîncredereîn
capacităţileproprii
Figura nr. 3. 42. Motivele nedorinţei angajării tinerilor
Din figura nr. 3. 42 denotă faptul că cei mai mulţi din tinerii fără ocupaţie, participanţi la sondaj,
nu au încercat să se angajeze din dorinţa de a pleca la muncă peste hotare – 48,0%. Este o situaţie
destul de gravă care ar trebui să alarmeze instituţiile guvernamentale referitor la fenomenul migraţiei
forţei de muncă, în special a celei tinere. Un alt motiv destul de important pentru care tinerii refuză să
se angajeze îl reprezintă salariile mici oferite – 45,7%. Mai bine de un sfert din tinerii fără ocupaţie nu
doresc să se angajeze din motivul că nu deţin nici o meserie, iar 23,1% nu au încercat să se angajeze
din lipsă de experienţă. Mai alarmantă este problema a 5,8% care nu au încercat să se angajeze din
simplul considerent că nu au simţit necesitatea. Deci, se află la întreţinerea altor persoane. 10,4% din
tinerii fără ocupaţie nu au încercat să se angajeze deoarece sunt preocupate de educarea şi îngrijirea
copilului. Neîncrederea în forţele proprii reprezintă un alt motiv al neîncercării angajării tinerilor în
câmpul muncii. Cu toate că, are o semnificaţie mică motivul dat evidenţiază pesimismul care există în
rândul tinerilor.
Instituţiile guvernamentale, în special Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, fac
eforturi pentru a diminua şomajul în rândul tineretului. Prin organizarea diferitor cursuri sau programe
ce le-ar permite însuşirea unei meserii, instituţiile guvernamentale speră să reducă numărul şomerilor în
rândul tineretului. Deşi, se fac eforturi întru desfăşurarea cursurilor de instruire profesională, acestea nu
sunt acceptate de majoritatea tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Din numărul total al
tinerilor fără ocupaţie participanţi la sondaj, 56,8% sunt dispuşi să urmeze cursuri de instruire
profesională în vederea obţinerii unei meserii, iar 43,2% nu agreează acest lucru.
74
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
O altă soluţie de a reduce numărul şomerilor în rândul tineretului este oferirea oportunităţilor de a
iniţia şi dezvolta propria afacere. Însă, nici această soluţie nu este foarte agreată de tinerii respectivi
(figura nr. 3. 43).
Nu47,6%
Nu ştiu15,4%
Da37,0%
Figura nr. 3. 43. Dorinţa tinerilor fără ocupaţie de a iniţia propria afacere
Deşi, s-ar părea că tineretul este categoria de populaţie cea mai indicată pentru iniţierea şi
dezvoltarea afacerii, din figura 3.43 observăm că doar 37,0% doresc acest lucru. 47,6% nu doresc să
creeze o afacere proprie, iar 15,4% nu sunt decişi asupra acestui fapt.
Una este să doreşti şi alta este să poţi crea o afacere. Faptul că mulţi tineri care doresc nu şi-au
iniţiat încă propria afacere este determinat de mai multe cauze dintre care lipsa surselor financiare este
cea mai importantă (figura nr. 3.44).
87,1
25,717,8
10,9 9,91,0
Lipsa surselor f inanciare necesare
Lipsa cunoştinţelor profesionalenecesare pentru iniţierea şi conducereaafaceriiLipsa susţinerii din partea autorităţilorpublice locale
Vârsta prematură pentru a iniţia o afacere
Concurenţa neloială pe piaţa autohtonă
Situaţia economică, politică şi criminalăprecară
Figura nr. 3.44. Cauzele neiniţierii propriei afaceri
Potrivit figurii 3. 44, lipsa surselor financiare reprezintă principalul impediment al iniţierii
propriei afaceri – 87,1%. În cazul dat, se impune o mai bună informare a tinerilor despre posibilităţile
obţinerii unor împrumuturi bancare în acest scop. Mai bine de un sfert din tinerii fără ocupaţie nu şi-ai
iniţiat propria afacere din lipsa cunoştinţelor profesionale necesare în acest scop. Aceasta presupune
organizarea mai frecventă a programelor de instruire în domeniul afacerilor ce le-ar permite tinerilor să
facă cunoştinţă cu întreaga procedură pentru iniţierea propriei afaceri. 17,8% nu au simţit susţinerea din
75
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
partea autorităţilor publice locale de care au nevoie în procesul de deschidere a afacerii. Plus la aceasta,
10,9% consideră că sunt la o vârstă prematură, inadecvată pentru afaceri.
După cum s-a menţionat deja, aproape jumătate din tinerii fără ocupaţie, participanţi la sondaj, nu
doresc să-şi dezvolte propria afacere. Motivele menţionate de aceştia sunt diferite (figura nr. 3. 45)
1,5
2,3
1,5
40,0
36,9
50,8
33,8
1,5
Neîncrederea în propriileforţe
Nu există condiţii prielnicepentru deschiderea afacerii
Multitudinea de probleme cucare se confruntă oameniide afaceriMă consider o persoanănepotrivită pentru afaceri
Nu vreau
Lipsa resurselor financiare
Nu ştiu
Prefer să mă angajez încadrul unei organizaţii
Figura nr. 3. 45. Motivele nedorinţei iniţierii propriei afaceri
După cum rezultă din figura 3. 45, motivul invocat de mai bine de jumătate din tinerii care nu
doresc să dezvolte propria afacere constă în faptul că nu există condiţii prielnice pentru deschiderea
afacerii. 40,0% din tinerii fără ocupaţie consideră că nu sunt potrivite pentru afaceri de aceea nici nu
doresc acest lucru. Cunoscând multitudinea de probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri i-a
determinat pe 36,9% din tinerii fără ocupaţie, participanţi la sondaj, să nu dorească acest lucru. De
asemenea, neîncrederea în forţele proprii reprezintă o demotivare semnificativă, fapt confirmat de o
treime din respondenţi.
Aşadar, problema tinerilor fără ocupaţie este destul de gravă care ar trebui să mobilizeze toate
instituţiile guvernamentale specializate în vederea diminuării numărul şomerilor în rândul tineretului.
Prin elaborarea unor măsuri concrete legate de: stimularea angajatorilor în vederea angajării tinerilor,
organizarea programelor de instruire în eventualitatea obţinerii unei meserii solicitate pe piaţa muncii la
moment, organizarea seminarelor de instruire în domeniul afacerilor, va diminua din gravitatea
problemei. Acordarea unei atenţii sporite tinerilor din partea instituţiilor guvernamentale va conduce,
totodată, la diminuarea interesului acestora de a pleca în străinătate.
76
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
3.5 TINERII STUDENŢI
Studenţii reprezintă acea categorie de tineri care în viitorul apropiat vor suplimenta populaţia
activă de pe piaţa muncii. O parte din aceştia fiind la anul terminal de studii, deja pot fi considerate
persoane active pe piaţa muncii. Includerea studenţilor în cercetarea sociologică s-a făcut cu scopul de
a vedea care este comportamentul acestora în momentul alegerii meseriei sau profesiei şi care sunt
perspectivele lor pentru viitor.
Faptul că studenţii îşi fac studiile într-o instituţie de învăţământ în vederea obţinerii unei meserii
sau profesiuni nu înseamnă că toţi sunt mulţumiţi de alegerea făcută. Din totalul studenţilor participanţi
la sondaj, 84,2% sunt mulţumiţi de profesiunea aleasă, iar 15,8% nu sunt mulţumiţi. Este şi normal ca
să nu fie toţi mulţumiţi de profesiunea aleasă, mai ales dacă iniţial când au luat decizia respectivă nu au
cunoscut foarte multe despre aceasta. Motivele pentru care studenţii sunt nemulţumiţi de profesiunea
aleasă sunt diferite (figura nr. 3. 46).
40,9
23,6
32,7
16,4
Profesiune dată nucorespunde intereselor
mele
Este dificil de angajat cuprofesiunea dată
Salariile pentruprofesiunea în cauză
sunt destul de mici
Cu meseria pe care oînsuşesc nu mă voi
putea angaja înlocalitatea natală
Figura nr. 3. 46. Motivele nemulţumirii de profesiunea aleasă
Rezultatele sondajului ne arată că cei mai mulţi din studenţi sunt nemulţumiţi de profesiunea
aleasă deoarece nu corespunde intereselor lor – 40,9%. Prin urmare, tinerii în cauză însuşesc o
profesiune contrar voinţei lor. Probabilitatea că aceştia vor activa, după finalizarea studiilor, conform
profesiunii însuşite este destul de mică. Aproape o treime din tinerii studenţi respondenţi sunt
nemulţumiţi de profesiunea pe care o însuşesc din simplul considerent că salariile practicate pentru
aceasta sunt inferioare comparativ cu salariile oferite pentru alte profesiuni. 23,6% din studenţii
respondenţi sunt nemulţumiţi de profesiunea aleasă deoarece au conştientizat dificultatea problemei de
a se angaja în câmpul muncii. Aşadar, persoanele respective când au decis asupra profesiunii nu au
analizat evoluţia cererii şi ofertei acesteia pe piaţa muncii. De asemenea, 16,4% din studenţii
77
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
respondenţi sunt nemulţumiţi de faptul că cu meseria pe care o însuşesc nu vor reuşi să se angajeze în
localitatea natală.
Există foarte multe cazuri când tinerii iau decizii pripite referitoare la alegerea unei sau altei
profesiuni fără a ţine cont de evoluţiile ulterioare şi oportunităţile oferite de piaţa muncii.
Nemulţumirea studenţilor faţă de meseria sau profesiunea aleasă apare, de obicei, pe durata studiilor.
Însă, pentru o parte din tineri, nemulţumirea apare chiar de la început, adică din momentul alegerii
profesiunii.
Cauzele ce i-au determinat pe unii tineri să opteze pentru o profesiune de care nu sunt mulţumiţi
sunt multiple (figura nr. 3. 47).
6,40,92,71,83,6
31,827,3
40,0
Lips
a un
eiim
agin
e cl
are
priv
ind
mes
eria
/spe
cial
itate
a da
tă
Con
curs
ul m
ic la
spec
ialit
atea
dat
ă
În lo
calit
atea
înca
re lo
cuie
sc n
uam
avu
t altă
posi
bilit
ate
Pos
ibili
tate
a de
aob
ţine
o bu
rsă
Exi
sten
ţa g
aran
ţiei
unui
loc
de m
uncă
Dor
inţa
de
a av
east
udii
supe
rioar
e
Insi
sten
ţapă
rinţil
or
Spe
ram
sa
acum
ulez
cuno
ştin
ţe
Figura nr. 3. 47. Cauzele acceptării unei profesiuni de care nu sunt mulţumiţi
Potrivit figurii de mai sus, 40,0% sunt nemulţumiţi de faptul că nu există o imagine clară despre
profesiunea aleasă şi, prin urmare, nu vor şti unde vor putea activa după finalizarea studiilor. În multe
cazuri, nemulţumirea a apărut chiar din start, decizia de a opta pentru o meserie sau alta a fost luată
contrar voinţei lor. În acest sens, observăm că 31,8% au optat pentru profesiunea respectivă doar pentru
a obţine o bursă, iar 27,3% - datorită concursului mic la profesiunea dată. 6,4% au acceptat profesiunea
din considerentul că nu a avut alte opţiuni în localitatea în care locuieşte. De asemenea, constatăm că
3,6% au optat pentru profesiunea în cauză datorită garantării unui loc de muncă, 2,7% - la insistenţa
părinţilor şi 1,8% - din dorinţa de a avea studii superioare.
Alegerea meseriei sau profesiunii reprezintă o dilemă ce preocupă cea mai mare parte a tinerilor.
Nefiind iniţiaţi în tot spectrul profesiunilor existente, tinerilor le vine greu să facă o alegere corectă. De
aceea, o bună parte din tineri sunt influenţaţi de alte persoane sau chiar solicită ajutor în acest scop
(figura nr. 3. 48).
78
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
% 48,0 32,3 15,4 4,3
Am luat decizia singur
A fost o decizie a familiei
Prietenii şi rudele apropiate
Profesorii în şcoală
Figura nr. 3. 48. Persoanele care au influenţat tinerii în alegerea profesiei
Potrivit rezultatelor sondajului, aproape jumătate din studenţii respondenţi au luat singuri decizia
referitoare la profesiunea pe care o însuşesc. Aproximativ o treime din studenţii, participanţi la sondaj,
au menţionat că a fost o decizie a familiei,. 15,4% au fost influenţaţi de prietenii şi rudele apropiate, iar
4,3% de către profesorii din şcoală.
De obicei, alegerea profesiunii se face în funcţie de anumite criterii şi anume: prestigiul
profesiunii, nivelul de salarizare aplicat, posibilitatea de angajare în câmpul muncii etc. În figura nr. 3.
49 sunt prezentate criteriile care au influenţat tinerii la alegerea profesiunii.
0,10,10,90,1
19,821,0
33,940,734,9
Este omeserie
prestigioasă
Este bineplătită
Este omeserie
solicitată pepiaţa muncii
Şanse mari derealizare în
planprofesional
Nu ştiam marelucru
Corespundeintereselor
mele
Esteinteresanta
Nimic Este răuplătită
Figura nr. 3. 49. Criteriile aplicate la alegerea profesiunii
Principalul criteriu după care se ghidează tinerii în alegerea profesiunii sau meseriei îl reprezintă
salariul oferit. Aceasta ne-a confirmat-o şi rezultatele sondajului. Potrivit acestuia, 40,7% au ales
profesiunea respectivă din considerentul că este bine plătită, 34,9% - faptului că este o profesiune
79
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
prestigioasă, 33,9% - este o meserie solicitată pe piaţa muncii şi 21,0% - datorită posibilităţilor de
realizare în plan profesional. Mai grav este situaţia a 19,8% din studenţii respondenţi care nu ştiau
nimic despre profesiunea dată la momentul luării deciziei de a o însuşi. Aceasta ne demonstrează faptul
că persoanele în cauză nu au avut posibilitatea de a se informa despre meseriile existente în general şi a
celei alese, în mod special.
Pentru ca tinerii să fie cât mai bine informaţi despre profesiunile şi meseriile existente pe piaţa
muncii, evoluţia acestora sub aspectul cererii şi al ofertei, precum şi salariile practicate este binevenit
existenţa unui sistem de informare plauzibil, coordonat de instituţiile guvernamentale. Altfel, tinerii ar
putea fi informaţi şi, totodată, influenţaţi de alte persoane mai puţin pregătite în acest domeniu. În
figura nr. 3. 50 sunt prezentate sursele de informare după care tinerii s-au ghidat în alegerea profesiunii
sau meseriei.
52,9
4,30,6
19,0
2,7
29,5
11,6
Prie
teni
i car
e au
însu
şit a
ceas
tăm
eser
ie/s
peci
alita
te
Prog
ram
ele
deor
ient
are
prof
esio
nală
orga
niza
te în
şco
ală
Mas
s-m
edia
Age
nţiil
e te
ritor
iale
pent
ru o
cupa
rea
forţ
ei d
e m
uncă
Nu
m-a
m in
form
at
Inte
rnet
ul
Părin
ţii, r
udel
e şi
prof
esor
iiFigura nr. 3. 50. Sursele de informare despre profesiunea aleasă
După cum rezultă din figura nr. 3. 50, sursa principală de informare despre profesiunea aleasă a
constituit-o prietenii care au însuşit profesiunea dată – 52,9% din studenţii respondenţi. La fel şi mass
media are un rol esenţial în informarea populaţiei. În cazul dat, 29,5% din tinerii respondenţi susţin că
s-au informat din această sursă. Totuşi, ar fi oportun ca mass media să acorde spaţiu mai mare acestei
probleme, în special în perioada finalizării studiilor preuniversitare. Un procentaj relativ mic, doar
11,6%, din tinerii respondenţi s-au informat despre profesiunile interesate din programele de orientare
profesională organizate în şcoli. Aceasta ne demonstrează faptul că programe de orientare profesională
nu se organizează în toate instituţiile preuniversitare, pentru tineriii din anii terminali de studii. Este o
80
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
problemă care trebuie soluţionată pe viitor, printr-o colaborare mai armonioasă între Ministerul
Educaţiei şi Tineretului, pe de o parte, şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe de
altă parte. Doar, 2,7% din tinerii respondenţi s-au informat despre profesiunea interesată prin
intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În această privinţă, instituţia dată
trebuie să depună eforturi pentru a informa la timp şi corect despre situaţia profesiunilor pe piaţa
muncii. 19,0% din respondenţi nu s-au informat despre profesiunea aleasă, fapt ce demonstrează
indiferenţa faţă de viitorul lor profesional.
Deşi, studenţii fac parte din populaţia inactivă, o bună parte din ei, paralel cu studiile sunt
încadraţi şi în câmpul muncii, cu program de muncă deplin sau parţial. La momentul efectuării
cercetării, aproape o treime din studenţii chestionaţi erau antrenaţi în diferite activităţi. Motivele ce-i
determină pe studenţi să se angajeze sunt diferite. (figura nr. 3. 51).
0,40,40,40,9
28,617,2
39,2
73,6Necesitatea de a mă întreţine pe durata studiilor
Necesitatea de a obţine experienţă în muncăDorinţa de a aplica cunoştinţele acumulate în practică
Dorinţa de a testa capacităţile personaleCorespunde intereselor meleDorinţa de a folosi timpul liberDorinţa de a însuşi ceva nou
E o afacere familială
Figura nr. 3. 51. Cauzele angajării studenţilor în câmpul muncii
Din figura nr. 3. 51 denotă faptul că 73,6% din studenţii respondenţi s-au angajat în câmpul
muncii din necesitatea de a se întreţine pe durata studiilor diminuând astfel din povara părinţilor. O
parte din studenţii respondenţi şi anume 39,2% s-au angajat în câmpul muncii cu scopul obţinerii
experienţei profesionale. Or, aceştia au sensibilizat problema că experienţa profesională reprezintă o
cerinţă formulată de angajatori atunci când este vorba de angajare. Prin încadrarea în câmpul muncii pe
durata studiilor, aceştia conştientizează că sporesc şansele lor de angajare imediat după finalizarea
studiilor. Pentru 28,6% din studenţii respondenţi încadrarea în câmpul muncii reprezintă un fel de
testare a capacităţilor personale pentru a vedea de ce este în stare. 17,2% susţin că încadrarea în câmpul
muncii a fost determinată de necesitatea aplicării cunoştinţelor acumulate în activitatea practică.. Prin
81
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
urmare, decizia de a se angaja în câmpul muncii a fost luată nu doar din necesitatea de a se întreţine,
dar şi cu implicaţii asupra viitorului lor sub aspect profesional.
Pentru cea mai mare parte a studenţilor, mai ales a celor din anii terminali apare întrebarea: Ce
voi face după finalizarea studiilor? Este o întrebare la care nu pot oferi un răspuns concret datorită
situaţiei incerte. De aceea, prin sondajul realizat am încercat să aflăm ce vor întreprinde tinerii după
finalizarea studiilor (figura nr. 3. 52).
34,1
6,2
31,9
16,812,4
Să m
ă an
gaje
z do
arco
nfor
mm
eser
iei/s
peci
alită
ţii
Să m
ă an
gaje
z la
oric
e lo
c de
mun
că
Să m
ă an
gaje
z în
func
ţie d
e sa
lariu
lof
erit
Să-m
i iniţie
z pr
opria
afac
ere
Să p
lec
la m
uncă
pest
e ho
tare
Figura nr. 3. 52. Doleanţele studenţilor după finalizarea studiilor
Deşi, angajarea în câmpul muncii este o problemă destul de dificilă pentru proaspeţii absolvenţi,
lucru confirmat de ei însăşi, 34,1% din studenţii respondenţi doresc ca după finalizarea studiilor să se
angajeze doar conform meseriei sau profesiunii însuşite. Persoanele în cauză doresc cu adevărat să-şi
dezvolte o carieră profesională conform profesiei însuşite. Pentru 31,9% din studenţii respondenţi mai
puţin contează dacă vor activa conform profesiunii însuşite. Salariul oferit va constitui principalul
criteriu ce-i va determina să accepte sau nu un anumit post de muncă. În cazul a 6,2% din studenţii
respondenţi nu contează dacă postul oferit corespunde profesiunii însuşite, pentru ei este important ca
să se angajeze în câmpul muncii. Este lăudabil să constatăm că 16,8% din studenţii respondenţi doresc
ca după finalizarea studiilor să-şi iniţieze şi dezvolte propria afacere care, la rândul lor, vor crea noi
locuri de muncă. În acelaşi timp, observăm că 12,4% din studenţii respondenţi doresc să plece la muncă
peste hotare după finalizarea studiilor. Ar fi o soluţie numai dacă aceştia vor merge să activeze conform
meseriei însuşite şi în baza unui contract de muncă legal. În caz contrar, cunoştinţele profesionale
acumulate pe durata studiilor îşi pierd din valoarea lor, iar perioada de timp nevalorificată din punct de
vedere profesional îi va dezavantaja şi mai mult la angajare, după revenirea în ţară.
82
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Luând în consideraţie faptul că o parte din actualii studenţi doresc să-şi dezvolte propria afacere
după finalizarea studiilor, este oportun de a vedea în ce domenii vor să activeze. În figura nr. 3. 53 sunt
prezentate domeniile în care actualii studenţi doresc să-şi iniţieze afacerile.
6,8 6,019,7
65,8
Industrie Agricultură Construcţii Sfera serviciilor
Figura nr. 3. 53. Domeniile preferate de studenţi pentru iniţierea afacerilor
Rezultatele sondajului ne arată că sfera serviciilor reprezintă domeniul cel mai atractiv pentru
iniţierea şi dezvoltarea afacerilor. Din studenţii respondenţii care doresc să-şi dezvolte propria afacere,
⅔ au optat pentru sfera serviciilor. Este domeniul cel mai preferat, în special de tineri, deoarece nu
necesită investiţii financiare semnificative. În afară de aceasta, 19,7% doresc să-şi dezvolte afacerea în
construcţii, 6,8% - în industrie şi 6,0% - în agricultură.
Aşadar, studenţii, deşi sunt consideraţi că fac parte din populaţia inactivă de muncă, în realitate o
bună parte din ei sunt angajaţi, full time sau part time în cadrul organizaţiilor. Aceasta ne permite să
afirmăm că nu toţi se află în afara pieţei muncii. Orientarea profesională a tinerilor în instituţiile
preuniversitare trebuie să se realizeze după un program elaborat, astfel încât aceştia să fie familiarizaţi
cu oportunităţile în aspect profesional. Mass media ar trebui să aibă un rol esenţial în acest scop, pentru
ca tinerii să fie cât mai informaţi şi să poată analiza, atât oportunităţile cât şi riscurile, ce-i aşteaptă sub
aspect profesional, atunci când decid asupra unei sau altei meserii sau profesiuni.
3.6 RELAŢIILE DE MUNCĂ ÎNTRE ANGAJATORI ŞI TINERII ANGAJAŢI PRIVITE PRIN PRISMA ANGAJATORILOR
Fiecare organizaţie, prin intermediul subdiviziunii de personal sau managerului de personal îşi
elaborează propria politică în materie de resurse umane. Politicile de personal pot fi revăzute şi
redirecţionate în funcţie de obiectivele urmărite de organizaţii, strategiile organizaţiilor concurente,
83
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
precum şi de conjunctura pieţei muncii. Pentru ca organizaţiile să poată face faţă tuturor provocărilor
din mediul extern, aceasta are nevoie de angajaţi bine pregătiţi, din punct de vedere profesional, pentru
a demonstra o anumită siguranţă în acest aspect. De aceea, politica de asigurare cu resurse umane a
organizaţiilor este orientată, prioritar, spre anumite categorii de potenţiali angajaţi: persoane cu
experienţă în muncă, persoane mai în vârstă, persoane tinere etc. De aceea, s-ar putea ca, în funcţie de
politica promovată în acest scop şi de specificul activităţii, organizaţia respectivă să nu aibă angajaţi de
toate vârstele, în special angajaţi tineri. Aceasta ne-a demonstrat-o şi rezultatele studiului. La momentul
efectuării acestuia, 88,2% din agenţii economici chestionaţi au menţionat că în organizaţiile lor
activează persoane tinere, 10,8% - nu au angajaţi tineri în organizaţiile lor, iar 1,0% nu ştiu.
Reieşind din politica de asigurare cu resurse umane pe care o promovează organizaţia, aceasta
acordă prioritate anumitor categorii de vârstă la angajare. De aceea, există organizaţii care, la
momentul efectuării studiului, nu aveau persoane tinere angajate. În figura nr. 3.54 sunt prezentate
categoriile de vârstă cărora organizaţiile le dau prioritate la angajare.
43,4
23,6
2,0
31,0
Persoanelor tinere, până la30 ani
Persoanelor cu vârstămedie, 30 – 45 ani
Persoanelor cu vârstapeste 45 ani
Vârsta nu contează
Figura nr. 3. 54. Categoriile de persoane angajate prioritar
Potrivit figurii nr. 3. 54, aproape 70,0% din organizaţiile respondente iau în calcul criteriul
vârstei atunci când este vorba de angajare. În acest sens, 43,4% acordă prioritate la angajare
persoanelor tinere cu vârsta de până la 30 ani, aproape un sfert din organizaţiile respondente acordă
prioritate persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 ani, iar 2,0% - persoanelor cu vârste peste 45 ani.
În cazul a 31,0% din organizaţiile respondente criteriul vârstei nu contează la angajare, ci se pune mai
mult accentul pe calităţile personale şi capacităţile profesionale ale candidaţilor.
Ţinând cont de faptul că mai bine de un sfert din organizaţiile respondente nu acordă prioritate
persoanelor tinere la angajare ar fi oportun să cunoaştem care sun cauzele neangajării tinerilor. În
figura nr. 3. 55 sunt arătate cauzele ce-i determină pe unii agenţi economici să nu angajeze persoane
tinere.
84
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
3,90,83,90,814,7
46,551,2
55,0
Lips
aex
perie
nţei
prof
esio
nale
Sun
t mai
puţin
resp
onsa
bili
Est
e di
ficil
de lu
crat
cu
tiner
iian
gaja
ţiP
rete
nţiil
esa
laria
lede
stul
de
mar
i
Aco
rda
prio
ritat
efa
mili
ei
Nu
dore
scsă
lucr
eze
Spe
cific
ulm
unci
i nu
perm
ite
Alte
le
Figura nr. 3. 55. Cauzele neangajării persoanelor tinere în organizaţii
Din figura nr. 3. 55 observăm invocarea mai multor cauze din partea agenţilor economici pentru
care nu acordă prioritate tinerilor la angajare. Principala cauză pe care o invocă agenţii economici, dar
care poate avea şi o conotaţie subiectivă o reprezintă lipsa experienţei profesionale. Pentru aceasta s-au
pronunţat 55,0% din agenţii economici anchetaţi care nu acordă prioritate tinerilor la angajare. O altă
cauză, menţionată de mai bine de jumătate dintre aceştia se referă la faptul că aceştia sunt mai puţin
responsabili. Într-adevăr, în cazul dat agenţii economici ar pute să aibă dreptate deoarece atitudinea faţă
de muncă a tinerilor este diferită faţă de a celorlalte categorii de vârstă, de unde şi responsabilitatea este
mai redusă. 46,5% nu acordă prioritate tinerilor la angajare din cauza că agenţii economici nu consideră
necesar sau nu au posibilităţi financiare să onoreze pretenţiile salariale înaintate de aceştia. Or, tinerii
de astăzi sunt dispuşi să se angajeze doar pentru un salariu care să le asigure un trai decent. De
asemenea, 14,7% dintre agenţii economici participanţi la sondaj consideră că este mai dificil de lucrat
cu tinerii, de aceea nici nu le acordă prioritate la angajare, iar 3,9% sunt de părerea că tinerii nu doresc
să lucreze.
Patronii care nu acordă prioritate tinerilor la angajare sunt dispuşi să-i angajeze doar în anumite
condiţii. În figura 3. 56 sunt prezentate condiţiile în care aceştia ar angaja persoane tinere în
organizaţiile pe care le conduc.
85
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Nu
vrea
u să
ang
ajez
tin
eret
; 0,8
În c
azul
cân
d pe
rsoa
nele
în v
ârst
ă cu
ex
perie
nţă
nu p
artic
ipă
la a
ngaj
are;
33,
3
În c
azul
lips
ei c
alifi
cării
co
resp
unză
toar
e la
pe
rsoa
nele
cu
expe
rienţ
ă; 3
8,0
În c
azul
unu
i def
icit
al
calif
icăr
ii so
licita
te;
36,4
Cîn
d co
resp
und
cerin
ţelo
r şi c
alifi
cării
; 13
,2
Cîn
d do
resc
să
mun
ceas
că; 3
,1
Cîn
d su
nt p
ostu
ri va
cant
e; 3
,1
Înto
tdea
una
sunt
bi
neve
niţi;
5,4
Figura nr. 3. 56. Situaţiile angajării tinerilor de către agenţii economici
Rezultatele sondajului ne arată că 38,0% din agenţii economici care nu acordă prioritate tinerilor
la angajare, i-ar angaja doar în cazul lipsei calificării corespunzătoare la persoanele cu experienţă.
36,4% - în cazul unui deficit al calificării solicitate. O treime din aceştia ar angaja tineri în cazul
persoanele în vârstă cu experienţă nu participă la angajare. 3,1% din agenţii economici sunt mai
categorici în această privinţă şi sunt dispuşi să angajeze tineri doar atunci când aceştia vor dori să
lucreze. Probabil că patronii sau conducătorii organizaţiilor respective s-au confruntat cu anumite
probleme atunci când aveau angajaţi tineri.
Cu toate acestea, o bună parte din agenţii economici acordă prioritate tinerilor la angajare. Spiritul
de iniţiativă, implicarea tot mai mare în activitatea organizaţiei, flexibilitatea etc. sunt unele din calităţi
ce-i determină pe agenţii economici să acorde prioritate tinerilor la angajare. În figura nr. 3. 57 sunt
prezentate argumentele acordării priorităţii tinerilor la angajare.
58,9
57,1
13,7 68,5
61,3Potenţialul lor de dezvoltare
Mai rapid se adaptează la noile schimbări ale organizaţiei
Nu au pretenţii faţă de sarcinile de muncă care trebuieîndeplinite
Pot aduce mai multe idei noi în organizaţie
Sunt mai ingenioşi, mai activi, mai insistenţi
Figura nr. 3. 57. Argumentele acordării priorităţii tinerilor la angajare
86
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Din figura nr. 3. 57 denotă faptul că există mai multe argumente pentru acordarea priorităţii
tinerilor la angajare. Un argument constă în faptul că tinerii se adaptează mai rapid la noile schimbări
ale organizaţiei, evidenţiat de peste două treimi din agenţii economici participanţi la sondaj. Potenţialul
lor de dezvoltare reprezintă un alt argument invocat de 61,3% din agenţii economici respondenţi pentru
care acordă preferinţă tinerilor la angajare. Mai bine de jumătate din respondenţi preferă să angajeze
tineri datorită faptului că sunt mai ingenioşi, mai activi, mai insistenţi şi pot oferi idei noi în
organizaţie. Doar 13,7 % acordă prioritate tinerilor la angajare din considerentul că aceştia nu au
pretenţii faţă de sarcinile de muncă care trebuie îndeplinite. Într-un fel, tinerii sunt obligaţi să accepte
orice sarcini de muncă din partea angajatorului, în caz contrar ei sunt supuşi unui risc mai mare de a fi
concediaţi.
În general, majoritatea agenţilor economici participanţi la sondaj sunt mulţumiţi de prestaţia
profesională a tinerilor angajaţi (figura nr. 3. 58)
4,0%
59,6%
16,8%16,8%
2,0%0,7%
NR Foarte mulţumit Mulţumit Relativ mulţumit Nemulţumit Foarte nemulţumit
Figura nr. 3. 58. Gradul de satisfacţie al agenţilor economici faţă de tinerii angajaţi
Potrivit rezultatelor sondajului mai bine de ¾ din agenţii economici participanţi la sondaj sunt
mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de prestaţia tinerilor angajaţi. Doar 2,0% din agenţii economici
respondenţi sunt nemulţumiţi de activitatea profesională a tinerilor angajaţi. Prin urmare, tinerii
angajaţi reuşesc să facă faţă exigenţelor impuse de patroni. Iar neangajarea tinerilor datorită lipsei de
experienţă pe care o invocă, de cele mai multe ori, patronii faţă de aceştia reprezintă un pretext
artificial. Oferindu-le întreaga libertate de a se manifesta, patronii sau conducătorii organizaţiilor vor
putea evalua posibilităţile profesionale ale tinerilor angajaţi, iar printr-o motivaţie adecvată vor putea
obţine mult mai multe de la ei decât se aşteptau.
87
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Deşi majoritatea agenţilor economici sunt mulţumiţi de felul cum activează tinerii angajaţi, există
anumite neajunsuri care pot fi identificate cel mai frecvent anume la această categorie. În figura nr. 3.
59 sunt prezentate neajunsurile tinerilor angajaţi observate de către agenţii economici.
16,2
33,3 36,4
13,8
3,4 2,7 2,7 3,4
Niv
elul
redu
s de
cul
tură
gene
rală
Dec
alaj
ul m
are
dint
recu
noşt
inţe
le p
rofe
sion
ale
deţin
ute
şi c
ele
solic
itate
de
orga
niza
ţie
Un
grad
red
us d
e de
vota
men
tfa
ţă d
e m
uncă
Dific
ulta
tea
adap
tării
înor
gani
zaţie
Sunt
nea
tenţ
i şi ir
espo
nsab
ili
Abilit
ăţi p
ract
ice
redu
se
Nu
dore
sc s
ă lu
crez
e, d
ar a
upr
efer
inţe
sal
aria
le în
alte
Nu
au n
eaju
nsur
i
Figura nr. 3. 59. Neajunsurile tinerilor angajaţi în opinia angajatorilor
Potrivit figurii nr. 3. 59, neajunsul cel mai frecvent evidenţiat la tinerii angajaţi îl reprezintă
nivelul redus de devotament faţă de muncă, la care se referă 36,4% din agenţii economici respondenţi.
Devotamentul redus faţă de muncă pe care îl invocă agenţii economici poate fi cauzat de demotivaţia
de a munci. Or, în cazul în care nu sunt motivaţi suficient prin salariul oferit, iar pretenţiile salariale la
tineri sunt destul de mari, atunci şi devotamentul faţă de muncă se reduce. Un alt neajuns evidenţiat de
⅓ din agenţii economici respondenţi se referă la decalajul mare dintre cunoştinţele profesionale
deţinute şi cele solicitate de organizaţie. Neajunsul dat nu ţine neapărat de tinerii angajaţi cât mai mult
de sistemul de instruire profesională existent. În cazul dat instituţiile de învăţământ ar trebui să ia în
consideraţie şi doleanţele angajatorilor în materie de cunoştinţe şi abilităţi profesionale. În opinia a
16,2% din agenţii economici respondenţi, neajunsul constă în nivelul redus de cultură generală al
tinerilor angajaţi. De asemenea, constatăm că 13,8% consideră dificultatea adaptării în organizaţie un
neajuns al tinerilor angajaţi.
Practica managerială în domeniu ne demonstrează că posturile de conducere sunt mai rar oferite
tinerilor angajaţi. Foarte mulţi patroni sau conducători de organizaţii consideră că tinerii angajaţi
trebuie să acumuleze un anumit nivel de experienţă profesională sau o anumită vechime în muncă
pentru a vedea dacă aceştia merită să fie promovaţi la posturi de conducere, ia unii chiar au anumite
88
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
reticenţe faţă de tinerii care ocupă posturi de conducere. Acestea sunt confirmate şi de rezultatele
cercetării sociologice. Potrivit sondajului, mai bine de jumătate din agenţii economici respondenţi
(52,5%) consideră că nu au persoane tinere care să ocupe posturi de conducere, 41,4% au menţionat că
în cadrul organizaţiei există posturi de conducere ocupate de tineri, iar 6,1% nu cunosc acest lucru.
Faptul că există posturi de conducere ocupate de tineri ne face să constatăm că aceştia le-au
demonstrat patronilor sau superiorilor că merită să ocupe aceste posturi. În figura nr. 3. 60 sunt
prezentate motivele angajării tinerilor la posturi de conducere.
31,7
10,6
40,7
7,32,4
77,2
Au demonstratcunoştinţele şi
abilităţile profesionalenecesare
Devotamentul înmuncă manifestat dela momentul angajării
Calităţile de managermanifestate
Lipsa persoanelor maiîn vârstă înorganizaţie
corespunzătoareposturilor respective
Insistenţa colectivuluide muncă
Rugămintea prietenilorsau a rudelor
Figura nr. 3. 60. Motivele angajării tinerilor la posturi de conducere
Potrivit figurii nr. 3. 60 există mai multe motive ce i-a determinat pe patroni sau superiori să
angajeze tineri la posturi de conducere. Mai bine de ¾ din organizaţiile respondente în cadrul cărora
există posturi de conducere ocupate de tineri au menţionat că persoanele în cauză au demonstrat
cunoştinţe şi abilităţi profesionale necesare. 40,7% au angajat tineri la posturi de conducere datorită
calităţilor de manageri manifestate la locul anterior de muncă. Mai puţin de o treime (31,7%) au angajat
tineri la posturi de conducere ca rezultat al devotamentului în muncă manifestat de la momentul
angajării. Aproximativ 20% din organizaţiile în care există tineri angajaţi la posturi de conducere au
făcut aceasta mai mult din motive subiective: 10,6% - datorită lipsei persoanelor mai în vârstă în
organizaţie corespunzătoare posturilor respective, 7,3% - la rugămintea prietenilor sau a rudelor şi
2,4% - la insistenţa colectivului de muncă.
În acelaşi timp, putem constata că nu toţi patronii sau conducătorii de organizaţii tolerează ca la
posturi de conducere să fie angajate persoane tinere. Unii găsesc diferite argumente, mai mult sau mai
puţin relevante, împotriva acestora doar pentru a stopa accederea lor la posturile de conducere. Alţii o
fac din invidie sau din conştientizarea riscului sau pericolului că tinerii angajaţi i-ar putea succede la
89
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
posturile lor în viitorul apropiat. În figura nr. 3. 61 sunt prezentate cauzele neangajării tinerilor la
posturi de conducere.
6,4
1,3
36,5
15,4
48,722,4Nu am încredere în persoanele tinere
Nu au demonstrat că merită să ocupe posturi de conducere
Din respect faţă de angajaţii mai în vârstă
Sunt la vârsta prematură de a lua decizii de conducere
Lipsa personalului tinăr la organizaţie
Lipsa posturilor vacante
Figura nr. 3. 61. Cauzele neangajării tinerilor la posturi de conducere
Din figura nr. 3. 61 denotă faptul că există mai multe cauze ce împiedică ocuparea posturilor de
conducerea de către tineri. Aproape jumătate din agenţii economici care nu au tineri la posturi de
conducere susţin că aceştia nu au demonstrat că merită să ocupe astfel de posturi. Pentru 36,5% din
agenţii economici respondenţi cauza neangajării tinerilor la posturi de conducere o constituie vârsta
prematură a acestora de a lua decizii de conducere. 22,4% nu angajează tineri la posturi de conducere
deoarece nu au încredere în persoanele tinere, iar 15,4% - din respect faţă de persoanele mai în vârstă
care activează în organizaţie.
Fiind o categorie foarte specifică (activă, deschisă, orientată spre schimbare), tinerii angajaţi cel
mai frecvent îşi exprimă satisfacţia sau insatisfacţia faţă de activitatea organizaţiei în general şi faţă de
activitatea profesională în special. De obicei, tinerii angajaţi sunt mai puţin toleranţi faţă de acţiunile
întreprinse de superiori sau faţă de alte aspecte şi iau atitudine imediată. Conştientizând această
problemă, am încercat să vedem dacă în organizaţiile participante la sondaj au existat cazuri de
nemulţumire din partea tinerilor angajaţi (figura nr. 3. 62)
DA45,5%
NU40,4%
NU ŞTIU14,1%
Figura nr. 3. 62. Existenţa cazurilor de nemulţumire din pateu tinerilor angajaţi.
90
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Potrivit figurii nr. 3. 62, din totalul organizaţiilor participante la sondaj, 45,5 % au afirmat că au
existat cazuri de nemulţumire din partea tinerilor angajaţi, 40,4% nu au constatat astfel de cazuri, iar
14,1% nu cunosc astfel de situaţii.
Faptul că în cele mai multe organizaţii respondente au existat cazuri de nemulţumire din partea
tinerilor angajaţi este oportun de a cunoaşte care au fost motivele acestora. Potrivit opiniilor agenţilor
economici, cauzele nemulţumirii sunt destul de variate (figura nr. 3. 63)
87,4
28,1
7,413,3
8,1 3,7
Faţă de salariulpe care îlprimesc
Faţă de sarcinilede muncă pe
care trebuie săle îndeplinească
Faţă de relaţiilede muncă
existente înorganizaţie
De faptul că nupot să serealizeze
profesional înorganizaţie
Datoritătransferului laun alt loc de
muncă
Faţă decondiţiile de
muncă
Figura nr. 3. 63. Cauzele nemulţumirii tinerilor angajaţi
Rezultatele sondajului ne arată că tinerii angajaţi şi-au exprimat cel mai frecvent nemulţumirea
faţă de salariul pe care îl primesc. Acest fapt a fost confirmat de 87,4% din agenţii economici
chestionaţi. Pretenţiile salariale destul de mari ale tinerilor angajaţi fac ca aceştia să fie permanent
nemulţumiţi de ceea ce le oferă angajatorul pentru munca depusă. Peste 28% din respondenţi au afirmat
că tinerii angajaţi sunt nemulţumiţi faţă de sarcinile de muncă pe care trebuie să le realizeze. Dacă în
momentul angajării tânărul angajat a făcut cunoştinţă cu fişa postului în care erau menţionate toate
sarcinile şi responsabilităţile de muncă, atunci aceste nemulţumiri sunt nejustificate. Altceva este când
patronul solicită îndeplinirea unor sarcini de muncă suplimentare la cele prevăzute în fişa postului,
abuzând într-un fel de faptul că este tânăr angajat, nemulţumirea acestuia din urmă este justificată. De
asemenea, 13,3% au menţionat că tinerii sunt nemulţumiţi de faptul că nu pot să se realizeze
profesional în organizaţie, iar 8,1% - datorită transferului la un alt loc de muncă.
Orice organizaţie, indiferent de mărimea şi domeniul de activitate al acesteia, pe lângă angajări
mai efectuează şi concedieri. În funcţie de politica organizaţiei în acest domeniu, concedierile pot viza
anumite categorii de persoane. În figura nr. 3.64 sunt arătate aceste categorii pe care agenţii economici
preferă să le concedieze când apare necesitatea.
91
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
1,01,30,3
13,8
44,1
16,220,215,5
Persoaneletinere fărămeserie
Persoanele maiîn vârstă fără
meserie
Persoane tinerefără experienţă
în muncă
Persoanele maiîn vârstă fărăexperienţă în
domeniu
Persoanelecare nu
corespundcerinţelor
Doamnele tinerecăsătorite
În dependenţăde situaţie,vîrsta nucontează
Nu concediezpe nimeni
Figura nr. 3. 64. Preferinţele agenţilor economici în materie de concediere
După cum rezultă din figura nr. 3. 64, din numărul total al agenţilor economici participanţi la
sondaj, 15,5% preferă să concedieze, după necesitate, persoane tinere fără meserie, iar 16,2% -
persoane tinere fără experienţă în muncă. Aceasta ne demonstrează faptul că tinerii angajaţi nu simt
acea siguranţa a locului de muncă de care au nevoie, dar sunt supuşi riscului de a fi concediaţi de către
angajator.
Deşi, conform datelor oficiale, oferta de forţă de muncă depăşeşte cererea pentru cea mai mare
parte a meseriilor şi profesiunilor existente, am dorit, totuşi, să aflăm dacă şi agenţii economici simt
lipsa anumitor categorii de angajaţi pe piaţa muncii. În figura nr. 3. 65 sunt prezentate, în opinia
agenţilor economici, categoriile de angajaţi considerate deficitare pe piaţa muncii.
Muncitori calificaţi
45,8
Muncitori necalificaţi
3,7
Manageri11,8
Specialişti45,1
Figura nr. 3. 65. Categoriile de angajaţi considerate deficitare pe piaţa muncii
Potrivit figurii de mai sus, 45,8% din agenţii economici participanţi la sondaj consideră că pe
piaţa muncii se simte un deficit de muncitori calificaţi, 45,1% - de specialişti, 11,8% - de manageri şi
3,7% de muncitori necalificaţi.
92
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Cu toate că anterior agenţii economici participanţi la sondaj şi-au exprimat opiniile asupra
tinerilor angajaţi, atât cele favorabile cât şi cele nefavorabile, am dorit să aflăm, totuşi, părerea acestora
privind nivelul de instruire profesională a absolvenţilor recenţi ai instituţiilor de învăţământ (figura nr.
3. 66)
58,9%
17,8%
23,2%
Sunt bine pregătiţi atât teoretic precum şi practicSunt bine pregătiţi teoretic, dar nu au abilităţi practiceSunt slab pregătiţi teoretic şi nu au abilităţi practice
Figura nr. 3. 66. Aprecierea nivelului de instruire profesională a proaspeţilor absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ
Rezultatele sondajului ne arată că aproape un sfert din agenţii economici respondenţi sunt
mulţumiţi de nivelul de instruire profesională al absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, în sensul că
sunt bine pregătiţi, atât teoretic cât şi practic. Peste 58% din agenţii economici participanţi la sondaj
consideră că proaspeţii absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ au pregătire teoretică bună, dar le
lipsesc abilităţile practice. În cazul dat, se impune o colaborare mai intensă între instituţiile de
învăţământ şi agenţii economici, prin încheierea unor contracte de durată, în care aceştia din urmă să
asigure buna desfăşurare a practicii de producţie a studenţilor prevăzute în planurile de studii. Or,
acordarea unor avantaje organizaţiilor în vederea motivării acestora de a asigura desfăşurarea practicii
de producţie va conduce la creşterea calităţii instruirii profesionale în Republica Moldova.. De
asemenea, constatăm că 17,8% din organizaţiile participante la sondaj sunt de părerea că proaspeţii
absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ sunt slab pregătiţi, atât din punct de vedere teoretic cât şi
practic. Aceasta ne demonstrează încă o dată că nu există o colaborare între instituţiile de învăţământ şi
agenţii economici atunci când are loc procesul de elaborare a planurilor de învăţământ. Luarea în
consideraţie a doleanţelor organizaţiilor la instruirea profesională a tinerilor va avea ca efect
îmbunătăţirea calităţii instruirii profesionale în instituţiile de învăţământ.
Aşadar, rezultatele studiului ne arată că agenţii economici au o anumită neîncredere faţă de tinerii
angajaţi. Mulţi agenţi economici nu sunt siguri de capacităţile profesionale ale tinerilor angajaţi, îi
consideră mai puţin confortabili deoarece înaintează mai multe pretenţii ceea ce nu le convine
patronilor sau conducătorilor de organizaţii. Faptul că unor agenţi economici le vine mai greu să
93
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
lucreze cu tinerii angajaţi ne demonstrează că aceştia nu au o politică adecvată în relaţiile cu tinerii
angajaţi.
4. POLITICI DE AMELIORARE A SITUAŢIEI TINERILOR PE PIAŢA MUNCII
Numărul mare al şomerilor în rândul tineretului, sporirea numărului tinerilor care vor să plece la
muncă în străinătate, perioada relativ mare de aflare în căutarea unui loc de muncă, cerinţele exagerate
al angajatorilor faţă de tinerii angajaţi sunt doar unele repere care ne permit să afirmăm că situaţia
tinerilor pe piaţa muncii nu este cea mai bună. Şansele reduse de angajare conform meseriei, lipsa unei
meserii sau profesiuni în rândul tinerilor îi determină pe mulţi să migreze la muncă în străinătate în
eventualitatea angajării, de cele mai multe ori ilegal, asumându-şi anumite riscuri sub aspect financiar,
al sănătăţii, profesional etc. Cu toate că migrarea temporară în străinătate ar putea avea repercusiuni
asupra viitorului profesional, există tendinţa de creştere a numărului tinerilor care vor să plece la muncă
în străinătate (figura nr. 4.1)
% 25,8 31,8 18,1 8,5 15,8
Aş pleca fără să mă gândesc
Posibil da Mai degrabă nu Categoric nu Nu ştiu
Figura nr. 4. 1. Dorinţa tinerilor de a pleca la muncă în străinătate
Rezultatele sondajului ne arată că cei mai mulţi din tineri ar dori să plece în străinătate, dacă li s-
ar oferi această posibilitate. Mai bine de un sfert din tinerii respondenţi ar pleca la apariţia celei mai
mici ocazii. Doar 8,5% din tinerii respondenţi sunt ferm convinşi că nu ar pleca la muncă în străinătate,
chiar dacă li s-ar oferi această oportunitate.
Deşi în mare parte, problemele tinerilor pe piaţa muncii sunt cunoscute, o parte din ele deja au
fost identificate în relatările anterioare şi evidenţiate, totuşi am dorit să aflăm opiniile tinerilor privind
problemele cu care se confruntă. În figura nr. 4.2 sunt prezentate problemele specifice evidenţiate de
tineri cu care aceştia se confruntă pe piaţa muncii.
94
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Ned
orin
ţa a
ngaj
ator
ului
de
a an
gaja
tine
ri fă
ră e
xper
ienţ
ă în
m
uncă
71,5
Nec
onco
rdan
ţa d
intre
pr
oces
ul d
e st
udii ş
i sol
icită
rile
anga
jato
rilor
39,1
Lips
a de
info
rmaţ
ie p
rivin
d lo
curil
e de
mun
că v
acan
te37
,2
Lips
a or
ient
ării p
rofe
sion
ale
31,8
Lips
a un
or p
ract
ici e
ficie
nte
de a
ngaj
are
utiliz
ate
de
anga
jato
ri20
,7
Anga
jare
a pr
iorit
ară
a ru
delo
r0,
2
Neî
ncre
dere
a în
cap
acită
ţile
tiner
etul
ui0,
4
Impo
zitu
l mar
e pe
ven
it0,
1
Lips
a in
form
aţie
i priv
ind
spec
ialită
ţile0,
1
Lips
a lo
curil
or d
e m
uncă
0,8
Sala
rii n
eatra
ctiv
e1,
8
Nu
ştiu
0,1
Figura nr. 4. 2. Problemele specifice cu care se confruntă tinerii pe piaţa muncii
Din figura nr. 4.2 rezultă faptul că problema cea mai mare cu care se confruntă tinerii pe piaţa
muncii o constituie nedorinţa angajatorilor de a angaja tineri fără experienţă în muncă, fapt confirmat
de 71,5% din tinerii respondenţi. O altă problemă care îngrijorează tinerii constă în neconcordanţa
dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor. Potrivit rezultatelor sondajului, aceasta a fost
confirmată de 39,1% din tinerii respondenţi. Lipsa de informaţie despre locurile de muncă vacante, ca
problemă specifică a tinerilor a fost confirmată de 37,2% din tinerii respondenţi. Această situaţie ar
trebui să alerteze instituţiile guvernamentale, în primul rând, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă în vederea eficientizării activităţii sale în această privinţă. Aproape o treime din tinerii
respondenţi consideră lipsa programelor de orientare profesională o problemă care a „contribuit” la
situaţia actuală a acestora pe piaţa muncii.
O problemă al neacceptării tinerilor de către angajatori constă în faptul că aceştia din urmă nu
folosesc practici eficiente de angajare, ce le-ar permite tinerilor să demonstreze capacităţile
profesionale şi calităţile personale, fapt confirmat de 20,7% din tinerii respondenţi. Prin aplicarea unor
practici eficiente de angajare, tinerii consideră că ar putea avea posibilitatea să se manifeste în aspect
profesional care ar conduce la schimbarea atitudinii angajatorilor faţă de persoanele tinere.
O dată ce problemele au fost identificate şi evidenţiate de tineri, este necesar să existe anumite
instituţii care să se ocupe de aceste probleme pentru a diminua din presiunea lor. De aceea, am dorit să
aflăm opinia tinerilor referitor la instituţiile care trebuie să se ocupe de problemele lor, în special de
problema încadrării în câmpul muncii. În figura nr. 4. 3 sunt prezentate aceste instituţii.
95
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
59,234,7
26,8
46,6
23,4
0,2 0,2 0,1 0,3Ag
enţia
Naţ
iona
lă p
entru
Ocu
pare
a Fo
rţei
de M
uncă
Min
iste
rul
Educ
aţie
i şi
Tine
retu
lui
Auto
rităţ
ilepu
blic
e lo
cale
O in
stitu
ţiepu
blic
ăsp
ecia
lizat
ă în
aces
t dom
eniu
Org
aniz
aţiile
non
guve
rnam
enta
leca
re a
pără
inte
rese
le
Guv
ernu
l
Auto
anga
jare
a
Inst
ituţiil
e pr
ivat
esp
ecia
lizat
e
Inst
ituţiil
e de
învă
ţăm
înt
supe
rior
Figura nr. 4. 3. Instituţiile care ar trebui să se ocupe de încadrarea tinerilor în câmpul
muncii
Potrivit figurii nr. 4.3, de problema încadrării tineretului în câmpul muncii trebuie să se ocupe
mai multe instituţii. Rezultatele sondajului ne arată că de această problemă trebuie să se ocupe, în
primul rând, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 59,2% din tinerii respondenţi,
Ministerul Educaţiei şi Tineretului – 34,7%, autorităţile publice locale – 26,8% şi organizaţiile non
guvernamentale care apără interesele tinerilor – 23, 4%. Este relevant faptul că peste 46% din tinerii
respondenţi optează pentru crearea unei instituţii guvernamentale specializată în acest domeniu.
Luând în consideraţie faptul că problema încadrării tineretului pe piaţa muncii este foarte dificilă,
este important de a vedea ce măsuri trebuie întreprinse pentru a facilita accesul tinerilor pe piaţa
muncii. În figura nr. 4.4 sunt prezentate măsurile pe care tinerii le consideră utile pentru facilitarea
accesului lor pe piaţa muncii.
0,6
0,3
0,1
33,4
65,7
56,1Organizarea mai frecventă a târgurilor locurilor demuncă pentru tineret
Stimularea agenţilor economici de a angaja persoanetinere
Obligarea autorităţilor publice locale de a angaja tineretîn diferite lucrări publice
Conlucrarea agenţilor economici cu universităţile
Crearea locurilor de muncă atractive pentru tineret
Majorarea salariilor
Figura nr. 4. 4. Măsurile întreprinse pentru facilitarea accesului pe piaţa muncii a tinerilor
96
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Rezultatele sondajului ne arată că aproape ⅔ din tinerii respondenţi consideră că agenţii
economici ar trebui cointeresaţi financiar pentru a angaja tineri în organizaţiile lor. Mai bine de
jumătate din tinerii respondenţi (56,1%) consideră organizarea mai frecventă a târgurilor locurilor de
muncă o soluţie pentru îmbunătăţirea încadrării tinerilor în câmpul muncii. O treime din tinerii
respondenţi sunt de părerea că autorităţile publice locale trebuie să angajeze mai mulţi tineri la diferite
lucrări publice.
Dat fiind faptul că şomajul în rândul tinerilor este cel mai mare se impune luarea unor măsuri
concrete care vor avea drept efect reducerea acestuia. În opinia tinerilor, există mai multe măsuri ce
trebuie realizate mai eficient pentru a reduce numărul şomerilor (figura nr. 4.5)
32,927,4
35,445,4
33,842,1
0,20,20,22,3
Organizareaacţiunilor de
orientareprofesională în
instituţiilepreuniversitare
Organizareacursurilor deconsiliere în
carieră
Informarea maifrecventă
despre situaţiapieţei muncii
Instruireatinerilor învederea
dezvoltăriipropriei afaceri
Posibilitateaobţinerii unei
meserii în liceu
Cunoaştereaevoluţiei cereriişi ofertei forţei
de muncă
Crearealocurilor de
muncăatractive pentru
tineret
Oferirea maimultor locuribugetare înînvăţământ
Asigurareatinerilor cu
spaţiu locativ
Oferirea defacilităţi pentrutineret în iniţierii
afacerilor
Figura nr. 4.5. Măsuri de reducere a şomajului în rândul tineretului
Potrivit figurii nr. 4.5, în opinia tinerilor pot fi întreprinse mai multe măsuri care vor conduce la
reducerea şomajului în rândurile tineretului. 42,1% din tinerii respondenţi consideră că informarea mai
frecventă despre situaţia pieţei muncii va avea efecte benefice asupra tinerilor pe piaţa muncii. O
măsură menţionată de tineri care nu trebuie neglijată de instituţiile guvernamentale şi care ar diminua
numărul şomerilor în rândul tineretului se referă la organizarea acţiunilor de orientare profesională în
instituţiile preuniversitare – 42,1%. Organizarea cursurilor de consiliere în carieră reprezintă o altă
măsură de reducere a şomerilor, evidenţiată de 33,8% din tinerii respondenţi.
În condiţiile în care nu pot fi asiguraţi cu locuri de muncă, ar fi oportun ca aceştia să fie stimulaţi
să-şi dezvolte propria afacere. În acest sens, 35,4% din tinerii respondenţi consideră oportun
organizarea instruirii tinerilor în vederea dezvoltării propriei afaceri. 27,4% din tinerii respondenţi
consideră că oferirea posibilităţii obţinerii unei meserii în liceu ar conduce la diminuarea numărului
şomerilor tineri.
97
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Oportunităţile de îmbunătăţire a situaţiei tinerilor pe piaţa muncii trebuie privite şi prin prisma
agenţilor economici, a angajatorilor. Or, prin eforturi comune, din partea statului, pe de o parte şi din
partea angajatorilor, pe de altă parte, s-ar putea îmbunătăţi situaţia tinerilor pe piaţa muncii. În figura
nr. 4. 6 sunt prezentate facilităţile aşteptate de agenţii economici din partea statului în vederea angajării
tinerilor.
29,034,3 39,7
71,0
0,3 1,3
Acor
dare
aun
or în
lesn
irifis
cale
Plăt
irea
unei
părţi
asa
lariu
lui
Acop
erire
a di
npa
rtea
stat
ului
a ch
eltu
ielilo
rpe
ntru
inst
ruire
prof
esio
nală
Con
tribu
ţii în
asig
urar
ea c
usp
aţiu
loca
tiv
Acor
dare
a de
cred
itepr
efer
enţia
le
Nei
mpl
icar
east
atul
ui
Figura nr. 4.6. Facilităţile aşteptate de agenţii economici din partea statului pentru angajarea tinerilor
Potrivit rezultatelor sondajului, problema cea mai stringentă ţine de asigurarea tinerilor cu spaţiu
locativ. Există foarte multe cazuri când tinerii angajaţi refuză să se angajeze din cauza lipsei spaţiului
locativ. În acest sens, 71,0% din agenţii economici respondenţi aşteaptă contribuţii din partea statului în
asigurarea cu spaţiu locativ. O altă facilitate din partea statului, evidenţiată de 39,7% din agenţii
economici respondenţi, ţine de acoperirea cheltuielilor pentru instruirea profesională a tinerilor. Mai
bine de o treime din organizaţiile respondente ar angaja mai mulţi tineri dacă statul va contribui cu o
cotă parte la plătirea salariilor acestora. 29,0% aşteaptă înlesniri fiscale din partea statului pentru
angajarea tinerilor.
Angajarea şi menţinerea tinerilor în mediul rural este o problemă care preocupă de ceva timp
instituţiile guvernamentale. Spre deosebire de mediul urban, în mediul rural se observă un deficit de
forţă de muncă pentru anumite meserii şi profesiuni. Pentru majoritatea tinerilor, mediul rural nu
reprezintă un mediu atractiv, de aceea şi există exodul de forţă de muncă dinspre rural spre urban.
Agenţii economici din mediul rural s-ar putea confrunta în viitor cu lipsa de forţă de muncă de care vor
avea nevoie. În vederea ameliorării situaţiei se impun luarea unor măsuri concrete. În opinia agenţilor
98
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
economici, măsurile pentru atragerea şi menţinerea tinerilor în mediul rural se referă la următoarele
(figura nr. 4.7).
0,33,425,3
63,355,6
Oferirea unor facilităţiîn vederea asigurăţii
cu spaţiu locativ
Crearea unor locuride muncă atractive
pentru tineret
Crearea infrastructuriipentru petrecerea
timpului de odihnă şidezvoltare personală
Majorarea salariilor Tinerii nu trebuie saramână în mediul
rural
Figura nr. 4.7. Măsurile ce trebuie întreprinse pentru atragerea şi menţinerea tinerilor în mediul rural
Potrivit figurii de mai sus, 63,3% din agenţii economici respondenţi consideră că tinerii pot fi
atraşi în mediul rural prin oferirea unor locuri de muncă atractive. În prezent, tinerii nu au alternative
de angajare în mediul rural, de aceea şi se înregistrează acest exod de forţă de muncă spre mediul urban
sau în străinătate. Peste 55% din agenţii economici sunt de părerea că tinerii pot fi atraşi în mediul rural
prin oferirea unor facilităţi în vederea asigurării cu spaţiu locativ. Aproximativ un sfert din organizaţiile
respondente cred că tinerii pot fi menţinuţi în mediul rural prin crearea unei infrastructuri adecvate
pentru petrecerea timpului liber şi dezvoltare personală.
După cum s-a menţionat deja, situaţia tinerilor pe piaţa muncii este cea mai dificilă comparativ cu
cea a altor categorii de forţă de muncă. Această situaţie este recunoscută chiar de agenţii economici. La
rândul său, aceştia vin cu nişte propuneri de îmbunătăţire a situaţiei tinerilor pe piaţa muncii (figura nr.
4.8).
35,7
28,3
65,0
1,3
Sensibilizarea unei colaborări mai armonioaseîntre agenţii economici şi instituţiile de
învăţământCrearea unui climat favorabil pentru investitorii
străini ce ar conduce la sporirea gradului deocupare în rândul tineretului
Implicarea mai activă a statului în vedereamenţinerii tineretului în ţară
Crearea condiţiilor favorabile pentru muncă şitrai
Figura nr. 4.8. Propunerile agenţilor economici pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor pe piaţa muncii
99
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Exodul sporit de forţă de muncă în străinătate, în special a celei tinere, pune în gardă nu doar
autorităţile statului ci şi agenţii economici. Aceştia din urmă conştientizează pericolul cu care s-ar
putea confrunta în viitor datorită deficitului de forţă de muncă calificată. De aceea, aproape ⅔ din
agenţii economici respondenţi consideră necesar implicarea mai activă a statului în vederea menţinerii
tineretului în ţară. 35,7% sunt de părea că se impune o colaborare mai armonioase între agenţii
economici şi instituţiile de învăţământ, iar 28,3% optează pentru crearea unui climat favorabil pentru
investitorii străini ce ar conduce la sporirea gradului de ocupare în rândul tineretului. Or, anume
organizaţiile străine sunt acelea care acordă prioritate la angajare tinerilor.
Aşadar, prin studiul realizat am încercat să evidenţiem problemele cu care se confruntă tinerii pe
piaţa muncii. Prin familiarizarea instituţiilor guvernamentale cu problemele tinerilor, acestea urmează
să elaboreze diferite măsuri sau politici care vor avea drept scop îmbunătăţirea situaţiei create.
100
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Piaţa muncii din Republica Moldova a suferit profunde transformări generate de reformele
economice din ultimele aproape două decenii, cu influenţe directe asupra calităţii factorului uman.
Condiţiile sociale au determinat reducerea sporului demografic natural şi accentuarea migraţiei forţei
de muncă, în special a celei tinere, care a cauzat scăderea constantă a populaţiei active.
În urma cercetărilor efectuate, atât în aspect cantitativ cât şi calitativ, privind situaţia tinerilor pe
piaţa muncii au rezultat următoarele concluzii:
1. În prezent, comparativ cu celelalte grupe de vârstă, tinerii se consideră dezavantajaţi pe
piaţa muncii. Luând în consideraţie faptul că tineretul este considerat forţa motrice de dezvoltare a
oricărei societăţi şi, totodată, constituie viitorul acesteia, ar trebui să se bucure de atenţia tuturor
actorilor sociali. Dat fiind faptul că la tineri sunt evidenţiate mai bine unele calităţi cum ar fi:
flexibilitatea, adaptabilitatea sporită la schimbare, spirit de creativitate dezvoltat, ingeniozitate sporită,
capacitatea de a însuşi mai rapid ineditul etc., ar trebui să-i plaseze pe acestea într-o situaţie mai
avantajoasă comparativ cu celelalte categorii ale populaţiei în general şi ale forţei de muncă în special.
De fapt, situaţia este inversă, persoanele tinere acced, din ce în ce mai greu, pe piaţa muncii datorită
exigenţelor invocate de angajatori.
Recomandări:
crearea unei imagini favorabile a tinerilor pe piaţa muncii prin evidenţierea
calităţilor mai nuanţate care i-ar avantaja în raport cu celelalte categorii de forţă
de muncă;
implicarea mai activă a organizaţiilor non guvernamentale în procesul de elaborare
şi promovare a unor politici şi măsuri concrete de susţinere a tinerilor pe piaţa
muncii;
consolidarea principiului accesului egal pentru toţi pe piaţa muncii cu scopul de a
creşte oportunităţile de angajare ale tinerilor.
2. Schimbarea opiniilor angajatorilor faţă de persoanele tinere. Presiunile în direcţia unei
performanţe mai înalte, pentru a face faţă concurenţei globale mai intense, explică de ce mulţi
angajatori îşi stabilesc standarde superioare pentru potenţiali angajaţi şi nu îi păstrează pe cei care se
dovedesc a fi incapabili să le îndeplinească. În aceste condiţii, tinerii au şanse mai mici de a izbuti la
101
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
ocuparea unui sau alt loc de muncă şi, totodată sunt expuşi riscului de a fi disponibilizaţi mai rapid
decât alte categorii de angajaţi. Plus la aceasta, înaintarea unor cerinţe cum ar fi experienţa în muncă
sau vârsta minimă pentru încadrare practic împiedică posibilitatea tinerilor de a ocupa un anumit loc de
muncă. În afară de aceasta, angajatorii au o atitudine mai rezervată faţă de tineri deoarece consideră că
este mai dificil de lucrat cu ei. Prin urmare, angajatorii aleg calea cea mai simplă – angajez persoane cu
care să lucrez mai bine.
Recomandări:
sensibilizarea agenţilor economici în vederea aplicării unor tehnici moderne de
selecţie cum ar fi: interviurile aprofundate de selecţie, centrele de evaluare etc., ce
ar permite cunoaşterea şi aprecierea mai bună a calităţilor candidaţilor, în special
a celor tineri;
renunţarea treptată de la experienţa în muncă ca cel mai important criteriu
decizional în procesul de angajare;
oferirea oportunităţilor de afirmare acordate tinerilor angajaţi pentru a putea
evidenţia mai bine calităţile lor personale, potenţialul lor de dezvoltare profesional,
abilităţile şi cunoştinţele profesionale etc.;
evidenţierea avantajelor pe termen lung pe care le-ar putea avea angajatorii în
urma acordării priorităţii tinerilor la angajare.
3. Stimularea agenţilor economici în vederea sporirii numărului angajărilor din rândul
tineretului. În prezent, tineretul nu reprezintă categoria prioritară la angajare pentru o bună parte din
agenţii economici care au anumite rezerve faţă de această categorie de forţă de muncă. În vederea
stimulării agenţilor economici de a angaja persoane tinere, instituţiile guvernamentale ar trebui să vină
cu oferte avantajoase concrete.
Recomandări:
reducerea contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale pentru angajarea anuală a
unui anumit număr de tineri;
subvenţionarea salariului tânărului angajat pentru primul an de activitate în
organizaţia respectivă;
organizarea programelor de recalificare profesională pentru tineri în funcţie de
doleanţele agenţilor economici;
102
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
elaborarea unui mecanism de stimulare financiar – fiscală (reducerea impozitului
pe venit) a agenţilor economici care angajează tineri.
4. Dificultăţi de acces al tinerilor pe piaţa muncii. În contextul modificării pieţei muncii şi al
provocărilor de ordin demografic, este tot mai dificil ca tinerii să pătrundă pe piaţa muncii. În acest
context, Pactul European pentru Tineret pune accent pe facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii şi
combaterea sau diminuarea şomajului în rândul acestei categorii. Rezultatele cercetării ne-au
demonstrat că tinerii întâmpină o multitudine de dificultăţi în ceea ce priveşte accesul acestora pe piaţa
muncii. În ajutorarea tinerilor privind accesul lor pe piaţa muncii ar trebui să se implice mai mult
instituţiile guvernamentale preocupate de această activitate, în special Agenţia Naţională pentru
ocuparea Forţei de Muncă cu structurile sale teritoriale.
Recomandări:
facilitarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă prin consolidarea serviciilor de
informare a elevilor şi studenţilor din anii terminali cu privire la oportunităţile şi
riscurile de pe piaţa muncii;
promovarea uceniciei la locul de muncă în calitate de alternativă pentru tinerii cu
un nivel scăzut de instruire şi fără calificare;
focalizarea pe situaţia tinerilor proveniţi din centrele de plasament sau orfelinate
prin implementarea unor programe speciale de integrare socio–profesională;
promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor în rândul instituţiilor de învăţământ,
întreprinderilor şi altor instituţii în vederea facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa
activă;
organizarea serviciilor specializate de informare şi consiliere profesională şi a
serviciilor de mediere a munci.
5. Lipsa unor programe concrete de orientare profesională a tinerilor. În prezent, tinerii simt
un vacuum de informaţie în ceea ce priveşte orientarea lor în aspect profesional. Cea mai mare
majoritate a tinerilor îşi aleg meseria sau profesiune fără a ţine cont de evoluţia acesteia pe piaţa muncii
şi de perspectivele de angajare după însuşirea acesteia. În prezent, în instituţiile preuniversitare de
învăţământ nu se realizează programe de orientare profesională şi de consiliere în carieră ce le-ar
permite tinerilor să înţeleagă mai bine situaţia pieţei muncii. Datorită lipsei orientării profesionale, o
bună parte din tineri sunt nemulţumiţi de meseria sau profesiunea aleasă.
103
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Recomandări:
dezvoltarea unor parteneriate între Ministerul Educaţiei şi Tineretului, pe de o
parte, şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Centrele de resurse
pentru tineret, pe de altă parte, în vederea elaborării unor programe viabile de
orientare profesională prin cuprinderea tuturor instituţiilor preuniversitare de
învăţământ;
implicarea mai activă a mass-mediei în procesul de orientare profesională a
tinerilor, prin elaborarea unor rubrici cu caracter permanent despre meseriile şi
profesiunile existente pe piaţa muncii;
plasarea şi reactualizarea permanentă a informaţiei pe site-ul Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă privind evoluţia meseriilor şi profesiunilor pe
piaţa muncii, în special cererea şi oferta acestora;
organizarea seminarelor, meselor rotunde, întrunirilor de către Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu participarea organizaţiilor non
guvernamentale, privind consilierea în cariera profesională a tinerilor.
6. Numărul relativ mare al persoanelor tinere care activează pe cont propriu. Desfăşurarea
activităţilor pe cont propriu este o soluţie de moment care permite persoanei în cauză să obţină un
anumit venit în urma prestării anumitor activităţi. După cum s-a menţionat deja, această formă de
încadrare are atât avantaje cât şi dezavantaje. Persoanele care activează pe cont propriu simt avantajele
imediat ca rezultat al sporirii veniturilor acestora, prin neachitarea taxelor şi impozitelor către stat.
Dezavantajele se vor resimţi mai târziu, odată cu ieşirea la pensie a persoanelor respective când vor
beneficia doar de mărimea unei pensii minime. Realizarea activităţilor pe cont propriu se observă mai
mult la tineri, de aceea şi reprezintă un risc pentru ei care ar putea avea consecinţe asupra evoluţiei lor
ulterioare.
Recomandări:
promovarea unei campanii de conştientizare a pericolului la care se supun tinerii
care activează pe cont propriu;
stimularea tinerilor în vederea oficializării activităţilor desfăşurate pe cont propriu;
promovarea campaniilor în rândul angajatorilor cu privire la stoparea muncii la
negru şi întărirea capacităţii instituţiilor de control abilitate pentru respectarea
legislaţiei în vigoare.
104
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
7. Inadvertenţa dintre cunoştinţele profesionale pe care le posedă tinerii şi cele solicitate de
organizaţii. În urma cercetărilor efectuate am constatat un decalaj între cunoştinţele şi abilităţile
profesionale solicitate de organizaţii şi cele deţinute de posesorii acestora, tinerii absolvenţi ai
instituţiilor de învăţământ. Organizaţiile îşi exprimă tot mai mult nemulţumirea faţă de nivelul de
instruire profesională al tinerilor, nu doar de faptul că aceştia nu dispun de abilităţi profesionale, dar şi
cunoştinţele profesionale sunt sub nivelul aşteptărilor agenţilor economici.
Recomandări:
luarea în consideraţie de către instituţiile de învăţământ abilitate de instruirea
profesională a doleanţelor agenţilor economici în materie de cunoştinţe şi abilităţi
profesionale;
necesitatea unei colaborări mai armonioase între agenţii economici şi instituţiile de
învăţământ;
stimularea agenţilor economici în vederea încheierii unor acorduri de colaborare de
lungă durată cu instituţiile de învăţământ pentru petrecerea practicii de producţie
de către cursanţii acestora.
8. Promovarea culturii antreprenoriale. Afacerile reprezintă un domeniu foarte tentant, mai
ales pentru tineri. Deşi, mulţi tineri sunt predispuşi pentru a-şi dezvolta propria afacere, mulţi dintre ei
nu reuşesc datorită diferitelor bariere, atât de ordin obiectiv cât şi subiectiv. Mulţi tineri nu reuşesc în
afaceri datorită lipsei cunoştinţelor necesare sau a diverselor obstacole parvenite de la persoane terţe.
Recomandări:
dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi manageriale în vederea îmbunătăţirii
performanţei şi formării profesionale actuale a tinerilor, pentru a dezvolta spiritul
antreprenorial şi pentru a genera un număr crescut de afaceri;
stimularea băncilor comerciale în vederea acordării creditelor cu dobânzi
preferenţiale tinerilor care doresc iniţierea şi dezvoltarea propriei afaceri;
susţinerea mai evidentă din partea autorităţilor publice locale a tinerilor care
intenţionează să-şi dezvolte propria afacere;
9. Posibilităţi reduse de angajare şi oportunităţi de afirmare pentru tineri în mediul rural.
În prezent, mediul rural este neatractiv pentru tineri datorită spectrului redus de ocupaţii. Sectorul agrar
este aproape unica soluţie pentru majoritatea persoanelor apte de muncă. Dat fiind faptul că agricultura
105
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
este neatractivă pentru tineri din cauza salariilor inferioare aplicate şi al condiţiilor de muncă
nefavorabile, tinerii, de cele mai multe ori, părăsesc zonele rurale migrând în mediul urban sau în
străinătate. Numărul relativ mare al persoanelor tinere inactive din mediul rural (partea femeninină)
este determinat şi de faptul că o bună parte din acestea sunt preocupate de îngrijirea copiilor de vârstă
preşcolară. Or, în prezent există localităţi în care creşele sau grădiniţele de copii nu activează întregul
an, ci doar perioada de primăvară – vară, creând un impediment în angajarea în câmpul muncii a
acestor persoane.
Recomandări:
dezvoltarea infrastructurii sociale şi diversificarea spectrului de ocupaţii din
mediul rural prin asigurarea unui mecanism viabil de atragere a investiţiilor
publice şi private, interne şi externe în localităţile rurale;
crearea unor întreprinderi mici, flexibile şi competitive care vor avea drept efect
diversificarea structurii ocupaţionale în mediul rural;
înfiinţarea şi dezvoltarea liceelor profesionale în mediul rural care va permite
obţinerea unei meserii odată cu finalizarea studiilor liceale şi care vor avea drept
efect menţinerea tinerilor în mediul respectiv;
crearea unor fonduri speciale în cadrul bugetelor locale pentru susţinerea tinerilor
care doresc să-şi continue studiile profesionale la posturile vacante (pedagogi,
medici, agronomi etc.) cu condiţia revenirii lor în localitatea natală.
106
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Anexa nr. 1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVAAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
Stimate respondent/respondentă
În scopul identificării problemelor cu care se confruntă tinerii pe piaţa muncii, Academia de Studii Economice din Moldova în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Republica Moldova efectuează o cercetare sociologică cu tema: “Situaţia tinerilor pe piaţa muncii”.
Suntem absolut convinşi că informaţia şi opiniile Dvs. vor fi foarte preţioase pentru cercetarea noastră. De aceea, Vă rugăm, ca să ne ajutaţi să le obţinem prin răspunsurile Dvs. sincere şi reale. Vă asigurăm că vom păstra anonimatul.
Pentru a completa chestionarul citiţi cu atenţie întrebările şi toate variantele de răspuns, luând
în cerculeţ cifra variantei care corespunde opiniei Dumneavoastră. La întrebările fără variante de
răspuns, Vă rugăm, să ne oferiţi /daţi răspunsul Dvs.
Mulţumim pentru colaborare
107
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
1. Sexul:1. Feminin 2. Masculin
2. Vârsta: 1. Până la 18 ani 2. 18 – 24 ani 3. 24 – 29 ani
3. Studiile:1. Primare sau gimnaziale2. Medii sau liceale3. Medii profesionale4. Colegiu5. Colegiu în desfăşurare6. Superioare7. Superioare în desfăşurare8. Masterat
4. Mediul de reşedinţă: 1. Urban (oraş) 2. Rural (sat)
5. Care este ocupaţia Dvs. ?1. Sunt angajat în cadrul unei organizaţii 62. Activez pe cont propriu (construcţii, croitorie, menaj, servicii, agricultură, lucru în străinătate
etc.) 293. Am propria afacere 364. Nu am nici o ocupaţie 445. Sunt student 57
ÎNTREBĂRI PENTRU TINERII ANGAJAŢI
6. Care este domeniul de activitate al organizaţiei în care activaţi?1. Iindustrie 2. Agricultură3. Transporturi 4. Construcţii5. Comerţ, turism şi servicii hoteliere 6. Învăţământ 7. Ocrotirea sănătăţii 8. Administraţie publică9. Altele
7. Care este tipul de proprietate al întreprinderii în care activaţi?1. Întreprindere cu capital privat2. Întreprindere cu capital public3. Mixtă, capital public şi privat4. Mixtă, capital naţional şi străin5. Organizaţie non guvernamentală
8. Cât timp V-aţi aflat în căutarea unui loc de muncă?1. Mai mult de un an 2. Timp de un an3. Timp de 6 luni 4. Timp de 3 luni5. M-am angajat imediat după finalizarea studiilor
108
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
9. Aţi obţinut serviciul / postul prin intermediul:1. Individual2. Prietenilor / rudelor 3. Concursului anunţat în mass-media4. Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă5. Agenţiilor specializate private de recrutare6. Târgului locurilor de muncă7. Autorităţilor publice locale8. INTERNET-ului9. Altele ______________________________________.
10. Care au fost instrumentele de selecţie aplicate de către angajator? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Curriculum vitae 2. Scrisoarea de intenţie3. Interviul de selecţie 4. Testarea psihologică5. Examinarea medicală 6. Termen de încercare (probă)8. Altele
11. De cât timp activaţi în organizaţia dată?1. Mai puţin de un an2. 1-3 ani3. 3-5 ani4. Mai mult de 5 ani
12. La momentul angajării aţi încheiat un contract individual de muncă?1. Da 2. Nu.
Atenţie! La întrebarea 13 răspund doar persoanele care au ales varianta „da” la întrebarea 12.
13. Care din următoarele condiţii au fost/sunt stipulate în contractul individual de muncă? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Condiţiile de muncă2. Salariul3. Durata zilei de lucru4. Drepturile şi obligaţiunile de muncă5. Responsabilităţile pentru munca efectuată6. Angajare pentru o perioadă determinată7. Fixarea termenului de încercare8. Altele _____________________________
14. Ce restricţii au fost înaintate neoficial din partea angajatorului în momentul angajârii? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Durata de muncă peste program2. Munca în zile de odihnă şi sărbătoare legală3. Neacordarea concediilor corespunzător cu doleanţele proprii4. Neacordarea salariului pe durata termenului de încercare5. Imposibilitatea de a fi promovat în post în primii 5 ani de activitate6. Altele
109
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
15. Postul ocupat corespunde calificării deţinute de Dvs.?1. Da 2. Nu.
Atenţie! La întrebarea 16 răspund doar persoanele care au ales varianta „nu” la întrebarea 15.16. Ce V-a determinat să acceptaţi un post de muncă care nu corespunde calificării Dvs.?
1. Imposibilitatea angajării pe specialitate2. Salariul mic oferit pentru calificarea deţinută3. Activităţile desfăşurate la acest post corespund intereselor mele4. Şanse mai mari de a face carieră5. Altele
17. Salariul a fost stabilit:De angajator / patronPrin negocierea dintre dumneavoastră şi patronConform tarifelor oficiale de salarizareAltele
18. Care este mărimea salariului Dvs. ? 1. Până la 700 lei 2. 701 – 1000 lei
3. 1001 – 1500 lei 4. 1501 – 2000 lei Mai mult de 2000 lei.
19. Aţi dori să faceţi carieră profesională în organizaţia în care sunteţi angajat la moment? 1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu.
Atenţie! Dacă aţi răspuns „da” la întrebarea 19, treceţi la întrebarea 20, dacă aţi răspuns „nu” treceţi la întrebarea 21.
20. Care sunt motivele pentru care aţi optat pentru această organizaţie? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Oportunităţi mari de a fi promovat pe scară ierarhică 2. Activitatea pe care o realizez corespunde interesului meu3. Există posibilităţi de realizare personală4. Salariul atractiv 5. Lipsa altor oportunităţi de angajare în localitate6. Altele
21. Care sunt cauzele ce V-ar determina să plecaţi din organizaţia în care activaţi la moment? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Şanse reduse de realizare profesională2. M-am angajat cu scopul de a acumula experienţă profesională3. Dorinţa de a activa într-o organizaţie prestigioasă4. Salariul insuficient5. Dorinţa de a activa conform meseriei6. Gradul redus de ocupare 7. Condiţii nefavorabile de muncă8. Altele
110
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
22. Sunteţi mulţumit de cunoştinţele şi abilităţile profesionale acumulate pe durata studiilor necesare pentru activitatea profesională?
1. Da 2. Nu 3. Nu am studii profesionale/de specialitate
Atenţie! La întrebarea 23 răspund doar acei care au ales varianta „nu” la întrebarea 22.
23. Care sunt motivele ce Vă face să fiţi nemulţumit de nivelul cunoştinţelor acumulate pe durata studiilor? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Calitatea redusă a studiilor2. O parte din cunoştinţele acumulate nu îmi sunt utile în activitatea pe care o desfăşor3. Cerinţele angajatorilor în materie de cunoştinţe profesionale sunt cu mult mai mari4. Altele
24. Consideraţi că tinerii angajaţi în organizaţia în care activaţi sunt expuşi unui risc mai mare de a fi concediaţi în comparaţie cu alte categorii ?
1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu
Atenţie! La întrebarea 25 răspund doar persoanele care au ales varianta „da” la întrebarea 24.
25. Ce Vă determină să afirmaţi acest lucru? 1. În ultimul timp au fost concediate doar persoane tinere din organizaţie2. Persoanele tinere sunt fără experienţă profesională3. Conducerea organizaţiei are mai puţină încredere în angajaţii tineri4. Altele
26. Consideraţi că angajaţii tineri sunt marginalizaţi în comparaţie cu ceilalţi angajaţi ai organizaţiei?
1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu. Atenţie! La întrebarea 27 răspund doar persoanele care au ales varianta „da” la întrebarea 26.
27. În ce a constat marginalizarea tinerilor angajaţi în organizaţia în care activaţi ? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Nesolicitarea părerii în luarea anumitor decizii2. Acces limitat la programe de instruire profesională3. Reducerea posibilităţii de implicare a tinerilor angajaţi în activitatea organizaţiei4. Oportunităţi mai reduse de promovare 5. Altele
28. Cum consideraţi care este atitudinea conducerii organizaţiei faţă de angajaţii tineri? 1. Foarte bună2. Bună3. Satisfăcătoare4. Nesatisfăcătoare5. Foarte nesatisfăcătoare
111
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
ÎNTREBĂRI PENTRU PERSOANELE CARE ACTIVEAZĂ PE CONT PROPRIU
29. Meseria/specialitatea Dvs. conform studiilor
30. Ce activităţi pe cont propriu desfăşuraţi?1. Prelucrarea individuală a pământului2. Croitorie3. Tâmplărie4. Artizanat5. Activităţi în construcţii6. Plecări periodice peste hotare7. Prestarea diferitor servicii (menaj, traduceri, culegere de texte la computer etc.)8. Altele
31. Care este motivul ce V-a făcut să desfăşuraţi astfel de activităţi?1. Lipsa locurilor de muncă în localitate conform meseriei2. Concedierea din cadrul organizaţiei ca rezultat al reducerii activităţii3. Lipsa unei meserii concrete care mi-ar permite să mă angajez4. Am renunţat benevol la locul de muncă5. Imposibilitatea angajării fără experienţă în muncă6. Dorinţa de a fi independent în activitatea profesională7. Dorinţa de a obţine un venit mai mare8. Altele
Atenţie! La întrebarea 32 răspund doar persoanele care au ales varianta „4” la întrebarea 31. 32. Ce V-a determinat să renunţaţi la locul de muncă deţinut anterior?
1. Atitudinea patronului / conducătorului organizaţiei faţă de tinerii angajaţi2. În urma conflictului generat între mine şi patron3. Salariul mic oferit de patron4. Programul de muncă impus de patron5. Altele
33. De cât timp desfăşuraţi activităţi pe cont propriu?1. Mai puţin de 1 an 2. 1 – 3 ani3. 3 – 5 ani 4. Mai mult de 5 ani.
34. În cazul în care Vi s-ar propune un loc de muncă în cadrul unei organizaţii aţi accepta?1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu.
Atenţie! La întrebarea 35 răspund doar persoanele care au ales varianta „nu” la întrebarea 34. 35. Care ar fi motivul neangajării în cadrul unei organizaţii?
1. Îmi convine să desfăşor activitatea în acest mod2. Nu accept un program de muncă impus de cineva3. Venitul obţinut din activităţile pe cont propriu depăşeşete cu mult salariile oferite pentru o
eventuală angajare4. Nedorinţa de a plăti impozite şi taxe la stat4. Altele
112
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
ÎNTREBĂRI PENTRU TINERII ÎNTREPRINZĂTORI
36. De cât timp desfăşuraţi propria afacere?1. Mai puţin de 1 an2. 1 – 3 ani3. 3 – 5 ani4. Din momentul finalizării studiilor.
37. În ce domeniu de activitate V-aţi dezvoltat afacerea?1. Industrie 2. Agricultură 3. Construcţii 4. Transport 5. Comerţ şi alimentaţie publică 6 Turism 7. Servicii 8. Ocrotirea sănătăţii 9. Alta
38. Ce V-a motivat să iniţiaţi propria afacere? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Dorinţa de a lucra pentru sine2. Calităţile de întreprinzător3. Cunoştinţele profesionale acumulate în timpul studiilor4. Ambiţia personală5. Lipsa unui loc de muncă6. Proiectul câştigat în urma participării la un concurs de grant-uri7. Lipsa concurenţilor în această sferă de activitate8. Altele
39. Cine V-a ajutat pentru a începe propria afacere?1. Părinţii2. Foşti colegi din timpul studiilor3. Persoane din domeniul afacerilor4. Autorităţile publice locale5. Am dezvoltat afacerea pe cont propriu6. Altele
40. Care a fost sursa financiară pentru iniţierea afacerii?1. Remitenţele din străinătate2. Obţinerea unui grant3. Împrumut bancar4. Împrumut de la persoane fizice5. Altele
41. Cu ce probleme V-aţi confruntat în dezvoltarea propriei afaceri? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Neîncrederea din partea unor oameni de afaceri2. Suspiciunile din partea autorităţilor publice3. Unele rezerve din partea băncilor comerciale de a oferi credit pentru dezvoltarea afacerii4. Dificultăţi în obţinerea tuturor permisiunilor pentru iniţierea afacerii5. Nivel inferior de cunoştinţe pentru iniţierea afacerii6. Nivelul înalt al birocraţiei 7. Altele
113
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
42. Sunteţi mulţumit de modul cum se dezvoltă afacerea Dvs.?1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu.
Atenţie! La întrebarea 43 răspund doar persoanele care au ales varianta „nu” la întrebarea 42.
43. Care sunt cauzele ce împiedică buna dezvoltare a afacerii Dvs.? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Obstacolele din partea administraţiei publice locale2. Lipsa angajaţilor cu calificările necesare3. Obstacolele din partea altor oameni de afaceri4. Societatea coruptă în care trăim5. Lipsa pieţei de desfacere a produselor şi sercviciilor6. Altele
ÎNTREBĂRI PENTRU PERSOANELE FĂRĂ OCUPAŢIE
44. De cât timp nu desfăşuraţi nici o activitate de muncă? 1. Mai puţin de 1an2. 1 – 3 ani3. 3 – 5 ani4. De la finalizarea studiilor nu am desfăşurat nici o activitate legală
45. Cu ce V-aţi ocupat în această perioadă de tmp?1. Am lucrat în calitate de zilier2. Am lucrat în străinătate3. Nu am desfăşurat nici o activitate4. Altele
46. În această perioadă de timp aţi încercat să Vă angajaţi în câmpul muncii?1. Da 2. Nu.
Atenţie! Persoanele care au răspuns “da” la întrebarea 46 trec la întrebarea 47, cei care au răspuns “nu” trec la întrebarea 52
47. Prin ce modalităţi aţi încercat să Vă angajaţi în câmpul muncii?1. Rudelor şi cunoştinţelor2. Mass – mediei3. INTERNET – ului4. Anunţurilor ocazionale referitoare la angajare5. Altele
48. Cui aţi solicitat ajutor pentru angajarea în câmpul muncii? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Autorităţilor publice locale2. Agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă3. Organizaţiilor de tineret4. Sindicatelor5. Altele
Atenţie! La întrebările 49 şi 50 răspund doar acei care au ales varianta „2” la întrebarea 4849. Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă V-a oferit careva locuri de muncă?
114
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
1. Da 2. Nu
Atenţie! La întrebarea 50 răspund doar persoanele care au ales varianta „da” la întrebarea 4950 Care a fost motivul neacceptării ofertei propuse de către agenţia pentru ocuparea forţei de
muncă?1. Salariul prea mic oferit2. Locul de muncă se afla în altă localitate3. Locul de muncă oferit nu corespundea meseriei mele4 . Altele
51. Care a fost motivul neacceptării angajării în câmpul muncii? 1. Lipsa de experienţă profesională2. M-au considerat o persoană prea tânără3. Necorespunderea meseriei sau profesiunii cerinţelor postului vacant4. Concursul prea mare pentru posturile vacante5. Altele
52. Care este motivul că nu aţi încercat să Vă angajaţi? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1 Lipsa unei meserii2. Lipsa de experienţă3. Lipsa locurilor de muncă conform calificării4. Dorinţa de a pleca la muncă în străinătate5. Salariile mici6. Alta __________________________________________________
53. Dacă Vi s-ar propune, aţi accepta cursuri de instruire pentru meseriile solicitate pe piaţa muncii în vederea angajării mai rapide?
1. Da 2. Nu54. V- aţi gândit la ideea de a iniţia propria afacere?
1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu.
Atenţie! Persoanele care au răspuns “da” la întrebarea 54 trec la întrebarea 55, iar persoanele care au răspuns “nu” - trec la întrebarea 56,
55. Ce V-a împiedicat să Vă deschideţi propria afacere?1. Lipsa surselor financiare necesare2. Lipsa cunoştinţelor profesionale necesare pentru iniţierea şi conducerea afacerii3. Lipsa susţinerii din partea autorităţilor publice locale4. Vârsta prematură pentru a iniţia o afacere5. Concurenţa neloială pe piaţa autohtonă6. Altele
56. Care ar fi motivul nedorinţei de a iniţia propria afacere?1. Neîncrederea în propriile forţe2. Nu există condiţii prielnice pentru deschiderea afacerii3. Multitudinea de probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri4. Mă consider o persoană nepotrivită pentru afaceri5. Altele
ÎNTREBĂRI PENTRU STUDENŢI
115
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
57. Sunteţi mulţumit de meseria/specialitatea pe care aţi ales-o?1. Da 2. Nu
Atenţie! Dacă aţi răspuns “da” la întrebarea 57, treceţi la întrebarea 60.
58. Care sunt motivele acestei nemulţumiri? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Meseria/specialitatea dată nu corespunde intereselor mele2. Este dificil de angajat cu meseria/specialitatea dată3. Salariile practicate pentru meseria/specialitatea în cauză sunt destul de mici4. Cu meseria pe care o însuşesc nu mă voi putea angaja în localitatea natală5 Altele
59. Ce V-a făcut să acceptaţi studiile la specialitatea/meseria de care nu sunteţi mulţumit ?1. Lipsa unei imagine clare privind meseria/specialitatea dată2. Concursul mic la specialitatea dată3. În localitatea în care locuiesc nu am avut altă posibilitate4. Posibilitatea de a obţine o bursă5. Existenţa garanţiei unui loc de muncă6. Altele
60. Cine V-a influenţat în alegerea meseriei/specialităţii Dvs.?1. Am luat decizia singur2. A fost o decizie a familiei3. Prietenii şi rudele apropiate4. Profesorii în şcoală5. Altele
61. Ce cunoşteaţi despre meseria/specialitatea pe care aţi ales-o? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Este o meserie prestigioasă2. Este bine plătită3. Este o meserie solicitată pe piaţa muncii4. Şanse mari de realizare în plan profesional5. Nu ştiam mare lucru6. Altele
62. Care a fost sursa de informare privind meseria/specialitatea pe care aţi ales-o? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Prietenii care au însuşit această meserie/specialitate2. Programele de orientare profesională organizate în şcoală3. Mass-media4. Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă5. Nu m-am informat6. Altele
63. La moment, paralel cu studiile, sunteţi încadrat în câmpul muncii?1. Da 2. Nu
116
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Atenţie! La întrebarea 64 răspund doar acei care au ales varianta “da” la întrebarea 6364. Ce V-a determinat să Vă angajaţi la un loc de muncă? (puteţi alege mai multe variante de
răspuns)
1. Necesitatea de a mă întreţine pe durata studiilor2. Necesitatea de a obţine experienţă în muncă3. Dorinţa de a aplica cunoştinţele acumulate în practică4. Dorinţa de a testa capacităţile personale5. Altele
65. Ce planuri aveţi după finalizarea studiilor? 1. Să mă angajez doar conform meseriei/specialităţii2. Să mă angajez la orice loc de muncă3. Să mă angajez în funcţie de salariul oferit4. Să-mi iniţiez propria afacere5. Să plec la muncă peste hotare6. Altele
Atenţie. La întrebarea 66 răspund doar acei care au ales varianta „4” la întrebarea 6566. În ce domenii aţi dori să Vă iniţiaţi propria afacere?
1. Industrie (indicaţi subramura)2. Agricultură3. Construcţii4. Sfera serviciilor5. Altele
ÎNTREBĂRI PENTRU TOŢI RESPONDENŢII 67. Dacă Vi s-ar oferi şansa de a pleca la muncă peste hotare, cum aţi proceda?
1. Aş pleca fără să mă gândesc2. Posibil da3. Mai degrabă nu4. Categoric nu5. Nu ştiu.
68. Care credeţi că sunt motivele pentru care tinerii preferă să activeze în ONG - uri?1. Posibilitatea de a acumula experienţă2. Posibilitatea de a însuşi practici străine3. Oferirea unor programe flexibile de muncă4. Altele
69. Care după părerea Dvs. sunt problemele specifice cu care se confruntă tinerii pe piaţa muncii? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Nedorinţa angajatorului de a angaja tineri fără experienţă în muncă2. Neconcordanţa dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor3. Lipsa de informaţie privind locurile de muncă vacante4. Lipsa unor practici eficiente de angajare utilizate de angajatori5. Lipsa orientării profesionale 6. Altele
70. Cum credeţi, ce instituţii ar trebui să se ocupe de încadrarea în câmpul muncii a persoanelor tinere? (puteţi alege mai multe variante de răspuns) 1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
117
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
2. Ministerul Educaţiei şi Tineretului 3. Autorităţile publice locale 4. O instituţie publică specializată în acest domeniu 5. Organizaţiile non guvernamentale care apără interesele tineretului 6. Altele
71. Cum consideraţi, ce măsuri trebuie întreprinse pentru facilitarea încadrării tineretului în câmpul muncii? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Organizarea mai frecventă a târgurilor locurilor de muncă pentru tineret2. Stimularea agenţilor economici de a angaja persoane tinere3. Obligarea autorităţilor publice locale de a angaja tineret în diferite lucrări publice4. Altele
72. Cum consideraţi, ce măsuri ar trebui întreprinse de instituţiile guvernamentale pentru reducerea şomajului în rândul tineretului? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Organizarea acţiunilor de orientare profesională în instituţiile preuniversitare2. Organizarea cursurilor de consiliere în carieră3. Informarea mai frecventă despre situaţia pieţei muncii4. Instruirea tinerilor în vederea dezvoltării propriei afaceri5. Posibilitatea obţinerii unei meserii/specialităţi în liceu6. Cunoaşterea evoluţiei cererii şi ofertei forţei de muncă7. Altele
Localitatea __________________________Operatorul __________________________Ziua completării ______________________
Anexa nr. 2ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
118
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
Stimate domn (doamnă),
În scopul identificării problemelor cu care se confruntă tinerii pe piaţa muncii, Academia de Studii Economice din Moldova în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Republica Moldova efectuează o cercetare sociologică cu tema: “Situaţia tinerilor pe piaţa muncii”.
Suntem absolut convinşi că informaţia şi opiniile Dvs. vor fi foarte preţioase pentru cercetarea
noastră, de aceea, Vă rugăm, ca să ne ajutaţi să le obţinem prin răspunsurile Dvs. sincere şi reale. Vă
asigurăm că vom păstra anonimatul.
Pentru a completa chestionarul citiţi cu atenţie întrebările şi toate variantele de răspuns, luând
în cerculeţ cifra variantei care corespunde opiniei Dumneavoastră. La întrebările fără variante de
răspuns, Vă rugăm, să ne oferiţi răspunsul dvs.
Mulţumim pentru colaborare
1. Mărimea organizaţiei:2. Până la 20 angajaţi 2. 21 – 75 angajaţi3. 76 - 200 angajaţi 4. 201 – 500 angajaţi
119
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
5. 501 – 1000 angajaţi 6. Peste 1000 angajaţi.
Domeniul de activitate al organizaţiei3. Iindustrie 2. Agricultură3. Transporturi 4. Construcţii6. Comerţ, turism şi servicii hoteliere 6. Învăţământ 7. Ocrotirea sănătăţii 8. Administraţie publică9. Altele
3. Care este tipul de proprietate al întreprinderii în care activaţi?1. Întreprindere cu capital privat2. Întreprindere cu capital public3. Mixtă, capital public şi privat4. Mixtă, capital naţional şi străin5. Alta
4. În organizaţia Dvs. există persoane tinere care activează?1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu.
5. Căror categorii de vârstă daţi prioritate la angajare? 2. Persoanelor tinere, până la 30 ani3. Persoanelor cu vârstă medie, 30 – 45 ani4. Persoanelor cu vârsta peste 45 ani5. Vârsta nu contează
Atenţie! Persoanele care au ales varianta „1” la întrebarea 5, trec la întrebarea 8, iar persoanele care au ales restul variantelor trec la întrebarea 6
6. Care sunt cauzele de a nu angaja prioritar persoane tinere în organizaţia Dvs.? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
7. Lipsa experienţei profesionale8. Sunt mai puţin responsabili 9. Este dificil de lucrat cu tinerii angajaţi10. Pretenţiile salariale destul de mari 11. Altele
7. În ce condiţii aţi accepta să angajaţi tineri în organizaţia Dvs. ?1. În cazul când persoanele în vârstă cu experienţă nu participă la angajare2. În cazul lipsei calificării corespunzătoare la persoanele cu experienţă3. În cazul unui deficit al calificării solicitate4. Altele
8. Ce V-a determinat să oferiţi prioritate tinerilor la angajare? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
9. Potenţialul lor de dezvoltare
120
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
10. Mai rapid se adaptează la noile schimbări ale organizaţiei11. Nu au pretenţii faţă de sarcinile de muncă care trebuie îndeplinite12. Pot aduce mai multe idei noi în organizaţie13. Sunt mai ingenioşi, mai activi, mai insistenţi14. Altele
9. Cât de mulţumit sunteţi de felul în care tinerii îşi îndeplinesc sarcinile de muncă?1. Foarte mulţumit 2. Mulţumit3. Relativ mulţumit4. Nemulţumit5. Foarte nemulţumit.
10. Care sunt neajunsurile care le întâlniţi cel mai frecvent la angajaţii tineri? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Nivelul redus de cultură generală2. Decalajul mare dintre cunoştinţele profesionale deţinute şi cele solicitate de organizaţie3. Un grad redus de devotament faţă de muncă4. Dificultatea adaptării în organizaţie5. Altele
11. În organizaţia Dvs. există posturi de conducere ocupate de persoane tinere?1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu
Atenţie! Persoanele care au ales varianta „da” la întrebarea 11, trec la întrebarea 12, iar persoanele care au ales varianta „nu” trec la întrebarea 13
12. Ce V-a determinat să oferiţi posturi de conducere persoanelor tinere? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Au demonstrat cunoştinţele şi abilităţile profesionale necesare2. Devotamentul în muncă manifestat de la momentul angajării3. Calităţile de manager manifestate4. Lipsa persoanelor mai în vârstă în organizaţie corespunzătoare posturilor respective5. Insistenţa colectivului de muncă6. Rugămintea prietenilor sau a rudelor7. Altele
13. De ce nu angajaţi persoane tinere la posturi de conducere? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Nu am încredere în persoanele tinere2. Nu au demonstrat că merită să ocupe posturi de conducere3. Din respect faţă de angajaţii mai în vârstă4. Sunt la vârsta prematură de a lua decizii de conducere5. Altele
14. Au existat cazuri de nemulţumire exprimate de tinerii angajaţi în organizaţia Dvs.?1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu
Atenţie! La întrebarea 15 răspund doar acei care au ales varianta „da” la întrebarea 14.
121
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
15. În ce au constat nemulţumirile tinerilor angajaţi? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Faţă de salariul pe care îl primesc2. Faţă de sarcinile de muncă pe care trebuie să le îndeplinească3. Faţă de relaţiile de muncă existente în organizaţie4. De faptul că nu pot să se realizeze profesional în organizaţie5. Datorită transferului la un alt loc de muncă6. Altele
16. Pe cine preferaţi să concediaţi atunci când apare necesitatea?1. Persoanele tinere fără meserie2. Persoanele mai în vârstă fără meserie3. Persoane tinere fără experienţă în muncă4. Persoanele mai în vârstă fără experienţă în domeniu5. Altele
17. Lipsa cărei categorii de angajaţi o simţiţi la moment pe piaţa forţei de muncă?1. Manageri2. Specialişti3. Muncitori calificaţi4. Muncitori necalificaţi
18. Ce facilităţi aşteptaţi din partea statului pentru angajarea tinerilor în organizaţia Dvs? (puteţi alege mai multe variante de răspuns)
1. Acordarea unor înlesniri fiscale2. Plătirea unei părţi a salariului 3. Acoperirea din partea statului a cheltuielilor pentru instruire profesională4. Contribuţii în asigurarea cu spaţiu locativ5. Altele
19. Ce părere aveţi despre tinerii specialişti, proaspeţi absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ?1. Sunt bine pregătiţi atât teoretic precum şi practic2. Sunt bine pregătiţi teoretic, dar nu au abilităţi practice3. Sunt slab pregătiţi teoretic şi nu au abilităţi practice
20. Ce măsuri ar putea fi întreprinse pentru încurajarea angajării şi menţinerii tinerilor în mediul rural?
1. Oferirea unor facilităţi în vederea asigurăţii cu spaţiu locativ2. Crearea unor locuri de muncă atractive pentru tineret3. Crearea infrastructurii pentru petrecerea timpului de odihnă şi dezvoltare personală4. Altele (indicaţi)
21. Ce aţi propune în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor pe piaţa muncii?1. Sensibilizarea unei colaborări mai armonioase între agenţii economici şi instituţiile de
învăţământ
122
SITUAŢIA TINERILOR PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
2. Crearea unui climat favorabil pentru investitorii străini ce ar conduce la sporirea gradului de ocupare în rândul tineretului
3. Implicarea mai activă a statului în vederea menţinerii tineretului în ţară4. Altele
Localitatea __________________________Operatorul __________________________Ziua completării ______________________
123
top related