01 eval intelig

EVALUAREA INTELIGENŢEIEVALUAREA INTELIGENŢEI

CE ESTE INTELIGENŢA?

??????

Definiţii ale inteligenţei capacitatea de a rezolva probleme gândire abstractă utilizarea de resurse minime adaptare la mediu raţionament verbal şi non-verbal cunoştinţe dobândite Memorie Capacitatea de a învăţa lucruri noi

De ce este utilă operarea cu conceptul de “inteligenţă”?

- Ce prezice un scor IQ mare?- Este inteligenţa universală?- In ce măsură diferite culturi valorizează un

anumit tip de inteligenţă?

Ce prezice un scor IQ?Ce prezice un scor IQ? Predictia - Scop al psihologiei ca ştiinţă Index al abilităţii mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile

succesului în viaţă – este prin definitie un concept cultural, ce tine de ideologie – SUA vs. Franta

Educaţie şi dezvoltarea cognitivă (Vygotsky, 1978) Testele de inteligenţă au fost de la început construite cu scopul de a

prezice perf. şcolare (0,4-0,5) – moderatori – corelaţia este mai mare când se utilizează ca indicatori ai perf. şcolare un scor compozit

IQ explică 25% din perf. şcolară – factori individuali, de mediu, self-efiicacy (Bandura, 1996), aşteptările părinţilor.

Este IQ modificabil?Este IQ modificabil?

Studiile de adopţie – Iran (Dennis, 1973), Romania (Rutter, 1996)

Studiile de intervenţie – IQ este relativ stabil Efectul “Flynn” – James Flynn (1984) – IQ creşte

inter-generaţie – (18 puncte/generaţie). Inteligenţa este modificabilă – atenţie la factorii

moderatori! – cum este măsurată

Utilitatea studiului diferenţelor cognitive- Hunter&Hunter, 1984

Utilitatea studiului diferenţelor cognitive- Hunter&Hunter, 1984

Predictori ai performanţei în muncă:Scor compozit la testele cognitive – 0,53 (0,27-0,61)Teste situaţionale – 0,44Studiul informaţiilor biografice – 0,37Recomandările – 0,26Experienţa – 0,18Interviul – 0,14Interesele - 0,1Vârsta -0,01Grafologia 0,02

De ce aceste valori?

testele de aptitudini cognitive sunt aplicabile într-un domeniu larg de meserii (IQ prezice între 4-30% din perf. în muncă)

Utilizarea termenului de “inteligenţă” Termen rar utilizat înainte de ultima parte a

secolului 19. Francis Galton introduce termenul pentru a

descrie aptitudinile cognitive Vărul lui Charles Darwin

Repere istorice in evaluarea inteligenţei Antichitate- diferite teste utilizate de Împărat pentru a evalua

performanţele angajaţilor din guvern- studiul diferenţelor individuale

Evul mediu – Revoluţia franceză Nu era timpul pentru evaluarea diferenţelor

individuale- presiuni religioase şi sociale

Renaştereaaccentul era pus pe individualitate

Darwin, teoria evoluţiei, diferenţele de grup Teoria evoluţiei

Adaptarea speciilor la mediuSelecţia naturală

Explicaţia diferenţelor cognitive între grupuridarwinisnul social

Sir Francis Galton

Background Sir Francis Galton (Londra)

Ereditate

Inteligenţă şi simţuri (teste senzorio-motorii pentru evaluarea inteligenţei

Galton şi K. Pearson

Utilizarea unor tehnici statistici noi, bazate pe CORELAŢIE

“Idioţii” şi inteligenţa – capacitatea de discriminare senzorială

Eşecul testelor senzorio-motorii Rezultate negative

Jastrow, Cattell, Wissler

O reevaluare a “testelor” de inteligenţăApariţia scalelor “moderne” de inteligenţă

Orientări la începutul secolului XX

Reforme educaţionale Metode de clasificare a bolilor mentale Servicii de specialitate

Alfred Binet

Background- studentul lui W. Wundt

La Societe (1903) 1905 Scala Binet-Simon

revizuită în1908, 1911 “vârstă mentală”

Concepţia lui Binet privind inteligenţa

Cerinţe practice Asumpţii

1916 Stanford-Binet

Henry Goddard Lewis Terman IQ: MA/CA Critici ale “IQ” Ce este totuşi inteligenţa?

IQ = MA/CA x 100IQ = MA/CA x 100

Lewis Terman

Teorii ale inteligenţei

Măsuri ale inteligenţei

Teorii ale inteligenţei

1. Teorii factorialeCharles Spearman şi factorul “g”L. L. Thurstone şi teoria factorilor multipliRaymond Cattell şi John HornJohn Carroll

Charles Spearman şi factorul “g”

Teoria celor 2 factoriPerformanţa la test = g + s

gg

s s 11

s s 22

s s 33

test 1test 1

test 2test 2

test 3test 3

L. Thurstone şi teoria factorilor multipli Thursthone (1887-1955)

– psihometrician

A realizat o analiza factoriala a testelor de inteligenta – A fost printre primii care a argumentat astfel ca o

persoana poate fi inteligenta in mai multe feluri Inteligenţa este o sumă de factori multipli, de aptitudini

distincte “intelligence not one thing but many”

L. Thurstone şi teoria factorilor multipliL. Thurstone şi teoria factorilor multipli Teoria factorilor multipli Identifica 7 abilitati

mentale primare:Intelegere verbalaFluenta verbalaAptitudine numericaAptitudine spatialaMemorieViteza perceptualaRationament

Aptit. 1Aptit. 1 test 1test 1

Aptit. 2Aptit. 2 test 2test 2

Aptit. 3Aptit. 3 test 3test 3

Aptit. nAptit. n test ntest n

Raymond Cattell

Inteligenţa fluidă şi cristalizatăfluidă (Gf): nonverbală, înnăscută, aptitudinea de a rezolva probleme

– TESTE NONVERBALE, INDEPENDENTE DE EDUCATIE

cristalizată (Gc): cunoştinţe dobândite şi care sunt puternic dependente de expunerea la un mediu cultural sau la o serie de procese de învăţare

– TESTE

Distincţia inteligenţa fluidă vs. cristalizată la Wechsler

John HornJohn Horn University of Southern California, Los Angeles

Elev al lui Cattell

Sustine acceasi dihotomie – fluid vs cristalizat Inteligenta A vs. Inteligenta B

Argumente pentru o structură a inteligenţei de tipul Gf-Gc John Carroll (1993): analizează mai mult de 460

de baze de date diferite care includ cele mai importante studii de analiză factorială a aptitudinilor cognitive

Un model pe trei nivele al structurii cognitive “Human Cognitive Abilities” - 1993

Structura factorială a inteligenţei Factori de ordinul 1: aplicarea tehnicilor de analiza

factorială la setul original de date

Factori de ordinul 2 : aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la nivelul 1

Factori de ordinul 3 : aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la nivelul 2

Carroll- 1993

Identifică 3 nivele ale funcţiilor cognitive:îngust (nivelul III)larg (nivelul II)general (nivelul I)

Nivelul I şi nivelul II

Inteligenţagenerală

Inteligenţa fluidăInteligenţa fluidă

Inteligenţa cristalizatăInteligenţa cristalizată

Memorie şi învăţareMemorie şi învăţare

Percepţie vizualăPercepţie vizuală

Percepţie auditivăPercepţie auditivă

Eficienţa accesării informaţieiEficienţa accesării informaţiei

Viteza cognitivăViteza cognitivă

Viteza de procesare a informaţiei (TR şi de decizie)Viteza de procesare a informaţiei (TR şi de decizie)

Nivelul I Nivelul II

Exemplu: Carroll Structura pe nivele a inteligenţei fluide

Inteligenţa generală

Inteligenţa fluidă

Nivelul I Nivelul II Nivelul III

Raţionament secvenţial

Iraţionament inductiv

Raţionament cantitativ

Viteza de procesare a informaţiei

Structura pe nivele a inteligenţei cristalizate

Inteligenţa generală

Inteligenţa cristalizată

Nivelul I Nivelul II Nivelul III

Înţelegere verbalăDecodarea citiriiViteza citiriiAptitudini foneticeAptitudini legate de scrisEficienţa asimilării unei limbi străineDezvoltarea limbajuluiCunoştinţe lexicaleCodaj foneticAptitudinea de comunicareFluenţa verbalăSensibilitate gramaticalăÎnţelegere verbală

Teorii ale inteligenţei – TESTE

1. Teorii factorialeCharles Spearman şi factorul “g”L. L. Thurstone şi teoria

factorilor multipliRaymond Cattell şi John HornJohn Carroll

TESTE DE INTELIGENTAMatricile Progresive Raven???? Gardner

Scalele Wechsler

Teoria triarhică a inteligenţei (Robert Sternberg.) Teoria inteligenţelor multiple (Howard Gardner) Teoria PASS (Das, Naglieri, J., Kirby, John) Teoria ecologică a inteligenţei (Steven Ceci ) Mike Anderson

ABORDĂRI MODERNE ALE INTELIGENŢEIABORDĂRI MODERNE ALE INTELIGENŢEI

Teoria triarhică a inteligenţei 3 componente de bază ale inteligenţei

metacomponenteleComponentele de performanţăComponente contextuale

SternbergSternberg (1985) (1985)

Metacomponente

Componentele Componentele de performanţăde performanţă Componente contextualeComponente contextuale

Dimesiuni

Context Capacitatea de a rezolva probleme noi Automatizarea procesării

SternbergSternberg

Dimesiuni Adaptare

Diferite contexte pot determina diferite tipuri de dezvoltare a aptitudinilor cognitive

“Shaping”Schimbarea mediului

Selecţie

Teoria inteligenţelor multiple Argumente

Biologice – leziuni– Evoluţionist

Analiza logicăOntogeneticePsihologice – Experimentale– Psihometrice

7 tipuri de inteligenţălingvisticălogico-matematicămuzicalăspaţialăkinestezic-motricăinterpersonalăintrapersonală

Gardner (1983)Gardner (1983)

Gardner

Pune în discuţie factorul “g” Metode de evaluare Inteligenţa este văzută într-un mediu specific Nu există structuri generale Propune metode alternative de evaluare

PASS – Das, Naglieri, Kirby, 1994PlanificareAtenţieProcesări simultaneProcesări succesive