FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

AMERICA DE SUD

PROFESOR COORDONATOR: MARIUS POPESCU STUDENTE PARTICIPANTE: ANDRONIC ANDREEA CERCEL MIRELA - CRISTINA RADU ADRIANA

1

PREZENTARE GEOGRAFICA GENERALA

America de Sud, a patra intre cele sapte continente, in ceea ce priveste suprafata, ocupa 17.820.900 km patrati sau mai bine spus 12% din intreaga intindere a pamantului. Se intinde deo parte si de alta a Ecuatorului si a Tropicului Capricornului si este legata prin Istmul Panama de America Centrala si America de Nord. Continentul se extinde (in lungime) pe 7400 km incepand din nord, de la Marea Caraibelor si pana in sud, la capul Horn. Latimea maxima de 5.160 km, este atinsa intre Ponta do Seixas, pe coasta braziliana a Atlanticului, si Punta Pari as, pe coasta peruana a Pacificului. Dup suprafa , rile se claseaz astfel: Brazilia, Argentina, Peru, Columbia, Bolivia, Venezuela, Chile, Paraguay, Ecuador, Guayana, Uruguay, Suriname, Guyana Francez . Dup popula ie, rile se mpart : Brazilia, Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile, Ecuador, Bolivia, Paraguay, Uruguay, Guayana, Suriname, Guayana Francez . RELIEFUL. Relieful este variat, cu munti, podisuri, dealuri si campii.Este dispus sub forma unor fasii aproximativ paralele, cu munti in Vest, podisuri in Est si campii in Centru. Principala ramura muntoasa a Americii de Sud o constitue Muntii Anzi. Altitudinea maxima se afla in varful Aconcagua (6960m). Din Muntii Anzi izvorasc numeroase rauri: Marafion, Rio Salado, Rio Colorado, Rio Negro, Pilcomayo, Mamore. In zona muntilor Anzi, putem gasi si cativa vulcani cum ar fi: Chimborazo(6310m), Cotopaxi(5897m). Campiile din America de Sud: Campia Amazonului, Campia La Plata, mai extinsa fiind cea a Amazonului. Campia Amazonului este cea mai mare campie din America de Sud, si se extinde in:Peru, Columbia, Venezuela, Guyana, Suriname, Guyana Franceza si Brazilia. Este strabatuta de Amazon si multi dintre afluentii sai:Rio Negro, Rio Blanco, Japura, Madeira, Putumayo. Campia La Plata este situata pe locul 2 in topul celor mai intinse campii ale Americii de Sud, si se intinde pe suprafata Argentinei, Paraguay-ului, Uruguay-ului si a Braziliei. Este strabatuta de urmatoarele rauri: Paraguay, Rio Negro, Rio Colorado, Rio Salado. In America de Sud, podisurile se gasesc in partea Central-Estica si mai importante sunt doua:Podisul Braziliei si Podisul Guyanelor. Podisul Braziliei este cel mai mare podis din America de Sud, ce se intinde in Brazilia, pe aproximativ 90% din suprafata acestei tari. Podisul Braziliei este strabatut de: Parana, Guapore, Xingu, Sao Fran Cisco. Podisul Guyanelor este al2

doilea podis ca intindere din America de Sud.Este extins in: Venezuela, Guyana, Guyana Franceza si in Suriname.Podisul Guyanelor este strabatut decatre: Rio Branco, Essequibo, Orinoco. CLIMA. In Nordul continentului se gaseste un climat intertropical cu caldura vara si ploi iarna,un climat montan, dar si un climat ecuatorial. Pe masura ce ne indepartam de nordul continentului, intalnim mai multe tipuri de clima. In centrul Americii de Sud se gaseste un climat intertropical,ecuatorial,montan dar si un climat al deserturilor tropicale. In sudul continentului se gasesc climaturi subtropicale,temperat-oceanice,montane. HIDROGRAFIA. Hidrografia Americii de Sud este foarte bogata,in nord,in centru si mai putin in sudul tarii. Cel mai mare fluviu ca intindere dar si ca debit este fara nicio indoiala Amazonul, urmat de Parana,Tocanins, Madeira, Ucayali, Orinoco, Pilcomayo, Uruguay. Principalul loc de varsare a fluviilor si raurilor este Oceanul Atlantic, dar si Marea Antilelor. POPULATIA. In anul 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor ajunge la 348 milioane, echivalentul unui procent de 6% din intreaga populatie a lumii. Desi populatia Americii de Sud are o mostenire etnica variata, principalele ei elemente sunt constituite de nativii americani si de descendentii spaniolilor, portughezilor si a negrilor africani. Varietatea rasiala produsa de amestecul atator grupuri Este larga. Cei mai numerosi sunt asa zisii metisii, o combinatie intre iberici si nativii americani. Mai putin numerosi sunt cei proveniti din amestecul ibericilor si negrilor, iar cei mai putini sunt nativii americani amestecati cu negrii. Cei mai multi nativi americani se afla in zonele inalte din republicile andene. Populatia de origine spaniola este mai numeroasa in Argentina si Uruguay. In Brazilia, portughezii sunt elementul iberic predominant iar negrii si mulatrii sunt mai numerosi aici decat in orice alta tara din America de Sud. In Guiane si pe coasta Columbiei si Ecuatorului numarul negrilor este de-asemenea mare. Valul continuu dar relativ moderat al ibericilor care au venit in America de Sud in perioada coloniala si in secolul ce a urmat proclamarii independentei, a crescut spre sfarsitul secolului 19 si pana in 1930 prin venirea a milioane de italieni, in principal in Argentina, Brazilia si Uruguay. Germani, polonezi si alte nationalitati europene au venit de-asemenea, dar intr-un numar incomparabil mai mic. Desi majoritatea imigrantilor europeni erau implicati in munca agricola in Argentina si Brazilia,mai multi germanii si italienii au format colonii agricole. Colonistii germani, de exemplu,s-au stabilit partea sud centrala a statului Chile. Alti imigranti s-au orientat catre oras, unde au contribuit substantial la forta de munca. Cateva grupuri non-europene, cum ar fi sirienii si libanezii, au venit in numar mare. Valul cel mai mare de imigranti asiatici a venit in secolul 19 din India, Indonezia si China. Multi dintre ei au ajuns in Guiana Engleza si Guiana Olandeza ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special dupa 1900, un numar mare de japonezi s-au stabilit in sud-estul Braziliei, iar mai putini in Paraguay, Bolivia si in nordul si nord-estul Braziliei.. Populatia din America de Sud s-a dublat intre 1960 si 2000. Aproape jumatate din populatia3

de pe continent locuieste in Brazilia. 45% din restul populatiei se afla localizata in Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile si Ecuator. Cresterea populatiei este datorata in mare parte cresterii naturale , rata natalitatii fiind de 221 per 1000 oameni, iar rata mortalitatii de 8 per 1000 oameni in anul 2000.in multe regiuni rata mortalitatii a suferit un declin substantial de-a lungul multor decade, pe cand rata natalitatii doar de curand a inregistrat o tendinta de scadere. LIMBI OFICIALE. Spaniola este limba oficiala in 9 din 13 entitati politice de pe continent. Portugheza este limba oficiala in Brazilia, engleza in Guyana, olandeza in Suriname si frnaceza in Guiana franceza. Printre limbile nativilor americani, Quechua, Aymara si Guarani sunt cele mai frecvent folosite. Multe dintre insulele Caraibe (sau Indiile de vest) ex. Leeward sau Antilele Mici sunt a ezate pe placa tectonic a caraibelor care are o topografie difuz . Insulele Aruba, Barbados, Trinidad i Tobago sunt a ezate n partea de nord a platformei continentale sud-americane. Antilele olandeze i teritoriile federale dependente ale Venezuelei se ntind de-a lungul p r ii de nord a platformei continentale sud-americane. Din punct de vedere geopolitic statele insulare i teritoriile dependente ale Caraibelor sunt n general considerate parte sau subregiune a Americii de Nord. Statele sud-americane care m rginesc Marea Caraibelor incluznd Columbia, Venezuela, Guyana, Surinam i Guyana Francez sunt cunoscute sub numele de America de Sud Caraibean . Alte insule sunt insulele Galpagos care apar in statului Ecuador i Insula Pa telui (aflat n Oceania dar care apar ine statului Chile), Insula Robinson Crusoe, Chilo i insula ara de Foc. n America de Sud se afl cea mai mare cascad din lume, Cascada Angel, n Venezuela; cel mai mare ru (ca volum), fluviul Amazon; cel mai lung lan muntos, Anzii (cel mai mare vrf muntos este Aconcagua, 6.962 m [22.841 picioare]); cel mai arid loc de pe P mnt, De ertul Atacama; capitala aflat la cea mai mare altitudine din lume, La Paz, Bolivia; lacul navigabil aflat la cea mai mare n l ime din lume, Lacul Titicaca; precum i, cea mai sudic localitate locuit permanent (exceptnd sta iile de cercetare antarctice), Puerto Toro, Chile. Cele mai importante resurse minerale ale Americii de Sud sunt aurul, argintul, minereul de fier, staniul i petrolul. Numeroasele resurse minerale ale rilor Americii de Sud le-au adus acestora venituri mari, mai ales n timpul r zboaielor sau al perioadelor de cre tere economic ale rilor industrializate. Cu toate astea, concentrarea asupra producerii unei singure m rfi de export a mpiedicat n numeroase cazuri dezvoltarea i diversificarea economic . Fluctua ia pre urilor m rfurilor pe pia a interna ional a a determinat de-a lungul vremii atingerea maximelor i minimelor economice ale rilor Americii de Sud, cauznd de multe ori instabilitate politic extrem . Acest fapt a dus la eforturi de diversificare a produc iei cu scopul de a nu mai fi economii concentrate exclusiv pe producerea unei singure m rfi pentru export. America de Sud este unul dintre continentele cu cea mai mare biodiversiate. Pe acest continent tr iesc multe specii unice de animale incluynd lama, anaconda, piranha, jaguarul,4

vicua, and tapirul. Jungla amazonian de ine o mare biodiversitae, con innd o mare parte din speciile de animale de pe P mnt. Regiunile Americii de Sud includ statele andine, Guyanele, Conul Sudic i Brazilia care este cea mai mare ar att din punct de vedere al ntinderii ct i din punct de vedere al popula iei.

5

BIBLIOGRAFIE

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sud 2. http://harta.infoturism.ro/America_Sud/America_Sud.php

3. http://www.tourismguide.ro/x/america_de_sud/ 4. http://www.turistik.ro/croaziere/destinatii-croaziera/america-de-sud

5. http://www.geografialumii.ro/america-de-sud 6. http://www.preferate.ro/referat-Geografie-America-de-sud-13-394.html

6