Universitatea din BucuretiFacultatea de GeografieSpecializarea Planificare Teritorial

Amenajarea turistic pe litoralul mediteranean al Spaniei:Costa Brava, Costa Blanca, Costa del Sol

Anghel Alexandru Nicuor Budulean Luiza Alisa Grupa 215

-2015-Amenajarea turistic pe litoralul mediteranean al Spaniei:Costa Brava, Costa Blanca, Costa del Sol

Spania Curioziti generale

Spania este o ar aezat n partea de Sud a Europei, n Peninsula Iberic, fiind totodat teritoriul care ocup cea mai mare parte a acestei peninsula. Membr a Uniunii Europene, Spania are capitala n Madrid, iar forma de guvernmnt este monarhia parlamentar. Cu o populaie de circa 45 milioane de locuitori, Spania se ntinde pe o suprafa de 504782 km2. De-a lungul Munilor Pirinei, n Nord-Est, Spania se nvecineaz cu Frana i Andora, n Nord cu Oceanul Atlantic, n Vest cu Portugalia, iar la Sud cu Marea Mediteran. Pe lng teritoriul continental, Spania cuprinde i o serie de insule: Insulele Baleare (n Marea Mediteran) i Insulele Canare (n Oceanul Atlantic). Relieful spaniol este caracterizat prin podi i munte, altitudinea medie fiind de aproximativ 660 m. Cea mai celebr zon reliefal din ara mediteranean este Meseta Spaniol, podiul nconjurat de numeroase lanuri muntoase. Clima Spaniei este complex. Aici ntlnim trei tipuri: clim temperat-continental n centru, mediteranean n Sud i n Est i temperat-oceanic n Nord. Reeaua hidrografic este dens, principalele cursuri de ape fiind Tajo, Duero, Guadalquivir (care se vars n ocean) i Ebro (care se vars n Marea Mediteran). Turismul n Spania ocup locul II n Europa i este cunoscut pentru petrecerile pn n zori de pe litoral, fiind atracia principal pentru milioane de oameni.

Amenajarea Teritoriului Concepte generale

Amenajarea teritoriului ca i concept a aprut n perioada interbelic, ns amenajarea teritoriului ca practic este mult mai veche. Amenajarea teritoriului n sensul modern al conceptului i are originea nc din anii 1930, trei fiind rile cu astfel de preocupri: Uniunea Sovietic (dezechilibrele economice dintre partea european i cea asiatic), Italia (reducerea disparitilor dintre Nordul puternic industrializat i Mezzogiorno agricol srac) i Marea Britanie (scoaterea din criz a regiunilor cu o veche industrializare). De fapt, exemplele celor trei ri scot n eviden tocmai trei din preocuprile politicilor de amenajare a teritoriului: dezvoltare (inclusiv economic), diminuarea disparitilor regionale, scoaterea din criz prin reconversie a regiunilor industriale aflate n declin. n concepia unor dicionare, amenajarea teritoriului este arta sau tehnica de a dispune oamenii i activitile lor n spaiu (Wikipedia). Altele sunt mai plastice, amenajarea teritoriului fiind vzut ca o politic i mijloacele prin care este vizat o utilizare economic i uman mai raional a spaiului geografic (codul de urbanism marocan). Amenajarea teritoriului constituie un ansamblu de aciuni i de intervenii, politice sau tehnice, voluntare i concertate, care vizeaz s asigure, cu ordine i n timp, o repartiie adecvat a populaiei, construciilor, activitilor economice i echipamentelor de infrastructur asupra unui teritoriu, innd cont de constrngerile naturale, antropice i strategice (P. Merlin, 1988). Alte definiii consider amenajarea teritoriului ca fiind o geografie prospectiv i deliberat a aezrilor umane (P. Randet) sau remodelarea structurii i feei unei ri (Charles de Gaulle, 1961). Dup legea privind Planul Naional de Amenajare a Teritoriului Naional, amenajarea teritoriului este un ansamblu de activiti complexe, cu caracter global i interdisciplinar, care pe baza principiului dezvoltrii durabile, se desfoar de la nivelul local (comunal, intercomunal) la nivel naional. Charta European a Amenajrii Teritoriului adoptat la Torremolinos (20 mai 1983) definete ntr-o manier tiinific dar i politic noiunea de amenajare a teritoriului ca fiind expresia spaial a politicilor economice, sociale, culturale i ecologice a ntregii societi. Tot n cadrul definiiei mai largi se specific c amenajarea teritoriului este o disciplin tiinific, o tehnic administrativ i o politic conceput ca o apropiere interdisciplinar i global tinznd spre dezvoltarea echilibrat a regiunilor i organizarea fizic a spaiului dup o concepie directoare. Definiiile acestui concept ajuns disciplin abund, numeroi autori dnd diverse orientri n funcie de justificrile sau de argumentaiile tiinifice ale eafodajului tiinific pe care l-au construit. O singur definiie dintre acestea pare a fi destul de cuprinztoare i anume cea a francezului Claudius-Petit, care n 1950 definea amenajarea teritoriului referindu-se la teritoriul francez ca o cutare ... a unei mai bune repartiii a oamenilor n funcie de resursele naturale i activitile economice (Iau, 2012). Presiunea turistic i dezvoltarea economic a zonelor de coast aflate n contact direct cumarea necesit politici specifice de dezvoltare echilibrat, precum i o urbanizare controlat strict pentru a prezerva mediul ambiant att de fragil (Tlng, 2008). Astfel, amenajarea n astfel de locuri poate fi concentrate de planificarea spaial, dar poate fi modificat i de mobilitatea populaiei, prezena serviciilor publice etc. Totodat, amenajarea teritorial nu este doar la nivel regional, ea putndu-se face i la nivel sectorial, n cazul de fa, la nivelul litoralului spaniol.

Amenajarea Turistic a Litoralului

Litoralul este recunoscut ca destinaie turistic de aproximativ dou secole. De asemenea, prezint o complexitate de potenial turistic cu componente naturale (plaje stncoase i nisipoase, apa mrii, bioclimat, peisaje de falez muntoas, de platou sau ale insulelor din larg, uneori i factori naturali de cur, dar i create de om (vestigii cultural istorice, dotari portuare, asezari rurale si urbane, echipamente turistice). Dar, prin poziia sa, litoralul la interferena mare-uscat, configuraia i dimensiunile plajei (de regul ngusta si limitat ca suprafa) este un mediu fragil, att datorit dinamicii intense a proceselor marine, care conduc la modificari continue, ct si presiunii exercitate din partea turistilor. Toate acestea sunt elemente de baz n gasirea modelelor adecvate de amenajare i organizare a spaiului pe litoral. Pentru amenajarea teritoriului litoral, strategiile sunt gndite, innd cont de mai multe elemente: sporturi, tratamente de sntate, relaxare, plaja etc., manifestri ale turismului de coast. De asemenea, se urmrete i conservarea i protejarea culturii i motenirii istorice din acea zon. Astfel, turismul se extinde cu aciunile de conservare ale litoralului (D. Pearce, 1989). Cel mai bun exemplu n acest sens este Costa Brava. Faza aristocratic a turismului a fost aproape inexistent aici, regiunea cuprinznd mici porturi pescreti, puina agricultur i o industrie de prelucrare a plutei; putine cai de acces pe coast sau ntre acestea i oraele din interiorul rii. Perioada postbelic a determinat sosirea turitilor pe perioada de var datorit coastei i climei atrgtoare i preurilor relativ sczute. Cererea a depait oferta, regiunea nefiind echipat pentru asemenea activiti. S-a construit n mod neorganizat o staiune turistic, ns prost gndit. Apoi, odat cu reorganizarea spaial a regiunii, facilitile s-au ntins de-a lungul plajei, infrastructura a fost modernizat i au fost create ci de acces care nu legau doar Costa Brava de Spania, ci chiar de ntreaga Europa. Dei a aprut o unitate funcional modern, contemporan, foarte multe activiti tradiionale au fost pstrate n zon, continund i atrgnd numeroi turiti curioi.

Coastele Spaniole: Costa Brava, Costa Blanca, Costa del Sol

Coastele spaniole se pliaz perfect n ofertele ageniilor de turism, aici fiind prezent att o bogat istorie, tradiie, cultur, ct i un adevrat paradis al vieii de noapte, al petrecerilor fr sfrit, fiind un mediu convenabil pentru toate tipologiile de oameni. Costa Bravaeste o regiune de coast n nord-estul Cataloniei, n provincia Girona (Spania). Incepand cu anii 1950 a inceput dezvoltarea turistica a acestei regiunii principala ocupatie, pescuitul, devenind secundara. Aceast regiune a litoralului spaniol a fost destinaia preferat a unor personaliti precum Salvador Dali sau Pablo Picasso (Wikipedia). Costa Brava este definit prin varietate. Aici nu sunt specifice elementele pe care le gsim n alte zone similar. Peisajele obinuite i lumina bine definite lipsesc, plajele fiind nconjurate de vegetaie mediteranean, golfulee ascunse n pduri de pin, parcuri i grdini botanice care adpostesc plante tropicale etc. Toate aceste elemente au dus la o dezvoltare continu a turismului. Situat n Catalonia, Costa Brava sau Coasta Stncoas, prezint rmuri nalte, pline de stnci ce stau s se prbueasc n ap, iar adesea ele se prelungesc pn n mare, delimitnd mici golfuri. Vegetaia caracteristic este format din pinii maritime, totul rmnnd slbatic i natural. n Costa Brava, pe lng plaja minunat care adun an de an milioane de turiti, aceti pot vizita i Empuria, catedrala care ne proiecteaz cu mii de ani n urm, n atmosfera Greciei i a Romei antice, un loc n care colonitii greci i succesorii lor, romanii, au adunat o bogat colecie de sculpturi i de ceramic. EmpuriaBrava este un ora mai puin obinuit, aflat pe coasta oraului Girona, n regiunea Costa Brava din Spania. Este unul dintre cele mai mari porturi rezideniale din lume, cu mai mult de 40 km de canale navigabile, 5000 posturi de ancoraj pentru ambarcaiuni i 7800 de localnici, populaia ridicndu-se la 80000 n sezonul estival. Empuriabrava este numita adesea Veneia Spaniei. Empuriabrava a fost iniial construit pe o mlatina i transformat ntr-o destinaie turistic n anii 1970. Locul este cutat mai ales de clasa aristocrat a planetei i se bucur de o mare popularitate, mai ales in randul nemilor i francezilor, dar i al olandezilor i englezilor. Majoritatea caselor din oras sunt construite n stil clasic mediteranean. Viaa de noapte este vibrant, susinut de baruri, cluburi i restaurante elegante. Muli turiti care vin aici nchiriaz ambarcaiuni pentru toat durata ederii, sau daca nu, mcar o dat apeleaz la una dintre companiile ce organizeaz tururi ale canalelor navigabile. n Empuriabrava, soarele stralucete aproape 300 de zile n fiecare an. Plaja de aici, care se ntinde pe civa kilometri, este magnific, fiind cutat att de ctre cei care se mulumesc doar s se bucure de soare, dar i cei dornici s practice sporturi acvatice variate. n plus, Empuriabrava este un paradis pentru scufundtori. La nord de ora se afla cel mai mare si cel mai aglomerat centru de scufundari din Europa Skydive Empuriabrava considerat printre primele trei astfel de locuri din lume. O alt destinaie din regiunea Costa Brava este Tossa de Mar, care pn la dezvoltarea turismului n localitate, pricipalele ocupaii au fost agricultura i pescuitul. Pescuitul se practic i astzi ntr-o oarecare msur, ns turismul rmne principala activitate. Lloret de Mareste cea mai cunoscut staiune din Nordul Barcelonei, la o distan de 65 km de metropola spaniol. Lloret este considerat un loc perfect de vacan pentru toate categoriile de vrst. Cele dou plaje, Fenals i Lloret, zona de promenad, centrul vechi i Parcul Acvatic se numr printre atraciile acestei staiuni cunoscute i pentru viaa de noapte extrem de agitate din timpul verii. Oferta turistic este vast, putnd satisface i pe turitii cei mai exigeni. Istoria, arta, arhitectura, posibilitatea de practicare a diferitelor sporturi, inclusiv un raport excelent cu marea, vine s ajute infrastructura turistic. Astfel, Costa Brava ofer o oportunitate extreme de interesant, fiind o regiune plin de cultur, istorie, tradiie, dar i modern i plin de animaie. Costa Blancase refer la peste 200 km de coast aparinnd de provincia Alicante din Spania. Numele de "Costa Blanca" a aprut ca nume promoional folosit de compania aerian BEA cnd au lansat zborurile ntre Londra i Valencia n 1957. Are o industrie turistic bine dezvoltat, fiind o destinaie popular printre turitii britanici i germani. Se ntinde de la oraul Denia n nord, dincolo de care se afl Costa de Valencia, pn la Torrevieja n sud, dincolo de care se afl Costa Calida. Aici se gsesc destinaii turistice importante, printre care Benidorm i Alicante. Pn recent, Costa Blanca a fost vzut de muli ca i o coast neatins. Astzi e important destinaie turistic pentru muli ceteni europeni, fie pentru cei ce merg s-i petreac aici vacanele, fie pentru cei crora le place s cltoreasc sau pentru cei care doresc s se mute pentru totdeauna aici. Acest fapt a indus o tent de cosmopolitanism, meninnd nc vii tradiiile culturale. Aceast coast este flancata de muni si prezeint o diversitate a terenului. Aici sunt prezente plaje (blue flag beaches), poteci montane, insule, rezervaii naturale i sate autentice spaniole. Aceast regiune este afectat pozitiv de ctre numarul n crestere a vizitatorilor. Printre ofertele prezente se numr cele de natur sportiv sau cele de natur cultural precum muzeele, galeriile de art si siturile cu importan istoric. Gastronomia este de asemenea important in aceast regiune, existand restaurant cu specific autohton sau internaional ce servesc diverse feluri de mncare. Valea Jalon, portiunea interna a regiunii nordice a Costei Blanca, este considerat de multi ca si fiind una din cele mai frumoase zone rurale din Spania. Valea Jalon este un exemplu perfect ce ilustreaza acest fapt, prin frumusete naturala, vegetatie si munti. Multe dintre plajele de pe Costa Blanca au un steag albastru, iar unele dintre ele sunt foarte celebre, cum ar fi Levante si Poniente din Benidorm. Natura in acesasta zona ofera, de asemenea, surprize placute, cum ar fi dunele Guardamar, faleza Penon de Ifach in Calpe; lagunele Torrevieja-La Mata; Rezervatia Naturala de Tabarca Island si fauna sa marina si Fuentes de Algar, un grup de cascade si izvoare din Callosa d'en Sarria. Situat in regiunea Marina Baixa, in Alicante, Benidorm este una dintre destinatiile turistice de top din Costa Blanca, datorita plajelor sale excelente si a unei game variate de cazare, restaurante si activitati de petrecere a timpului liber. Centrul sau istoric se afla pe un promontoriu si contrasteaza cu bulevardele largi captusite cu cladiri, magazine si cafenele in aer liber, care se extind de-a lungul coastei. Benidorm sau Manhattanul Spaniei este una dintre principalele destinatii turistice estivale din Spania, sinonima cu capitala distractiei, cu peste patru milioane de turisti anual. Aflat pe malul estic al Marii Mediterane, pe Costa Blanca, Regiunea Alicante, Benidorm este statiunea care nu doarme niciodata. Amestecul dintre mare si munte se imbina, dar si zgarie-norii de pe tarm, motiv pentru care statiunea este asemanata cu Manhattan. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt nenumarate: plimbari, bai, sporturi nautice scufundari, schi acvatic, windsurf si excursii cu vaporul la insula Benidorm. In statiune puteti vizita si patru parcuri tematice pentru intreaga familie Aqualandia, Mundomar, Terra Mitica si Terra Natura. Multiplele oferte de cazare, alimentatie, de relaxare si agrement satisfac si gusturile celor mai exigenti turisti. Albir, o alt locaie de top din Costa Blanca, s-a transformat dintr-o comunitate mica in ultimii ani intr-o destinatie de vacanta cunoscuta. Atrage de vizitatori din locuri indepartate, pe care ii face sa faca din aceasta statiune casa lor permanenta. Ea are propriul sau caracter si totusi se imbina cu restul partii din Costa Blanca. In timpul lunilor de vara, o piata mica de artizanat si de arta meserii locale se deschide la malul marii. Se pot achizitiona de aici bijuterii originale, bunuri din piele si suveniruri. Esplanada Albir atrage toata lumea pentru plimbari placute de-a lungul malului marii. Dominat de imaginea impunatoare a Stancii Ifach, Calpe se afla pe malul Mediteranei, inconjurata de un peisaj frumos cu munti si podgorii. Multe civilizatii antice stabilite in acest oras nareaza istoria pe care o pastreaza, printre care se numara baile romane "Baos de la Reina" (Baile Reginei). Traditii adanc inradacinate coexista armonios cu industria turismului, fiind una dintre principalele destinatii de pe Costa Blanca. Unsprezece kilometri de plaje si golfuri, un port de agrement si un mediu natural deosebit fac parte din oras. Este inclusa aici gastronomia sa uluitoare, o prezentare autentica de preparate din bucataria Alicante. Calpe, un oras cu o istorie lunga si traditii adanc inradacinate, este, de asemenea, una dintre principalele destinatii turistice de pe Costa Blanca. Asa cum este comun in orasele din Alicante, Calpe are, de asemenea calendar cultural umplut cu petreceri si activitati de petrecere a timpului liber, cum ar fi Carnavalul Fallas de San Jose (19 martie), focurile de San Juan (24 iunie) si sarbatorile locale, dedicate Fecioarei Zapezii, care are loc pe 5 august. Costa del Soleste o regiune format din orae de coast i comuniti din partea de vest aMlaga,n sudulSpaniei, n comunitatea autonomAndaluzia. Numele se traduce prin "Coasta Soarelui". Iniial, format din aezri pescreti linitite, regiunea a fost transformat radical n ultima parte a secolului al XX-lea ntr-odestinaie turisticde renume mondial, cu o aglomeraie urbanaproape continu de aezri i staiuni pe toat lungimea coastei. Aezrile din regiune dateaz dinepoca bronzului, aceasta aparinnd alternativ de numeroase popoare i culturi,precumfenicienii,cartaginezii,romanii,vandalii,vizigoiiimaurii, nainte deReconquista. Zona este puternicurbanizat, cu un cordon aproape continuu de cldiri de-a lungul coastei. Stilurile arhitecturale sunt un amestec de vile albe, joase, i cldiri foarte nalte, mai ales n staiunile turistice, n detrimentul geografiei sale. Din punct de vedere turistic, Costa del Sol este, cu siguranta, o destinatie completa. Plajele sunt excelent amenajate, hotelurile au clasificari diferite pentru toate gusturile, shoppingul este o activitate de rutina, terenurile de golf sunt splendide, sporturile de apa pe toata coasta, peisajele incredibile, muzeele interesante, cetatile impresionante, plimbarile placute, viata de noapte nu suporta termen de comparatie si lista poate continua cu echitatia, ciclismul si multiplele posibilitati de petrecere a timpului liber. Cea mai accesibila statiune a coastei esteTorremolinos. Aflat la 7 kilometri vest de aeroportul din Malaga, statiunea este in prezent o suburbie a orasului. Viata de noapte este extrem de activa, plajele sunt dintre cele mai largi si curate iar hotelurile cu clasificari diferite accesibile din punct de vedere financiar.Aquapark Torremolinos, cel mai mare parc acvatic de distractii de pe Costa del Sol se afla in aceasta statiune. Alaturi de el, se afla un obiectiv nu mai putin atractiv,Crocodile Park, unde puteti face un tur ghidat pentru a vedea cei peste 300 de crocodili, de la pui, pana la cele mai mari exemplare, in mediul lor natural. Benalmadena,statiune al carei nume are o puternic rezonanta araba (Ben Al Madena/Medina), dar, cu exceptia omniprezentelor decoratii ceramice, statiunea nu are un aspect de localitate araba, ci dimpotriva, unul al unei statiuni moderne, europene. Statiunea este "lipita" de Torremolinos, la vest de aceasta, trecerea dintr-o statiune in alta ar trece neobservata, daca nu ar exista un panou care sa anunte acest lucru. Mergand de-a lungul plajei, de la Torremolinos la Benalmadena, chiar in capatul estic al statiunii se ajunge inPuerto DeportivosauPuerto Marina,portul de iahturi, unde puteti admira frumoase iahturi ancorate la tarm. Puteti face chiar o croaziera pe mare pe un astfel de iaht si sa admirati delfinii din Mediterana. Acest port este, dupa parerea multora, unul din cele mai frumoase locuri de promenada, iar magazinele de tot felul fac plimbarea si mai placuta. Pentru familiile cu copii, cea mai interesant atracte de aici esteAquarium Sealife, un frumos acvariu, deschis tot timpul anului. Pe acoperisul acvariului este amenajat un teren de minigolf, cu tematica din lumea piratilor. Obiectivul principal in Benalmadena este insa, fara ndoiala,Tivoli World, parcul de distracii, aflat chiar langa gara feroviara. Alaturi de Tivoli World statia de plecare a telefericului,Telefrico de Benalmdena, cu care se poate urca de la nivelul marii la aproape 800 m altitudine pe muntele Calamorro, de unde se poate vedea o panorama a intregii coaste. Fuengirolaeste un fost sat de pescari care arata astazi foarte "chic". Cel mai important obiectiv de vizitat in Fuengirola, situat lang Piata Primariei, esteBioparc, o gradin zoologica mai speciala, in care animalele nu sunt tinute in custi. Vara se organizeaza vizite nocturne, cu cina si un spectacol de dansuri africane. Tot n Fuengirola, puteti sa vizitatiEl Castillo Sohail, aflat pe malul marii, dincolo de port, la capatul vestic al plajei statiunii. Cea mai exclusivista statiune a coastei esteMarbella, situata la 60 km de aeroport. Statiunea se intinde pe o lungime de 27 de kilometri intre Capopino si San Pedro. Este vestita pentru plajele sale cu nisip fin, pentru terenurile de golf (aflate in topurile Europei), pentru cazinourile si hotelurile sale de lux dar si pentru o viata de noapte pe cat de rafinata pe atat de activa.Portul Banuseste inconjurat de o zona rezidentiala si foarte moderna, in timp ce partea veche a orasului (centrul istoric) apartine caselor albe si colorate, construite dupa tiparul adaluz. Concluzie Amenajarea teritoriului din zona litoral a Spaniei se bazeaz att pe cultur i tradiie, ct i pe de modernism. Astfel, turitii sunt atrai i de viaa plin de distracie de pe Spania costier, ct i de istoria acesteia, n fiecare an, atrgnd milioane de vizitatori. Motivele care i-au determinat pe cei mai multi dintre vizitatorii Costei del Sol sunt statiunile de un rafinament aparte, cu plajele cu nisip fin si ape limpezi,peisaje spectaculoase, infrastructura turistica excelenta si o viata de noapte greu de egalat. Costa del Sol este recunoscuta drep paradis al jucatorilor de golf. De aceea unul dintre numele ei informal este Costa del Golf. Aici se gaseste cea mai mare concentrare de terenuri de golf din Andaluzia si de pe continentul European, iar localitatile din regiune dateaza din Epoca Bronzului. Costa del Sol a fost invadata de-a lungul vremii de fenicieni , greci, romani, cartaginezi, vandalii, vizigotii si mauri. Influentele si amprenta acestora sunt evidente in cultura si arhitectura, iar din punct de vedere istoric , populatia de aici a trait in satele de pescuit si in muntii de-a lungul coastei. Multe dintre satele din apropierea coastei s-au transformat in statiuni elegante dar cu toate acestea si-au pastrat farmecul lor arhaic.

Bibliografie:1. Caloianu, N., Grbacea, V., Hrjoab, I., Marin, I., Iancu, S., 1982. Geografia continentelor: Europa. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.2. Cocean, P., 2005. Geografia Europei. Presa Universitar Clujan, 157 p. 3. Grbacea, V,. 1999. Geografia continentelor. Europa de Sud: regiuni geografice, Litografia UBB, Cluj-Napoca4. Marin, I., Marin, M., 2002. Europa, Geografie Regional. Editura Universitar. Bucureti. 5. Gheorghila, A., 2010, Geografia Turismului, Editura Credis, Bucureti.6. Ispa, A., 2010, Amenajarea Turistic a Teritoriului, Editura Didactic i Pedagogic, Braov.

site-uri web:ro.wikipedia.orggeografilia.blogspot.rowww.paralela45.rowww.christiantour.ro www.mareea.ro