ambasada romaniei in irlanda biroul de promovare comercial...

Ambasada Romaniei in Irlanda Biroul de Promovare Comercial-Economica Dublin

Red. Dumitru Anca, Consilier Economic 1



C U P R I N S I. PREZENTARE GENERALA ....................................... 3

II. SITUATIA ECONOMICA ACTUALA SI PERSPECTIVE .......... 5

III.COMERTUL EXTERIOR AL IRLANDEI ..........................18

IV. MEDIUL DE AFACERI SI CLIMATUL INVESTITIONAL… .....23

V. REGLEMENTARI COMERCIALE ............................... 366

VI. INFORMATII UTILE PENTRU OAMENII DE AFACERI… .... 377



I. PREZENTARE GENERALA

Suprafata: 70273 km² Populatie:

4.585.400 locuitori (aprilie 2012)

Densitate: 65.29 loc./ km²

Moneda:

EURO

Capitala:

Dublin

Alte orase importante:

Cork Limerick Galway Waterford

Impartire administrativa: Ziua Nationala (Saint Patrick’s Day): Limbi oficiale:

26 comitate 17 martie Irlandeza

Engleza



1.1. Localizare si clima

Insula Irlandei este situata in NV Europei si are o suprafata totala de 84.421 km², din care Republica Irlanda detine 70.273 km2 iar Irlanda de Nord (apartinand Marii Britanii) ocupa 14.148 km² si reprezinta, dealtfel, singurul vecin de uscat al tarii.

Republica Irlanda este, in rest, inconjurata de ape, respectiv Oceanul Atlantic la nord si vest, Marea Celtica si Canalul St.George la sud �i sud-est �i Marea Irlandei la est.

Clima Irlandei este influentata de Golf Stream astfel ca este definita de tip temperat oceanic, cu temperaturi uniforme in intreaga tara. Cele mai racoroase luni ale anului sunt ianuarie si februarie (-5°C – 7°C), iar cele mai calduroase sunt iulie si august (17°C – 26°C).

Precipitatiile, sub forma de ploi, sunt mai raspandite in perioada de toamna-iarna si mai rare in lunile de vara. Vanturile sunt o alta caracteristica a climei irlandeze, prezenta acestora facandu-se resimtita, cu o mai mare sau mai mica intensitate, pe tot timpul anului. 1.2. Religie - romano-catolici 84,2%, protestanti 4,6%, alte religii 3,9% 1.3. Resurse naturale - rezerve reduse de gaz natural, cupru, dolomita, plumb, zinc 1.4. Organizarea de stat

Irlanda este o democratie parlamentara. Legea de baza a tarii este Constitutia, adoptata in 1937 si amendata ulterior, prin referendum.

Constitutia stabileste drepturile fundamentale ale cetatenilor, forma de guvernamant si atributiile Guvernului. De asemenea, defineste sistemul juridic si reglementeaza numirea judecatorilor.

Parlamentul (Oireachtas) este alcatuit din Camera Reprezentantilor (Dáil) si Senatul (Seanad Éireann).

Presedintele este seful statului si nu are functii executive. Puterea executiva este exercitata de catre Primul Ministru (Taoiseach) si de catre cabinetul acestuia, in timp ce puterea legislativa este exercitata de catre Parlament.



1.5. Apartenenta la diverse organisme internationale

Irlanda este membra a Uniunii Europene din 1973, membru fondator al Consiliului Europei si al OECD, dar este o tara neutra din punct de vedere militar, nefiind membra a NATO.

Irlanda participa alaturi de alte 16 tari membre UE la Uniunea Economica si Monetara (EMU), utilizand moneda unica Euro, devenita operationala la 1 ianuarie 2002.

1.6. Sistemul juridic

Sistemul juridic irlandez functioneaza in baza Constitutiei si a legilor. In conformitate cu prevederile Constitutiei, justitia este exercitata public, in curti organizate conform legii. Judecatorii sunt numiti de catre presedinte, la propunerea Guvernului, li se recunoaste independenta in exercitarea functiei si pot fi eliberati din functie numai prin rezolutie a camerelor reunite ale Parlamentului.

Instanta suprema de apel este Curtea Suprema de Justitie, alcatuita din trei, cinci sau sapte judecatori care iau decizii in baza declaratiilor sub juramant si a argumentelor legale. II. SITUATIA ECONOMICA ACTUALA SI PERSPECTIVE 2.1. Situatia economica actuala

Irlanda s-a confruntat, de la mijlocul anului 2008, cu cea mai severa criza economica din ultimii 70 ani, gradul ei de competitivitate pe plan international erodandu-se brusc si semnificativ.

Programul de sprijin incheiat cu UE/FMI, in toamna lui 2010, a avut ca scop remedierea deficienţelor din sectorul financiar, asezarea economiei irlandeze pe calea unei creşteri durabile, realizarea unor finanţe publice sănătoase şi crearea de noi locuri de muncă.

Dupa trei ani consecutivi caracterizati de o diminuare a ritmului de crestere, economia irlandeza a inceput sa recupereze din anul 2011 si este de asteptat sa se mentina si sa se extinda in perioada urmatoare, desi nu tocmai intr-un ritm initial anticipat.



Revizuirea specialistilor Troicii Internationale, finalizata in noiembrie 2013, a concluzionat pozitiv evolutia Irlandei care a iesit din programul de „bailout” incepand cu 15 decembrie 2013, revenind pe pietele internationale. Irlanda a devenit astfel, prima tara din zona euro care a realizat acest lucru.

Programul cu UE/FMI include împrumuturi de la Uniunea Europeană şi Statele Membre ale UE în valoare de 45 miliarde euro si un imprumut de la FMI de 22,5 miliarde euro prin “Extended Fund Facility”.

In termeni reali PIB-ul si PNB-ul au depasit in 2014 nivelurile maxime atinse inaintea crizei. Ritmul de revenire al economiei irlandeze s-a intarit in continuare, performantele obtinute facand ca, în 2015, Irlanda să aibă cea mai mare crestere a PIB-ului dintre toate �ările UE.

Conform celor mai recente date economice publicate de

Departamentul de Finanţe irlandez, in luna decembrie 2016, bazate pe expansiunea consumului intern si a investitiilor inregistrate in primul semestru al acestui an, previziunile pentru economia irlandeza au fost revizuite in sens ascendent, datorita unui ritm mai accelerat de crestere decat cel anticipat anterior:

rata de crestere a PIB-ul a fost prognozata la 4,2%, pentru acest an, si 3,5% pentru 2017;

exporturile si importurile de bunuri si servicii vor creste cu 3,6%, respectiv cu 4,5%;

investitiile vor inregistra in acest an o crestere de 15,8%, comparativ cu 2015, si de 6,0%, in 2017;

rata standard a somajului se apreciaza ca va scadea la 8,3% in 2016, cu 1,2% mai mica decat in anul precedent, atingand in 2017 cel mai scazut nivel de 7,7%;

cererea interna va inregistra in 2016 o scadere, pana la 3,3%, fata de anul 2015 cand a avut cea mai mare rata de crestere anuala din ultimii 8 ani respectiv de 5%, iar in 2017, va cobori la 2,9%.

Ultimul raport al Bancii Centrale a Irlandei, din luna decembrie

2016, evidentiaza evolutia principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2013-2017, dupa cum urmeaza :



2013 2014 2015 2016 previz.

2017 previz.

Cheltuielile de consum privat (%)

-0,8 1,7 4,5 3,8 2,2

Cheltuielile de consum public (%)

0,1 5,4 1,2 2,5 1,1

Formarea bruta de capital fix (%)

-5,4 18,2 32,7 14,0 7,0

Exportul de bunuri si servicii (%)

3,1 14,4 34,4 5,6 4,4

Importul de bunuri si servicii (%)

1,4 15,0 26,7 7,8 4,7

Produsul Intern Brut (PIB, %)

1,1 8,5 26,3 4,5 3,6

Produsul National Brut (PNB, %)

4,7 9,2 18,7 4,5 3,1

Contul curent al balantei de plati (mil. Euro)

3.857 3.208 26.156 21.887 22.898

Contul curent (% din PIB) 2,1 1,7 10,2 8,1 8,1 Preturi, Costuri si Plati Indicele Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC, %), din care:

0,4 0,2 0,0 0,0 1,0

Bunuri -0,6 -1,9 -3,0 -3,3 -1,4 Servicii 1,6 2,5 3,0 3,1 3,1 IAPC, exclusiv energie 0,5 0,6 1,0 0,9 1,0 Indicele Preturilor de Consum (IPC, %)

0,5 0,2 -0,3 0,2 1,0

Piata fortei de munca (%, rata anuala) Total angajati 2,2 1,9 2,5 2,6 1,5 Total forta de munca 0,4 -0,3 0,5 1,5 0,8 Rata somaj (conform ILO) 13,1 11,2 9,4 8,3 7,7 Curs de schimb (media anuala) EUR/USD 1,33 1,33 1,11 1,11 1,11 EUR/GBP 0,85 0,81 0,73 0,84 0,84 Pret titei (USD/baril) 108,58 100,10 53,70 42,51 49,73 Piata interbancara — Euribor 0,23 0,21 -0,02 -0,18 -0,13 Sursa: Banca Centrala a Irlandei, decembrie 2016



In privinta finantelor publice, Departamentul de Finante irlandez

a dat publicitatii, in decembrie 2016, cifrele care indica evolutia veniturilor la bugetul de stat si a soldului Trezoreriei.

Astfel, pentru primele 11 luni din 2016, Irlanda a marcat un surplus al Trezoreriei de 1,521 miliarde euro, comparativ cu surplusul de 343 milioane euro din perioada similara a anului trecut. Veniturile la bugetul statului au fost de 44,68 miliarde euro, in crestere cu 6,5% (2,71 miliarde euro) fata de aceeasi perioada din 2015, cu 1,8% (790 milioane euro) mai mult fa�ă de ţinta propusă.

Cheltuielile nete, la sfâr�itul lunii noiembrie 2016, au fost de 38,73 miliarde euro, in cre�tere cu 2,7%, raportate la aceeasi perioada a anului precedent, cu 2,0% mai reduse fata de profilul stabilit.

Deficitul bugetului general consolidat, în 2015, a fost de 4,8 miliarde euro, sau 1,9% din PIB, o îmbunătă�ire fa�ă de 3,7% din PIB, cât se înregistrase în 2014, datorată unei cre�teri de peste 7% a veniturilor la bugetul statului �i unei cre�teri substan�iale a PIB-ului în 2015. Prognoza pentru 2016 indica un deficit al bugetului general consolidat de 0,9% din PIB, mult sub plafonul tinta de 3% din PIB.

Finan�ele publice din Irlanda fac acum obiectul regulilor componentei preventive a Pactului de Stabilitate & Cre�tere. Evaluarea respectării normelor componentei preventive se bazează pe doi piloni: 1) îmbunătă�irea anuală a soldului structural �i 2) valoarea de referin�ă a cheltuielilor. Pe baza datelor �i previziunilor Departamentului de Finan�e, Irlanda î�i urmează traiectoria de ajustare pentru atingerea OTM până în anul 2018. Pentru perioada 2016-2020, NAMA (Agentia Nationala de Management al Activelor) intentioneaza sa asigure 2,5 miliarde euro, capital de dezvoltare a unor proiecte in Irlanda prin care sa sprijine obiectivele de restaurare a pietei.

Ratingul pe termen lung/scurt publicat, in iunie 2016, de agentia internationala de evaluare financiara Standard&Poor’s, se men�ine la „A+/stable”, proiectiile surplusului de cont curent ale agentiei indicând 4,8% din PIB pana in 2017.

Ratingul de credit al Irlandei acordat de agentia Fitch, a fost „A-” pe o baza a mentinerii consolidarii fiscale.

Pentru prima oară în ultimii cinci ani, agenţia de evaluare financiară Moody’s a atribuit Irlandei ratingului A- pentru datoria publică, acordând un vot de încredere guvernului minoritar nou instalat şi planului său economic extins, care prevede o continuare a scăderii deficitului bugetar. Agenţia a declarat că situaţia datoriei Irlandei a



continuat să se îmbunătă�ească mai repede decât era de a�teptat, cu ponderea datoriei în scădere până la 94% din PIB, până la sfâr�itul anului trecut, cu un risc destul de mic de schimbare de curs, având în vedere recordul puternic de gestionare a bugetului din ultimii ani. Într-o evaluare optimistă, Moody’s a declarat că Irlanda este pregătită pentru o continuare a cre�terii, ceea ce ar conduce la îmbunătă�iri continue ale finanţelor sale publice. Agenţia a evidenţiat riscul Brexit pentru economia irlandeză, dar a menţionat că situaţia va fi "gestionabilă" pentru Irlanda.

Cu toate ca evoluţia economică a Irlandei a fost puternic afectată de criza bancară internă şi de evoluţiile de pe principalele pieţe externe, Irlanda se numără, si în continuare, printre cele mai competitive 10 economii din lume.

În Raportul Competitivită�ii Globale 2016-2017, editat de WEF (World Economic Forum), care oferă o evaluare a factorilor de productivitate �i de prosperitate din peste 138 de �ări, Irlanda ocupă locul al 23-lea, în urcare cu 1 loc fa�ă de evaluarea făcută în 2015. După un declin al competitivită�ii Irlandei, înregistrat în timpul perioadei de recesiune, care a făcut ca ea să coboare, în 2011 �i 2012, pe locul 29 în lume, datorită îmbunătă�irii condi�iilor macroeconomice �i a stabilizării performan�elor fiscale, aceasta a început să urce încet, dar constant, în clasament, ajungând în prezent pe locul 23. Irlanda este acum a 8-a, cea mai competitivă economie din zona Euro, �i a 11-a, cea mai competitivă economie din EU28. Per total, Irlanda a ob�inut un scor de 5,18 puncte (din 7), fiind în cre�tere fa�ă de scorul de 5,11, ob�inut anul trecut.

Irlanda se mentine, inca, pe pozitia unei locatii atractive pentru investitorii straini datorita taxei corporative reduse (12,5%), a fortei de munca bine educate, vorbitoare de limba engleza, si a infrastructurii bine dezvoltate.

„Tigrul Celtic” are nevoie insa de un proces de reinventare si transformare in perspectiva asigurarii redresarii economice si a atragerii in continuare de investitii straine directe.

In conditiile in care costurile energiei sunt mai mari comparativ cu multe alte tari din UE, costurile cu forta de munca sunt inca prea ridicate (locul 2 ca nivel al salariului minim din zona euro), ratele dobanzii la unele produse de creditare se situeaza cu mult peste media UE, chiriile aferente locuin�elor, birourilor �i spatiilor comerciale sunt intr-o continua crestere, Irlanda risca sa devina necompetitiva din acest punct de vedere, chiar daca avantajul ei deriva din nivelul redus al taxei corporative (12,5%).



2.2. Sectoare economice

Strategia Irlandei de utilizare a fondurilor europene structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul European Social) a constituit fundamentul elaborarii Planului National de Dezvoltare 2007-2013 intitulat “Transforming Ireland – A better quality of life for all”.

Lansat in ianuarie 2007, Planul National de Dezvoltare (PND) a fost conceput ca un program de crestere a competitivitatii si a performanetelor economice in plan regional si a beneficiat de o finantare in valoare totala de 184 miliarde Euro.

Echilibrarea dezvoltarii regionale inseamna implementarea: programului de investitii in infrastructura; programului de investitii in intreprinderi (afaceri) si capital

uman; programului de consolidare a cooperarii intre diferitele

agentii si organisme responsabile cu implementarea PND la nivel national, regional si local.

În septembrie 2015, Departamentul pentru Cheltuieli Publice �i Reformă a publicat un nou Plan de capital, în valoare de 27 miliarde euro, care acoperă perioada 2016-2021. Acesta prevede finan�area de la bugetul statului a unor noi investi�ii, dar �i lucrări de între�inere �i consolidare a infrastructurii existente, defalcate pe următoarele sectoare: transporturi (10 miliarde euro), educa�ie (3,8 miliarde euro), dezvoltarea afacerilor (4,3 miliarde euro), sănătate (3 miliarde euro), construc�ie de locuin�e (3 miliarde euro), schimbări climatice (874 milioane euro), justi�ie, patromoniul cultural, sport, alte domenii.

Dintre sectoarele de baza ale economiei Irlandei, se pot mentiona

urmatoarele: a. Agricultura si industria alimentara Contributia agriculturii, industriei alimentare si bauturilor la

formarea valorii adaugate generale este de circa 7,6%, reprezinta 11% din totalul exporturilor irlandeze si 8,4% din totalul fortei de munca. În 2015, cheltuielile totale de la buget alocate agriculturii au fost de circa 2,35 miliarde euro,

In anul 2015, exportul de produse agricole, alimentare si bauturi s-a cifrat la aproape 12 miliarde Euro, in crestere cu 14% fata de cel inregistrat in 2014 si cu 50% fata de anul 2009.



Distributia exporturilor in 2015 a inclus: produse lactate si ingrediente - 3,2 miliarde euro (30%); carne de vita - 2,4 miliarde euro (22%); produse alimentare preparate – 1,8 miliarde euro (17%); bauturi – 1,3 miliarde euro (12%); carne de porc – 570 milioane euro (5%), pe�te �i fructe de mare – 560 milioane euro (5,0%); carne de pasare – 320 milioane euro (3%), cereale, alte produse vegetale – 240 milioane euro (2%), carne de oaie – 230 milioane euro (2%); animale vii – 195 milioane euro (2%).

In Irlanda, existau in 2014 aprox. 140.000 ferme agricole cu o dimensiune medie de 32,7 ha, majoritatea functionand ca "ferme de familie". Totalul terenurilor agricole din Irlanda insumeaza 4,5 milioane hectare din care: 81% reprezinta pasuni, fan si iarba pentru siloz si doar 8% este folosit pentru obtinerea diverselor culturi agricole.

Conditiile climaterice din Irlanda favorizeaza doar culturile de orz, ovaz, grau, cartofi, plante furajere, ciuperci, legume si fructe cumuland o pondere de peste 85% din totalul valoric al productiei agricole obtinute.

Valoarea productiei agricole, la preturi curente de piata:

2013 2014 2015 2016 (est.)

Productia animaliera(val.efective +produse) (mil. euro)

5.279,7 5.221,3 5.394,9 5.252,8

Productia vegetala (mil.euro) 2.066,4 1.747,5 1,737,0 1.667,6 Productia totala agricola (mil.euro)

7.346,1 6.968,8 7.131,9 6.920,4

Sursa: Oficiul Central de Statistica, CSO, decembrie 2016 b. Silvicultura Conform celor mai recente date statistice publicate pentru anul

2014, pădurile acoperă o suprafa�ă de circa 744.058 hectare, reprezentand cca. 10,7% din totalul suprafetei tarii. Circa 46% din suprafa�a împădurită sunt in propietatea privata, iar restul in cea a statului.

Sectorul silviculturii contribuie, direct si indirect, la economia irlandeza cu circa 2,3 miliarde Euro (1,4% din PIB), un numar de 12.000 persoane fiind angajate în acest domeniu.

Continua dezvoltare si extindere a acestui sector sunt incurajate prin acordarea de sprijin si asistenta de specialitate de catre stat, ceea



ce a atras interesul fermierilor, institutiilor financiare si al persoanelor private. Având în vedere că Irlanda este a treia din cele mai putin impadurite tari din cadrul UE, anual se alocă de către stat circa 100 milioane euro pentru programul de reîmpădurire. Rata plantarilor de copaci pe cap de locuitor este cea mai mare in Europa.

Prin pozitia sa de insula, Irlanda asigura o protectie relativa impotriva bolilor contribuind la asigurarea unui mediu sanatos pentru cresterea copacilor. Clima este corespunzatoare pentru cresterea coniferelor, dar gasim si specii de stejar, ulm si mai ales molid.

Irlanda prelucreaza anual cca. 2,96 milioane metri cubi lemn, cu utilizări în special în construc�ii �i la fabricarea produselor stratificate (placaje, MDF, PFL, melamina). În 2014, valoarea exporturilor irlandeze de produse din lemn s-a ridicat la 370 milioane euro.

c. Pescuitul Pescuitul, prin flota comerciala marina si fermele de acvacultură,

au adus în 2015 un venit anual de peste 911 milioane Euro la bugetul statului, cu 7% mai mult decât în 2014.

Industria de prelucrare a pestelui, care se bazeaza pe speciile: somon, hering, macrou, stavrid negru, pastrav, cod, calcan, raci, crabi, homari, au avut în 2015 un aport la export de 565 milioane euro, cu 8% mai mult decât în anul precedent.

Bord Iscaigh Mhara (BIM), organizatia guvernamentala cu responsabilitati in dezvoltarea si coordonarea acestui sector, gestioneaza fondurile de la stat, asigurand asistenta si resursele necesare dezvoltarii acestuia.

In industria pescuitului erau angajate in 2015, circa 11.000 de persoane, din care peste 60% din regiunile cele mai dezavantajate din �ară, ceea ce face din acest sector unul foarte important pentru men�inerea viabilită�ii economice din zona comunită�ilor costiere.

d. Industria farmaceutica Industria farmaceutică este relativ nouă pentru economia

irlandeză, majoritatea companiilor care operează în acest domeniu având o prezen�ă în Irlanda începând cu anii 1960. Ini�ial, industria a fost în mare parte implicată în producerea de ingrediente active exportate în vrac în alte �ări, care urmau apoi a fi transformate în produse finite (tablete, capsule etc.), ulterior procesul de produc�ie a fost mutat treptat în Irlanda. În ultimii ani, un număr de companii �i-au



stabilit aici centrele de cercetare �i s-au implicat activ în proiecte de cercetare comune cu universită�ile irlandeze.

În prezent, industria farmaceutica din Irlanda este foarte avansată, ea încorporând cele mai noi tehnologii, echipamente de ultimă genera�ie �i proceduri stricte de control al calită�ii. Ea oferă o gamă largă de produse �i servicii, de la activită�i de cercetare & dezvoltare pentru noi medicamente, până la fabricarea �i comercializarea de noi medicamente pentru oameni �i animale, clasându-se pe locul 7 (�apte) în topul mondial al �ărilor exportatoare de produse farmaceutice.

Industria farmaceutică din Irlanda cuprinde un amestec de 120 companii na�ionale �i interna�ionale (75 companii străine), incluzând 9 dintre cele mai mari 10 companii farmaceutice din lume, care oferă, în prezent, locuri de muncă pentru 25.300 de angaja�i. În ultimii 10 ani, investi�iile firmelor străine în industria bio-farmaceutică irlandeză au fost estimate la peste 8 miliarde euro, exportul total de produse chimice organice �i farmaceutice cifrandu-se, în 2015, la 57,2 miliarde euro (60% din total exporturi), din care produse medicale si farmaceutice 31,7 miliarde Euro (26,4% din total exporturi).

Cu toate ca, 16 companii din „Top 20” firme internationale au centre de productie localizate in Irlanda, activitatea de cercetare-dezvoltare in domeniu este mai putin intensa, ceea ce ofera o nisa de dezvoltare, in viitor, pe care Irlanda o vizeaza ca o prioritate. O alta nisa de piata in sectorul industriei farmaceutice o reprezinta industriile conexe si anume, activitatile in laboratoarele de analize, aprovizionarea cu materii prime, servicii de consultanta, e-comert, telemarketing.

e. Industria IT&C Sectorul irlandez de tehnologie digitală �i software-ul este unul

dintre cele mai dezvoltate sectoare ale economiei, beneficiind de cel mai rapid ritm anual de cre�tere (6%), fiind, totdată, �i un factor cheie pentru alte sectoare ale economiei.

De-a lungul ultimilor treizeci de ani, Irlanda �i-a construit o reputa�ie interna�ională de centru de excelen�ă software. Industria are două elemente complementare: o prezen�ă puternică a companiilor interna�ionale care sunt lideri de pia�ă la nivel mondial �i un număr crescut de companii autohtone (730 firme) care au repurtat un succes semnificativ pe pie�ele mondiale. Ea dispune de circa 900 de firme, ce au un numar de aproximativ 24.000 de angaja�i (10.000



angaja�i la firmele locale), fiind orientate cu precădere către export (95% din produc�ia internă este livrată în străinătate).

Vânzările totale, pe plan local, de produse �i servicii software, în ultimii 6 ani, au înregistrat o medie impresionantă de cre�tere de 12% pe an, situându-se la peste 1,8 miliarde de euro pe an.

Cu toate că Irlanda este considerată ca fiind unul dintre cei mai importanti actori pe pia�a exportatorilor de software, 70% din exporturile sale sunt realizate de filialele companiilor americane stabilite aici, care desfa�oară activită�i de cercetare �i dezvoltare de programe software, e-learning, produse software personalizate.

Sectorul irlandez de software oferă, însă, �i oportunitî�i atractive pentru realizarea de joint-ventures cu alte companii europene în domeniul aplica�iilor pentru alte sectoare (financiar, sănătate, telecomunica�ii).

2.3. Infrastructura

Succesul Irlandei ca loca�ie pentru investi�ii străine este fondat pe abordarea constant pozitivă a guvernelor irlandeze în ceea ce prive�te dezvoltarea afacerilor.

Această abordare a determinat crearea unei infrastructuri bine dezvoltate, care oferă o serie de servicii de înaltă calitate – de la activită�i bancare �i financiare până la activită�i complexe de transporturi �i telecomunica�ii. 2.4. Sistemul bancar

Sistemul financiar al Irlandei a parcurs o serie de transformări �i reformări în ultima perioadă, criza economico-financiară afectând semnificativ sectorul bancar.

Au avut loc garantări ale depozitelor bancare, recapitalizări �i infiin�area unei noi Agen�ii Na�ionale de Management al Activelor, care a preluat toate activele bancilor în vederea relansării creditării către persoanele fizice, juridice si comerciale.

Garantarea tuturor depozitelor bancare a fost anun�ată în septembrie 2008 �i este încă în vigoare pentru depozitele până la 100.000 euro, iar sumele peste această valoare au fost garantate până la sfar�itul anului 2011.

Incepand cu anul 2009, au fost nationalizate Bank of Ireland (BOI) �i Allied Irish Bank (AIB), cele mai importante bănci autohtone irlandeze.



Datorită dezvoltării destul de rapide a economiei irlandeze, pe parcursul anului 2015 au fost înregistrate mai multe semnale pozitive privind revenirea la normalitate a sistemului bancar irlandez. Încă de la începutul anului AIB, Bank of Ireland �i Ulster Bank au anun�at revenirea la profitabilitate, la nivelul întregului an, pentru prima dată de la criza din 2008.

AIB a predat Guvernului un cec de 1,7 miliarde euro, rambursarea primei tran�e din fondurile de ”bailout” de 21 de miliarde euro acordate din banii contribuabililor în perioada crizei. AIB a redus, de asemenea, de două ori în 2015, rata standard variabilă a creditului ipotecar, ceea ce ar fi fost de neimaginat în urmă cu doar doi ani.

Permanent TSB a revenit la listarea pe pia�ă după ce în luna aprilie 2015, urmare lansării ofertei publice ini�iale (IPO), statul a încasat pe o parte din ac�iunile sale 508,5 milioane euro, reducându-�i participa�ia în bancă la 75%. De asemenea, PTSB a anun�at lansarea primului său pachet de noi produse bancare destinate creditării IMM-irilor, de la criza din 2008.

Planul Na�ional de Plă�i, care a fost lansat în aprilie 2013, �i-a propus să facă economii de 1 miliard euro anual pentru economia irlandeză prin cre�terea utilizării formularelor electronice de plată, cum ar fi cardurile de debit �i servicii bancare electronice. El are trei obiective principale: număr dublu de plă�i electronice, îmbunătă�irea considerabilă a eficien�ei ciclului numerarului irlandez �i asigurarea tranzi�iei de succes a plă�ilor electronice cu amănuntul la standardele SEPA.

Rolul Băncii Centrale a Irlandei a fost de asemenea reformat, în sensul în care principala sa responsabilitate este de supervizare �i de asigurare a unei stabilită�i financiare, aplicând, în acela�i timp, �i noi coduri de practică bancară.

Politica monetară a intrat, după trecerea Irlandei la zona Euro, în zona de responsabilitate a Băncii Centrale Europene (ECB), care define�te �i implementează politica monetară pentru întreaga zonă Euro. Unul din obiectivele Băncii Centrale este de a controla infla�ia în cadrul zonei Euro.

2.5. Transporturi

a. Transportul aerian Infrastructura de transport a Irlandei este orientata catre oferirea

accesului rapid, eficient si ieftin la pietele internationale. Avand



exporturi care insumeaza trei sferturi din productia nationala, Irlanda a trebuit sa dezvolte o retea de distributie foarte eficienta care sa asigure accesul la pietele europene in cateva ore. Principalele caracteristici ale transportului aerian sunt:

cele trei aeroporturi internationale de la Dublin, Shannon si Cork, alaturi de cele regionale de la Donegal, Galway, Kerry, Knock, Sligo si Waterford;

zborurile frecvente de pe aeroportul din Dublin si din cele regionale, asigura un acces rapid la majoritatea oraselor europene (inclusiv spre Bucuresti, zboruri directe din Dublin, prin companiile Blue Air si Ryanair).

b. Transportul rutier si feroviar

Sistemul de autostrazi este permanent imbunatatit prin programele de investitii finantate de Guvern, cu asistenta U.E;

Irlanda dispune de o retea de cai ferate care conecteaza orasele mari si principalele porturi.

c. Transportul maritim Principalele porturi ale Irlandei sunt Dublin, Cork, Rosslare si

Waterford. Practicile flexibile de lucru si frecventele curse nocturne maximizeaza eficienta transporturilor maritime si asigura reduceri ale timpilor de acces catre pietele europene. 2.6. Telecomunicatii

Irlanda are una dintre cele mai avansate retele de comunicatii din Europa. Printre caracteristicile acesteia se numara si serviciul de facturare internationala pentru companiile care opereaza „call centre” si care ofera acces gratuit intre Irlanda si Europa sau S.U.A. 2.7. Comertul electronic

Educatia in domeniul tehnologiei informatiei a fost introdusa inca din scoala primara. In prezent, continua investitiile pentru dotarea fiecarei scoli cu computere multimedia si pentru asigurarea conectarii la Internet a fiecarui elev sau profesor.

La nivelul invatamantului superior s-a introdus o gama larga de cursuri de e-commerce (atat in programa facultatilor cat si in cea a specializarilor post-universitare).



Irlanda a adoptat o legislatie flexibila si „prietenoasa” in domeniul comertului electronic care a permis introducerea si mentinerea unui sistem solid de acreditare si supervizare a semnaturilor electronice.

Astfel, legea irlandeza recunoaste acelasi statut pentru documentele electronice (contracte, semnaturi, stampile) ca si pentru cele tiparite pe suport de hartie.

2.8. Previziuni macroeconomice

In incercarea de restabilire a finantelor publice, Guvernul irlandez a elaborat un plan de consolidare multi-anual pentru perioada 2016-2021, in cadrul caruia se estimeaza ca deficitul balantei guvernamentale generale sa se situeze sub 3% din PIB.

Republica Irlanda – Previziuni macroeconomice

2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

PIB, pe categorii de utilizari (modif. %) 26,3 4,2 3,5 3,4 3,2 2,8 2,6

- Cheltuieli de consum 24,5 3,3 2,9 2,2 1,8 1,5 1,3

- Cheltuieli guvernamentale 1,1 5,9 2,4 1,3 1,0 0,9 0,9

- Investitii 32,7 15,8 6,0 4,7 4,3 3,5 3,4

- Exporturi 34,4 3,6 4,5 4,8 4,7 4,2 4,0

- Importuri 21,7 5,9 5,1 4,8 4,5 4,1 3,9

Inflatia (%, rata medie anuala)

Indicele armonizat al preturilor de consum 0,0 -0,1 1,3 1,8 1,9 1,9 1,9

Piata fortei de munca (modif. %)

Numarul angajatilor(%) 2,6 2,6 2,1 2,1 1,8 1,6 1,4

Rata somajului 9,5 8,3 7,7 7,3 6,9 6,5 6,1

Finante publice ( %)

- Soldul bugetului general consolidat % din PIB -1,9 -0,9 -0,4 -0,3 0,2 0,7 1,1

- Datoria guvernamentala, % din PIB

78,6 76,0 74,3 72,7 70,2 65,8 63,0

Sursa: Departamentul de Finante, Bugetul pe 2017, decembrie 2016



III. COMERTUL EXTERIOR AL IRLANDEI Datorita unei piete interne reduse ca dimensiuni, economia

irlandeza este dependenta intr-o mare masura de comertul exterior. Mai mult, data fiind lipsa resurselor naturale proprii, importurile

unor mari cantitati de combustibil si de materii prime sunt o necesitate.

In ciuda acestui fapt, incepand cu 1985, valoarea exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, in 2014 exporturile de bunuri si servicii reprezentand 113% din P.I.B., un nivel unic in Europa (cu exceptia Luxemburgului).

La sfâr�itul anului 2015, volumul schimburilor comerciale ale Irlandei a totalizat 178,06 miliarde Euro, în creştere cu 16% faţă de valoarea înregistrată în 2014. O contribuţie importantă la creşterea comer�ului exterior irlandez şi-au adus-o exporturile al căror volum a însumat 111,04 miliarde Euro, cu 19,9% mai mult decât cel înregistrat la sfârşitul anului 2014, dar şi importurile care în 2015 au atins valoarea de 67,02 miliarde Euro, cu 10,1% mai mult decât în anul precedent. Excedentul balanţei comerciale a cunoscut o creştere importantă de 38,6%, faţă de 2014, atingând valoarea de 44,02 miliarde Euro.

Comertul exterior al Irlandei, in perioada 2012-2015: miliarde Euro

An Import Export Sold

2012 49,02 92,00 42,98

2013 50,02 86,99 36,97

2014 53,59 89,07 35,48

2015 67,02 111,04 44,02 (Sursa: Biroul Central de Statistica - CSO)

Principalele piete pentru importurile si exporturile irlandeze au fost, in 2015, urmatoarele:



- miliarde Euro - TARA EXPORT IMPORT

U.E. , din care: 59,22 40,49

Marea Britanie 15,48 17,83

Belgia 14,57 1,27

Germania 7,42 5,83

Olanda 4,88 2,62

Franta 4,81 7,07

S.U.A. 26,23 9,81

Elvetia 6,09 1,35

Japonia 3,89 1,82

China 1,65 4,29

TOTAL 111,04 67,02 (Sursa: Biroul Central de Statistica - CSO)

Principalii parteneri comerciali ai Irlandei, în 2015, au fost: la export: SUA (23,6% din total exporturi), Marea Britanie

(17,3%), Belgia (13,1%), Germania (6,4%), Elve�ia (5,5%), Olanda (4,4%), Fran�a (4,3%), Japonia (3,5%), Spania (3,4%), China (1,5%).

la import: Marea Britanie (26,6% din total importuri), SUA (14,6%), Fran�a (10,8%), Germania (8,7%), China (6,4%), Olanda (3,9%), Japonia (2,7%), Elve�ia (2%) �i Belgia (1,9%).

Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare: sectorul produselor chimice – in special produse farmaceutice,

produse chimice organice, uleiuri esentiale, produse de curatat (64,1 mild euro/58% din total exporturi);

sectorul echipamentelor si utilajelor de transport (15,5 mild.euro/14% din total exporturi);

sectorul diverselor produse manufacturate – sunt incluse aici si echipamentele de birou, tehnica de calcul si produse electronice/ electrocasnice (14,2 mild.euro/13%);

sectorul agro-alimentar bazat in principal pe carne, lapte si produse din acestea, alte preparate alimentare si bauturi (9,8 mild.euro/9%).

Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acestea reprezentand peste 45% din volumul total al importurilor.



Comertul exterior irlandez, in 2015, clasificat pe grupe de marfuri :

milioane euro Nr. Grupa de marfuri Import Export

0 Alimente, animale vii 6.659 9.853

1 Bauturi, tutun 878 1.289

2 Materii prime, exceptand combustibilii 852 1.776

3 Combustibili minerali, lubrifianti 5.127 795

4 Uleiuri vegetale si animale 241 57

5 Produse ale industriei chimice 13.925 64.157

6 Articole manufacturate 4.708 2.091

7 Echipamente si utilaje de transport 24.938 15.489

8 Articole diverse 8.163 14.254

9 Bunuri neclasificate in alta parte 296 550

10. Marfuri neclasificate 1.246 728

TOTAL 67.023 111.038 (Sursa: Biroul Central de Statistica – CSO)

Cifrele la 31.12.2015, comparativ cu perioada similara din 2014,

indica faptul ca :

Exporturile au crescut cu 19,9% (atingand 111,04 miliarde euro). Principalele modificari : Cresterea cu 24,4% (12,58 miliarde euro) a exporturilor de

produse ale industriei chimice; Cre�terea cu 28% (3,39 miliarde euro) a exporturilor de ma�ini �i

utilaje, echipamente de transport; Cre�terea cu 12,9% (1,62 miliarde euro) a exporturilor de masini

automate de procesare a datelor, a produselor electronice �i electrocasnice;

Cresterea cu 5,3% (503 milioane euro) a exporturilor de animale si produse alimentare.

Totalul exporturilor catre tarile UE se situeaza la 59,2 miliarde euro (53% din totalul exporturilor irlandeze), în scădere fa�ă de anul 2014 cu circa 2%. In ceea ce priveste exporturile de marfuri catre SUA, acestea au crescut cu 26,3%, iar cele catre piata chineza cu 7,4%.



Importurile au crescut cu 10,1% (atingand 67,0 miliarde euro), fa�ă de anul precedent. Principalele modificari: Cresterea importurilor de echipamente industriale pentru

sectoare specializate �i vehicule de transport cu 11,9% (2,65 miliarde euro);

Cresterea importurilor de produse chimice organice �i anorganice �i a medicamentelor cu 21,7% (2,48 miliarde euro);

Cresterea importurilor de masini si aparate electrice cu 18,3% (1,26 miliarde euro);

Cresterea importurilor de articole de imbracaminte si accesorii cu 11,2% (476 milioane euro);

Scăderea importurilor de combustibili, lubrefian�i �i produse minerale cu 20,9% (-1,35 miliarde euro).

Totalul importurilor din tarile UE se situeaza la 40,5 miliarde euro (60,4% din totalul importuri irlandeze), comparativ cu anul 2014 înregistrându-se o scădere de 1,1%. In afara UE, principalele cresteri s-au inregistrat la importurile de bunuri din China cu 21% �i la cele din SUA cu 10%.

Balanta comerciala excedentara la 31.12.2015, s-a situat la 44,0

miliarde euro, în cre�tere cu 24% fata de anul 2014 (+8,54 miliarde euro). 3.1. Relatiile comerciale romano-irlandeze

Cadrul juridic Schimburile comerciale ale Romaniei cu Irlanda se deruleaza, în

principal, în baza Tratatului de Aderare semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare precum si in conformitate cu Politica Comerciala Comuna a Uniunii Europene.

Alte acorduri importante: - „Conventia între Guvernul Romaniei si Guvernul Irlandei pentru

evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit si avere”, semnata în octombrie 1999, intrata în vigoare la 29.12.2000 si aplicata de la 01.01.2001 (L 208/28.11.2000, M.O. 626/2000).



Conform datelor statistice irlandeze, Romania s-a plasat, in 2015, pe locul al 13-lea in exporturile Irlandei catre statele membre UE, cu o pondere de 0,7%, si respectiv pe locul al 17-lea in importurile Irlandei provenite din statele membre UE, cu o pondere de 0,2%.

Evolutia schimburilor comerciale romano-irlandeze intre 2010 –

2016 (8 luni), potrivit statisticii romanesti publicate de INS:

milioane euro 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

8 luni TOTAL 327,4 391,2 448,5 484,6 460,2 517,8 294,82

Export 83,5 89,3 86,0 104,2 102,5 140,7 81,82

Import 243,9 301,9 362,5 380,4 357,7 377,1 213,00

Sold -160,4 -212,6 -276,5 -276,2 -255,2 -236,4 -131,18 La 31.12.2015, valoarea schimburilor comerciale româno-

irlandeze a totalizat 517,8 milioane Euro, în creştere cu 12,5% faţă de anul 2014.

Exporturile s-au situat la 140,7 milioane Euro (în creştere cu 37,3% faţă de anul anterior), iar importurile au însumat 377,1 milioane Euro (o creştere de 5,4% faţă de cele înregistrate la 31 decembrie 2014).

In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a Romaniei pe relatia cu Irlanda, la sfarsitul anului 2015, s-a imbunatatit cu 18,8 milioane euro, inregistrand -236,4 milioane euro.

Exporturile romanesti catre Irlanda s-au concentrat, in 2015, pe masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora (reprezentand 33,5% din totalul exporturilor Romaniei catre Irlanda), produse ale regnului vegetal (21,2%), vehicule si echipamente de transport (13,7%), materiale textile si articole din acestea (11,3%), alte marfuri (5,4%), metale comune si articole din acestea (3,2%), produse alimentare, băuturi, tutun (3,1%), produse ale industriei chimice �i conexe (2,5%), marfuri si produse diverse (mobilier)(2,1%), animale vii si produse ale regnului animal (1,6%), mase plastice si articole din cauciuc (1,5%).

Importurile romanesti din Irlanda s-au concentrat, in perioada analizata, pe produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe (70,1%), masini, aparate, echipamente electrice si parti ale acestora (20,7%), produse alimentare, bauturi si tutun (2,2%).



La 31.08.2016, valoarea schimburilor comerciale româno-irlandeze a totalizat 294,82 milioane Euro, în scădere cu 13,4% faţă de perioada similară din 2015.

Exporturile s-au situat la 81,82 milioane Euro (în scădere cu 2,7% faţă de primele 8 luni din 2015), iar importurile au însumat 213,00 milioane Euro (o diminuare de 16,9% faţă de cele înregistrate la 31 august 2015).

Deficitul balanţei comerciale, pe relaţia Irlanda, a fost de -131,17 milioane Euro, o apreciere de 41,1 milioane Euro, faţă de perioada similara din 2015.

IV. MEDIUL DE AFACERI SI CLIMATUL INVESTITIONAL 4.1. Investitiile straine directe

Guvernul irlandez promoveaza activ investitiile straine directe,

constituind o strategie ce a alimentat cresterea robusta a economiei inca din anii 90.

In mod traditional, principalul obiectiv al promovarii investitiilor l-a constituit cresterea competitivitatii internationale a Irlandei, prin incurajarea producerii de bunuri si servicii cu o valoare adaugata mare precum produsele chimice, bio-farmaceutice si echipamente medicale, produsele industriei IT si a comunicatiilor, produsele electronice si nu in ultimul rand serviciile financiare.

La sfarsitul anului 2015, potrivit CSO, volumul total al investitiilor străine directe în Irlanda a fost de 170 miliarde Euro, în cre�tere accentuată fa�ă de 2014, cand acestea au totalizat 28,2 miliarde Euro.

Principalele surse de investitii au fost SUA cu 100 miliarde Euro, Olanda cu 8 miliarde Euro, insulele Bermude cu 3,95 miliarde Euro si Fran�a cu 3,7 miliarde Euro. Investi�iile din Europa au crescut de la 12 miliarde Euro, în 2014, la 61,9 miliarde Euro, în 2015, iar cele din SUA au crescut de la 6 miliarde Euro la 100 miliarde Euro. In mod similar, investitiile din Asia s-au majorat la 7,5 miliarde Euro.

In ceea ce prive�te investi�iile irlandeze în strainatate, în anul 2015 acestea au crescut cu circa 119 miliarde Euro, situandu-se la 150 miliarde Euro, comparativ cu 31 miliarde Euro în 2014. Tarile din Europa au reprezentat destinatia favorita (71 miliarde euro), Luxemburg ocupand prima pozitie cu 56 miliarde Euro, iar investi�iile în SUA au ocupat pozi�ia secundă cu 63 miliarde Euro.



Fluxul net al investitiilor straine directe irlandeze, la sfarsitul anului 2015, a înregistrat un surplus de 305 miliarde Euro, cu 96 miliarde Euro mai mult decat pozitia neta din anul precedent.

Potrivit ultimelor date publicate de CSO, la sfarsitul anului 2015, cele 1.254 companii straine sustinute de IDA in Irlanda, detineau un numar de 187.056 angajati, mentinand Irlanda in topul celor mai cautate destinatii pentru investitii din lume si pe primul loc in randul destinatiilor preferate din Europa de vest.

La nivelul anului 2015, au fost create prin intermediul companiilor straine, 18.953 noi locuri de munca. Din cele 213 de proiecte de investitii dezvoltate, 47 dintre acestea s-au realizat in domeniul cercetare & dezvoltare si inovatie, iar 94 din total au fost investitii noi.

In topul investitorilor straini existenti in Irlanda, pe primul loc se situeaza SUA (707 companii), urmate de UK (105 companii), Germania (96 companii), Franta (56 companii), alte tari din Europa (194 companii) si restul tarilor la nivel mondial (96 companii).

Irlanda este a doua locatie din lume ca investitie directa a SUA in domeniul IT si a cincea din lume in domeniul industriei chimice.

Pe lista investitorilor americani se regasesc aproape toate companiile reprezentative in domeniul electronicii si al tehnologiilor informationale, IBM, Google, EMC, Facebook, Dell, Microsoft, Twitter, dar si alte companii de renume din diverse domenii precum Coca-Cola, Pfizer, Tripadvisor, Regeneron, etc. În 2015, principalii investitori au fost: Apple, Sage, Uber, Pramerica, Northern Trust, Air Bnb, LinkedIn, Slack, GE Healthcare, Medtronic, SAS, Pfizer, Workday �i Amneal. 4.2. Facilitati fiscale

In ciuda pozitionarii geografice a Irlandei la marginea vestica a

Europei, infrastructura bine dezvoltata impreuna cu costurile de operare competitive, o recomanda drept una dintre locatiile preferate din Europa, pentru investitorii straini.

Atractivitatea Irlandei ca destinatie a investitiilor straine directe provine din:

taxa corporativa de numai 12,5%, atat pentru companiile locale, cat si straine;

forta de munca vorbitoare de limba engleza; stabilitatea politica; atitudinea Guvernului pro-investitii si afaceri; un sistem juridic transparent.



Factorii negativi care afecteaza investitiile straine sunt: nivelul

ridicat al costurilor cu forta de munca, lipsa fortei de munca, nivelul ridicat al chiriilor pentru locuin�e �i birouri, preturile mari la energie, comparativ cu multe alte tari din UE.

Facilitatile accesibile investitorilor constau in asistenta financiara din partea statului si intr-un regim fiscal favorabil.

4.2.1. Suportul financiar din partea statului

Asistenta financiara din partea statului este gestionata de patru agentii guvernamentale, fiecare pe zona ei de competenta.

Disponibilitatea si nivelul ajutorului financiar sunt dictate de locatia geografica pe teritoriul Irlandei si conditionate de legile U.E. si irlandeze, in materie.

IDA Ireland

IDA este principala agentie guvernamentala care are drept sarcina promovarea investitiilor straine directe in Irlanda si dezvoltarea bazei existente de companii straine. In portofoliul IDA se regasesc 1.254 de firme internationale, care au peste 187.000 de salariati.

Ajutorul acordat de IDA este disponibil atat pentru activitati de productie cat si pentru servicii internationale. IDA poate oferi ajutor pentru noile industrii, sub forma de capital sau sub forma de bonusuri pentru crearea de locuri de munca. Investitiile in locatii de cercetare-dezvoltare si trainingul personalului beneficiaza de asemenea de ajutor, prin intermediul IDA.

Primele de capital au drept scop subventionarea cheltuielilor cu achizitionarea terenurilor, cladirilor sau constructiei de noi facilitati de productie. Nivelul maxim al acestor prime este stabilit prin regulile U.E. privind ajutorul de stat.

Subventiile pentru crearea de noi locuri de munca sunt cele mai raspandite forme de ajutor, mai ales pentru companiile de servicii internationale. Nivelul acestora difera in functie de locatia proiectului, nivelul investitiei, tipul de activitate desfasurata si nivelul de pregatire al angajatilor.

Prime pentru training. Companiile straine care opereaza in Irlanda pot beneficia de ajutor financiar pentru programe substantiale de training pentru angajati.



Finantarea pentru activitatea de cercetare-dezvoltare imbraca doua forme, pentru companiie deja prezente in Irlanda:

finantare pentru fondarea sau upgrade-ul unor facilitati de cercetare-dezvoltare permanente ;

suport pentru proiectele de cercetare-dezvoltare de un inalt risc sau de inalta calitate.

Rata finantarii variaza in functie de nivelul proiectului de cercetare-dezvoltare raportat la marimea companiei, impactul potential pe termen lung al proiectului si localizarea geografica.

Procesul de acordare a finantarii. Acest proces dureaza de obicei cateva saptamani, dar intregul

proces al negocierii acordarii finantarii poate dura cateva luni, depinzand in cea mai mare masura de rapiditatea cu care firma solicitanta ofera informatiile solicitate de IDA.

Continutul planului de afaceri. Dupa o intalnire prealabila, IDA cere prezentarea unui plan de

afaceri, in cazul in care este interesata de respectivul proiect. Planul de afaceri ar trebui sa contina:

informatii despre companie, inclusiv un scurt istoric, descrierea produselor si a pietelor, un comentariu pe marginea situatiei financiare a companiei si scurte cv-uri ale persoanelor din conducere;

descrierea proiectului propus a fi localizat in Irlanda si motivele pentru alegerea Irlandei. Aceasta descriere ar trebui sa contina numarul de locuri de munca ce se urmareste a fi create, nivelul investitiei si impactul preconizat asupra economiei irlandeze;

tipul de proprietate asupra proiectului ce se va realiza in Irlanda;

previziuni financiare pentru urmatorii 5 ani si analiza ipotezelor care au condus la aceste previziuni.

In urma analizei, IDA va cere clarificari asupra diferitelor

componente ale planului de afaceri, urmand apoi sa faca propuneri privind asistenta financiara. Urmeaza apoi negocierile privind nivelul ajutorului financiar, asupra nivelului si formei investitiei proprii a companiei in proiect si a altor probleme conexe.

In urma procesului intern de aprobare a proiectului, in cadrul IDA, se incheie un Acord de finantare intre IDA si compania solicitanta.



Shannon Development Shannon Development este agentia guvernamentala responsabila

pentru regiunea Shannon si initial a avut drept scop dezvoltarea aeroportului Shannon. In prezent, mandatul agentiei s-a diversificat, incluzand cresterea economica si dezvoltarea intregii regiuni.

Printre obiectivele Shannon Development se numara dezvoltarea regiunii ca o locatie internationala pentru servicii si activitati productive, sprijinirea industriei locale, promovarea turismului si dezvoltarea rurala.

Oferta de asistenta financiara a Shannon Development este similara cu cea a IDA.

Údarás na Gaeltachta

Údarás na Gaeltachta este agentia guvernamentala responsabila

cu promovarea investitiilor in Gaeltacht, o regiune rurala in vestul Irlandei, cu o populatie vorbitoare de limba irlandeza.

Agentia, care urmareste sa creasca numarul locurilor de munca si sa stimuleze activitatile economice in zona, acorda prioritate proiectelor orientate catre export si catre industriile care folosesc resursele naturale. Tipurile de subventii acordate sunt similare cu cele oferite de IDA, dar nivelul lor este cel mai ridicat din intreaga tara.

Enterprise Ireland

Enterprise Ireland este agentia guvernamentala a carei principala

responsabilitate este sustinerea dezvoltarii industriei locale. Enterprise Ireland administreaza programe de ajutor financiar care sunt disponibile atat pentru firmele irlandeze, cat si pentru companiile straine care opereaza in Irlanda.

4.2.2. Asistenta financiara europeana

Companiile care opereaza in Irlanda pot apela la scheme de

asistenta financiara administrate de la Bruxelles. Unul din principalele programe de finantare care se adreseaza companiilor este « Seventh Framework Programme for Research and Development – FP 7».



4.2.3. Accesul la spatii pentru birouri si facilitati industriale Companiile care doresc sa investeasca in Irlanda au mai multe

variante in selectarea spatiilor pentru productie sau pentru birouri. IDA Irlanda, principala agentie guvernamentala pentru promovarea investitiilor straine, detine mai multe parcuri industriale dotate cu o serie de facilitati, care sunt ideale pentru proiecte noi, in cazul in care investitorii nu doresc sa construiasca propriile cladiri. IDA ofera si locatii unde investitorii isi pot construi singuri facilitatile industriale, conform necesitatilor lor.

Exista de asemenea si parcuri industriale detinute de companii private, care ofera si spatii industriale si cladiri pentru birouri. Aceste spatii sunt disponibile in principalele orase ale Irlandei si sunt potrivite atat pentru operatiuni de mica amploare, cat si pentru operatiuni de anvergura. 4.3. Moneda si regimul expatrierii valutei

Irlanda utilizeaza ca moneda nationala, incepand cu ianuarie 2002, Euro si se bucura de conditiile unui risc zero al ratei de schimb.

Nu exista restrictii la repatrierea castigurilor, capitalului sau dobanzilor, iar platile aferente repatrierii se pot efectua in orice moneda.

De asemenea, nu sunt restrictii la intrarea capitalului in Irlanda. Rezidentii si non-rezidentii pot avea conturi in orice moneda, iar

firmele irlandeze sunt libere sa deschida conturi bancare oriunde in afara Irlandei. Nu ezista limitari ale importurilor de capital in Irlanda. 4.4. Sistemul de taxe si impozite

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Sistemul irlandez de impozitare a veniturilor persoanelor fizice este progresiv si se aplica la suma tuturor veniturilor din diferite surse.

O persoana este eligibila pentru plata impozitelor pe veniturile castigate in Irlanda sau in afara acesteia daca este inclusa in categoria rezidentilor permanenti.

Un rezident strain care este angajat in Irlanda plateste numai impozitele pe veniturile castigate in Irlanda.



O persoana este considerata rezidenta daca locuieste mai mult de 183 de zile in Irlanda sau mai mult de 280 zile pe o perioada de doi ani.

Conform prevederilor bugetului pe anul 2017, începând cu 1 ianuarie 2017, pragul de impozitare pe venitul persoanelor fizice (USC - Universal Social Charge) a fost men�inut la 13.000 Euro/an, iar ratele de impozitare au fost reduse astfel:

venit până la 12.012 Euro/an, rată redusă de la 1% la 0,5%. venit între 12.013 Euro/an - 18.772 Euro/an, rată redusă de la 3%

la 2,5%. venit între 18.773 Euro/an – 70.044 Euro/an, rată redusă de la

5,5% la 5%. venit între 70.045 Euro/an – 100.000 Euro/an, rată 8%

(neschimbată). venit angajat sistem public/privat peste 100.000 Euro/an, rată 8%

(neschimbată). venit liber profesionist peste 100.000 Euro/an, rată 11%

(neschimbată).

Pentru contribuţiile la asigurările sociale PRSI (Pay Related Social Insurance) plătite de angajaţi a fost men�inut plafonul maxim de 12 Euro/săptămână, care asigură o creştere importantă a câştigurilor nete pentru cei cu salarii mici.

A fost ridicat de la 1.000 Euro/an la 1.100 Euro/an, pragul de impozitare pentru părinţii cu salarii mici (sub 7.200 Euro/an) care şi-au întrerupt activitatea şi stau acasă pentru îngrijirea copiilor;

A fost limitată la maximum 2,5% rata impozitului pe venitul persoanelor fizice pentru deţinătorii de carduri medicale complete şi persoanele cu vârsta de 70 de ani şi peste, având un venit total de până la 60.000 Euro/an.

A fost ridicat pragul de 550 Euro/an la 950 Euro/an, pentru scutirea impozitului pe venit pentru liber profesionişti şi deţinătorii de mici afaceri.

Prevederi pentru angajatori A fost crescut salariul minim de la 9,15 Euro/oră la 9,25 Euro/oră,

cu aplicare de la 11 octombrie 2016. Contribuţiile la asigurările sociale PRSI plătite de angajatori au fost

men�inute pentru salariile mici, rata cea mai mică de 8,75% aplicându-se tuturor angajaţilor cu un salariu mai mic de 376 Euro/săptămână;



Taxa pe capital Noul buget prevede o taxă redusă pe câştigurile de capital (CGT) de

10% pentru antreprenorii care îşi vând parţial sau total afacerile, dacă acestea respectă anumite criterii, până la limita de 1 milion Euro.

S-a introdus o scutire a taxei pe capital pentru activitatea desfă�urată în turbării;

Taxa pe donaţii şi moşteniri grupa A, aplicată între părinţi şi copii, va avea ca bază minimă de impozitare valoarea de 310.000 Euro, de la 280.000 Euro cât fusese până în prezent;

Taxa pe donaţii şi moşteniri grupa B, aplicată către părinţi, rude de sânge, nepo�i �i nepoate va avea ca bază minimă de impozitare valoarea de 32.500 Euro, de la 30.150 Euro cât fusese până în prezent;

Taxa pe donaţii şi moşteniri grupa C, aplicată către to�i ceilal�i (cu excep�ia so�ilor sau partenerilor civili), va avea ca bază minimă de impozitare valoarea de 16.250 Euro, de la 15.075 Euro cât fusese până în prezent;

Programul de scutire de taxe destinat cesionărilor speciale a fost prelungit până la sfâr�itul anului 2020.

Taxa pe afaceri Taxa corporativa de 12,5% este platita de companiile care realizeaza

profit din activitatile comerciale (trading companies). Pentru companiile care desfasoara activitati necomerciale,

impozitul pe profit este de 25%. Pentru IMM-uri, ale caror venituri comerciale nu depasesc 253.948

Euro, impozitul pe profit este de 12,5%. Se men�ine aşa numitul Pachet de Dezvoltare a Cunoştinţelor

(Knowledge Development Box) care asigură o rată redusă de 6,25% pentru taxa corporativă, destinată firmelor cu activităţi de cercetare-dezvoltare desfăşurate în Irlanda.

Scutirea de la plata taxei corporative (12,5%) pentru firmele start-up care-şi vor începe activitatea comercială a fost extins până la sfâr�itul anului 2018.

Se men�ine schema privind indemnizaţiile de capital destinate construcţiei unor facilităţi de întreţinere, reparaţii, revizii şi dezmembrări de avioane, care a fost amendată în 2016 în vederea alinierii la prevederile reglementărilor privind ajutoarele de stat;

Taxa pe timbru Se men�ine taxa pe timbru existentă de 12 cenţi pentru tranzacţiile

prin ATM, până la limita a 2,5 - 5 Euro în funcţie de tipul cardului.



Taxa respectivă va fi revizuită de autorităţi pe măsura aplicării pentru a nu da posibilitatea băncilor să treacă costurile pe seama consumatorilor;

Taxe indirecte Se va menţine rata TVA de 9% pentru sectorul de turism şi

ospitalitate/restaurante, celelalte rate ale TVA, rata standard de 23% şi rata redusă de 13,5% rămânând neschimbate în 2017.

Taxele pentru un pachet de 20 de ţigarete vor creşte cu 50 de cenţi (inclusiv TVA), începând cu data de 11 octombrie 2016. Taxele pentru băuturile alcoolice rămân neschimbate în 2017.

Taxa standard redusă cu 50% pentru băuturile alcoolice, aplicată micilor producători de bere care nu produc mai mult de 30.000 hl/an, a fost extinsă până la 40.000 hl/an. Sunt scuti�i, în continuare, de la plata taxei producătorii care produc sub 30.000 hl/an;

Scutirea de la plata taxei de înregistrare pentru vehiculele hibride �i cele hibride electrice cu încărcare la priză, se prelunge�te până la 31 decembrie 2018. Pentru vehiculele �i motocicletele electrice această scutire se prelunge�te până la 31 decembrie 2021;

Sunt scuti�i de la plata taxei pe carbon combustibilii utiliza�i pentru producerea de energie electrică de înaltă eficien�ă în centrale termo-electrice;

Taxa pe carbon de 20 euro, aplicată de la 06 decembrie 2012 pentru benzina si motorina si de la 01 mai 2012, pentru gaze naturale si uleiuri minerale, ramane neschimbata;

Taxa pe carbon pentru combustibilii solizi crescuta cu 10 euro/tona de la 01 mai 2013 si cu 20 euro/tona de la 01 mai 2014, ramana neschimbata;

Rata aplicata pentru admiterea la ferme deschise, in conformitate cu TVA-ul din turism de 9%, se mentine si in 2017;

Cota de 0% se va aplica, in continuare, pentru medicamente si imbracamintea destinata copiilor;

Cota speciala de TVA de 4,8% se va aplica, in continuare, numai pentru vanzarile de animale vii si doar pentru comerciantii inregistrati in acest scop;

Exceptarile de la plata TVA pentru activitatile din sfera educationala, sanatate si protectia copilului, se mentin in continuare.



Agricultura Cre�terea adaosului impozitului forfetar pentru agricultori de la

5,2% la 5,4%, cu efect de la 1 ianuarie 2017. Sistemul forfetar compensează fermierii neînregistra�i pentru TVA perceput pentru produsele de aprovizionare a fermelor agricole. Adaosul forfetar este revizuit anual, în conformitate cu Directiva TVA UE �i cre�terea la 5,4% în 2017 continuă să producă o compensa�ie integrală pentru agricultori;

Pragul de până la 5.000 Euro/an, pe o perioadă de 5 ani, pentru scutirea impozitului pe veniturile provenite din parteneriatele familiale ale fermierilor, se men�ine pentru a facilita transferul fermelor familiale către următoarea generaţie;

A fost extinsă schema de scutire de impozit pentru fermieri, pentru tinerii fermieri, pentru parteneriate şi scutirea de la plata taxei de timbru pentru tinerii fermieri până la 31 decembrie 2018.

A fost introdusă o nouă taxă fiscală pentru pescari, pentru a spijini viabilitatea sectorului de pescuit. Pescarii care au pescuit pe�te sau crustacee sălbatice cel pu�in 80 de zile/an pot beneficia de un impozit pe venit de 1.270 euro/an.

Sectorul imobiliar Agenţa Naţională pentru Managementul Activelor (NAMA) va finaliza

circa 20.000 de locuinţe până în anul 2020, 90% dintre acestea în zona Dublin, 75% dintre acestea fiind pentru tinerele familii.

Reevaluarea taxei locale pe proprietate a fost amânată până în anul 2019.

A fost introdus ca stimulent un rabat asupra impozitului pe profit pentru a ajuta cumpărătorii ”primei case” să finan�eze depozitul necesar, conform normelor macro-pruden�iale ale Băncii Centrale. Acesta va consta dintr-o reducere de impozit pe venit plătit în primii patru ani anteriori, de până la 5% din pre�ul de achizi�ie, de până la 400.000 euro. În cazul în care noua locuin�ă este evaluată între 400.000 �i 600.000 euro, scutirea maximă (de 20.000 euro), va continua să fie valabilă. Casa trebuie să fie o clădire nouă, iar solicitan�ii trebuie să contracteze un credit ipotecar de cel pu�in 80% din pre�ul de cumpărare. Această schemă va derula până la sfâr�itul anului 2019;

Plafonul de exceptare de la plata impozitului pe venitul ob�inut din închirierea uneia sau mai multor camere din cadrul unei re�edin�e private a fost crescut de la 12.000 euro la 14.000 euro pentru 2017 �i anii următori;

A fost crescută de la 75% la 80%, deducerea disponibilă pentru calificarea pentru plata dobânzilor la sumele de bani împrumutate



pentru a achizi�iona, a îmbunătă�i sau a repara proprietă�i reziden�iale de închiriat. Măsura se va aplica atât pentru ipotecile noi cât �i celor existente.

Alte prevederi Programul Stimulentele pentru Renovarea Casei care prevede

reduceri de impozite pentru lucrările de construcţii şi reparaţii la casele de locuit şi proprietăţile de închiriat a fost extins până la 31 decembrie 2018.

Impozitul pe autovehiculele comerciale va fi simplificat şi redus, cu influenţe benefice asupra marilor transportatori care vor plăti o rata anuală redusă la 900 Euro pentru vehiculele de peste 12 tone.

Impunerea bancară introdusă cu trei ani în urmă va fi extinsă până în anul 2021.

Rata de reten�ie a dobânzii la depozit DIRT (Deposit Interest Retention Tax) va fi scăzută cu 2% în fiecare an, în următorii 4 ani, până când va ajunge la 33%;

Alocaţia pentru copii se men�ine la valoarea de 140 Euro. Taţii vor avea, în continuare, dreptul la 2 săptămâni concediu de

paternitate/an; Concediul pentru îngrijirea copiilor pre-şcolari, între 3 şi 7 ani, se

men�ine la 2 ani; Asistenţa medicală gratuită pentru copii sub 6 ani va fi extinsă până

la vârsta de 12 ani, cu acordul medicilor de familie. Se va mentine impozitarea ajutorului de maternitate introdusa de

la 01 iulie 2013.

Impozitul de 41% asupra veniturilor din dobanzi bancare, introdus de la 1 ianuarie 2015, va fi mentinut in continuare.

Scutirile de impozite acordate pentru contractarea serviciilor private de asigurari de sanatate vor fi plafonate la limita de 4.000 euro/an per familie.

Evitarea dublei impuneri Irlanda este semnatara unor acorduri in vigoare de evitare a

dublei impuneri cu 50 de tari, inclusiv cu Romania. Deducerea pe câ�tigurile străinilor se prelunge�te până la

sfâr�itul anului 2020, iar lista �ărilor care beneficiază de deducere a fost extinsă pentru a include Columbia �i Pakistanul. Numărul minim de zile de deplasare se reduce la 30 pe an.



4.5. Protectia mediului

Protectia mediului este unul din principalele obiective ale Guvernului irlandez. In afara valorii sale intrinseci si a contributiei la calitatea vietii, un mediu curat este un important factor economic. Este de asemenea importanta in dezvoltarea industriilor bazate pe resurse naturale si a turismului si in desfacerea pe pietele externe a unor produse si servicii de calitate.

Legislatia protectiei mediului este bazata pe Directivele U.E. si acopera probleme precum reglementarea in constructii, siguranta publica si eliberarea licentelor de control. Legislatia este implementata de catre autoritatile locale si de catre Agentia de Protectie a Mediului. Agentia este un organism guvernamental responsabil cu monitorizarea si licentierea acelor activitati industriale considerate a avea un risc semnificativ de poluare a mediului.

In cazul in care o propunere de dezvoltare a unor activitati productive prezinta riscul poluarii, trebuie obtinuta o licenta integrata de la Agentia de Protectie a Mediului.

Activitatile care necesita o astfel de licenta sunt cele care genereaza deseuri toxice, emisii de substante toxice in atmosfera sau in apa, precum si cele care cauzeaza poluare fonica.

4.6. Drepturi de proprietate intelectuala Irlanda este membra a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale si parte la Conventia Internationala pentru Protejarea Proprietatii Intelectuale. In iulie 2000, Presedintele Irlandei Mary McAleese a semnat legislatia in materie de prorietate intelectuala, aducand legislatia nationala in concordanta cu obligatiile asumate in cadrul OMC pentru acordul TRIPS. Legislatia a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2001 si a dat posibilitate Irlandei sa-si protejeze drepturile intelectuale in spatiul UE. Legislatia prevede penalitati severe pentru partile civile, dar nu include sentinte minime pentru violarea drepturilor intelectuale. Pirateria in domeniul fabricarii CD-urilor si a DVD-urilor constituie inca o problema. Industria in domeniu admite ca pirateria in materie de DVD-uri s-a redus în ultimii ani, vânzările anuale atingând circa 10 milioane Euro, fa�ă de câ�tigurile legale ale industriei muzicale �i de film de circa 20–25 milioane Euro. In ceea ce privesc programele de software contrafacute, acestea cumuleaza aproape 37% din piata.



Detinerea de drepturi de proprietate intelectuala a devenit un fapt obisnuit in Irlanda, ca rezultat al reducerii impozitului pe profit pentru companii.

Proprietatea intelectuala poate avea o valoare mare intr-o afacere, astfel incat poate influenta semnificativ efortul fiscal al unei companii internationale.

Evaluarea corecta a finantarii, managementului si a locatiei proprietatii intelectuale poate deseori conduce la beneficii fiscale semnificative pentru o astfel de companie.

Drepturile de protectie intelectuala sunt guvernate de o legislatie care asigura garantii posesorului. Tratamentul fiscal al proprietatii intelectuale depinde de natura drepturilor implicate si arata astfel:

cercetare stiintifica - Cheltuielile cu activitati in domeniul stiintelor aplicate, in vederea extinderii cunoasterii, sunt deductibile in anul in care s-au efectuat. Deducerea nu se aplica in cazul cercetarii din domeniile minier si petrolier;

patente – Cheltuielile cu obtinerea patentelor pot fi repartizate pe o perioada de 17 ani, in rate egale (mai putin de 17 ani daca durata patentului este mai mica);

know-how (industrial) – Cheltuielile sunt deductibile in intregime, in anul in care s-au produs. Deducerea nu se aplica in cazul in care know-how-ul apartine unei firme achizitionate sau este cumparat de la o terta firma;

software – Costurile se repartizeaza pe 8 ani (12,5% pe an) si sunt deductibile in cazul in care aplicatiile software sunt folosite in afaceri;

marcile de comert (trademark) – Nu se deduc cheltuielile ocazionate de dezvoltarea sau achizitionarea de marci de comert;

copyright – Cheltuielile nu sunt deductibile; altele (inclusiv marci) – Nu se deduc costurile ocazionate

de cumpararea altor forme de proprietate intelectuala.

4.7. Licentierea Companiile multinationale folosesc practica incheierii de acorduri

de licentiere cu filialele lor din strainatate. Nivelul cheltuielilor cu obtinerea licentelor depinde de natura drepturilor de proprietate, atat pentru licentele exclusive cat si pentru cele neexclusive.

Aceste costuri sunt deductibile in cazul in care sunt necesare in activitatea firmei si daca nu depasesc anumite limite.



V. REGLEMENTARI COMERCIALE

Taxe vamale Irlanda aplica sistemul taxelor vamale de import al UE, care se

bazeaza pe Sistemul Armonizat de Clasificare a Marfurilor (SA). Taxele vamale sunt percepute la importurile in Irlanda din tarile

ne-membre UE. Odata platite in Irlanda, marfurile pot circula apoi liber in toate tarile membre UE, fara a se plati alte taxe vamale.

Taxele vamale sunt calculate la valoarea in vama a marfurilor sau la valoarea de tranzactie.

Importuri temporare Facilitatile adecvate depozitarii bunurilor importate temporar

sunt in marile orase ale Irlandei – Dublin, Cork, Limerick, Waterford si Galway. Portul Dublin detine cel mai mare depozit, care asigura in acelasi timp si serviciile de ambalare, sortare, transport.

Bunurile aflate in depozitele mentionate pot fi pastrate fara plata taxelor sau a altor impozite pana sunt destinate consumului, cu plata taxelor respective sau livrate altor tari de destinatie.

Cerinte de etichetare si marcare

In Irlanda, cu unele mici exceptii, nu exista cerinte specifice de

marcare cu tara de origine a bunurilor importate. Doar produselor alimentare li se aplica etichete inscriptionate cu

tara de origine: importul, exportul sau tranzitul bunurilor non-irlandeze

marcate cu etichete care pot crea confuzii cum ca produsul ar fi de origine irlandeza, sunt interzise;

falsul sau lipsa marcarii, descrierii produsului sau alte indicatii inselatoare sunt interzise;

nu ezista reguli pentru marcarea produselor ambalate si livrate pe mare;

practicile adecvate la incarcarea pe mare prevad ca pachetele sa fie marcate cu adresa destinatarului si numerotate, cu exceptia cazurilor in care pachetele pot fi identificate si fara a avea numar;



produsele alimentare ambalate trebuie sa se conformeze cerintelor irlandeze de etichetare;

informatiile inscrise pe etichete trebuie sa contina date despre produs, inclusiv ingredientele incluse, greutatea neta, termenul de valabilitate al produsului (cu mentionarea in urmatoarea ordine: data, luna, anul) si instructiuni de folosire acolo unde este cazul;

cerintele de etichetare irlandeze sunt similare celor utilizate in spatiul UE, cu exceptia ca autoritatile irlandeze solicita ca la un produs realizat in spatiul comunitar, eticheta sa contina numele si adresa producatorului european, distribuitorului sau celui care ambaleaza produsul;

producatorii trebuie sa tina cont de faptul ca toate etichete necesita inscrierea in unitati metrice, iar limba in care sunt scrise este cea utilizata de consumatorii irlandezi (engleza).

Standarde

Autoritatea Nationala pentru Standarde (NSAI) este organismul

abilitat in Irlanda sa faciliteze emiterea de documente privind standardele voluntare utilizate de producatori si prestatori de servicii.

NSAI asigura, de asemenea, servicii de certificare pe plan local sau international si servicii de metrologie.

NSAI reprezinta interesele irlandeze in relatiile cu organismele similare europene si internationale, grupuri ce au ca tinta armonizarea standardelor si inlaturarea barierelor tehnice in calea comertului.

Ca membra a UE, Irlanda aplica standardele de produs si certificarea stabilita in plan comunitar.

VI. INFORMATII UTILE PENTRU OAMENII DE AFACERI

6.1. Informatii privind piata muncii in Irlanda

Incepand cu 20 iulie 2012, accesul lucratorilor romani pe piata irlandeza a fortei de munca, a fost liberalizat prin eliminarea obligativitatii obtinerii unui permis de munca.



6.2. Informatii privind organizarea afacerilor

Companii cu raspundere limitata

Companiile private cu raspundere limitata reprezinta forma cea mai intalnita forma de organizare a afacerilor in Irlanda.

Principalele caracteristici ale unei astfel de companii sunt ca raspunderea asociatilor este limitata la suma capitalului subscris si ca unele obligatii impuse companiilor publice cu raspundere limitata nu se aplica in cazul companiilor private.

Prevederi generale

Pentru a fi inregistrata ca o companie privata cu raspundere limitata societatea trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

sa aiba un numar de asociati cuprins intre 1 si 50; sa restrictioneze dreptul asociatilor de a transfera actiuni; sa interzica subscriptia publica de actiuni.

O companie privata cu raspundere limitata trebuie sa curpinda in numele sau cuvantul « Limited » (prescurtat – Ltd.). In Irlanda se aplica o taxa de capital de 1%, la fiecare emisiune de actiuni. Pentru fiecare transfer de actiuni se percepe o taxa de timbru de 1%.

Actionarul unic

Este cea mai simpla forma de organizare a afacerii, care implica putine formalitati legale si costuri mici, fiind preferata in cazul afacerilor de mica amploare.

Datorita faptului ca afacerile sunt desfasurate direct de catre proprietar, acesta este raspunzator fata de obligatiile firmei sale si i se poate impune sa garanteze imprumuturile cu bunurile proprii.

Totusi proprietarul are control managerial absolut si are acces direct la profituri.

Companii straine care desfasoara afaceri in Irlanda

Companiile straine isi pot desfasura afacerile in Irlanda fie prin intermediul unei filiale, fie prin deschiderea unui birou comercial, in functie de amploarea operatiunilor.

Filialele firmelor straine care opereaza in Irlanda trebuie sa aiba o structura manageriala proprie. De asemenea, o filiala trebuie sa poate negocia contracte cu tertii si trebuie sa aiba un grad rezonabil de independenta financiara fata de compania mama.



Pentru deschiderea unui birou comercial in Irlanda, firma straina trebuie sa depuna la Registrul Companilor copii dupa actele constitutive, lista cu membrii conducerii companiei si dovada existentei unei adrese permanente pentru biroul comercial.

Informatiile incluse pe documentele publice ale companiei

Toate firmele care desfasoara afaceri in Irlanda trebuie sa includa urmatoarele informatii in antetul scrisorilor si al altor documente de interes public:

numele complet al companiei; locul si numarul de inregistrare al companiei; numele directorilor si nationalitatea acestora, daca nu sunt

irlandezi.

6.3. Sarbatori legale în 2017, programul de lucru

Ziua Nationala, 17 martie (St. Patrick' s Day); vinerea mare, 14 aprilie; prima si a doua zi de Pasti, 16-17 aprilie; prima si a doua zi de Craciun, 25 si 26 decembrie; Ajunul Anului Nou, 31 decembrie si prima zi a anului, 1

ianuarie; ziua tatălui, 18 iunie; Bank and Public Holidays in 2017: 1 mai, 5 iunie, 7 august,

30 octombrie, 27 decembrie; in Irlanda, norma de lucru este de 39 de ore pe luna, 5 zile

pe saptamana.; orele de lucru sunt de la 9.00- 17,30, cu pauza de pranz

intre 13.00-14.00; orarul bancilor este: 10.00-16.00.

Majoritatea magazinelor cu vanzare cu amanuntul sunt deschise

de la 9.00 la 18.00, lunea pana sambata, respectiv intre 12.00 si 18.00 duminicile si in zilele publice si bancare.

Majoritatea supermarketurilor au program prelungit in anumite

zile ale saptamanii (in Dublin este ziua de joi, 9.00 – 21.00) pentru a da posibilitatea consumatorilor de a achizitiona produse.



6.4. Informatii despre comportamentul in relatiile cu partenerii irlandezi

In general, relatiile care se doresc a fi stabilite cu partenerii irlandezi se bazeaza pe incredere si respect reciproc, care sunt extrem de apreciate de irlandezi.

Principiile de curtoazie in afaceri, urmate de raspunsuri punctuale si prompte, alcatuiesc reteta unei afaceri de succes cu partenerii irlandezi.

Odata castigata increderea in fata partenerului irlandez, acesta va deveni mai putin formal.

In privinta imbracamintii, se recomanda un stil conservator, caracterizat de costum la barbati si un stil de imbracaminte de birou pentru femei.

Intalnirile de afaceri trebuie stabilite intotdeauna inainte (programate din timp), irlandezii apreciind punctualitatea.

Datorita perioadei de vacanta din lunile iulie-august, majoritatea irlandezilor ar putea lipsi de la locurile de munca, asa incat este necesara stabilirea unei intalniri din timp.

In acelasi timp, va fi stabilita cu greu o intalnire in ziua de vineri dupa amiaza in perioada de vara. 6.5. Institutii ce pot furniza informatii economice si comerciale

Department of Jobs, Enterprise and Innovation

23 Kildare Street, Dublin 2. Tel: +353 1 631 21212 Fax: +353 1 631 2827 E-Mail: [email protected]

Department of Foreign Affairs and Trade 80, St.Stephen’s Green, Dublin 2 Tel: +353 1 408 2000 Website: www.dfa.ie

Department of Agriculture, Food and the Marine Agriculture House, Kildare St. Dublin 2. Tel: +353 01 607 2000 E-mail: [email protected]



Department of Communications, Energy and Natural Resources Head office: 29 - 31 Adelaide Road, Dublin 2 Tel: +353-1-678 2000 Customer Service Helpdesk: Tel: +353-1-678 2070; E-mail: [email protected] Staff email: [email protected]

Department of Transport, Tourism and Sport Transport House, 44 Kildare Street, Dublin 2. Tel: + 353 1 670 7444

E-mail: [email protected]

Companies Registration Office (CRO) 14 Parnell House, Dublin 1. Tel: + 353 1 804 52 00


The Competition Authority 14 Parnell House, Dublin 1. Tel: + 353 1 804 54 00


National Standards Authority of Ireland 1 Swift Square, Northwood, Santry, Dublin 9, Ireland Tel: +353 1 807 3800 Fax: +353 1 807 3838 Email: [email protected] Office of the Revenue Commissioners Apollo House, Tara Street Dublin 2, Ireland Tel: +353 1 633 06 00 http://www.revenue.ie E-mail: [email protected] Enterprise Ireland East Point Business Park Dublin 3 Tel: 00353-1-727 2000 Web: www.enterprise-ireland.com



IDA Ireland Wilton Place Dublin 2 Tel: 00353-1-6034000 Fax: 00353-1-6034040 E-mail: [email protected] Web: www.idaireland.com IBEC (Irish Business and Employers Confederation) Confederation House 84-86 Lower Baggot Street Dublin 2 Tel: 00353-1-6601011 Fax: 00353-1-6381586 Web: www.ibec.ie Camere de comert: Dublin Chamber of Commerce 7 Clare Street Dublin 2 Tel: 00353-1-6130800 Fax: 00353-1-6766043 E-mail: [email protected] Web: www.dubchamber.ie Cork Chamber of Commerce Fitzgerald House, Summerhill North, Cork Tel: 00353-21-4509044 Fax: 00353-21-4508568 E-mail: [email protected] Web: www.corkchamber.ie Limerick Chamber of Commerce 96 O’Connell St Limerick Tel: 00353-61-415180 E-mail: [email protected] Web: www.limchamber.ie



Galway Chamber of Commerce and Industry Commerce House, Merchant’s Road, Galway Tel: 00353-91-563536 Fax: 00353—91561963 E-mail: [email protected] Web: www.galwaychamber.com Sligo Chamber of Commerce and Industry 16 Quay Street, Sligo Tel: 00353 071 916 12 74 Fax:00353 071 916 09 12 E-mail: [email protected] Web: www.sligochamber.com Dundalk Chamber of Commerce Unit 4, Partnership Court, Park Street Dundalk, County Louth, Ireland Tel: 00353 042 9336343 Fax:00353 042 9354942 Email: [email protected] Web: www.dundalkchamber.ie



6.6. Targuri si expozitii internationale organizate in Irlanda -2017-

Nr. crt.

Denumire targ/

Locul de desfasurare

Perioada/ Organizatorul local cu date de

identificare

Grupe de produse expuse

1.

Holiday World Show, RDS, Dublin, Irlanda

27 - 29 ianuarie 2017 Organizator: Business Exhibitions Ltd Adresa: 59 Rathfarnham Road, Dublin 6W, Ireland Tel: +353-1-291 3702 Fax: +353-1-295 7417 E-mail: [email protected] Web: www.holidayworldshow.com Contact: Paulette Moran, Sales manager

servicii turistice; servicii hoteliere; servicii aeriene; expozitii de rulote

2.

Bride of the Year Show, RDS, Dublin, Irlanda

28 - 29 ianuarie 2017 Organizator: Terry Burns Wedding Exhibitions Limited Adresa: Anton House, 184 Rathfarnham Road, Dublin 14 Tel: +353-1-490 1405 Fax: +353-1-490 6529 E-mail: [email protected] Web: http://www.wed.ie

rochii de mireasa; rochii de seara; incaltaminte; accesorii;

3.

CATEX , RDS, Dublin, Irlanda

21 – 23 februarie 2017 Organizator: Event Haus Ltd. Adresa: Unit 3, Broomfield Business Park, Malahide, Co.Dublin Tel: +353 1 846 0020 E-mail: [email protected] Web: www.catexexhibition.com

ospitalitate, servicii de catering, servicii alimentare, hoteluri, restaurante, cafenele, patiserii, franchise, wholesale, cash&carry, echipamente industria alimentară

3.

Energy Show, RDS, Dublin, Irlanda

05 - 06 aprilie 2017 Organizator: Sustainable Energy Authority of Ireland (SEAI) Adresa: Glasnevin, Dublin 9, Ireland Tel: +353-1-836 9080 Mobil: +353 87 223 3477 Fax: +353-1-837 2848 E-mail: [email protected] Web: www.seai.ie

tehnologii si eficienta energetica, echipamente pentru industria energetica; seminarii despre eficienta energetica, energie regenerabila, servicii in domeniul energetic (audit, metrologie)



4.

Spring Ideal Home Show 2017 RDS, Dublin, Irlanda

21 - 23 aprilie 2017 Organizator: SDL Exhibitions Ltd. Adresa: 18 main Street, Rathfarnham, Dublin 14, Ireland Tel: +353 1 490 0600 Fax: +353 1 490 8934 E-mail: [email protected] Persoana de contact: Caitriona O’Connor Web: www.sdlexpo.com

mobilier pentru dormitoare, sufragerii, baie, bucatarie, design interior, decoratiuni interioare, lemn si produse din lemn, sticlărie, ceramică

5.

Womans World 2017, RDS, Dublin, Irlanda

03 – 04 iunie 2017 Organizator: MPM Address: MPM, 3 Convent Close, Dublin 2, Ireland. Tel : +353 1 661 2956 Fax: +353 1 661 2972 Date de contact: [email protected] sau [email protected] Website: www.womansworldshow.com

moda & accesorii; produse infrumusetare; sanatate & fitness

6.

Food & Hospitality, Citywest Exhibition Centre, Dublin, Irlanda

13 septembrie 2017 Organizator: Irish Services Ltd Adresa:13, Rock Hill, Blackrock, Co. Dublin Tel: 00353 01 288 8821 Fax: 00353 01 288 3127 Email: [email protected] Web: www.exibitionsireland.com www.foodhospitality.ie Persoana de contact: David Skinner

produse alimentare; bauturi alcoolice; bauturi racoritoare; produse si accesorii pentru industria alimentara si de catering

7.

Professinal Beauty Show 2017, RDS, Dublin, Irlanda

24 - 25 septembrie 2017 Organizator: Trades Exhibitions Ltd. Tel: +44-207 586 8195 Email: [email protected] Web: www.professionalbeauty.co.uk

produse �i servicii de înfrumuse�are, tendin�e de frumuse�e, comer� în industria frumuse�ii, resorturi spa

7.

Medtec Ireland, Galway, Irlanda

04 - 05 octombrie 2017 Organizator:UBM EMEA Persoane de contact: Ms. Jaime Jukes Tel: +44-207 921 5000 Email: [email protected] Mr. Jason Moss Tel: +44- 207 560 4491 Email: [email protected] Website: www.medtecireland.com

produse electronice uz medical; echipamente de testare si control; materiale de ambalare, etichetare, de curatare, de sterilizare si alte produse conexe.



8.

Autumn Ideal Home Show 2017, RDS, Dublin, Irlanda

27 - 30 octombrie 2017 Organizator: SDL Exhibitions Ltd. Adresa: 18 main Street, Rathfarnham, Dublin 14, Ireland Tel: +353 1 490 0600 Fax: +353 1 490 8934 E-mail: [email protected] Persoana de contact: Caitriona O’Connor Web: www.sdlexpo.com

mobilier pentru dormitoare, sufragerii, baie, bucatarie, design interior, decoratiuni interioare, lemn si produse din lemn, sticlărie, ceramică

9.

Datacentres Ireland, RDS, Dublin, Irlanda

07- 08 noiembrie 2017 Organizator: Step Exhibitions Ltd Event manager Tel: +44 1892 518877 Fax: +44 1892 518811 Website: www.stepex.com E-mail: [email protected]

aplicatii, software, harware, sisteme de racire, iluminare, servicii de stocare, baze de date, produse conexe din sectorul IT

Ianuarie 2017

ambasada romaniei in irlanda biroul de promovare comercial...

Documents