UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINTA MATERIALELOR

2015Cuprins1.Ambalarea si depozitarea vinului31.1.Scurt istoric31.2.Ambalarea in sticle31.3.Dopul de pluta41.4.Sticlele mai usoare sau LIGHTWEIGHT51.5.Buteliile PET51.6.TETRA-PACK61.7.BAG IN BOX72.Concluzii:73.Bibliografie:8

1. Ambalarea si depozitarea vinului1.1. Scurt istoric Potrivit marturiilor istorice, omul cunoaste procedeul de obtinere a vinului din vremuri stravechi (Geneza 9:20, 21). Mustul era pus la fermentat in vase de lut sau in burdufuri din piei de animale. In general pieile si lutul s-au folosit la pastrarea si transportul produselor pana pe timpul lui Cristos (Matei 9:17). In aceasta perioada insa, o noua metoda de depozitare si transportare a vinului a inceput sa capete popularitate.Sursa:http://img2.rasunetul.ro/cdn/farfuture/yrhfFTyKUFCaGIT8LPogsSAnxYE0RyPkfa1GN3J9cS0/mtime:1359123892/sites/default/files/articole/2012/08/butoaie.jpg

Istoricul Pliniu cel Batran, din secolul intai, consemneaza ca mestesugarii din Galia (actualmente Franta)au conceput o metoda de modelare si imbinare a bucatilor de lemn in asa fel incat sa se obtina butoaie. Mestesugul, numit dogarie, si secretele lui se transmiteau din generatie in generatie. Pe langa butoaiele ermetice, in care se puteau transporta lichide precum vinul sau uleiul, dogarii faceau si butoaie ale caror doage nu erau bine stranse, ideale transportarii unor produse precum faina sau cuiele. Intr-o epoca in care manevrarea bunurilor depindea de forta fizica a omului sau a animalului, inventarea butoaielor a fost o mare realizare. (1)Rolul corect al butoiului este de invechire a bauturii. Asadar, vinul sau distilatul se pastreaza in butoi o perioada limitata de timp, dupa care se imbuteliaza in sticle. Dupa taierea scandurilor din care se face butoiul, acestea trebuie stivuite sub cerul liber intre 1 - 3 ani, in functie de esenta de lemn (stejar, salcam, prun, dud, cires). In acest fel, sub influenta factorilor naturali (ploaie, zapada) scandurile pierd o parte din tanini. Fara acest procedeu, prima umplutura a butoiului va fi compromisa. (2) 1.2. Ambalarea in sticle De-a lungul timpului ambalajele si accesoriile utilizate pentru imbutelierea vinului s-au diversificat foarte mult, de la butelia din sticla s-a trecut la ambalajul din plastic si de carton; de la dopurile de pluta la cele din material sintetic si capsule metalice; de la personalizarea sticlei prin eticheta simpla din hartie, la etichete autocolant, sablare, gravura, serigrafie.Butelia din sticla este cel mai cunoscut ambalaj pentru vin si totodata cel mai apreciat avand cele mai multe avantaje:Sursa: http://www.rafturi-vin.ro/user/content/big_9eb2raft_lemn_cires_12_sticle_(1).jpg

este transparenta si se poate aprecia limpiditatea vinului; este inerta din punct de vedere chimic; pastreaza integritatea produsului ambalat; este igienica si usor de spalat; poate fi reutilizata dupa folosire; rezistenta la presiunea anumitor produse cum sunt vinurile spumante.Dezavantajul consta in fragilitatea si greutatea sticlei in raport cu produsul imbuteliat.Cele mai folosite sunt buteliile de 750 ml transparente sau colorate. Buteliile transparente sunt recomandate pentru imbutelierea vinurilor albe seci si rose iar buteliile colorate se potrivesc mai bine pentru imbutelierea vinurilor rosii si a celor albe dulci cu grad alcoolic ridicat.1.3. Dopul de pluta Nu exista un vin bun (in butelie) fara un dop bun. Datorita proprietatilor optime pentru necesitatile vinului, in prezent, dopurile de pluta sunt cel mai des folosite la inchiderea buteliilor din sticla.Pluta este recoltata in exclusivitate din scoarta stejarul de pluta, cultivat in regiunile mediteraneene unde intalneste conditiile propice pentru producerea unei scoarte de calitate. Pluta este un produs impermeabil pentru apa si gaze, rau conducator de caldura si electricitate, comprimabil, elastic si mai usor decat apa.Sursa: http://www.casa-gradina.ro/wp-content/uploads/old_featured/dopuri_pluta.jpg

Mic prin dimensiunea lui, dar foarte important prin locul pe care il ocupa in obtinerea unui vin de calitate, dopul de pluta, aduce un plus de imagine vinului prin crearea unei atmosfere romantice, generand senzatia de traditional si in acelasi timp de elegant si sofisticat. Are forma cilindrica sau usor conica, este elastic si asigura etanseitatea buteliilor, impiedica intrarea in sticla a aerului si previne degradarea vinului, insa faciliteaza dezvoltarea buchetului de invechire.Un neajuns important al dopurilor de pluta este faptul ca in interiorul porilor dopului se pot dezvolta microorganisme si astfel apare mirosul de mucegai de dop, defect iremediabil si foarte neplacut care poate face neconsumabil un vin altfel bun. Daca dopul nu este in permanent contact cu vinul el se usuca si se contracta ceea ce afecteaza etanseitatea inchiderii. Din acest motiv sticlele imbuteliate trebuie sa se pastreze intr-o pozitie care sa permita contactul permanent cu vinul.In functie de prezenta si marimea lenticelelor, fisurilor si a altor defecte structurale dopurile se clasifica in mai multe categorii de calitate. Dopurile de cea mai buna calitate trebuie sa aiba ambele capete tip "oglinda" lipsite de lenticele deschise pentru a nu cadea in vin praful pe care il contin. Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui proces de colmatare a golurilor cu rumegus de pluta si adeziv care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare dar si aspectul, suprafata devenind mai uniforma. Dopurile aglomerate sunt realizate din resturile de pluta ce rezulta de la confectionarea dopurilor care sunt tocate in fragmente de 2-4 mm si amestecate cu un liant. In ultimii ani au aparut dopurile twin-top care au corpul din pluta aglomerata iar capetele care vin in contact cu vinul din pluta naturala, capete tip "oglinda".Deoarece pluta este un material deficitar si scump se folosesc si alte tipuri de dopuri sau sisteme de inchidere cum ar fi dopurile din material plastic respectiv capacele cu filet. (3)1.4. Sticlele mai usoare sau LIGHTWEIGHT In timp ce, cerintele consumatorilor se refera la ambalaje economice si ecologice, producatoriinu ezita sa le ofere. Astfel, producatorii de sticla au venit cu o noua tehnica numita lightweight sau sticlele maiusoare care le permite reducerea materialelor utilizate pentru fabricarea unei sticle. Sticla lightweight, cum este denumita de catre producatori se fabrica prin reducerea grosimii peretelui si inlaturarea acelei parti groasecare se gasestein mod nomal in partea inferioara a sticlei. Reducerea cantitatii de utilizare a materiilor prime ca nisipul de cuart si carbonatul de sodiu a dus la o economie globala a costurilor de 10%. Sursa:http://food-info.ro/wp-content/uploads/2015/04/sticla.jpg

Producatorii de astfel de sticle sunt totodata indrumati spre a utiliza o cantitate mai mare de sticla reciclata, cum ar fi cioburile de sticla pentru obtinerea produselor finite. In 2003 o fabrica de vin cu sediu in Hopland, California a decis ca vinul lor sa fie imbuteliat in peste 23 de milioane de astfel de sticle. Datorita acestei alegeri, cantitatea de gaze cu efect de sera din SUA s-a redus cu peste 14 % mai exact cu 2985 de tone de CO2. Aceasta reducere a gazelor cu efect de sera a fost echivalenta cu plantarea a peste 70.000 de copaci si cresterea acestora timp de 10 ani. Conform california.org aceasta decizie a fost luata drept exemplu si de alte companii, astazi utilizandu-se la scara tot mai larga aceste sticle, in detrimentul sticlelor obisnuite. (4)1.5. Buteliile PETIn vara anului 2007 Constar International Inc., unul dintre cei mai importanti producatori la nivel mondial de polietilentereftalat (PET), a dezvoltat o noua tehnologie de creare a PET-urilor si anume sticlele cu MonOxbar. Aceste sticle sunt obtinute dintr-un polimer sintetic, rezistent la foc, sunt mai dure, si nu se deformeaza in timpul umplerii sau distributiei produselor.Sursa:http://cdn.clubafaceri.ro/clients/78/94311/11/vin-la-pet-2l-bastya-2093438_big.jpg

Sunt mult mai usoare, greu de spart si mai ecologice decat cele obisnuite. Fiind PET-uri, sunt 100% reciclabile, adica materialul cel mai frecvent reciclat la ora actuala. In plus, noua sticla din plastic este cu 90% mai usoara decat cea traditionala. Totodata, in compozitia ei este incorporat MonOxbar, un element care face ca buchetul si culoarea vinului sa fie protejate de oxidare. Mai mult, acest timp de ambalaj, protejeaza vinul pe durate destul de lungi si atunci cand sunt diferente de temperatura intalnite mai ales in timpul distributiei.Pe langa aceste lucruri, datorita diferentelor mari de greutate dintre acest tip de ambalaj si traditionala sticla din sticla, se reduc drastic si costurile de transport, cantitatea de gaze cu efect de sera care se emite in atmosfera, precum si cantitatea de carburant utilizata de camioane la distributia vinului. Dupa golire, sticlele pot fi reciclate materialul rezultat putand fi din nou folosit pentru confectionarea in special de noi ambalaje, saci de dormit, haine, covoare si chiar anvelope.Desi cercetatorii sustin faptul ca aceste sticle nu ofera aceeasi protectie ca o sticla de sticla traditionala, unii producatori francezi de vinuri au optat pentru acest tip de ambalaj. Acesti producatori sustin faptul ca aceasta alegere a fost luata in mare parte, datorita sfaturilor consumatorilor. (4) 1.6. TETRA-PACKPe masura ce economia globala incepe sa-si revina parcurgand una din cele mai grave crize economice din istorie, consumatorii sunt in cautare de produse alimentare de calitate la preturi accesibile.Astfel, companiile din lumea intreaga incearca sa reduca costul produselor reducand in primul rand costurile in ceea ce priveste ambalajul. In industria vinului, de cativa ani, unele companii au inceput sa impacheteze vinul in flacoane Tetra Pak datorita avantajelor pe care acestea le reprezinta comparativ cu sticla traditionala.Sursa:http://vertassets.blob.core.windows.net/image/0f5a2147/0f5a2147-57d6-449a-9e42-0804089d37e4/wine_in_cartons_mast.jpg

Desi ambele tipuri de flacoane sunt reciclabile si pot fi realizate din materiale reciclate, o buna parte din sticlele din sticla utilizate pentru imbutelierea vinului sunt distruse sau pur si simplu nu ajung inapoi la producator pentru reciclare.In aceasta situatie, Tetra Pak a revolutionat industria ecologica sustinand faptul ca 70% din materialele folosite pentru fabricarea recipientelor lor provin din materiale reciclate. De asemenea, flacoanele Tetra Pak, prezinta un avantaj semnificativ din punct de vedere al greutatii fata de sticlele traditionale din sticla. Recipientele Tetra Pak utilizeaza materiale de ambalare din hartie si cantaresc aproximativ 40 de grame comparativ cu sticlele de sticla a caror greutate poate ajunge si la 700 de grame.Totodata, utilizarea recipientelor Tetra Pak in locul celor din sticla are ca efect reducerea cantitatii de material folosit pentru impachetare cu 92%, se va folosi cu 54% mai putina energie pentru fabricare, vor rezulta cu 80% mai putine gaze cu efect de sera si se va reduce cu 60% volumul deseurilor solide. Spre deosebire de sticlele din sticla care sunt mai fragile si greu de stivuit, recipientele Tetra Pak pot fi usor stivuite si prezinta o mai mare rezistenta la transport si depozitare.Compania franceza Rabbit a fost prima firma care a acceptat ambalarea vinului in recipiente Tetra Prisma Aseptic si Tetra Brik oferite de catre compania Tetra Pak. Recipientele Tetra Prisma sunt confectionate dupa o tehnologie speciala care ofera un design placut, mai putin ambalaj si mai mult continut. Firma Tetra Pak recomanda totusi ca acest tip de ambalaj sa fie utilizat cu precadere de catre companiile care produc in special vinuri de masa, iar pentru vinurile destinate imbatranirii sa se apeleze la traditionalele sticle din sticla. (4)1.7. BAG IN BOX

Bag in Box sau vinurile la cutie au aparut pentru prima data pe piata in anul 1960 cand erau utilizate pentru vinurile in vrac, care erau considerate ieftine la vremea respectiva. Acest tip de ambalaj era format din unul sau mai multe straturi de carton, flexibile si de inalta rezistenta. Prezentau marele dezavantaj ca nu ofereau protectie pe o perioada lunga de timp.Timpurile s-au schimbat, iar astazi, datorita modificarilor care i s-au adus, acest tip de ambalaj este destinat cu precadere la ambalarea anumitor soiuri de vinuri tinere albe.Sursa:http://www.joss.ro/img-bag-in-box/bag-in-box.jpg

Producatorii sustin ca acest ambalaj prezinta cel mai usor mod de deschidere dintre toate recipientele care exista la ora actuala pe piata. In ciuda eforuturilor care se depun pentru a fi folosit la un nivel mai inalt, acest tip de ambalaj prezinta si astazi dezavantajul ca produce oxidarea vinului chiar si atunci cand nu este deschis. Astfel, el nu poate fi folosit la scara industriala pentru pastrarea indelungata a vinurilor. (4)2. Concluzii:

Alegerea vinului dupa modul de imbuteliere ii revine consumatorului. Totusi, ar trebui de stiut faptul ca in cazul in care un vin este destinat a fi consumat intr-un an sau doi ar trebui utilizate aceste ambalaje alternative, iar vinul destinat pastrarii si imbatranirii sa fie imbuteliat in recipiente din sticla. Din pacate vinurile imbuteliate in cutii Tetra Pak, sticle lightweight de acest gen prezinta o mai slaba vanzare deoarece consumatorul are proasta impresie ca vinul este mai slab calitativ sau mai putin din punct de vedere cantitativ si nu se gandeste ca pretul este mai redus datorita costurilor reduse ale ambalajelor. In calitate de consumatori, avem capacitatea de a influenta aceasta schimbare in industria vinului prin puterea noastra de cumparare. (4)

3. Bibliografie:1. http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102005526. 2. http://www.hrbexpert.ro/articol/1630/Ce_trebuie_sa_stim_despre_butoaie.html. 3. http://www.imbutelieri.ro/imbuteliere-vin. 4. http://food-info.ro/in-ce-se-mai-poate-imbutelia-vinul/.

1