diversa ea material, dar strabaruta de cateva laitmotive". Cinc]ani mai tfuziu, ID cuvantul inainte la Diferentialele divine, 1940,erau precizate si elementele alcatuitoare: Trilogia cunoasterii,Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologicii ~iTrilogia pragmaticii.

2. Incursiune inlaboratorul creatiei,

Dupa incheierea dramei Mesterul Manole m 1926, tot maifrecvent, fiecare noua opera este precedata de un camp depotentialitate creatoare, m interiorul careia se configureazadinamica afectiva a lirismului, urzeala fictionala a pieselor deteatru sau structura ideativa a viitorului studiu filosofic. In aceststadiu, opera prinde consistenta ~i i~i precizeaza contururile.Mai totdeauna, cand nu a fost laconic, Lucian ABlaga s-a expri-mat cu reticenta despre stadiul proiectelor sale. In ianuarie 1929,dupa ee definitivase volumul de versuri Lauda somnului, ii pre-eiza lui Ion Breazu: .Printrepicaturi, am luerat pentru eartea defilosofie: insernnari si iar insernnari. Cartea ereste, dar nu stiucand voi avea ragazul s-o seriu"148. Iar m martie 1929,' inserisoarea trimisa lui Sextil Puscariu, adauga: "Suntnumai laadunarea materialului. La insemnari. Vor trece mea vreo doi anipana voi ispravi-o'viIn aceasta promisiune de realizare, volumulramane aproapeun an ~ijumatate. Din cand ID cand i~i exprimaregretul ca viitoarea opera se afla mca m stadiul proieetelor, eaID februarie 1930: "Am pe constiinta cartea mea de filosofieEonul dogmatic - de care msa rna apuc tot ~a de greu ea de toatecartile. Ah, ce chln!"163.

bar, dupa 0 vreme, viitoarea opera se smulge din faza pre-structurala, iese din informitate, si, la 27 mai 1930, LucianBlaga are ID fata ochilor mintii reprezentarea concreta a struc-turii: .Pentru la vara nu am nici un plan, ID afara de acel alscrierii cartii mele de filosofie Eonul dogmatic ..."148. Starile de

98

)atenp. sunt parasite si, in august 1930, II scria lui Ion Breazu:,De doua saptfun1lni sunt iarasi acasa, in vacanta, lucrand din. "u la eon"148.greln a doua jumatate a lunii septembrie 1930, Lucian Blaga seafla la Geneva, la 0 sedinta de lucru, referitoare la liberaciJculalie a cartilor si a periodicelor intre larile europene, orga-nizata de una din sectiile Ligii Natiunilor, Intamplarea a facut saseintalneasca aici ,cu Nichifor Crainic; inters de la un congres allatinitalii, desfasurat m sudul Frantei, .unde starnise aplauzeleealde ale unui public exigent cu un discurs m onoarea luiCharles Maurras"IOI, directorul Gdndirii a poposit cateva zile laGeneva.

Lucian Blaga s-a bucurat, fiindca avea prilejul sa infatisezeunui specialist in teologie ideile volumului prin care puneatemeiul viitoarelor trilogii filosofice, dar a. caror dimensiune,anmci, nu 0 intrezarea inca. Placerea de a-l intalni era deterrni-nata si de 0 ingrijorare launtrica: rezultatele la care ajunsese 11alarmau si se temea ea nu cumva concluziile exprimate sa fieefectul prea marii singurarati in care elaborase studiuJ. NichiforCrainic semnifica intaia instanta critica prin care testa valabili-tatea propriilor idei: .Desi rostea categorice rezerve fata deunele teze, studiul avusese darul sa gaseasca aprobarea sa cal-duroasa m acea noapte, plina de stele, ~i sus ~ijos, petrecuta pemalullacului Leman, de pe care, din cand in cand, venea care un~cet trist de pescarus"?'. '

In saptamanile ce vor urma a recitit si a adus alte rectificaritextuilui: " ...sunt grozav de ocupat - se confesa lui Ion Breazu,la 1 octombrie 1930. Tot cu Eonul [...]. Mi-a dat nespus de multde lucru. A trebuit sa organizez pentru intaia oara un materialluat din toate categoriile imaginabile. Metafizica, teologie,matematica, biologie, filosofia culturii, teoria cunoasterii ..."148.La 26 octombrie 1930, nota cu un suspin euforic: ,,Zilele acesteaam ispravit cartea la care lucrz pe indelete de ani de zile: Eonuldogmatic "93, iar m a doua jumatate a lunii martie 1931, trirniteaVOlumulla tipar.t&-~t:adata, spatiul de espectanta se reduce la cateva sap-~. Asa, .de pilda, m dupa-amiaza zilei de 16 aprilie 1937,"-UIlleliaa observat cum sotul sau, dupa ce studiase atent, cu

99

100

creionul ID mana, cateva zeci de pagini dintr-un recent volum defilosofie, s-a asezat la birou ~i a inceput sa.scrie.

,,- Sunt sigura - i s-a adresat - ea tu raspunzi aeum cartii pecare ai rasfoit -0 adineauri.

-Da. N-ai idee ce rodnica e filosofia mea. Mi-am castigat unpunet din care orice obiect as privi, am 0 noua perspectivjSistemul se dezvolta ea 0 avalansa'u-! ..

Corespondenta din vara ~i din toamnaanului 1937 aresnstudiul atent al unei temeiniee literaturi de speeialitate: ". ..amfacut multe insernnari pentru Trilogia valorilor. Deocamdanpentru vol. 2: Artii si valoare, 11instiinta, la 21 august 1937, peVasile Bancila. Mi-e teama ea de aeu n-o sa mai ma pot tine deplanul ~i ordinea prestabilita'v'<. " ... adun material, scriu.Student m estetica ..."26, ii notifiea la 6 septembrie lui IonChinezu. La 14 septembrie, "totul" se afla mcii "ID faza deinsernnari (vreo 150 pagini)">, dar abia incheiase serisoareaadresata lui Ion Chinezu si, pe nea~teptate, a inceput sa scrieintr-un ritm alert, eu un fel de desperare, in care se impleteaudeopotriva fascinatia ideilor, beatitudinea creatiei ~i teama deexistenta unui pericol iminent ce i-ar fi putut periclita munca inoriee eli pa. Linii le di recroare ale viitoarei structuri se con-turasera mai devreme decat crezuse, noua sinteza cerea imperiosobiectivarea printr-o surprinzatoare spontaneitate penrru cei dinjur. .Lucian a terminar azi intaia redactare a volumului sau ArIasi valoare, nota Comelia in Jurnalul sau. Acum doua saptamaninici nu se gandea sa-l inceapa. Dintr-o data s-a hotarat si s-a apu-cat de lueru. In douasprezece zile de rnunca incordata (in medie5 ore pe zi) a scris volumul (178 pag. marij'"+'.

Alteori, opera este precedata de 0 tensiune interioara, m cam-pul careia se contureaza 0 intentie deliberatoare. Dupaincheierea studiului Eonul dogmatic, Lucian Blaga a simtitdorinta de a medita asupra istoriei nationale prin intennediulunui yersonaj reprezentativ. Initial, stimulul ereativ fusese exte-rior. In martie 1928, la Paris, Ion Breazu i-a sugerat un "subieet"avand m centrul sau personalitatea lui Horea. Daca, atunci,Lucian Blaga mregistrase propunerea ea un fapt divers, ulterior,ideea a prins consistenta. In luna mai 1931, ii solicita lui IonBreazu eartea episcopului Roman Ciorogariu, Horia, Closca si

Cr;~an: "Chestiunea ma interese~ foart~ multo .N':l nu-atputea-o procura? De asemenea nu-ar trebui ceva bibliografiecleSpreacelasi extraordinar personagiu, ea s-o citesc cand vin ill

V"210

~Bro~ura lui Ciorogariu, raspundea destinatarul, este superfi-,~ala; autorul doar popularizeaza datele existente ill volumeleTezaurul de documente istorice al lui Papiu-Ilarian ~i illRevo1Ufia lui Horia, de Nicolae Densusianu; de aceea ii reco-!panda insistent studiul celui de-al doilea, fiindca autorul a cer-eetat amanuntit arhivele din Austria si Ungaria; aceeasi carte(usese utilizata de Liviu Rebreanu pentru Craisorul.

Totusi, viitoarea opera dramatica refuza sa se configureze illjurul acestui nucleu germinativ si, ill primavara anului 1933,proiectul este abandonat: "A fost 0 imposibilitate materials de aerea pe Horea, i~i va justifica renuntarea Lucian Blaga, intr-uninterviu; ar fi trebuit sa stau un an in Muntii Apuseni, printre{irani. ~i mai era 0 imposibilirate tehnica: piesa ar fi trebuitsensa in dialect taranesc, in Jimba motilor'<w. Motivarea, Cll 0

u~ara tenra polemica, 'explicabila ill context, cuprindea si care-va inexactirati periferice. Nu era nevoie sa ramana un an prinrremoti sicu arat mai putin sa utilizeze un limbaj dialectal. In rea-litate, substructura nu izbutea sa prinda consistenta, nu se inte-gra dominantelor sale sufletesri.

Treptat, porentialitatea creatoare se deplaseaza spre 0 gene-ralitate elementara ~i irnpulsurile inconstiente ale psihismuluisunt atrase de un tipar esential, de un arhetip aflat ill adancurile

bconstientului, apt sa configureze un erou tragic ~i 0 viziunemitica asupra istoriei. Avram Iancu sirnboliza adecvat destinulo.eprielnic al romanilor din Transilvania: .Pentru drama luiAvram Iancu - afirma ill decembrie 1932 - am conceptia sicadrul mitic - produs exclusiv al irnaginatieimele - prin careYreau sa-l ridic pe un plan neistoric'<'<'.

Notiunii de .neistoric'', Lucian Blaga ii imprima sensul de;CeneraJ-uman": .Amincercat illorice caz sa subliniez si sa dis-~ (subl. exped.) mterialul brut ~i adesea provincial' pana la

tesenta unui mit tragic"!». Ceea ce a actionat In acest caz alist 0 intuitie esentiala, 0 experienta originara, pe care Lucian

101

Blaga insusi 0 percepeadifuz m toate determinarile existentei,Dincolo de aparente.vdramaturgul a avut sentimentul ca intal-neste m tragismul personalitatii lui Iancu, m luminile si umbreleexistentei lui 0 similaritate de destin. Nu intamplator, m epistolacatre Ion Chinezu, din decembrie 1934, adauga, referindu-se laaceasta piesa: "Am trait a~a de des sentimentul acestui nadir alvietii, ea nu pot sa nu-l comunica si celorlalti">.

Cartea care a cunoscut cea mai lunga elaborare, a fost studiulfilosofic Spatiul mioritic. In ultima saptiimana a lunii februarie1923, a aparut drama Tu/burarea ape/or, fn care - marturiseaautorul- plasmuise alaturi de salbatica Nona, un personaj mis-terios ce intrupa .niste crezuri, sau mai curand niste eresuri"lOl.Intamplarea a facut' ea la inceputul aceleiasi luni, m timp cepies a lui de teatru se tiparea, Lucian Blaga sa citeasca inGdndirea eseullui Nichifor Crainic, [sus in tara mea, si a fostfrapat de similitudinea existenta intre eresurile imaginate de elinsusi m spatiul fictional al dramei si "modurile populare" ale

. spatiului fo1cloric arhaic, relevate de_Crainic. Identitatea mergeaatat de departe, mcat propozitia: Isus se ingeamana cu "putereazamislitoare a pamantului" fusese utilizata de Lucian Blaga insintagma .Jsus- Pamantul", iar modalitatile, relevate de Nichifor

, Crainic, de reprezentare ale lui Christos in colindele autohtone,"mtr-un mit crescut ca din vlaga pamantului romanesc", loca-lizand nasterea domnului "m ieslea boilor domoli si cuminti,care sufla' de-ajuta, aburesc de-ncalzesc si durerile-mblanzes~.Plaiul ~i campul il culca pe paiele graului, pe florile fanului ..."211

- le imaginase si le materializase Lucian Blaga in limbajulfolosit de Mosneag: .Jsus a luat trup in iesle printr-un vis bun",Isus "e piatra, Isus e muntele, totdeauna langa noi - izvorlimpede ~i mut...".

.Asemanarile - adauga Lucian B,laga - mi-au confrrmat sen-timentul ca ma gaseam pe drumul unor creatii, ce aveau inrudirisubterane cu creatiile culturii populare"IOI si, dupa lectura aceluieseu, Lucian Blaga a inceput sa fie preocupat de aspectele reo-retice ale folclorului. Sistematizate de-a lungul anilor, ideile le-aprezentat lui Nichifor Crainic m vara anului 1928, cand, ell

prilejul unei scurte intalniri m Elvetia, amandoi se plimbau "pe

102 '

sub coamele muntilor, pe la cumpana apelor la Kandersteg":,,Atunci rni-a spus Crainic ca trebuie neaparat sa scriu odata unstudiu filosofic despre cultura noastra populara, m care arnandoivedeam cea mai frumoasa .realizare europeana a acestui tip deculrura. Ani m -sir m-a urmarit gandul si indemnul lui Crainicj-am simtit ea 0 mustrare ea iar intarzii. Cartea promisa luiCrainic nu puteam msa sa 0 scriu decat m momentul cand eaavea sa se integreze organic m conceptia mea filopsofica. Asa aluat fiinta Spatiul mioriticrvn, aparut m anul 1936.

Redactarea propriu-zisa era nu mai putin dificila: .Lucrezgreu - se confesa lui Mircea Eliade m iulie 1937. ~i de aceea rnafelicit de cei ~ase ani de gazetarie la Patria si la Cuvdntul in caream mva~at sa scriu zi de zi cu sau rara inspiratie. Cred si eu cagazetana este de mare folos pentru un scriitor. Intr-un anumitsens este folositoare chiar si ganditorului, caci 11dezbara desuperstitiile termenilor tehnici, 11mva~a sa scrie curgator, peinteles, 11hotaraste sa-si exprime gandul intr-o forma frumoasa,asa cum faceau filosofii din alte vremuri ..."2. Cuvintele luiLucian Blaga le-a repetat Comelia m fata lui Mircea Eliade:.Lucreaza greu, foarte greu!",

Procesul de redactare - rezuma Mircea Eliade frazele luiLucian Blaga -, se desfasura ritmic, m cadrul unei activitati coti-diene permanente: " ...m fiecare dimineata, inainte de a merge laLegatie, scria timp de doua ore intr-un caiet. Prima redactare a )unei carti avea intre saptezeci ~i optzeci de pagini. Apoi 0 dictad-nei Blaga si, dictand, el adauga, corecta, dezvolta. ~i pe acestultim manuscris lucra saptamani sau luni'".

Intre manuscrisul abia incheiat si aparitia lui fragmentara mpaginile periodicelor literare sau editarea m volum, LucianBlaga aseza, cu spatiu temporal de minimum trei, patru sap-t8mil.nisi maximum un an, spre a obtine 0 detasare suficienta~ de text, necesara pentru a-i justifica rezistenta valorica, ....,lIl~spensabila spre a-~i confrunta intentia cu realizarea estetica,?hligatorie pentru a-i sesiza eventualele carente de constructie ~i~evitabila spre a inlatura posibileledeficiente ale expresieilingvistice.

103

\!

\

,\

\\I

In acest interval de espectanta, refuza cu obstinatie oriceofem de colaborare, la ziare sau reviste: .Poeziile ce le am nusunt mca publicabile, fiind inca pline de zgura"2\o, raspundea, innoiembrie 1928, invitatiei lui Ion Breazu de a-i trimite catevapoeme pentru revista Societatea de mdine: Aceluiasi, iimentiona la 27 iunie 1930: ,,<;:uEonul dogmatic stau bine. Spersa-l dau gata peste vreo doua saptamani, fireste m prima formabrutii. Apoi il las sa se odihneasca 0 luna. in' septembrie il bagiari'i~im fabrica, m cea stilisticii"158 (subl. exped.). Asupra stu-diului Artii si valoare, terminat m prima forma m septembrie1937, va reveni dupa un an, m septembrie 1938 s.a.

Dupa scurgerea timpului necesar, textul mtiliei redactari erasupus unei lecturi repetate si corectat cu creioane si cerneala deculori felurite; uneori, pasaje ori segmente diverse erau redactatedin nou; apoi, manuscrisul m intregime era rescris, recorectat si,ID sfarsit, dactilografiat, m doua sau m trei exemplare. LucianBlaga obisnuia sa trimita dactilogramele lui Sextil Puscariu, O.W. Cisek, Ion Breazu si Ion Chinezu, spre a le testa receptivi-tatea si a le asculta criticile posibile. Asa a procedat cu drameleDaria, Mesterul Manole si Avram Iancu. Analiza atent, interesatori iritat observatiile mtililor sai cititori, dar pe cele mai muIte nule accepta, fiindca dispunea de un sistem de autoevaluare criticala care se raporta permanent. Identitatea dintre spiritul critic ~ijudecata estetica excludea dependenta de opiniile si aprecierilevenite din afara si explica siguranta de sine si fermitatea pun-ctului de vedere personal.

La 14 noiembrie 1934, Ion Breazu considera ca Avram Iancu"are un defect": i-ar lipsi .Jinia drarnatica de 0 amploare ~isiguranta clasica", nu are concentrarea ~i simplitatea Cruciadeicopiilor, "misticismul si simbolismul ei"175. Piesa, raspundeaLucian Blaga, cinci zile mai tarziu, "nu poate fi comparata" subraportu~constructiei si structurii compozitionale, "cu drama cla-sica. Ea are un caracter baladesc. Si am tinut eu sa-i dau acestcaracter, fiind singurul care se potriveste materialului"!".

Repingea si sugestia lui Ion Chinezu de a .actualiza''semnifica\ia personajului principal: " ...nu pot sa introduc scenede retorica si patos tricolor, oricat publicul ar cere asta. Mai binenu reprezint piesa. Din Iancu nu pot sa fac un vizionar al mta-

104

iului rege al romanilor, Asta mege impotriva intuitiei ~i aiIlstinctului meu poetic"212.

Pasaje diverse din corespondenta atesta, concludent, caLucian Blaga percepea cu identinca receptivitate valoarea pro-priului ~te~t ?ramatic,. dar s~si!a ea valorizarea ~lu~ trebuiareliefata pnn jocul sceruc: " ...fara de un actor care sa sue nuantala infinit pe Teodul [din Cruciada copiilor, n.n.] acest act desi-gur ea poa~:'parea prea lung, ~e~i la citit face mai curand impre-sia contrara 184.

Lucian Blaga solicita cunoscutilor .opiniile eritice desprepiesele sale de teatru, ea spectatori potentiali, aflati ill sala la 0posibila reprezentare scenica ~i, din a<:.est.unghi, analiza si, une-ori, rar, accepta 0 anume modificare, In decembrie 1929, somatsa citeasca drama Cruciada copiilor "cu creionul m mana" sisa-si faca "toate observatiile mdeosebi daca vezi vreun «arde-tenism»"163, Ion Breazu elogiaza actiunea, releva originalitateasubiectului, caracterizeaza personajele si incheie cu doua-treiconsideratiuni marunte asupra lexicului: " ...pg. 27: Doamna:«Ai venit sa faci prapastie intre pannti si copiii» - sa sapi pra-pastie e mai plastic; pg. 41: Doamna: «Ma rog 'le Satan, mavfuld lui Satan» - Satana e mal romanesc; pg. 43: Intaiul servi-tor: «...ganguri» - oare n-ar fi mai bine foisoare?"!«.

,,Am gasit drepte cele mai m~lte observatii ce mi le-ai facut" ,raspundea Lucian Blaga, dovedind, prin adoptarea punctului devedere al celuilalt, putinta unei obiectivizari lucide. "Cum insain piesa e vorba de-un «burg» medieval voi lasa cuvantul «gan-guri» asa ... ln cazul acesta «foisoare» nu corespunde'u ".

Cu studiile filosofiee nu proceda la fel. Prezentarea verbala astructurii volumului Eonul dogmatic lui Nichifor Crainic laGeneva a fost 0 exceptie, Se multurn-a doar sa anunte, laconic,stadiul redactarii, insotind infonnatia de sublinierea fa.l"areticente a sporului de .noutate adus' cu fiecare nou volum:"Convingerea mea intima e ea dau [cu Eonul dogmatic, n.n.]intilia opera de filosofie originald (subl. exped.) rornaneasca"?',se confia lui Sextil Puscariu, la 26 octombrie 1929, apasand peadjectivul "originala"; studiul aducea "un gand nou (subLexped.) ill filosofie; e vorba de 0 metodologie metafizica"208, 11

105

prevenea pe Ion Breazu la 9 ianuarie 1931. Cunoasterea lucife-rica "adanee~te mult, din punet de vedere epistemologic tezelefundamentale ale Eonului':», II speeifiea lui Petru Comameseu,In oetombrie 1932; ea reprezinta "Intemeierea larga a omului;sunt destul de multumit de ea"l48, il anunta pe Ion Breazu, Indecembrie 1932; Ineheind, la 25 martie 1937, eu Genezametaforei si sensul culturii eea de a doua trilogie, avea convin-gerea, indreptatita, ea ~eza 0 "temelie definitiva filosofieiromanesti. Sunt doua opere, de care sunt mandru"163.

Credinta in valoarea perena a propriei opere se ingemanaarmonios eu un proeminent sentiment al cornpetentei, alsemnificatiei si al relevantei propriei personalitati, ea unitatepurtatoare a functiilor epistemice, pragmatiee ~i axiologiee. Intoarnna anului 1928, revista Societatea de mdine i-a solicitat uneseu referitor la evolutia gandirii eontemporane transilvanene:"Un studiu despre filosofia viitorului Ardeal? - intreba eunedisimulata malitie Lueian Blaga. Da-mi voie sa fae 0 gluma:ar trebui sa-mi schitez singur viitorul meu sistem'v'v,

Citindu-i operele, In manuseris sau In volum, ori vizionan-du-i piesele de teatru, prietenii si cunoscutii II sesizeaza mai tot-deauna modernitatea, valoarea ideatica si noutatea imagistica.Drama Fapta, il vestea O. W. Cisek, la 19 deeembrie 1925,"este eumva si suprarealista si aminteste uneori de Georg Kaiser,prin aeeasta n-a~ vrea sa spun ca ar fi influentata, ei ca exista 0afinitate launtrica intre tine si el"I44. Ca asemenea randuri sur-prindeau' insisi gandurile lui' Lueian Blaga 0 dovedese frazeleurmatoare eomunieate la 21 mai 1931lui Petre Draghici, autorulunei conferinte despre Poezia lui Lucian BJaga: "...sa fii foarteatent aeolo unde vorbesti de «influente». In multe eazuri nu e, ,vorba decat eel mult de afinitati. Se intampla de multe orifenomene analoage, care nu se pot trata ea influente-» (subl.exped.).

A doua zi dupa ee partieipase la reprezentarea MesteruluiManole, poetul Ion Barbu II seria eu un entuziasm neretinut ~i0neobisnuita caldura: " ...piesa ta e un evenirnent exceptional pen-tru mine ~i ered pentru toti cii~ au asistat. Am simtit cum bietelefapturi actoricesti erau seulate din medioeritatea lor, de vorba ta

106

inspirata, si ridicate la Coturna" si Hymn. Un suflet de tragedieantica parea ea bantuie peste noi"213.

Drama Avram Iancu actualizeaza "triste~ea unui trecut, pecare a-l intelege numai este 0 drama" - l~i impartasea gandurileEmil Cioran, la 12 aprilie 1935, dupa lectura piesei; ea "a~teap-ti un compozitor care sa-i dea accente sumbre de BorisGoc!unov. Citind Avram Iancuvauzeam vag si indepartar acor-durile unei muzicisubterane. Tot ce este adanc ia in constiintamea contur muzical'v>. ' ,

Cu firesti exceptii, multa vreme, opera filosofica a lui LucianBlaga nu a fost receptata decat accidental, la adevarata ei va-loare; din cauza insuficientei pregatiri filosofice, cat si datoritaprecarei culturi generale, semnatarii scrisorilor nu numai ca nusesizau valoarea ei de exceptie, dar, de cele mai multe ori, nicinu stapaneau adecvat sensul cuvintelor utilizate.

In aprilie 1931, poetul Emil Isac a folosit iinprudent un sub-stantiv ce II dezvaluia lacunara informatie filosofica si LucianBlaga nu a ezitat sa-l traga de urecbi cu honica delicatete: "Catde departe sunt intelectualii nostri de intelegerea lui Blaga - ge-neraliza filosoful, pornind de la acest caz particular - 0 dovedestide fapt si tu prin aceea ca in ultima carte postala ma nurnesti un«hedonist». Tu stii ce inseamna acest cuvant? Hedonist (subl.exped.) e un om care' traieste numai pentru placerea [...] si astomacului! Asta e drag a Emil Baci. Daca tu ma intelegi ,?ahedo-nist - te rog sa nu scrii nimic despre mine. Las' ca doar au scrissi vor mai scrie destul altii. Noi putem ramane prieteni buni ~ifara a ne exprima in scris unul despre celalalt"128.

Abia in deceniul al IV-lea, 0 data cu afirmarea unei noi eliteintelectuale, opera filosofica a lui Lucian Blaga a inceput sa fieevaluata in substanta ei si elogiata neconventional, in structurilesale perene. .Dupa lectura Eonului dogmatic - 11incunostinta,din Munchen, Emil Cioran, la 1 iunie 1934 -, eram inclinat acrede ca filosofia D-voastra are ceva inchis; atunci nu vedeam ince sens va fi fecunda. Dar dupa lectura Censurii transcendente

* Cotum-i = s.m., utilizat de Ion Barbu la feminin; denumesteinc3Jlfunintea eu talpii groasa ~i toe malt, purtata m Antiehitate de aetorii 'detragedie; prin extindere conotativa, substantivului is-a" infuzat si sensul de"Itagedie", '

107

trebuie sa fac 0 afinnatiune cu totul contrara. Greseala mea con-sta ill a crede ca D-vo~stra sunteti un om exclusiv teoretic; acumsunt convins ea vedeti (subl., exped.) idei. Ma apuca illsa melan.colia cand ma gandesc la 0 !ara sceptica si indiferenta care nu vaintelege mult timp de ce, ill ultima instanta, filosofia D-voastrapleaca din presimtirile misterului'vis.

.Jngaduiti-mi sa va spun de asta data - il incredintaConstantin Noica, la 4 iunie 1934 - cat de nepretuita mi se paremunca d-voastra filosofica. E probabil ea stiti de cam stima vabucurati printre carturarii nostri, dar nu stiti, desigur, sau nu ~ti!idestul ce rasunet au lucrarile d-voastra ill spiritul catorva tineride elita, pe care II vad ill jurul meu. Un singur lucru regretam cutotii: ea sunteti un exilat. Nu vom avea niciodata norocul sa vaavem ill mijlocul nostru?"?».

La 13 septembrie 1936, din Sinaia, tot Constantin Noica isiexpunea impresiile despre Sptuiul mioritic: " ...am fost puternicimpresionat de adancimea viziunii d-voastre. M-am intrebatchiar ce rost stiintific mai are sociologia = in care totusi credeam- ill fata unei astfel de viziuni, sau atunci ce rost are rara 0 astfelde viziune'vt>. La sfarsitul lunii iulie 1937, din Berlin, MirceaEliade l~i decanta opiniile despre Geneza metaforei si sensulculturii: "E greu de spus daca e cea mai buna din «Trilogie»:este, ill orice caz, cea mai curajoasa, si deschide perspectivemagnifice. Incep sa simt vraja simfonica a sistemului D-tale"196.

108

,3. Complexullui Empedocle

In efortul de a concretiza ill imagini gandul abstract, ill stra-dania de a gasi expresia adecvata a reactiei psihismului la sti-mulii realitatii inconjuratoare ~i de a integra elementelefictionale ill tesatura textului, Lucian Blaga strabate continuu unspatiu decompensatoriu, ill interiorul caruia organismul sau se