aacestei cdrli9i Tipografiea textului sau

esb interzisd 9i se va

flLMflNRflUNIVENSUR.I SECRETE

zDt0Edilie ingrijitd de Nicoale Constantinescu

Dinasty Books Proedituri 9i Tipografie

d - minciuni gi adeadruriai timpului

delaPeenemiinde

1. Testamenful secret al lui Schlienurnn.......... .......................4Schliemann a gdsit obiecte gi arme din silex, argint, aur gi cupruSchliemann ar fi fost asasinat...Regele Cronos al AtlantideiSulul de papirusVasul cu cap de cucuveaOricalcul atlantSteaua lui BaalDezvdluiri interziseCiudatul Hristos MawothalassitisMonedele de oricalc

2. Fizicianul misticUn copil care privegteO inlelegere mai profunddVechea intelepciune gi gtiinta moderndSpaliul sacruIn spatele vdlului

secretd a cdrlilor blestemate (in

tr (it, curs de aparifie)

3. Iuda vizut altfel.PrietenulCrimaComplotulEgecul

5. Moise qi cilitoria in timp...........

6. Leonardo da Vinci ...........................59

7. Peenemiinde ....................69

8. Rachetele naziste........ .................g6Racheta VLRacheta V2-A4Rachetele V2 in SUARachetele V2ln URSSRachetele V2 in FrantaWernher von BraunHermann OberthWalter Dornberger

t99i^T{flNAH UNIVER.SUR.I SECRXTE zOIE

9. Trubadurii qi tribunalele dragostei,,Doamna cu Roza"Secretul trubadurilorRegulile dragostei curtenitoareTribunalele dragostei

119

1,0. Misiunea lui Cagliostro L23

LL. Edgar Allan Poe...IJn om de o inteligentd gi o intuilie superioareTradilii oculteAlchimiaMagie avansatdCunoagterea - disperare sau bucurie

T2.Necronorticon,catreacareifiiaminfile....... .................L43

13.Agartha,ShambalaqiRegeleLumii......... .....................156Aparilia ideii existenlei regatului AgarthaMisiunea IndieiFerdinand Ossendowski 9i Regele LumiiProfeiia Regelui LumiiShambala este un regat simbolic sau unul real?Escatologia Rotii Timpului (Kalachakra) 9i regatul ShambalaDar ce este Kalachakra Tantra?Shambala gi regatul interiorAsgard sau fortdreala zellor mitici ai germanicilorMitul Agartha in Occidentul modern

14.Tesla gi magina de comunicat in timp... .........................189Paris, 1910. Experienta lui TesiaTesla gi-a numit aparatul ternporisoscop14 august 1997.Raport de experientd15 august 1997.Raport de experientd (urmare)Concluzie

Bibliografie selectivi ....................198

200 flMANAH UNIVERSUN.I SECR.ETE ZO1O

131

Cetatea Troia din Asia Micd - sau Ilion, sau pergam _ar fi fost fondatd, se spune, de pelasgii celfi, iar zidulile eiputernice ar fi fost construite de Apollo Hiperboreeanul gi dePoseidon.

vedem deja in aceastd legendd o indicatie clard care leagdistoria veche a Asiei Mici de cea a occidentului cellilor !i,prin Poseidon, zeul atlantilor, de Atlantida. /

Homer, in lliada gi o diseea, afdcutnemuritor asediul Troiei,in care se infruntau comandanfii greci Agamemnoru Ahile,Ulise, Ajax etc. gi fiii regelui priam, Hecior gi paris, acestadin urmd avdnd imprudenfa de a o fi rdpit pe preafrumoasaElena, sotia lui Menelaus, regele Spartei.

oragul a fost cucerit datoritd gireteniei lui urise (faimosulcal troian), apoijefuit gi ars.

In 187'1,, arheologul gielenistul german HeinrichSchliemann, fdrd sd lindseama de qtiinla abuzivd gide pretentiile arheologilorclasici, i-a crezut pe cuvAntpe Homer gi pe Platon gi ascos la lumina zilei ruineleoLvo lq r u.Il III Lcl z.

cetdlii mitice. Sub Troia lui "i

Priam, a gdsit fundaliile ,,,i.i

cetdlii primitive, care eraariand, dupd cum o dovedegtenumdrul mare de cioburi gide mici statuete din pXmAntars, care poartd simbolurile , ,/4/;*,,0,religioase ale arienilor, printrealtele, zvastica hinduqilor. Heinrich Schliemann

Cele mai multe vase erau modelate in formd de cucuvea,pasdre de noapte dragd Minervei Glaucopis (cu ochii verzi),

ALMANAH UNIVERSURI SECR.ITE 2O1E

nhfahtihnhsm

*:

nf rUtlSCtlfifMfiN$,

ura - sau Iliory sau Pergam -de pelasgii cel1i, iar zidurile ei

Apollo Hiperboreeanul gi de

l,la o indicatie clard care leagdcea a Occidentului celtilor gi,ce Atlantida.:icut nemuritor asediul Troiei,rfi greci Agamemnory Ahile,

Priam, Hector gi Paris, acestaa o fi rdpit pe preafrumoasa

e Spartei.

;ireteniei lui Ulise (faimosul

' '/'./.'t'2 /z/'/"*-":)

Heinrich Schliemann-- :elate in formd de cucuvea,' - Glaucopis (cu ochii verzi),

.. UNIVERSUR.I SECRETT 2OIS

protectoarea Ilionului', gi aveau gravate in pdrli, nasulcoroiat, ochii, sAnii gi buricul zeitei.

Sehliemann a g[sit obieete gi arme din silex, argint,aur si cupru

Armele din cupru de la Troia sunt identice cu armele debronz din Danemarca preistoricd qi din cetdfile lacustre dinElvefia.

AtAtea coincidenfe gi indicii l-au convins pe savantul-igerman cd o inrudire strAnsd unea preistoria ariand a Troiei,

negatd de arheologi, de o altd preistorie consideratd totmiticd, a Atlantidei'?.

Schliemann ar fi fost asasinat...

Oare Heinrich Schliemann a fost cu adevdrat congtient cdera autorul uneia dintre cele mai mari descoperiri din toatetimpurile, cea a adevdratei istorii a lumii?

1. Minerva, cdreia conjuratiile au dorit sd-i qteargd adevdratul caracter,era Ana, Mater a popoarelor celtice qi zeildt tipic ariand. in Galia, se

numea Belisama gi era insolitoarea lui Apollo. Alfred Maury spune despreMinerva cd era o ,,zeiyd pelasgicd, personificare a spiritului acvatic" (caVenus), ceea ce reiese din porecla ei Tritogenie (in sanscritd, trita aptya= cel care s-a niscut din ape). Ea era Menerfa qi Mnerfa a etruscilor gi

era legatd de rdddcina men (in sanscritX, manas). Minerva Glaucopis aveaochii verzi, culoarea planetei Venus, ca gi Kukulkan gi Quetzalcoatl; eraBelisama asemenea fldcfuii (cometa Venus), Ishtar gi Isis, adicd initiatoareavenitd din cer (n.a.).2.In1872, Heinrich Schliemann, gtiind cd sultanul Turciei voia sd pundmAna pe prodigioasa sa c oleclie, adonat-oFrantei, mai exact oragului Paris!Ambasadorul Franlei la Atena a fost insdrcinat cu negocierile. Pieselecare dovedeau existenfa Troiei sd fie expuse la Paris? Asta nu era delocprudent! Prin jocul formalitdlilor administrative, aceastd coleclie unicd lnlume, dar foarte jenantd pentru ,,adevdrurile istorice", nu a fost acceptatdimediat de Franfa, astfel incAt sultanul a putut sd gi-o insugeascd! Tezelelui Schliemann, foarte eretice, tindeau s5. dovedeascd faptul cd Grecia,Fenicia, Caldeea etc. au origine hiperboreand, adic6,,lumea se ndscuse lnAtlantida", nu in Sumer! (n.a.).

t

Da, cu sigurantd, deoarece, ca inifiatorii, a inteles cd, dacdar fi vorbit, ar fi fost asasinat fdrd mild, dupd cum au fostdragonul gi Isus.

Atunci, Schliernann, initiat prudent, a luat hotdrAreasd nu se dezvdluie esentialul, partea cea mai pretioasd adescoperirilor sale, decAt dupd moartea sa, adicd dupd cetimpul ii va fi creditat tezele istorice.

A luat mdsurile necesare sd-gi salve ze viafa, opera gi

adevdrul pe care avea sd-l dezvdluie lumii: a ascuns cele maipretioase piese gdsite in urma sdpdturilor arheologice, gi-ascris mesajul gi a ldsattotulfamiliei, impreund cu o mare sumdde bani destinatd in special asigurdrii indeplinirii,ultimelorsale dorinfe. Cel pufin aceasta este versiunea nepotului sdu!

In ciuda tuturor acestor mdsuri de precaulie, dezvdluirileau fost indbugite incd de la aparifie.

Ba chiar un eminent partizan al Atlantidei, scriitorulA. Bessmertny, degi poate cd avea motive intemeiate sd fiereticenfa acordat o anumitX incredere unei scrisori trimiselui de Wilhelm Do€rpfeld, colaboratorul lui HeinrichSchliemann din 1882 gi pAnd la moartea savantului, in 1890:

Dupd cunogtinla mea, H. Schliemann nu s.a ocupat niciodatdtn mod aprofundat de problema Atlantidei, dar probabil cd a ftcutunele notile referitoare la aceastd problemd.

Totuqi, nu credtn existenlaunei opere originale aluipe aceastd

temd..,

Or, documentafia pe care o vom prezenta, dacd esteautenticd, ar dovedi contrariul: Schliemann considerasubiectul Atlantida de interes major. in orice caz, la 20octombrie 1912, nepotul descoperitorului Troiei, doctorulPaul Schliemann, a publicat inziarul american The Nezn YorkAmerican un articol cu titlul:

,,CUM AM GASIT ATLANTIDA, SURSA TUTURORCNILIZATIILOR..."

6 fltMANATI UNIVER.SUR^I SECNXTE 2O1E

Sc

mai

lavi

Vi

la

pd

C

51

It

c

a

1l

c

c

tt

p

o

ca initiatorii, a inteles cd, dacdfdrd mil5, dupd cum au fost

prudent, a luat hotdrAreapartea cea mai pretioasd amoartea sa, adicd dupd ce

btorice.sd-gi salveze viala, opera gialuie lumii: a ascuns cele maisdpdturilor arheologice, gi-aiei, impreund cu o mare sumd

ii indeplinirii. ultimeloreste versiunea nepotului sdu!

de prec au tie, dezv dluirile

al Atlantidei, scriitorulalra motive intemeiate sd fie

incredere unei scrisori trimisecolaboratorul lui Heinrich

la moartea savantului, in 1890:

iemann nu s-a ocupat niciodatd:l.sntidei, dar probabil cd a fdcut

vi opere originale aluipe aceastd

o vom ptezenta, dacd esteiul: Schliemann consideramajor. ln orice caz, la 20

:!-\peritorului Troiei, doctorulzarul american TheNew York

*- - ],-TIDA, SURSA TUTUROR

-. LNIVEN.SUR.I SICR,ETE zOIE

Prezentdm cAteva extrase din articolul lui PaulSchliemann.

Cu cdteaa ziletnainte de moartea salaNapoli, tn 1890, buniculmeu Heinrich Schliemann i-a dat unuia dintre cei maibuni prieteniai sdi un plic sigilat pe cnre scrisese aceste rilnduri:

,,Sd fie deschis doar de un mernbru al familiei mele care,fdcAnd aceasta, se va angaja pe onoarea lui sd-gi consacreviala cercetdrilor sumar indicate in mesaj".

Cu o ord tnainte de a muri, bunicul a cerut creion Ei hhrtie. Cuo mfrnd nesigurd, a scris ceefl ce urmeazd:

,,Addendd secretd la ceea ce se afld in plicul sigilat. Spargevasul cu cap de cucuvea gi examineazd. continutul. Se referdla Atlantida. MormAnt la est de ruinele templului din Sais gi

pe cAmpul funerar din valea Chacuna. Important. Vei gdsidovezile exactitdlii tezei mele. Vine noaptea. Adio".

Acest mesal a fost gi el tnmhnat prietenului sdu, care l-a depus

la o bancd francezd impreund cu scrisonrea sigilatd.Dupd ce mi-am ftcut studiile tn Rusia, tn Germania qi tn

Orient, m-flmhotdrht sd continui cercetdrile ilustrului meu bunic.in 1906, mi-amluat, tn sfilrgit, angajamentul impus gi am rupt

sigitiul plicului. induntru am gdsit fotocopii gi diferite documente.Iatd primul text:

,,Cel care deschide acest plic trebuie sd jure cu fermitatecd va continua opera pe care am ldsat-o neterminat5. Amajuns la concluzia cd Atlantida nu a fost doar o tard imensdintre America gi coastele occidentale ale Africii gi Europei,ci 9i leagdnul intregii noastre civilizafii... in materialele pecare le-am adunat vor fi gdsite documente gi note, articole gi

toate dovezile care, dupd pdrerea mea, au legiturd cu aceastdproblemd. Oricine ex amineazd aceste documente igi a ngajeazdonoarea in a continua cercetdrile mele gi a face tot posibilul ca

7