Maria POP Oana POP

Cunoagtereaplantelor medicinale

l

vALoAREA TERAprurrcA rRADtloruad sr woornruA

EDITURA MEDICAUTBucuregti, 20IB

dusivitate Editurii5. Orice

editorilor esteri- reproducere E

microfilmdri,

f**:

le,#

Cuprins

Prefali - 5

Cuvdnt cdtre cititori - 13

Plante medicinale din flora spontand gi cultivatiAgrigul - 19Arborele de Cuigoare - 22Arborole de Scorfi;o ard - 26Arborele de TdmAie - 30Arborele-viefii r 35Bdnulei - 38Boldo - 4LBozul -44BrAncula - 47Busuiocul - 50Caparisul - 53Cardamomul - 57Catuaba - 61Cdlinul - 64Cdtina-albi - 67Citina-mici -70Cdtina-rogi e - 73CAnepa-codrului - 76CArmAzul -79Collii-babei - 82Floarea-patimilor - 86Griffonia - 89Hrigca - 92Iarb5-de-dingi - 96Iarbd-de-fier - 99Iarba-neagre - 103fojoba - 105Lemnul-Domnului - 108

CUNOASTEREA PLANTELOR MEDICINALE

Limba-cerbului - 111Miselarila - 113Mdslinul - LL6Mdtriguna - L2LMdna-Maicii-Domnului - t24Mugchi-de-China - L27Mutdtoarea - 130Omagul - 133Pdtlagina-indiand - 135Pelinila - 138Piciorul-cocogului - t42Roua-cerului- L44Scorugul-negr:u- L47Soia - 150StAnjenelul-albastru - 153gofranul - 155Trandafirul-de-munte - 158Turmericul - 161Unti;orul - L64Untul-pdmAntului - L67Vulturica - 169Yohimbe - L72

Indexul denumirilor gtiinlifice - L75

Indexul afecfiunilor gi plantelor din lucrare - L77

Diclionar de termeni medicali utilizali in lucrare - 183

Diclionar de termeni botanici utilizali in lucrare - L87

Bibliografie selectivi - 189

citind aceastiindrigostiti, pe bunifdcut lumea, Dumn€sdmAnli gi toti pomgdsit in plante nu nuspre exemplu, el a 1

tamentul scorbutuhAcelagi lucru se por

despre ceapi, desprrdespre germenii deomul a constatat insifolosit mai ales pentrcoaja de salcie, cu

1

menta, cu roinifa gi a

Dar la un momintAi si extragd subsdin ce in ce mai multexemplu, dupi ce salani in tratamentul fiaspirina pe care o utmulte medicamenteau ajuns si dominedou5, intr-o medicinicare apeleazd maichirurgicale, demonsmedicind complemerintreagl de metodemult mai dificil de d

prevenire gi de trafireciproc, se aplicd laboala respectivi. Adaplicate in cadrul ur

Plante medicinale dinflora spontand gi cultivatd

AGRISUL

Denumire gtiin.tifici :

Ribes uva-crispa L.,

sin. Ribes grossularia L.,

familia Grossulariaceq.e.

Alte denumiri populare:Agregul, Agrig-sdlbatic, Agru!Strugur-spinos, Pomugoari,Coacdli.

semnificafie spirituali gi obiceiuri populare: Agrigul este cu-noscut incd din Antichitate de citre daci. in tradilia populari locali din laranoastrd, zona nordicd a firii, se susline cd este suficient sd mdnAnci cAtevaboabe de agrege pe zi, pentru a-!i asigura energia necesard toatr ziua, maiales cand egti sldbit sau obosit. Fructele numite agrege se dau la copiiisldbuli pentru stimularea poftei de mAncare, iar adul.tii le folosesc zilnic peperioada fructifi cirii ca antidot impotriva imbitrAnirii.

Ecologie: Rispdndit in Europa, Asia, Africa de Nord, America de Nord;i central5, in piduri gi tufiguri. A fost introdus in culturi, datoritd exis-tenlei unei cantiteli mici a acestei specii in flora spontand. in RomAnia secultivd pe suprafele mici. se poate intalni in gridinile din jurul casei, maiales in nord-vestul girii. Agrigul este o plantd sensibili la cilduri mare siger excesiv. Preferd soluri acide. Suportd umbrirea.

20 cUNoASTEREA PLANTELOR MEDICINALE

Descriere anatomo-morfologicd: Agrigul este un arbust foarte

ramificat, spinos, care are o inillime de pAnd la 150 cm. Ridicinile sunt

adventive. Ramurile sunt tomentoase gi previzute cu spini. Frunzele simplegi alterne au formi semicirculard, ugor cordate labazd, cu 3-5 lobi obtuzi,

serat-crenat pe margini, pdroase pe partea inferioari gi pefiolate. Florileactinomorfe, mici, verzui sau rogietice, solitare sunt agezate la baza unorbractei. Receptaculul este concrescut cu ovarul, continuAndu-se in vArf cu

caliciul campanulat cu sepale obovate, de aceeagi culoare cu petalele 9i mai

lungi, in numir de 5 elemente, mai rar 4. Androceul este format din

5 stamine, mai rar 4 ;i fixate pe marginea receptaculului, Gineceul este

previzut cu ovar inferior, unilocular, format din 2 carpele 9i cu numeroase

ovule gi stigmat simplu. infloregte in lunile aprilie-mai. Fructul este bacd

ovoidi, suculenti, verzuie sau rogiaticf,, glandulos piroasd sau glabrd, cu

caliciu persistent. Seminlele sunt numeroase 9i aU la exterior un tegument

mucilaginos.

Produsul fitoterapeutic utilizatl Fructele - Fructus Rives uvae-

crispae, care se recolteazi in lunile iunie-iulie. Au gust dulce-acrigor;

Frunzele - Folium Rives uvae-crispae, care se recolteazi inainte de infloriregi in timpul infloririi.

Compozifie chimici: api B5o/o, zaharuri, acizi malic 9i tartric,substanle pectice, vitaminele C, Bt,Bz, PP, acid pantotenic, provitamina A,

siruri de iod, calciu, fier, crom, potasiu, fosfor, fibre, antociani, flavonoide 9iantioxidanli,

Acfiune biologici:Diuretici gi depurativi, contribuind la eliminarea toxinelor, in

special a acidului uric gi a uralilor gi prevenirea infecliilor urinare.Detoxifiere gi de proteclie a funcfiei hepatice, prin detoxifierea 9i

proteclia celulei hepatice, in special fali de medicamente,Laxativi 9i astringenti, contribuind la eliminarea constipaliei prin

conlinutul in fibre solubile gi insolubile, a taninului din frtnze gi din fructegi de reducere a florei microbiene in cazul inflamaliei mucoasei intestinale.

Tonic-aperitivi, cAnd fructele sunt consumate inainte de masd si

stomahici, cAnd fructele sunt consumate dupi masi.

Acliune antiaging, prin incetinirea evoluliei procesului de imbi-trAnire, contribuind la menlinerea calitdgii pielii, frAnarea activitilii osteo-

clastelor care distrug oasele, prin reglarea nivelului de lipide gi lipopro-

Agrigul

teine din sAnge, prtaractd, hipermetrol

Antioxidantioamenii de gtiin!5 acea mai multd cantit

De stimularela reglarea glicemisuperoxid dismutaz:

De tonifiereriale, prin confinutu

Antianemici,datoritd conlinutulu

Antimicotici,reducere a florei npatogene gi a parazil

De hidratareperelilor capilari, irgenerare.

Recomandiriinterni in: guti, rexicarea organismrdizenterie, pentruanemie, Pe cale extnivelul capului, toni.

Mod de folosformd de suc, sirofolosesc sub formi d

in salate proaspetrsau frunzele subvaginale; pulbere p

Menfiuni spe,de alergii. Frunzele r- acid cianhidric cardigestia, inhibi canrrespiratorii, chiar as

REA PLANTELOR MEDICINALE

este un arbust foarte150 cm, Rdddcinile suntcu spini. Frunzele simple

bbazd, cu 3-5 lobi obtuzi,gi pefiolate. Florile

sunt agezate la baza unorcontinuAndu-se in vArf cuculoare cu petalele gi mai

este format dinlului. Gineceul este

2 carpele gi cu numeroaseFructul este baci

piroasi sau glabrd, cula exterior un tegument

- Fructus Rives uvae-Au gust dulce-acrigor;

inainte de inflorire

acizi malic ;i tartric,nic, provitamina A"

, antociani, flavonoide gi

eliminarea toxinelor, inor urinare.

r, prin detoxifierea gi

constipaliei prindin frunze qi din fructei mucoasei intestinale.

inainte de masi si

-:ei procesului de imbS-::-inarea activititii osteo-

= -.:i de lipide gi lipopro-

Agrigul 2L

teine din sange, prin imbundtigirea vederii ;i reducerea riscului de ca-taractd,, hipermetropie gi degenerescenti maculard.

Antioxidantd gi vitaminizantd, Agrigul fiind considerat de citreoamenii de gtiinld arbustul cu fructele cele mai puternic antioxidante gi cucea mai multi cantitate de vitamina C.

De stimulare a activitilii pancreasului endocrin, prin contribuliala reglarea glicemiei gi imbunitdgirea activitilii enzimei antioxidante,superoxid dismutaza [SOD),

De tonifiere a mugchiului inimii gi de regrare a tensiunii arte-riale, prin confinutul mare in potasiu, antociani, flavonoide gi antioxidanfi.

Antianemici, prin sporirea cantitilii de hemoglobini gi globule ro;ii,datoritd conlinutului in fier, crom,,vitaminele A gi C.

Antimicoticd, antibacteriani 9i antiparazitard,, prin acliunea dereducere a florei microbiene, cum ar fi: candida albicans, a bacteriilorpatogene gi a parazililor.

De hidratare gi vitalitate a firului de pdr, prin cregterea tonicitiliiperelilor capilari, intirirea ridicinii pdrului $i cre$terea puterii de re-generare.

Recomanddri: Preparatele din planta Agrigur sunt folositoare pe caleinternd in: guti, reumatism, artriti, hipertensiune arteriali, dezinto-xicarea organismului; hepatite, ciroz6,, diabet, atonie digestivi,dizenterie, pentru sldbire, infertilitate, osteoporozi, dislipidemie,anemie. Pe cale externS, in: candidoze bucale gi vaginale , parazltoze lanivelul capului, tonifierea pdrului.

Mod de folosire: intern - fructele proaspete sau preparate subformi de suc, sirop, peltea, dulceafi, cidru, congelate; frunzele sefolosesc sub formd de infuzie, cate un ceai pe zi, in cure de 3 siptdmani sauin salate proaspete, Extern: fructele sub formd de suc combinat cu apisau frunzele sub formd de infuzie pentru comprese sau spdliturivaginale; pulbere pentru aplicalii la riddcina pirului

Menliuni speciale 9i contraindicafii: Agri;ul este interzis in cazuride alergii. Frunzele nu se folosesc in cantitifi mari pentru ci confin o toxini- acid cianhidric care in cantitdli mici stimuleazi respirafia, imbunetefe$tedigestia, inhibi cancerul, dar in cantitili excesive pot produce problemerespiratorii, chiar asfixiere.

Arborele de cuigoare

ARBORELE DE CUISOARE

Denumire gtiinfifici:Eugenia caryophyllata,sin. Caryophyllus aromaticus,sin. Sy zy g ium ar om aticum,familia Mirtaceae.,

Alte denumiri poPulare:Cui;oare, Caraboi,Scaunul-lui- Dumnezeu.

semnificalie spirituali gi obiceiuri populare: Printre remediile

naturale pentru sinitate invocate in Biblie se numiri 9i Cuigoarele. Se

spune ci mugurii de Cuigoare ficeau parte din ingredientele ,,oletului celor

patru ho!i" care a fost utilizat de citre profanatorii de morminte in secolul

al XV-lea, cAnd boala numiti ciumi fdcea ravagii in rAndul oamenilor. Holii

au rezistat spre mirarea tuturor. Fiind intrebafi, ei au r5spuns ci au folosit

un remediu de la Dumnezeu, adicd ofetul. Unele date atesti rolul important

al Cuigoarelor Ia curtea chinezi in timpul Dinastiei Han, cAnd cuigoarele se

mestecau in gurd de toli curtenii pentru a da miros pl5cut respiraliei.

Un lider al dinastiei Han a cerut tuturor curtenilor care se inff,ligau infala impiratului Han sd mestece mai intAi cAteva Cuigoare in gurd pentru

a da miros plicut in jurul lui, cAnd vorbeqte. Cuigoarele sunt amintite 9i

in valoroasa operd ,,O mie 9i una de nopfi" de personaie ca Sindbad

Marinarul,

Ecologie: ArMoluce, cunoscuteera cultivat exclusisau ecuatoriale ale

duclie de Cui;oarein Europa prin secr

Evul Mediu. in AsiaHristos. Date arheunui vas ceramic r

SiriaJ. in secolul alArborelui de Cuigoi

Descriere arla 20 m inilfime. A:

eliptice, de 9-!2 c

aproximativ 2,5 crn

laterale, sunt strllFlorile au un pedi6 mm, protejat de i

din cele 4 sepale,formd de umbel5 la

ldlime de 1,3-1,5 cr

de culoare purpurir

Produsul fiCaryophyllatae, carculoare roz, apoi s

cuie de unde gi de.

dulce ;i picant, foar

Compozifiecalciu, mangan, fi[eugenin), acizi feoleanolic, maslic sa

Acliune biolAntioxidanti

mare putere antiolmoriei pe termen sr

gtiinfificd:caryophyllata,

Cary o phy llu s a r o m ati cu s,

Syzygium aromaticum,Mirtaceae.

denumiri populare:re, Caraboi,

nul-lui-Dumnezeu.

lare: Printre remediilenumdrd si Cuisoarele. Se

ingredientele,,oletului celorii de morminte in secolul

in rAndul oamenilor. Holiiei au rispuns ci au folositdate atesti rolul importantiei Han, cAnd cuigoarele se

da miros plScut respirafiei.care se infdli;au in

Cuigoare in gurd pentruCuigoarele sunt amintite gi

de personaje ca Sindbad

Arborele de cuigoare

Ecologie: Arborele de cuigoare este originar din Indonezia, InsuleleMoluce, cunoscute ;i sub denumirea de Insulele Mirodeniilor. Multe secoleera cultivat exclusiv doar aici, apoi s-a rispAndit gi in alte regiuni tropicalesau ecuatoriale ale Asiei gi Africii. Astizi regiunea cu cea mai mare pro-duclie de cuigoare este Africa de Est (zanzibarul). Arabii au adus cuigoarelein Europa prin secolul al 4-lea, dar s-au folosit pe scari largd incepand dinEvul Mediu. in Asia, cuigoarele erau folosite cu peste 2000 de ani inainte deHristos. Date arheologice atesti Tn L72L inainte de Hristos descoperireaunui vas ceramic cu un cuigor imprima! in vechea Mesopotamie factualSiria)' in secolul al XVIII-lea francezii au ficut culturi pentiu aclimatizareaArborelui de Cuigoare in insula La R6union gi insula Mauritius.

Descriere anatomo-morfologici: Arborele de Cui;oare ajunge pAndla 20 m inillime. Are o formi piramidali gi este vegnic verde. Frunzele sunteliptice, de 9-t2 cm lungime ;i in jur de 3,5 cm ldgime gi cu peliol deaproximativ 2,5 cm lungime. Au o nervurd principal5 gi in jur de z0 nervurilaterale, sunt strilucitoare gi de culoare verde-inchis ;i foarte aromate.Florile au un pedicel scurt de culoare albi-rozalie, cu o lilime de circa6 mm, protejat de 2 bracteole. Florile sunt formate din caliciu care provinedin cele 4 sepale, gi corola din 4 petale. Florile sunt grupate cate 4-s, informi de umbel5 la varful ramurilor. Fructul are o lungim e de z-Z,s cm gi olilime de 1,3-1,5 cm gi este inconjurat de cele 4 sepale curbate. Fructul estede culoare purpurie.

Produsul fitoterapeutic utilizat Mugurii florali - Turionescaryophyllatqe, care se recolteazi cand au 0,5-1" cm in diametru gi sunt deculoare roz, apoi sunt uscali pand devin de culoare maro. Au forma unorcuie de unde gi denumirea, Pot fi micinali sub formi de pulbere. Au gustdulce gi pican! foarte aromafi.

compozigie chimici: eugenol, cariofilen, antioxidanli, vitamina c,calciu, mangan, fibre, flavonoizi [astragalin, izoquercitrin), tanin 1-0%

feugenin), acizi fenolici facid salicilic, vanilic, siringic), triterpene [acidoleanolic, maslic sau crataegolic), acizi gragi omega 3.

Acliune biologici:Antioxidantd, cuigoarele fiind produsele fitoterapeutice cu cea

mare putere antioxidanti, fapt pentru care pot si impiedice sldbireamoriei pe termen scurt;i lung.

23

maime-