ALMA MATER GEOGRAPHIA

Buletin informativ al Facultății de Geografie - Nr. 30 - 19 iunie 2018

CRONICA EVENIMENTELOR - IUNIE 2018

• Premiul Senatului pentru Cea mai bună lucrare de disertație (pag. 2)

• Festivitatea de absolvire, 2018 (pag. 4)

• Studenți cu care ne mândrim ! (pag. 5)

• Concursul Foto Practica, 2018 (pag. 6)

Laureată a Premiilor Senatului Universității

din București pentru Cea mai bună disertație de

masterat din domeniul Științele Vieții și Pământului,

Simona Bacău urmează în prezent studiile doctorale

în Elveția.

Realizată sub îndrumarea prof. univ. dr.

Cristian Iojă, lucrarea care i-a adus premiul

doctorandei Simona Bacău a urmărit „Relația dintre

amenințările și conflictele de mediu din siturile

Natura 2000 din regiunea de dezvoltare Sud-Est”.

Lucrarea tinerei cercetătoare se remarcă prin

actualitatea deosebită a subiectului: siturile Natura

2000 reprezintă o realitate recentă în politica de

mediu europeană și românească, căci propun o

nouă viziune de gestionare a relației dintre natură și

societate, bazată pe echilibru și beneficii reciproce.

Complexitatea lucrării premiate este dată de scara de abordare (regională), precum și de volumul de date

analizate – cele mai multe dintre date sunt generate de către autoarea lucrării, numărul conflictelor de mediu

înregistrate fiind de peste 1.000.

De asemenea, laureata premiului s-a remarcat și prin comunicări deosebite, în cadrul unor manifestări

științifice internaționale și naționale, la care a obținut și două premii de excelență. Despre provocările din viața

unui doctorand, dar și despre motivația care stă în spatele succesului acestuia ne va povesti chiar Simona Bacău.

Reporter: Știm cu toții cât de greu îi este unui tânăr cercetător să se afirme, să facă să fie recunoscute

roadele muncii sale. Ce a însemnat premiul Senatului Universității București pentru dumneavoastră, în acest

sens?

Simona Bacău: Într-adevăr, etapele pe care le parcurge un tânăr cercetător pot fi dificile, dar sunt extrem

de interesante și aduc o multitudine de provocări. De menționat este faptul că acesta nu este un proces prin care

să treci de unul singur, sprijinul fiind unul dintre cei mai importanți factori pentru a reuși. În acest sens, eu am

beneficiat de suportul Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI) și mai ales al

domnului prof. univ. dr. Cristian Iojă, sub îndrumarea căruia am realizat lucrarea de disertație.

În ceea ce privește premiul Senatului Universității București „Cea mai bună disertație de masterat” din

domeniul „Științele Vieții și Pământului”, acesta este o onoare, o recunoaștere a muncii individuale și a celei de

echipă, precum și o sursă importantă de motivație pentru etapele următoare din cariera mea.

R: Cercetarea dumneavoastră vizează un subiect de actualitate. Cât de greu sau, dimpotrivă, cât de

ușor v-a fost să tratați o temă atât de ,,fierbinte” (“hot topic”)?

S.B.: Nu cred că pot generaliza în termeni de „greu” sau „ușor” referindu-mă la teza de disertație. Pentru

mine, aceasta a reprezentat o serie de provocări de la alegerea subiectului, identificarea surselor, stabilirea

metodelor optime de colectare și prelucrare a datelor, până la prezentarea și interpretarea rezultatelor.

Acest “hot topic” derivă din actualitatea și frecvența conflictelor de mediu în societatea contemporană. În

momentul în care unei valori naturale i se asociază o valoare economică, apar din ce în ce mai multe amenințări.

De la amenințări la conflicte se trece destul de rapid, de vreme ce interese diferite încep să se manifeste. Astfel că,

în cadrul lucrării, se abordează relația dintre amenințările și conflictele de mediu identificate în siturile Natura

2000 din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, un subiect cheie pentru managementul ariilor protejate.

R: Lucrarea dumneavoastră adună un mare volum de date analizate și originalitatea abordării constă,

între altele, în faptul că ați consultat baze de date din mediul online. Cât de credibile și de facil de așezat în

context sunt informațiile pe care le oferă internetul, pentru o cercetare științifică? Și cum ,,alegem bobul de

neghină”?

S.B.: Pentru a putea analiza acest subiect, datele au fost colectate atât din documente publice oficiale, cât

și din surse mass-media. Această relație dintre amenințări și conflicte de mediu este, dintr-un anumit punct de

vedere, relația dintre informațiile existente în documentele oficiale (amenințările) și cele din sursele mass-media

(conflictele de mediu). Mass-media a fost considerată o sursă optimă pentru a identifica situații reale,

conflictuale, între actori clar definiți și cauze menționate. Am considerat că sursele mass-media conștientizează

2

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, 2017, PENTRU CEA MAI BUNĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR VIEȚII

ȘI PĂMÂNTULUI

mult mai mult realitățile din teren, lucru care nu e întotdeauna valabil pentru informațiile prezentate în

documentele generate de administrațiile publice.

Din multitudinea surselor existente, selectarea informațiilor utile a reprezentat o etapă destul de dificilă a

procesului de colectare a datelor, întrucât sursele mass-media adaugă un grad ridicat de subiectivitate. Diferite

publicații tratează același subiect în mod diferit, din diferite perspective, fiind necesar să se identifice și utilizeze o

modalitate de a diminua acest aspect. Astfel, credibilitatea informațiilor preluate din sursele mass-media este

dată de volumul de date introduse în analiză, varietatea surselor utilizate și utilizarea metodelor statistice în

analiză.

R: Înțeleg că studiul dumneavoastră are o aplicabilitate practică deosebită. Dar cum a fost primită

această cercetare atât de curajoasă de către publicul de specialitate?

S.B.: Consider că utilizarea datelor din surse mass-media a fost ușor surprinzătoare, dar actualitatea

acestora, metodele folosite și rezultatele obținute le-au demonstrat utilitatea pentru o analiză de acest tip.

Consider că publicul de specialitate a privit obiectiv lucrarea în ansamblu, mai ales datorită faptului că în diferite

domenii, numeroase articole publicate la nivel internațional utilizează această sursă pentru a analiza date

recente.

R: Educația ecologică este un subiect aflat, teoretic, pe buzele tuturor. Însă prea puțini fac ceva în

acest sens. Credeți că se impune o conștientizare masivă în rândul populației, privind importanța acestui tip

de educație la toate nivelele, începând, să spunem, de la grădiniță și continuând pe tot parcursul vieții? Un fel

de ,,educație ecologică durabilă”?

S.B.: Din punctul meu de vedere, educația ecologică poate fi privită din două perspective. În primul rând, la

nivel de grădiniță și școală primară, consider că se poate realiza în clasă. În al doilea rând, consider de un mai

mare impact activitățile realizate direct pe teren cu membri ai comunităților locale. Informarea și conștientizarea

sunt procese care implică activități de teren, de a merge efectiv în zonele vulnerabile (zone predispuse la riscuri

naturale sau localități situate în vecinătatea unor arii protejate) și a explica clar membrilor comunităților locale ce

este permis, interzis și care sunt consecințele nerespectării anumitor decizii. Totodată, consider necesar ca

populația locală să fie implicată direct în diferite activități, workshop-uri și în procese decizionale referitoare la

comunitatea în care trăiesc pentru creșterea gradului de responsabilizare și conștientizare.

R: Am aflat, din CV-ul dumneavoastră, că, în prezent, urmați studiile doctorale în Elveția, una dintre

țările recunoscute pentru calitatea învățământului său. Ce ar merita să preia învățământul românesc post-

universitar de la cel elvețian sau, invers, ce ar putea prelua elvețienii de la români?

S.B: Dacă ar fi să compar situații punctuale, aș putea menționa faptul că în Elveția doctoratul este privit ca

un loc de muncă pentru care aproximativ 40 de ore pe săptămână sunt prevăzute pentru a lucra efectiv la

doctorat. De asemenea, știu că în România prezentarea planului de cercetare propus a fi urmat pe parcursul

Studiilor Doctorale se susține la început și este o condiție de admitere. În schimb, în Elveția, planul de cercetare se

elaborează pe parcursul primului an de doctorat, după o documentare riguroasă asupra datelor ce pot fi utilizate

și a metodelor care pot fi aplicate. Lucrurile sunt foarte bine organizate, întâlnirile cu îndrumătorii de doctorat

sunt stabilite cu mult timp înainte, cerințele sunt clare, dar în același timp ai destul de multă libertate de alegere.

Diferențe există, bineînțeles, însă nu sunt în măsură să fac recomandări legate de ce ar merita să fie preluat și ce

nu.

R: Plănuiți să urmați o carieră în învățământ? Sau vă veți concentra numai pe cercetare?

S.B.: Cred că este destul de devreme pentru a mă pronunța în vreo direcție. Nu exclud nicio posibilitate. Mi-

ar plăcea să reușesc să îmbin mai multe lucruri pe viitor, poate o carieră în învățământ și cercetare, dar nu exclud,

de exemplu, o carieră în mediul privat. Îmi plac provocările și mi-aș dori să încerc cât mai multe lucruri pentru a

afla ce îmi place și ce mă ajută mai mult pentru a mă dezvolta profesional.

Sursa: http://www.unibuc.ro/2018/premiul-oferit-de-senatul-universitatii-din-bucuresti-o-sursa-importanta-

de-motivatie-pentru-etapele-urmatoare-din-cariera-mea-interviu-cu-doctoranda-simona-bacau/

3

PREMIUL SENATULUI UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, 2017, PENTRU CEA MAI BUNĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR VIEȚII

ȘI PĂMÂNTULUI

FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE AULA MAGNA 7 IUNIE 2018

4

FELICITĂRI TUTUROR

ABSOLVENȚILOR

PROMOȚIEI 2018 !

În perioada 1-3 iunie 2018, s-a desfășurat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de

Geografie și Geologie, Departamentul de Geografie, a XIII-a ediție a Simpozionului Internațional „Present Environment and Sustainable Development” (PESD)”.

În cadrul secțiunii de postere, studenții Antonescu Marina-Aurelia (masterul Climatologie și Resurse de Apă, anul I), Ilea Raul-Gabriel (specializarea Hidrologie – Meteorologie, anul III) și Manea Cosmina-Andreea (specializarea Planificare Teritorială, anul III), au participat cu lucrarea „The main characteristics of the urban climate in relation to the built space evolution in Bucharest, Romania” (Principalele caracteristici ale climatului urban în relaţie cu evoluţia spaţiului construit din Bucureşti, România), pentru care au obținut locul I.

Participarea la Simpozion face parte din graficul de activități ale Cercului Științific Studențesc de Climatologie și Protecția Mediului Aerian (CȘSCPMA), derulat în cadrul Departamentului de Meteorologie și Hidrologie.

https://www.facebook.com/FacultateadeGeografieUB/

5

STUDENȚI CU CARE NE MÂNDRIM

CONCURSUL FOTO PRACTICA 2018 - SECȚIUNEA FOTOGRAFIE

ARTISTICĂ

6

Premiul I - Fragilitatea primei îmbrățișări

Autor: Ovidiu IORDACHE

Premiul II - În umbra muntelui

Autor:

Theodora Maria MATEI

Premiul III - Podul Basarab la apus

Autor: Robert PARASCHIVOIU

Mențiune - Spre tărâmul de dincolo

Autor: Eugen GRAMA

7

CONCURSUL FOTO PRACTICA 2018 - SECȚIUNEA FOTOGRAFIE

INSANTANEU

Premiul I - Playing with fire

Autor: Georgiana BARBU

Premiul II - Rebeca. Ora exactă a celei mai

profunde atingeri

Autor: Ovidiu IORDACHE

Premiul III - Glumițe

Autor: Robert PARASCHIVOIU

Mențiune - Cavalerii secolului 21

Autor: Daniel ȚURCAN

8

CONCURSUL FOTO PRACTICA 2018 - SECȚIUNEA PEISAJ

CULTURAL

Premiul I - Castelul de sub munte

Autor: Răzvan NOVAC

Premiul II - Apus peste Catedrala Reîntregirii

Autor: Eugen GRAMA

Premiul III - Cetatea Făgărașului

Autor: Ionuț OPREA

Mențiune - Resemnare

Autor: Theodora Maria MATEI

9

CONCURSUL FOTO PRACTICA 2018 - SECȚIUNEA FOTOGRAFIE

ȘTIINȚIFICĂ

Premiul I - Pădurea rănită

Autor: Vadim COBUZ

Premiul II - Muchii la Marea Neagră

Autor: Răzvan NOVAC

Premiul III - Înspre Ciucaș de pornești, minuni multe întâlnești

Autor: Eugen GRAMA

Mențiune - Cursul vieții

Autor: Geanina BRATU

AȘTEPTĂM CONTRIBUȚIILE DUMNEAVOASTRĂ

Facultatea de Geografie a Universității din București

Bd. Nicolae Bălcescu nr. 1, București, 010041

Telefon: 021 3053775 Vizitați-ne pe web la adresa:

http://geo.unibuc.ro/buletin_informativ.html

Buletinul informativ al Facultății de Geografie, 30 / 2018